{"id":29316,"date":"2017-03-26T07:33:00","date_gmt":"2017-03-26T07:33:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29316"},"modified":"2017-03-26T07:35:39","modified_gmt":"2017-03-26T07:35:39","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-biserica-ortodoxa-basarabeana-%e2%80%93-infaptuitoare-a-marii-uniri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/03\/26\/gheorghe-constantin-nistoroiu-biserica-ortodoxa-basarabeana-%e2%80%93-infaptuitoare-a-marii-uniri\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Biserica ortodox\u0103 basarabean\u0103 \u2013 \u00cenf\u0103ptuitoare a Marii Uniri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eLacrimile str\u0103mo\u015filor, s\u00e2ngele lor, sudorile lor, stoarse de c\u00e2nd s-au r\u0103zle\u0163it de mama Rom\u00e2nia, nu m\u0103 las\u0103 s\u0103 tac. \u015ei nimeni din Basarabia, din cei care tr\u0103iesc din munca \u015fi sudoarea Moldovenilor, care tr\u0103iesc pe p\u0103m\u00e2nt udat de s\u00e2nge \u015fi lacrimi, nu are dreptul s\u0103 tac\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Pr. Nicolae Stadnicov) <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aproape \u00eentreaga noastr\u0103 istorie pulseaz\u0103 de tr\u0103irea vibrant\u0103 a emo\u0163iei \u015fi afirm\u0103rii na\u0163ionale care zv\u00e2cne\u015fte permanent \u00een con\u015ftiin\u0163a moral-cre\u015ftin\u0103 a Neamului nostru Dacorom\u00e2n \u015fi a c\u0103rei flac\u0103r\u0103 vie arde ne\u00eentrerupt \u00een s\u00e2nul altarului precre\u015ftin \u015fi cre\u015ftin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Comuniunea spiritual\u0103 a traco-geto-dacilor s-a \u00eentronizat ca urmare a procesului \u00eencre\u015ftin\u0103rii care, a premers monumentalului moment al form\u0103rii poporului rom\u00e2n, iar oficializarea cre\u015ftinismului ortodox ca unica Religie vie a Daciei Mari a coincis cu \u00eens\u0103\u015fi procesul tainic de esen\u0163\u0103 \u015fi cristalizare haric\u0103 a poporului credincios \u015fi a prea frumoasei limbi rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Limbii protodace-limba divin\u0103 a Neamului p\u0103rintesc al omenirii i s-a conferit a\u015fadar atributul suprem al ve\u015fniciei de a r\u0103m\u00e2ne cea mai frumoas\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Tocmai de aceea, prin binecuv\u00e2ntare dumnezeiasc\u0103, protop\u0103rin\u0163ii i-au spus limbii care \u00een veac de milenii r\u0103m\u00e2ne-rom\u00e2ne, adic\u0103 Limba rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Identitatea, comuniunea \u015fi continuitatea noastr\u0103 nemuritoare pe acest p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een r\u00eevnitul cer are ca Destin \u00eentreita sa na\u015ftere prea binecuv\u00e2ntat\u0103 ca popor dac, cre\u015ftin \u015fi rom\u00e2n!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Imperativul na\u0163ionalist-cre\u015ftin al Neamului \u00eel confer\u0103 absolut ortodoxia \u015fi dacorom\u00e2nismul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caracteristica ontologic\u0103 a Omului creat \u015fi a celui recreat hristic, a Omului cre\u015ftin este dualitatea, respectiv familia: \u201e\u015ei a f\u0103cut Dumnezeu pe om dup\u0103 chipul S\u0103u \u015fi l-a f\u0103cut b\u0103rbat \u015fi femeie\u201d<\/em>(Facerea 1, 27).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sensul acestei dualit\u0103\u0163i, al familiei deci, are la r\u00e2ndul ei dou\u0103 caracteristici, precum dou\u0103 harisme speciale: solidaritatea ca natur\u0103 social\u0103 \u015fi comuniunea ca natur\u0103 religioas\u0103 spre a se \u00eemplini mai \u00eent\u00e2i \u00een neamul cel mic-celula, rudele de s\u00e2nge, apoi gint\u0103, c\u00e2nezat, voievodat \u00eentru Familia cea Mare-\u0162ara, Neamul, ca rude sacre de Glie \u015fi Cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Solidaritatea trebuie asumat\u0103 permanent pentru a atribui poporului unitatea social-politic\u0103 a unui Stat unitar, suveran \u015fi suzeran, condi\u0163ie vital\u0103 continuit\u0103\u0163ii milenare ca na\u0163ie monarhic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apartenen\u0163a la cer a Neamului cre\u015ftin o d\u0103 dreapta credin\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103, m\u0103rturisit\u0103, jertfit\u0103 a poporului, care \u00eencununeaz\u0103 de fapt unitatea socio-politic\u0103 a Statului cre\u015ftin, conferindu-i astfel autoritatea spiritual\u0103 \u015fi demnitatea mistic\u0103 ce-i deschide Calea spre m\u00e2ntuire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul neamului Dacorom\u00e2n tr\u0103ie\u015fte nemuritor prin jertfa sf\u00e2nt\u0103 de s\u00e2nge \u00een care gr\u0103iesc necontenit Limba rom\u00e2n\u0103 cu stihurile ei de aur \u015fi psalmii serafici ai c\u00e2nt\u0103rii Liturgice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nemurirea precre\u015ftin\u0103 dacic\u0103 \u015fi-a odr\u0103slit sufletul cre\u015ftin prin cuv\u00e2nt \u015fi rug\u0103, rev\u0103rs\u00e2ndu-se dincolo de limanurile timpului \u015fi spa\u0163iului pe \u0163\u0103rmurile ve\u015fniciei ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Focul din Cuv\u00e2ntul dumnezeesc \u015fi flac\u0103ra Rugii divino-cre\u015ftin\u0103 prelins\u0103 pe Chipul fiin\u0163ei \u015fi persoanei dacorom\u00e2nului str\u0103bun i-a \u00eempletit unitatea \u00een acela\u015fi cuget \u015fi aceea\u015fi sim\u0163ire sf\u00e2nt\u0103 care, l-a \u00eentrupat ca D\u0103inuire multimilenar\u0103 \u00een cuminecare cu Altarul, Dorul, D\u0103ruirea, Doina, Balada, P\u0103m\u00e2ntul, Codrul, Mo\u015fia, Apele, Gr\u00e2ul, Via, Taina, Biserica, Suferin\u0163a, Crucea, Martiriul, Omenia, Luna, Stelele, Soarele, Cerul, \u00cenvierea, \u00cen\u0103l\u0163area \u015fi Neat\u00e2rnarea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd locului h\u0103r\u0103zit de Bunul Dumnezeu, peste voin\u0163a \u00eencr\u00e2ncenat\u0103 a tuturor vicisitudinilor, furtunilor, amenin\u0163\u0103rilor, prigonirilor, invaziilor, persecu\u0163iilor, eresurilor, ereziilor, schismelor, tr\u0103d\u0103rilor, la\u015fit\u0103\u0163ilor, r\u00e2vnirilor, v\u00e2nz\u0103rilor, ideologiilor atee, doctrinelor politice…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul Dacorom\u00e2n-Vl\u0103starul regal, legitim \u015fi mo\u015ftenitor al tronului neamului primordial pelasg, fiind eminamente religios monoteist, precre\u015ftin \u015fi cre\u015ftin \u015fi-a asumat dintru \u00eenceput lupta, ap\u0103rarea, dreptatea, jertfa, d\u0103inuirea, \u00een\u0163elepciunea \u00eentru credin\u0163a ortodox\u0103, libertate \u015fi adev\u0103r prin apartenen\u0163a religioas\u0103 privind continuitatea sa mistico-spiritual\u0103 de s\u00e2nge \u015fi har.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin urmare, contribu\u0163ia milenar\u0103 la lupta pentru credin\u0163\u0103, libertate \u015fi unitatea na\u0163ional\u0103 a Neamului a fost pe deplin cre\u015ftin\u0103 prin poporul credincios c\u0103l\u0103uzit de Clerul evlavios, educat de Mame eroine, arti\u015fti de geniu \u015fi ilu\u015ftri dasc\u0103li, \u00eendrumat de Voievozi regali ori virtuo\u015fi B\u0103rba\u0163i de Stat, de Vl\u0103dici ale\u015fi, \u00eenfr\u0103\u0163it cu Marii Comandan\u0163i ai bravei noastre O\u015ftiri, c\u00e2ntat de marii no\u015ftri poe\u0163i \u015fi rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuv\u00e2ntat de femei alese, principese \u015fi cr\u0103iese de sacrificiu filantropic-un adev\u0103rat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul princiar prin excelen\u0163\u0103 al inegalabilei \u015fi inimoasei Regine Maria.<\/p>\n

\u00a0 Voievozii, B\u0103rba\u0163ii de Stat, Marii Comandan\u0163i, Femeile pline de har, poe\u0163ii, scriitorii, dasc\u0103lii, Clerul, toate p\u0103turile sociale ale poporului erau to\u0163i cu inim\u0103 \u015fi cu s\u00e2nge cre\u015ftinesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vie\u0163ile curate \u00eenchinate unit\u0103\u0163ii \u015fi libert\u0103\u0163ii Neamului dacorom\u00e2n evoc\u0103 lupta, credin\u0163a, slujirea, idealul \u015fi jertfa lor cre\u015ftin\u0103 care a ref\u0103cut \u00centregirea prin f\u0103urirea Marii Uniri \u015fi al c\u0103rui rol de frunte l-a avut Biserica ortodox\u0103 basarabean\u0103, a\u015fa cum afirma \u015fi marele erou P\u0103rinte VASILE \u0162EPORDEI: \u201ePentru ca s\u0103 fim drep\u0163i: principalul na\u015f al Unirii a fost Biserica basarabean\u0103.\u201d<\/em><\/strong> (Vasile \u0162epordei, Scrieri Alese.<\/em> Ed. Flux, Chi\u015fin\u0103u-2005, p. 92)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 samavolnica anexare din 1812, a Frumoasei Basarabie rom\u00e2ne\u015fti la \u0163aratul expansionist rusesc, acaparatorii slavi au declan\u015fat pe etape procesul de rusificare \u015fi asimilare, impun\u00e2nd limba rus\u0103 \u00een administra\u0163ie, justi\u0163ie \u015fi \u015fcoal\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd hoardele lui Lenin s-a n\u0103pustit cu toat\u0103 ura \u015fi cruzimea asupra proasp\u0103tului Stat Independent Moldovenesc, Sfatul \u0162\u0103rii odr\u0103slit din Seminarul Teologic Ortodox din Chi\u015fin\u0103u a sfidat orice pericol, amenin\u0163are, invazie ori pruden\u0163\u0103, hot\u0103r\u00e2nd b\u0103rb\u0103te\u015fte, cre\u015ftine\u015fte \u015fi temerar: Unirea pe veci a Basarabiei Sfinte cu Patria-Mum\u0103-Regatul Rom\u00e2niei Ve\u015fnice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 N\u0103dejdea \u015fi salvarea continuit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ca neam prin limb\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103 s-a datorat Rezisten\u0163ei prin Religie, fapt cardinal, determinant care, a revenit ca \u00eentotdeauna Bisericii ortodoxe, ce se revendica de altfel \u015fi ca o \u00cenalt\u0103 \u015ecoal\u0103 Domneasc\u0103 exprimat\u0103 categoric \u015fi revelator prin graiul autoritar \u015fi solemn al Seminarului Teologic Ortodox din Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Clerul ortodox, ca descendent \u015fi urma\u015f fidel al poporului cre\u015ftin a men\u0163inut treaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00een r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii, salv\u00e2ndu-i identitatea \u015fi autoritatea ca duh na\u0163ional \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u015ecoal\u0103, pe toat\u0103 perioada calvarului celor 106 ani de \u00eenstr\u0103inare for\u0163at\u0103 \u015fi mi\u015feleasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Preo\u0163imea ortodox\u0103 basarabean\u0103, intuind ceasul izb\u0103ririi Neamului rom\u00e2nesc s-a constituit la 1902<\/strong> \u00een Fr\u0103\u0163ia: \u201e Na\u015fterea lui Hristos\u201d<\/em><\/strong>-ca o pietate specific\u0103 aparte, care a devenit: \u201ecea mai ortodox\u0103 provincie din \u0163ar\u0103\u201d<\/em>, dup\u0103 spusele lui Gala Galaction (\u201e\u015etiin\u0163a\u201d<\/em>, 1993, p. 23).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fr\u0103\u0163ia cu con\u015ftiin\u0163a moral\u0103, candoarea ingenu\u0103 \u015fi cur\u0103\u0163ia sufleteasc\u0103 a avut ca temei luminarea poporului prin tip\u0103rirea de literatur\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar ca scop dublu: preg\u0103tirea luptei de eliberare de sub jugul str\u0103in samavolnic \u015fi calea \u00cenf\u0103ptuirii Marii Uniri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe la 1905, P\u0103rintele P. Gheorghian trage clopotul de ridicare la lupta de eliberare na\u0163ional\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSuna-va ceasul dezrobirii m\u00e2ine\/\u00a0 \u015ei lan\u0163ul va c\u0103dea \u00een praf \u00eens\u00e2ngerat,\/ \u015ei vei cunoa\u015fte-atunci, tu bietule rom\u00e2ne\/ Ce-at\u00e2t amar de vreme ai stat \u00eengenunchiat!\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103 atee sponsorizat\u0103 de imperiul habsburgic cre\u015ftin chipurile, a \u00eempr\u0103\u015ftiat \u00een s\u00e2ngerosul an 1917, un haos diabolic f\u0103r\u0103 precedent \u00een Europa de R\u0103s\u0103rit \u015fi nu numai…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anarhia ro\u015fie atinsese o culme a demen\u0163ei, a jafului \u015fi a crimei nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Proletariatul bol\u015fevizat s-a unit \u00een brutalitate, cruzime, tic\u0103lo\u015fie, mi\u015felie \u015fi manifest\u0103ri odioase transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o gloat\u0103 dobitoceasc\u0103 ce spintec\u0103 pe orcine se afl\u0103 \u00een\u00a0 fa\u0163a coarnelor amenin\u0163\u0103toare \u015fi c\u0103lc\u00e2nd totul sub spurcatele lor copite murdare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica Ortodox\u0103 basarabean\u0103 gr\u0103ind adev\u0103rul despre con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nismului cre\u015ftin prin bra\u0163ul tipografiei \u015fi al prodigioaselor reviste eparhiale: Basarabia, Lumin\u0103torul, Cuv\u00e2nt Moldovenesc, Astra Basarabean\u0103…<\/em><\/strong> a fluturat cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare spiritual\u0103 Flamura dreptei credin\u0163ei, a identit\u0103\u0163ii, a comuniunii \u015fi a unit\u0103\u0163ii Neamului Dacorom\u00e2n, declan\u015f\u00e2nd mai \u00eent\u00e2i frontul cultural-religios care, preg\u0103tea \u015fi deschidea calea frontului ideal na\u0163ionalist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lumea R\u0103s\u0103ritului Ortodox nu exist\u0103 Biseric\u0103 f\u0103r\u0103 Neam \u015fi Neam f\u0103r\u0103 Biseric\u0103, c\u0103ci sf\u00e2nta chez\u0103\u015fia a \u00cenvierii Neamului const\u0103 tocmai \u00een \u00eens\u0103\u015fi \u00cenvierea Domnului Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0 Sfatul Fr\u0103\u0163iei \u201eNa\u015fterea lui Hristos\u201d<\/em> \u015fi ieromonahul Gurie Grosu au avut un rol decisiv al apari\u0163iei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a jurnalului bisericesc Lumin\u0103torul<\/em><\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumin\u0103torul <\/em><\/strong>a fost cea mai prestigioas\u0103 revist\u0103 de cult \u00een limba rom\u00e2n\u0103-a Eparhiei Chi\u015fin\u0103ului \u015fi Hotinului, ce vede lumina tiparului \u00een 1908 \u015fi prime\u015fte botezul <\/em>de la expresia ierarhului Vladimir care, a sus\u0163inut financiar \u015fi spiritual proiectul faimosului jurnal cu \u00eendemnul p\u0103rintesc c\u0103tre fiii s\u0103i: \u201eLumina lui Hristos s\u0103 lumineze pre to\u0163i!\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lumin\u0103torul<\/em><\/strong>,<\/em> dup\u0103 \u00eentreruperea for\u0163at\u0103 \u00een timpul \u00a0r\u0103zboiului din 1944, a fost reaprins ca un Rug, de inimosul protoiereu Petru Buburuz \u00een Ianuarie 1992 \u015fi str\u0103luce\u015fte necontenit prin spiritul s\u0103u.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate articolele publicate \u00een Lumin\u0103torul<\/em><\/strong>, ce \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa 80 de pagini de literatur\u0103 ortodox\u0103, o carte cre\u015ftin\u0103 deci, r\u0103sp\u00e2ndeau raza unit\u0103\u0163ii de neam \u015fi credin\u0163\u0103 \u015fi aveau ca autori printre cei mai lumina\u0163i slujitori cre\u015ftini ai condeiului \u015fi ai altarului: A. Mateevici (debuteaz\u0103 ca seminarist), I. H. R\u0103dulescu, Constantin Popovici, Gurie Grosu, Vl. Baltag\u0103, M. Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Theodor Incule\u0163, Gh. Tudor, I. Ignatovici, I. Friptu, S. D\u0103nil\u0103, Gh. Marinescu, P. Frolov, Tr. Suruceanu, Visarion Puiu, Petre Comerzan, Gr. Constantinescu, Onisifor Ghibu, P. Gheorghian, S. Murafa, Hodorogea, C. Parfenie, M. Ciachir, Macarie Untul, N. La\u015fcov, Spiridon Muranevici \u015f.a. (Lumin\u0103torul. Chi\u015fin\u0103u, nr. 9, 1931; Ion Nistor, Istoria Basarabiei. Chi\u015fin\u0103u. Ed. Cartea Moldoveneasc\u0103, 1991)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acela\u015f mare slujitor al Domnului \u015fi al Neamului, p\u0103rintele Vasile \u0162epordei, m\u0103rturise\u015fte:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eO dat\u0103 cu apari\u0163ia<\/em> <<Lumin\u0103torului>><\/em><\/strong>c\u0103rturarii \u00ee\u015fi transmit g\u00e2ndurile lor pe h\u00e2rtii, transmi\u0163\u00e2ndu-le \u00eentregului popor al provinciei. Ini\u0163iatorii \u015fi conduc\u0103torii sunt: ieromonahul Gurie, pr. Partenie \u015fi venerabilul ic. Mitrofor Constantin Popovici. Aici \u00ee\u015fi fac \u015fcoala to\u0163i scriitorii \u015fi poe\u0163ii rom\u00e2ni basarabeni, \u00een frunte cu regretatul Alecu Mateevici…<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Ie\u015find ziarul <<Basarabia>><\/strong>, el e condus tot de fo\u015ftii elevi ai Seminarului. Cu un cuv\u00e2nt, tot ceea ce s-a f\u0103cut pe terenul na\u0163ional \u00een Basarabia a fost f\u0103cut de fiii Bisericii. \u015ei c\u00e2nd vine \u015fi se face Unirea, ea este f\u0103cut\u0103 tot de seminari\u015fti. Lua\u0163i pe un Incule\u0163, Pelivan, Halippa, Mandan, ieromonahul Gurie <\/strong>etc., etc., to\u0163i sunt fiii Bisericii. Aproape to\u0163i deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii \u015fi to\u0163i mini\u015ftrii Basarabiei de dup\u0103 Unire sunt elevi ai Seminarului. Deci to\u0163i sunt elevi ai celui mai b\u0103tr\u00e2n \u015fi mai mare na\u0163ionalist basarabean: ai p\u0103rintelui Iconom Mitrofor Constantin Popovici.<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Acesta este izvorul na\u0163ionalismului de la care s-au ad\u0103pat to\u0163i deputa\u0163ii \u015fi mini\u015ftrii Basarabiei de mai t\u00e2rziu.\u201d<\/em> (\u201eRaza\u201d, <\/em>an. III, nr. 114, 16 aprilie 1933, p. 2)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu-Bodoni, de\u015fi impus pe tronul Basarabiei de c\u0103tre Moscova a \u0163inut vie flac\u0103ra rom\u00e2nismului basarabean. El a ctitorit la 13 Ianuarie 1813, Seminarul Teologic din Chi\u015fin\u0103u cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eenzestr\u00e2ndu-l cu tipografie proprie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eSeminarul \u00eentemeiat de Bodoni, <\/em>arat\u0103 Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, a dat Rom\u00e2niei pe aproape to\u0163i f\u0103uritorii Unirii din 1918.\u201d<\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Basarabia.<\/em> Sibiu-2002, p. 87)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Seminarul Teologic-Chi\u015fin\u0103u a dat Basarabiei \u015fi Rom\u00e2niei \u00een geana Zorilor \u00eenf\u0103ptuirii unit\u0103\u0163ii de Neam cele mai luminate chipuri ale Genera\u0163iei ortodoxe basarabene.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAcolo, la Seminarul Teologic, la hotarul dintre veacurile XIX \u015fi XX, <\/em>m\u0103rturisea marele jurnalist, preot, profesor, supravie\u0163uitor al regimului concentra\u0163ionar, r\u0103ze\u015ful P\u0103rinte Sergiu Ro\u015fca, pe care am avut privilegiul de a-l cunoa\u015fte \u015fi pre\u0163uii \u00eentru c\u0103ldura demnit\u0103\u0163ii sale, \u015fi-au f\u0103cut studiile \u015fi primii pa\u015fi \u00een lupta na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni mul\u0163i dintre cei care vor lupta mai apoi \u015fi vor realiza marele act de la 27 martie 1918, c\u00e2nd Sfatul \u0162\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u a proclamat Unirea Basarabiei cu Regatul Rom\u00e2n. \u015ei tot dintre absolven\u0163ii sau \u00eenc\u0103 elevii seminarului se vor recruta redactorii, colaboratorii sau r\u0103sp\u00e2nditorii primului ziar na\u0163ional rom\u00e2nesc din provincia de peste Prut, ap\u0103rut la Chi\u015fin\u0103u \u00een urm\u0103 cu 100 de ani, \u00een mai 1906, \u015fi care se numea, cum altfel, Basarabia<\/strong>.\u201d<\/em> (Sergiu C. Ro\u015fca, Basarabia, P\u0103m\u00e2ntul Misiunii Noastre. <\/em>Ed. Universitar\u0103, Bucure\u015fti-2006, p. 5)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un \u00eenfl\u0103c\u0103rat purt\u0103tor al stindardului privind \u00cenf\u0103ptuirea Unit\u0103\u0163ii Neamului din r\u00e2ndul Clerului ortodox basarabean a fost protoiereul Constantin Popovici, care a trezit con\u015ftiin\u0163a poporului \u015fi sim\u0163\u0103mintele fierbin\u0163i rom\u00e2ne\u015fti prin intermediul\u00a0 pre\u0163ioasei reviste rom\u00e2ne\u015fti \u00a0<<Lumin\u0103torul>><\/em>, pe care cu mult zel de la apari\u0163ia ei din 1908 o conducea admirabil.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103rintele Constantin Popovici-m\u00e2ndria preo\u0163imii basarabene<\/em> a fost considerat pe bun\u0103 dreptate: dasc\u0103lul dasc\u0103lilor \u015fi preotul preo\u0163ilor,<\/em> tr\u0103indu-\u015fi via\u0163a \u00eentre dou\u0103 slujiri divine absolute: iubirea de Dumnezeu \u015fi dragostea de Neam.<\/p>\n

\u00a0 Dincolo de toate calit\u0103\u0163ile \u015fi faptele m\u0103re\u0163e ale slujirilor sale, P\u0103rintele a fost mai mult dec\u00e2t Preot, mai mult dec\u00e2t Dasc\u0103l, mai mult dec\u00e2t Om: a fost o institu\u0163ie duhovniceasc\u0103 prin care a educat \u015fi binecuv\u00e2ntat peste 40.000 de ucenici<\/strong>, <\/strong>s\u0103dindu-le \u00een sufletele lor tinere \u015fi curate Dorul cel mare dup\u0103 Dumnezeu \u015fi dup\u0103 \u00eentregirea Patriei-Rom\u00e2niei dragi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele Rom\u00e2n, de o cinste \u015fi o dragoste nem\u0103rginit\u0103, \u015fi-a deschis Sufletul-Basarabie tuturor:\u00a0\u00a0 \u201eCine nu \u015fi-a deschis sufletul \u00een fa\u0163a acestui duhovnic al duhovnicilor \u015fi p\u0103rinte al p\u0103rin\u0163ilor?<\/strong><\/em>, se \u00eentreab\u0103 cu admira\u0163ie alt mare p\u0103rinte \u015fi mare duhovnic, Vasile \u0162epordei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Al\u0163i camarazi de \u00eenalt\u0103 slujire, de lupt\u0103 d\u00e2rz\u0103, de luminare \u015fi cinstire rom\u00e2neasc\u0103 au fost stare\u0163ul de la Suruceni (ulterior episcop de Ismail) Dionisie Erhan, devenit erou al unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale<\/em>, care n-a str\u0103lucit dec\u00e2t prin dragostea sa cre\u015ftin\u0103,\u00a0 bun\u0103tatea bl\u00e2nde\u0163ii \u015fi lumina \u00een\u0163elepciunii d\u0103ruit\u0103 tuturor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2rja arhip\u0103st\u0103ririi sale a fost f\u0103cut\u0103 din lemnul care nu se \u00eendoaie al drept\u0103\u0163ii: \u201eEu n-am dat niciodat\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t. N-am luptat pentru interese personale. \u015ei de aceea am biruit totdeauna.\u201d<\/em> (Vasile \u0162epordei, op. cit., p. 411) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asemeni lui Dionisie a fost \u015fi <\/em>arhimandritul (mai t\u00e2rziu, Mitropolit) Gurie Grosu, care \u00een guvernul Moldovei independente era ministru-adjunct la Culte \u015fi Justi\u0163ie. Convoc\u00e2nd o Adunare a Bisericii Ortodoxe din Basarabia, c\u0103lug\u0103rul ministru a strigat entuziasmat despre rolul Bisericii \u015fi al preotului slujitor lui Hristos \u015fi na\u0163iunii sale: \u201eBiserica trebuie s\u0103 devin\u0103 un izvor de cultur\u0103 na\u0163ional\u0103… Preo\u0163imea trebuie s\u0103 vorbeasc\u0103 aceea\u015fi limb\u0103 pe care o vorbe\u015fte poporul… Preotul s\u0103 fie cel mai bun ap\u0103r\u0103tor al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii.\u201d<\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, op. cit., p. 89)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele arhiereu r\u0103m\u00e2ne \u00een con\u015ftiin\u0163a posterit\u0103\u0163ii ca o Icoan\u0103 vie a slujirii preo\u0163e\u015fti-na\u0163ionale, prin r\u00e2vna de salvare a limbii, a cazaniei \u015fi a na\u0163ionalismului ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mitropolitul Gurie-Gur\u0103 de Aur al Rom\u00e2nilor, pe umerii c\u0103ruia a stat \u00eentreaga lupt\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u00een Basarabia,<\/em> a str\u0103lucit ca un mare suflet cre\u015ftin, ca un mare dasc\u0103l rom\u00e2n, ca un mare \u00eenv\u0103\u0163at, ca un mare iubitor de carte \u015fi Scriptur\u0103 \u00een care se contopeau zelul inimii dacorom\u00e2ne \u015fi con\u015ftiin\u0163a sufletului ortodox: \u201eSub \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea lui de preot de \u0163ar\u0103, <\/em>gr\u0103ia D. I. Atanasiu, prin\u0163ul acesta al Bisericii a fost \u015fi va r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii neamului.\u201d<\/em> (\u201eOrdinea\u201d-<\/em>19 nov. 1943)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tare mult a suferit Vl\u0103dica Mitropolitul pe c\u00e2nd era monah pentru provincia sa rom\u00e2neasc\u0103, trudindu-se din r\u0103sputeri s\u0103 o vad\u0103 izb\u0103vit\u0103 \u015fi a\u015fezat\u0103 princiar \u00een s\u00e2nul Familiei ei regale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00centemeind revista Lumin\u0103torul<\/strong>,a fost exilat tocmai la Smolensk. Era prea periculos pentru st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103. Dar \u015fi acolo st\u00e2nd, arhimandritul Gurie a scris rom\u00e2ne\u015fte, a crezut \u00een \u00eenvierea neamului pe care l-a iubit, a luptat pentru fra\u0163ii s\u0103i… Mitropolitul Gurie \u015fi-a iubit \u015fi respectat deopotriv\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeul p\u0103rin\u0163ilor \u015fi \u00een dreptatea neamului s\u0103u. A iubit mult. Foarte mult. Poate prea mult pentru un om.\u201d<\/em> (Vasile \u0162epordei, op. cit., p. 419)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Pe frontul dezrobirii na\u0163ionale, preotul militar, genialul poet \u015fi eroul-martir Alecu Mateevici<\/strong>, Cel care a scris sub dictare divin\u0103 Limba noastr\u0103-<\/strong><\/em>Testamentul celei mai \u00eenalte m\u0103rturisirii a sa, proorocea ridicarea unui profet-voievod-eliberator, scriind \u00eentre r\u0103ni\u0163ii \u015fi martirii tran\u015feelor r\u0103zboiului ucig\u0103tor la 10 Iulie 1917, pe dealurile \u00eens\u00e2ngerate ale M\u0103r\u0103\u015fe\u015ftilor: \u201eS\u0103 \u015fti\u0163i: de nu ve\u0163i ridica\/ Din s\u00e2nul vostru un prooroc,\/ \u00cen voi via\u0163a va seca.\/ Zadarnic soarta ve\u0163i ruga,\/ C\u0103ci sco\u015fi ve\u0163i fi atunci din joc,\/ \u015ei-\u0163i r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u2019 de noroc.\u201d <\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un an mai t\u00e2rziu, respectiv la 10 Martie 1918, p\u0103rintele A. Murafa a creat imnul Unit\u0103\u0163ii tuturor rom\u00e2nilor, numit Rom\u00e2nia<\/strong>, din care reproducem c\u00e2teva texte de aur:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00centre Nistru \u015fi Tisa, din vechime ad\u00e2nc\u0103, stai Tu, Rom\u00e2nie, \u0163ar\u0103 eroic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoria Ta, scris\u0103 cu litere de s\u00e2nge, \u00eemi adevereaz\u0103 c\u0103 Tu, Rom\u00e2nie, ai fost o \u0163ar\u0103 de jertf\u0103. St\u00e2nd la r\u0103sp\u00e2ntie, Tu ai fost \u00een trecut straja Apusului…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai prin s\u00e2ngele T\u0103u \u015fi prin ale Tale suferin\u0163i, neamurile din Apus au r\u0103mas neatinse \u015fi au ajuns la nume mari, la cultur\u0103 \u00eenalt\u0103 \u015fi la bog\u0103\u0163ii nenum\u0103rate.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Datoria neamurilor apusene c\u0103tre Tine, Rom\u00e2nie, e at\u00e2t de mare, c\u0103 ele mai nu sunt vrednice s\u0103 se pl\u0103teasc\u0103 de ea…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103ie\u015fti mic\u0103, dar cu nume eroic, glorios, cunoscut de toat\u0103 lumea. Tr\u0103ie\u015fti, a\u015ftept\u00e2nd viitorul T\u0103u m\u0103re\u0163…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dreptatea e cu Tine \u015fi Dumnezeu e cu Tine!…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103ie\u015fti, cunoscut\u0103 ca o \u0163ar\u0103 eroic\u0103, nu numai de prieteni, dar \u015fi de du\u015fmani. \u015ei vei tr\u0103i \u00een veac, pentru c\u0103 viitorul T\u0103u, Rom\u00e2nie, e r\u0103scump\u0103rat c-o plat\u0103 scump\u0103: cu s\u00e2ngele \u015fi s<\/em><\/p>\n

uferin\u0163a de veacuri a poporului rom\u00e2nesc.\u201d<\/em> (Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, op. cit., p. 91) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen dang\u0103t de rug\u0103 \u015fi lacrimi de clopot, Neamul dacorom\u00e2nesc s-a ridicat \u00eenc\u0103 odat\u0103, din nesf\u00e2r\u015fitele sale ridic\u0103ri spre gloria care i-a definit ne\u00eentrerupt destinul s\u0103u m\u0103re\u0163 \u015fi biruitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din Octombrie 1917, Basarabia cre\u015ftin\u0103 entuziasmat\u0103 \u015fi-a croit singur\u0103 soarta ei fireasc\u0103, ortodox\u0103, alerg\u00e2nd spre \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea cald\u0103 la s\u00e2nul Mamei sfinte, aduc\u00e2nd regelui Ferdinand \u015fi iubitoarei Regine Maria, Buna Vestire a re\u00eenvierii \u0162\u0103rii lui Mihai Vod\u0103 Viteazul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Laurii gloriei Basarabiei legendare s-au \u00eentrupat \u00een aurele \u00a0Eroilor, Mucenicilor \u015fi Sfin\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Puterea de cremene a rezisten\u0163ei religioase basarabene \u00eempotriva rusific\u0103rii principatului lor \u015fi al nostru milenar a fost Biserica-Mam\u0103 \u00een frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru mine, Principatul lui Burebista-Basarabia, Cr\u0103ias\u0103 \u015fi Martir\u0103 este acel tainic \u015fi sacru-Acas\u0103<\/strong>: locul de \u00eenfrumuse\u0163are al Miresei princiare logodit\u0103 cu Voievodul chipe\u015f din Carpa\u0163i, locul binecuv\u00e2ntat al vie\u0163ii eroic-legendare \u015fi leag\u0103nul bucuriei m\u0103re\u0163elor l\u0103ca\u015furi de cult-m\u0103rg\u0103ritarele ortodoxe ce ne at\u00e2rn\u0103 de nemurire, inima prin care se revars\u0103 Nistrul-fluviul \u00een care se primenesc stelele serafice rev\u0103rsate peste p\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun \u015fi cerul martiric, dar \u015fi peste azurul sufletului meu care-i poart\u0103 cu recuno\u015ftiin\u0163\u0103 numele, p\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt \u00eenve\u015fm\u00e2ntat \u00een falduri albastre de cer vorone\u0163ean, unde con\u015ftiin\u0163a milenar\u0103 dac\u0103, se \u00eent\u0103re\u015fte \u00een m\u0103dularele fiin\u0163ei \u015fi spiritului nostru prin cuminecarea cu Crucea suferin\u0163elor, cu Potirul lacrimilor martirice \u015fi cu nectarul serafic al biruin\u0163ei Neamului \u00eentru \u00cenvierea M\u00e2ntuitorului Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu acela\u015fi dor, cu deplin\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi nem\u0103rginit\u0103 iubire s\u0103 ne al\u0103tur\u0103m dragostei p\u0103rintelui Vasile \u0162epordei pentru Basarabia Sf\u00e2nt\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u201e\u0162i-am iubit cu nesa\u0163 p\u0103m\u00e2ntul, fiindc\u0103-i leag\u0103nul fiin\u0163ei noastre. \u0162i-am adorat zorile, fiindc\u0103-s rupte din sufletul nostru dornic de mai bine. \u0162i-am iubit cu foc sufletul, fiindc\u0103-i suflet din sufletul nostru. Te-am dorit, am pl\u00e2ns \u015f-am suferit pentru tine, fiindc\u0103 tu e\u015fti a noastr\u0103 \u015fi noi suntem ai t\u0103i, Basarabie…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162e-am iubit, Basarabie, fiin\u0163a, mai puternic de cum \u00ee\u015fi iube\u015fte fiul mama d\u0103t\u0103toare de via\u0163\u0103, fiindc\u0103 aceea\u015fi leg\u0103tur\u0103 ne \u0163ine \u00eenchega\u0163i \u015f-acelea\u015fi taine nu ne las\u0103 dep\u0103rta\u0163i unii de al\u0163ii.\u201d<\/em><\/strong> (Vasile \u0162epordei, op. cit., p. 382-383)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un alt mare poet cre\u015ftin, Andrei Ciurunga, genial, p\u0103timitor \u015fi m\u0103rturisitor na\u0163ionalist, un Rom\u00e2n venit din stirpea unei gene germane, dar supra rom\u00e2nizat prin mistica spiritului unei na\u0163iuni dace eminamente jertfitoare \u00eentru iubire \u015fi frumos, cunoscut pe final, dar mult \u00eendr\u0103git \u015fi pre\u0163uit de mine, s-a cununat prin har \u015fi jertf\u0103 cu frumoasa \u015fi mistica Basarabie:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u0162ara mea de dincolo de \u0163ar\u0103\/ cu privirea umed\u0103 de jind,\/ te-am purtat \u00een mine pribegind,\/ ca pe-o flac\u0103r\u0103 ce arde pe comoar\u0103.\/\/ \u00cenc\u0103 din pruncia mea de aur\/ m-am \u015ftiut cu tine cununat,\/ dar te-a vrut al ei-\u015fi te-a furat\/ nes\u0103tul\u0103 poft\u0103 de balaur.\/\/ De-am strigat apoi c\u0103 e\u015fti a noastr\u0103\/ t\u00e2n\u0103r\u0103, \u00eentreag\u0103 \u015fi pe veci,\/ m-au \u00eenchis \u00eentre pere\u0163ii reci\/ \u015fi mi-au pus z\u0103brele pe fereastr\u0103.\/\/ Azv\u00e2rlit \u00een temni\u0163a du\u015fman\u0103\/ gem ades, \u00eens\u00e2ngerat sub fier,\/ \u015fi-atunci pun c\u00e2te-un cr\u00e2mpei de cer\/ din seninul t\u0103u-bandaj pe ran\u0103.\/\/ Foamea c\u00e2nd \u00eemi casc\u0103 noi abise\/ vine c\u00e2te-un pui de cozonac\/ ce-a crescut ca mine, pe Bugeac,\/ trupul s\u0103 mi-l sature prin vise.\/\/ \u0162ara mea de dincolo de ape,\/ dac\u0103 \u015fov\u0103i \u00een credin\u0163a mea,\/ simt cum \u00eemi trimi\u0163i, v\u00e2njo\u015fi, s\u0103-mi stea\/ to\u0163i stejarii din Orhei pe-aproape.\/\/C\u00e2nd \u00eemi dau t\u00e2rcoale bezne grele,\/ lilieci c\u00e2nd se izbesc de grinzi,\/ numai tu prin noapte \u00eemi aprinzi\/ policandrul Nistrului cu stele.\/\/ Zgribulit \u00een hainele v\u0103rgate\/ ast\u0103zi v\u00e2ntul iernii \u00eel ascult.\/ Hora noastr\u0103 a murit de mult, frigul mu\u015fc\u0103 t\u0103lpile-nghe\u0163ate.\/\/ Dar p\u00e2ndesc la drum de prim\u0103var\u0103\/ s\u0103 \u00eentindem iar din prag \u00een prag\/ hora mare sub acela\u015fi steag-\u0163ara mea de dincolo de \u0163ar\u0103…\u201d<\/em> (Andrei Ciurunga-Cahuleanu, \u0162ara mea de dincolo de \u0163ar\u0103, <\/em>din vol. Lacrimi pentru Basarabia 1940-1995. Ed. Arvin Press-2004)<\/p>\n

\u00a0 (\u00a0 Brusturi-Neam\u021b, BUNA VESTIRE -25.03.2017)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLacrimile str\u0103mo\u015filor, s\u00e2ngele lor, sudorile lor, stoarse de c\u00e2nd s-au r\u0103zle\u0163it de mama Rom\u00e2nia, nu m\u0103 las\u0103 s\u0103 tac. \u015ei [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29316","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29316","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29316"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29316\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29319,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29316\/revisions\/29319"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}