{"id":29376,"date":"2017-04-01T08:41:05","date_gmt":"2017-04-01T08:41:05","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29376"},"modified":"2017-04-01T08:43:41","modified_gmt":"2017-04-01T08:43:41","slug":"noaptea-de-aprilie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/01\/noaptea-de-aprilie\/","title":{"rendered":"Noaptea de aprilie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

NOAPTEA\u00a0 DE\u00a0 APRILIE<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ALEXANDRU\u00a0 MACEDONSKI<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noaptea de aprilie<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Mai \u021bii oare \u00eenc\u0103 minte noaptea-n care ne-am iubit?…
\nUn moment! \u0218i-n el o via\u021b\u0103 de un secol am tr\u0103it!
\nPentru tine ce-am fost \u00eens\u0103? Tot ce-ai fost \u0219i pentru mine.
\nUn capriciu de o clip\u0103 pe-ale inimii ruine!
\nIat\u0103 tot. F\u0103r\u0103-ndoial\u0103, noaptea, c-o vei fi uitat
\n\u0218i te miri de \u00eentrebare precum \u00eensumi sunt mirat;
\nUnul \u0219-altul, de atuncea, multe nop\u021bi avem de-acele
\nCa s\u0103 ne-amintim de toate, este foarte-adev\u0103rat!
\nDar secretul \u00eentreb\u0103rii, cunoscut inimii mele,
\nNu e-al meu s\u0103-l dau pe fa\u021b\u0103, \u0219i-\u021bi r\u0103m\u00e2ne a ghici
\nPentru ce aceste vorbe vin pe buze-a-mi r\u0103t\u0103ci
\n\u201eMai \u021bii oare \u00eenc\u0103 minte noaptea-n care ne-am iubit?…
\nUn moment!… \u0218i-n el o via\u021b\u0103 de un secol am tr\u0103it!”
\nEram tineri deopotriv\u0103, vis\u0103tori ca Poezia,
\nGra\u021bio\u0219i ca Tinere\u021bea, dulci ca dou\u0103 s\u0103rut\u0103ri
\nCare-aprind pe buze rumeni ale dragostei-mb\u0103t\u0103ri!
\nTu \u00een arte, eu \u00een versuri, ne-ncepuser\u0103m solia,
\nViitoru-n fa\u021ba noastr\u0103 sur\u00e2dea, \u0219i \u00eentre noi
\nSta capriciul molatic; iar deschis pentru-am\u00e2ndoi
\nSe afla Musset pe mas\u0103. Mai \u021bii minte, spune-mi, oare,
\nFrazele armonioase din poema-nc\u00e2nt\u0103toare,
\nC\u00e2nd perdelele alcovei tres\u0103reau? C\u00e2nd Rolla, mut,
\n\u00cen be\u021bia cea din urm\u0103 sta cu sufletul pierdut!
\nMarion, pe-ale lui bra\u021be, o copil\u0103! cump\u0103rat\u0103
\nPe pre\u021b d-aur, de la m\u0103-sa, se zb\u0103tea nevinovat\u0103!…
\nO! De ce n-am fost ca Rolla \u0219i ca el s\u0103 fi f\u0103cut
\nA-mi fi noaptea cea din urm\u0103 noaptea ce-am p\u0103strat \u00een\u00a0minte?…<\/p>\n

C\u00e2te suferin\u021be astfel nu mi-a\u0219 fi cru\u021bat, \u0219i c\u00e2t
\nN-a\u0219 dormi acum de bine printre mutele morminte,
\nUnde scapi de sc\u00e2rba lumii \u0219i de-al traiului ur\u00e2t!<\/p>\n

Spune-mi, draga mea… M\u0103 iart\u0103 c\u0103 era s\u0103-\u021bi zic pe nume!…
\nPo\u021bi s\u0103 fii cu o femeie, dar de e\u0219ti un om de lume,
\nTrebuie dup\u0103 aceea, doamn\u0103, ca s\u0103-i zici, \u0219i eu,
\nCare fac din lume parte, ca un om cu manier\u0103,
\nPot s\u0103 sar pe ici, pe colo, c\u00e2te-un gard din drumul meu…
\n\u00cens\u0103\u0219i le-ai s\u0103rit adesea… S\u0103 sar \u00eens\u0103-o barier\u0103…
\nNu e-n gustul dumitale \u0219i nu poate fi-ntr-al meu!…
\nDoamna mea, dar. Mai \u021bii minte?… Eu nu uit nimic… \u00cenc\u00e2t
\nFocul ce ardea \u00een sob\u0103 parc\u0103-l v\u0103d. Tu\u0219eai p-atunce
\n\u0218i credeai c\u0103 Moartea, grabnic, are-n groap\u0103 s\u0103 te-arunce
\nEa lu\u0103 amorul nostru \u0219i se mul\u021bumi pe-at\u00e2t!
\nEste-adev\u0103rat, desigur: Nu f\u0103cusem jur\u0103minte
\nCa s\u0103 ne iubim o via\u021b\u0103 cum se face-obicinuit!
\nUn capriciu de o noapte are altfel de cuvinte
\n\u0218i, cu toate-aceste, o clip\u0103 c\u00e2t un secol ne-am iubit!
\nLuna nu era \u00een ceruri ca s-o am de m\u0103rturie,
\n\u0218i-nchiz\u00e2ndu-\u0219i somnoroase ochii lor p\u0103trunz\u0103tori,
\nStelele nenum\u0103rate de pe bolta azurie
\nDormeau duse prin v\u0103zduhuri sub o grea manta de nori!
\nU\u0219a chiar era-ncuiat\u0103. Iar pe uli\u021ba de\u0219eart\u0103
\nC\u00e2\u021biva n\u0103t\u0103r\u0103i de frunte se luaser\u0103 la ceart\u0103,
\nAtr\u0103g\u00e2nd de la fereastr\u0103 pe un curios gardist,
\nCare, str\u00e2ns la cataram\u0103, \u00een mundiru-i de cazarm\u0103,
\nDup-o lung\u0103 s\u0103rutare, auzise-n cas\u0103 larm\u0103…
\nPrecum vezi, n-am nici un martor, \u0219i e lucru foarte trist!…
\nLemnele trosneau sub fl\u0103c\u0103ri \u0219i se-ncovoiau \u00een dou\u0103,
\n\u00cens\u0103 \u00een cenu\u0219\u0103 mut\u0103 de atunci s-au pref\u0103cut,
\nC\u0103 de-ar \u0219ti ca s\u0103 vorbeasc\u0103 revenind la via\u021ba nou\u0103,
\nMulte-ar mai putea s\u0103 spun\u0103 ele, care ne-au v\u0103zut!<\/p>\n

A! de n-ai uita nimica din momentele trecute,
\nDac\u0103 noaptea de aprile \u021bi-a r\u0103mas \u00een suvenir,
\nVino, vom sorbi din cupa fericirilor pierdute.
\nZilele vor curge line dup\u0103-al nop\u021bilor delir!
\nSunt at\u00e2t de t\u00e2n\u0103r \u00eenc\u0103, inima mi-e-at\u00e2t de plin\u0103,
\nBuzele-mi \u0219optind un nume dup\u0103 dragoste suspin\u0103!
\nE ciudat, f\u0103r\u0103-ndoial\u0103, \u2014 c\u0103 sunt ani \u00eentregi de zile —
\nS\u0103-mi reamintesc de-o noapte printre nop\u021bile de-aprile,
\n\u0218i cu g\u00e2ndul dus la tine, vis\u0103tor, s\u0103 m\u0103 trezesc
\nCu o patim\u0103 \u00een suflet \u0219i \u00een inim\u0103 c-un nume
\nCa s\u0103-mi fluture pe buze \u0219i s\u0103-mi spuie c\u0103 iubesc!
\nE ciudat, \u0219i n-am ce zice, dar ciudat a\u0219a cum este,
\nFace parte integrant\u0103 din a dragostei poveste
\nInima este-o enigm\u0103 \u0219i iubirea un mister,
\nLe urmez, \u0219i iat\u0103 totul: s\u0103 le \u00een\u021beleg nu cer!
\nDe e scris \u00eens\u0103 departe unde te-afli-acuma, doamn\u0103,
\nS\u0103 ui\u021bi nop\u021bile de-aprile pentru nop\u021bile de toamn\u0103
\n\u0218i s\u0103 r\u00e2zi de-aceste versuri ale sufletului meu,
\nUit\u0103-le, dar las\u0103-mi dreptul ca s\u0103 nu le uit \u0219i eu,
\n\u0218i s\u0103-mi zic ca m\u00e2ng\u00e2iere pentr-o patim\u0103 ad\u00e2nc\u0103
\n\u201eMai \u021bii oare \u00eenc\u0103 minte noaptea-n care ne-am iubit?<\/p>\n

O mai \u021bii tu minte \u00eenc\u0103?…<\/p>\n

\u00centr-o clip\u0103 trec\u0103toare c\u00e2t un secol am tr\u0103it!”<\/p>\n

 <\/p>\n

Misterul DISPARI\u021aIEI documentelor despre Dacia. <\/strong><\/p>\n

S-au pierdut ele sau au fost distruse?<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Cum este posibil ca un numar atat de mare de documente antice sa dispara fara urma?<\/strong><\/p>\n

Traian a avut o faima buna printre contemporani si chiar multa vreme dupa moartea sa. Ziua lui de nastere era inca sarbatoare nationala in secolul al IV-lea. Chiar daca unii istorici antici l-au mai criticat, in ansamblu a fost considerat un imparat bun, un model. Pentru romani, desigur.<\/p>\n

Pentru daci a fost un exterminator, masacrand forta de lupta a dacilor si ducand la Roma o jumatate de milion de prizonieri, daca e sa dam crezare surselor vremii.<\/p>\n

Si totusi, ceva s-a intamplat cu posteritatea lui Traian. Este de neinteles cum aproape toate scrierile din vremea lui Traian, in care se pomenea de daci, au disparut<\/strong>.Cu greu ne putem imagina ce s-a intamplat. Intr-o scurta enumerare, au disparut:<\/p>\n

-Jurnalul de razboi al lui Traian, intitulat \u201cDacica\u201d (sau \u201cDe bello dacico\u201d);<\/p>\n

-Cartea medicului lui Traian, Crito, intitulata \u201cGetica\u201d;<\/p>\n

-Scrierea lui Apollodor din Damasc, despre constructia podului de la Drobeta;<\/p>\n

-Toate operele istoricilor de curte ai lui Traian (cel putin patru la numar), care au scris despre imparat si despre razboaiele sale cu dacii;<\/p>\n

-Biografia lui Traian, scrisa de Tacitus; capitolele din istoria aceluiasi autor, in care erau infatisate luptele cu dacii;<\/p>\n

-Istoria Daciei scrisa de Dio Chrysostomos, invatat exilat in Dacia in vremea lui Domitian, dar foarte iubit de Traian;<\/p>\n

-Edictul lui Traian, in care erau consemnate toate operatiunile din timpul celor doua razboaie, ca si cheltuielile de razboi;<\/p>\n

-Scrierile lui Pliniu cel Tanar, prieten apropiat al lui Traian, care a povestit si el pe larg despre cucerirea Daciei;<\/p>\n

-Poemul lui Caninius, un bun prieten al lui Pliniu, care a scris in versuri istoria razboaielor cu dacii;<\/p>\n

-Istoria Daciei, cuprinsa in capitolul 22 al istoriei lui Appianus; biografia lui Traian, scrisa de Plutarh, celebrul istoric grec;<\/p>\n

-Capitolele despre Dacia din istoria lui Ammianus Marcellinus; istoria domniei lui Traian semnata de Dio Cassius;<\/p>\n

-Capitolele din istoria romana a aceluiasi autor, care tratau despre razboaiele lui Domitian si expeditiile lui Traian in Dacia.<\/p>\n

Doar din acestea din urma ne-au ramas niste rezumate stangace: singurele informatii care au ajuns pana la noi despre razboaiele cu Traian. In rest, totul s-a pierdut! Absolut tot.<\/strong><\/p>\n

Pana la noi nu a ajuns nici macar un rand! Este oare o coincidenta, o simpla intamplare, disparitia tuturor acestor documente? Sau a avut loc, din motive necunoscute si la o data greu de precizat, o incercare de stergere a memoriei lui Traian din istorie, ori cel putin a episodului dacic?<\/p>\n

\n

MIRCEA\u00a0 ELIADE<\/a><\/p>\n

\u201cNu cred c\u0103 se afl\u0103 \u0163ar\u0103 european\u0103 \u00een care s\u0103 existe at\u00e2\u021bia intelectuali c\u0103rora s\u0103 le fie ru\u015fine de neamul lor\u2026!\u201d<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

http:\/\/www.cuvantul-ortodox. ro\/recomandari\/mircea-eliade- a-nu-fi-roman\/<\/a><\/div>\n

A ap\u0103rut acum, de cur\u00e2nd, o nou\u0103 mod\u0103 printre tinerii intelectuali \u015fi scriitori: a nu mai fi rom\u00e2ni, a regreta c\u0103 sunt rom\u00e2ni, a pune la \u00eendoial\u0103 existen\u0163a unui specific na\u0163ional \u015fi chiar posibilitatea inteligen\u0163ei creatoare a elementului rom\u00e2nesc.<\/strong>\u00a0S\u0103 ne \u00een\u0163elegem bine: tinerii ace\u015ftia nu dep\u0103\u015fesc na\u0163ionalul pentru a sim\u0163i \u015fi g\u00e2ndi valorile universale;\u00a0ei nu spun:<\/strong>\u00a0\u201cNu mai sunt rom\u00e2n, pentru c\u0103 sunt \u00eenainte de toate om, \u015fi cuget numai prin acest criteriu universal \u015fi etern\u201d<\/em>.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Tinerii ace\u015ftia nu dispre\u0163uiesc rom\u00e2nismul pentru c\u0103 sunt comuni\u015fti sau anarhi\u015fti, sau mai \u015ftiu eu ce sect\u0103 social-universal\u0103. Nu. Ei, pur \u015fi simplu, regret\u0103 c\u0103 sunt rom\u00e2ni \u015fi ar vrea s\u0103 fie (o m\u0103rturisesc) orice alt\u0103 na\u0163ie de pe lume, chinezi, unguri, nem\u0163i, scandinavi, ru\u015fi, spanioli; orice, numai rom\u00e2ni \u2013 nu.<\/strong>\u00a0S-au s\u0103turat p\u00e2n\u0103 \u00een g\u00e2t de destinul acesta de a fi \u015fi a r\u0103m\u00e2ne rom\u00e2n. \u015ei caut\u0103 prin orice fel de argumentare (istoric\u0103, filozofic\u0103, literar\u0103)\u00a0s\u0103 demonstreze c\u0103 rom\u00e2nii sunt o ras\u0103 incapabil\u0103 de g\u00e2ndire, de eroism, de probleme filozofice, de crea\u0163ie artistic\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Unul dintre ei se \u00eendoie\u015fte demult de realitatea unui neam rom\u00e2nesc r\u0103zboinic, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi propune s\u0103 citeasc\u0103 istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca s\u0103 verifice dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r s-au luptat vreodat\u0103 rom\u00e2nii cu turcii \u015fi i-au \u00eenvins!<\/strong>\u00a0Altul crede c\u0103 orice creier care conteaz\u0103 \u00een istoria \u015fi cultura \u201crom\u00e2neasc\u0103\u201d nu e de origine rom\u00e2n\u0103<\/strong>.\u00a0 Cantemir, Kog\u0103lniceanu, Eminescu, Ha\u015fdeu, Conta, Maiorescu, Iorga, P\u00e2rvan etc. \u2013 to\u0163i, dar absolut to\u0163i sunt str\u0103ini. Sunt slavi, ovrei, armeni, nem\u0163i, orice; dar nu pot fi rom\u00e2ni, rom\u00e2nii nu pot crea, nu pot judeca;\u00a0rom\u00e2nii sunt de\u015ftep\u0163i, sunt \u015fmecheri, dar nu sunt nici g\u00e2nditori, nici creatori.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 le pronun\u0163i vreun nume despre care se \u015ftie sigur c\u0103 e rom\u00e2nesc, au alte argumente. Este din Oltenia? S\u00e2nge s\u00e2rbesc. Este din Moldova? Moldova \u00eentreag\u0103 e slavizat\u0103. Din Transilvania? S\u00e2nge unguresc.<\/strong>\u00a0Cunosc c\u00e2\u021biva moldoveni care spun cu m\u00e2ndrie:\u00a0\u201cAm s\u00e2nge grecesc!\u201d<\/em>\u00a0sau\u00a0\u201cStr\u0103mo\u015fu-meu a fost rus\u201d<\/em>. Singura lor \u015fans\u0103 de a fi oameni adev\u0103ra\u0163i este de a-\u015fi dovedi c\u0103 originea lor nu este curat rom\u00e2neasc\u0103.\u00a0Nu cred c\u0103 se afl\u0103 \u0163ar\u0103 european\u0103 \u00een care s\u0103 existe at\u00e2\u021bia intelectuali c\u0103rora s\u0103 le fie ru\u015fine de neamul lor, s\u0103-i caute cu at\u00e2t\u00a0 a frenezie defectele, s\u0103-\u015fi bat\u0103 joc de trecutul lui \u015fi s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 \u00een gura mare c\u0103 ar prefera s\u0103 apar\u0163in\u0103, prin na\u015ftere, altei \u0163\u0103ri.<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

To\u0163i tinerii ace\u015ftia au de f\u0103cut obiec\u0163ii neamului rom\u00e2nesc. Mai \u00eent\u00e2i, spun ei, rom\u00e2nii sunt de\u015ftep\u0163i, \u015fi asta \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 aib\u0103 drame interioare, s\u0103 cunoasc\u0103 profunzimile sufletului omenesc; \u00eei \u00eempiedic\u0103 s\u0103 aib\u0103 probleme. Cine nu are probleme suflete\u015fti, cine nu cap\u0103t\u0103 insomnii din cauza medita\u0163iilor \u015fi agoniilor, cine nu e \u00een pragul nebuniei \u015fi al sinuciderii, cine nu ajunge pentru zece ani neurastenic, cine nu url\u0103 \u201cNeant! Agonie! Z\u0103d\u0103rnicie!\u201d<\/em>, cine nu se d\u0103 cu capul de pere\u0163i ca s\u0103 afle\u00a0\u201cautenticitatea\u201d, \u201cspiritualitatea<\/em>\u201d \u015fi\u00a0\u201cvia\u0163a interioar\u0103\u201d<\/em>\u00a0\u2013 acela nu poate fi om, nu poate cunoa\u015fte valorile vie\u0163ii \u015fi ale culturii, nu poate crea nimic. Rom\u00e2nii sunt de\u015ftep\u0163i \u2013 ce oroare! Unde poate duce de\u015ftept\u0103ciunea? La ce-\u0163i folose\u015fte faptul c\u0103 po\u0163i cunoa\u015fte, superficial, realitatea \u2013 c\u00e2nd \u00ee\u0163i lipse\u015fte facultatea de a imagina probleme, \u00ee\u0163i lipse\u015fte boala prin care po\u0163i \u00eentrez\u0103ri moartea \u015fi existen\u0163a, \u00ee\u0163i lipsesc \u00eense\u015fi elementele dramei l\u0103untrice?<\/p>\n

Tinerii ace\u015ftia sunt sup\u0103ra\u0163i pe neamul rom\u00e2nesc pentru c\u0103 rom\u00e2nii nu au drame, nu au conflicte \u015fi nu se sinucid din desperare metafizic\u0103.\u00a0Tinerii au descoperit o \u00eentreag\u0103 literatur\u0103 european\u0103 de metafizic\u0103 \u015fi etic\u0103 a desper\u0103rii. \u015ei, pentru c\u0103 despera-rea este un sentiment necunoscut rom\u00e2nului (care a r\u0103mas, \u00een pofida at\u00e2tor erezii \u015fi culturaliz\u0103ri, drept-credincios Bisericii R\u0103s\u0103ritene), tinerii intelectuali au dedus stupiditatea iremediabil\u0103 a acestui neam. (\u2026)<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Alimenta\u0163i de lecturi europene, mim\u00e2nd drame europene, voind cu orice pre\u0163 o spiritualitate care s\u0103 semene chiar numai exterior cu spiritualitatea occidental\u0103 sau rus\u0103 \u2013 tinerii n-au \u00een\u0163eles nimic din geniul acestui popor rom\u00e2nesc, b\u00e2ntuit de at\u00e2tea p\u0103cate, av\u00e2nd nenum\u0103rate lipsuri, dar str\u0103lucind totu\u015fi cu o inteligen\u0163\u0103 \u015fi o sim\u0163ire proprie.<\/strong>\u00a0Tinerii au reac\u0163ionat \u00eempotriva curentului de acum 10-12 ani, pornit de la G\u00e2ndirea \u015fi Ideea European\u0103 (P\u00e2rvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; originale sunt tot \u00een cursurile \u015fi publica\u0163iile lui N. Iorga), care proclamase\u00a0\u201cautohtonismul\u201d, \u201cspecificul etnic\u201d<\/em><\/strong>\u00a0\u00een art\u0103 \u015fi \u00een g\u00e2ndire \u015fi \u00eencercase cea dint\u00e2i filozofie ortodox\u0103 prin crearea tipologiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Cauzele acestei reac\u0163iuni (care a \u00eenceput prin a fi pur spiritual\u0103, pentru a ajunge \u00een deplin nihilism, nega\u0163ie a istoriei, relativism \u00een cultur\u0103, disolu\u0163ia conceptelor critice<\/em> etc.- subl.EFG) sunt mult prea interesante \u015fi prea aproape de noi ca s\u0103 ne \u00eencumet\u0103m s\u0103 le discut\u0103m \u00een acest articol. De altfel, nici n-am \u00eencercat aici s\u0103 cercet\u0103m \u00eentreg fenomenul\u00a0\u201ca nu mai fi rom\u00e2n\u201d<\/em>, ci numai s\u0103 denun\u0163\u0103m c\u00e2teva din abera\u0163iile ultimei mode intelectuale.<\/p>\n

Aceia care despereaz\u0103 de destinul de a se fi n\u0103scut rom\u00e2ni judec\u0103 str\u00e2mb meritele \u015fi defectele poporului. Ei vor problematici, \u00eendoieli, eroism \u2013 iar poporului rom\u00e2n \u00eei e cu totul str\u0103in\u0103 \u00eendoiala \u015fi despre eroi are o concep\u0163ie cu totul familiar\u0103. Pentru un t\u00e2n\u0103r intelectual, credin\u0163a \u015fi \u00eendoiala au valoare filozofic\u0103, deschid c\u0103ile medita\u0163iei, pun probleme; pentru un \u0163\u0103ran rom\u00e2n nu exist\u0103 \u00eendoial\u0103, el crede firesc (a\u015fa cum curg apele, cum cresc florile), f\u0103r\u0103 \u201cprobleme\u201d (\u0163\u0103ranul rom\u00e2n este realist; vezi colec\u0163iile de proverbe, ca s\u0103 \u00een\u0163elegi cum a reac\u0163ionat el contra \u00eencerc\u0103rilor de idealism, de criticism aduse de popoarele cu care a intrat \u00een leg\u0103tur\u0103). (\u2026)<\/p>\n

Este adev\u0103rat c\u0103 poporul rom\u00e2nesc sufer\u0103 de multe p\u0103cate, este adev\u0103rat c\u0103 ne lipsesc multe axe \u2013 dar aceasta e condi\u0163ia noastr\u0103 uman\u0103, acestea sunt posibilit\u0103\u0163ile noastre de a atinge universalitatea. Putem pleca de la ele sau le putem ignora pur \u015fi simplu<\/strong>.<\/p>\n

Dar nu e nici cavaleresc, nici eficace s\u0103 ne fie ru\u015fine c\u0103 ne-am n\u0103scut rom\u00e2ni numai pentru simplul motiv c\u0103 nu g\u0103sim \u00een valen\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti ceea ce vrea \u015eestov sau Dostoievski .<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Mircea Eliade<\/strong> \u2013\u00a0Oceanografie<\/em>\u00a0(1934)<\/strong><\/p>\n

\n

Doamna Chiajna<\/strong><\/p>\n

fiica lui Petru Rares, mama a doi musulmani si a unei sultane<\/p>\n

Se poate spune, fara a se gresi, ca Doamna Chiajna a fost un veritabil pur s\u00e2nge domnesc. Nepoata de domn (a lui Stefan cel Mare), nascuta din os domnesc (tata i-a fost Petru Rares), ea si-a unit viata \u00een fata altarului cu a unui domn (Voda Mircea Ciobanu) si a fost mama de domn (a lui Petru Voda cel T\u00e2nar). A avut sapte copii, trei baieti si patru fete – Petru, Anca, Alexandra, Marina, Dobra, Mircea si Radu -, pentru care nu s-a dat \u00een laturi de la nimic atunci c\u00e2nd a fost vorba sa-i “capatuiasca” \u00eentr-un fel sau altul.<\/p>\n<\/div>\n

Se m\u0103rit\u0103 cu Mircea Ciobanul<\/strong><\/div>\n
Asadar, cum spune cronica, doamna Chiajna s-a nascut din Petru Rares si prima lui sotie, Maria, \u00een Polonia, \u00een 1525, pe c\u00e2nd viitorul domn al Moldovei se afla \u00een pribegie. Doamna Elena, desi mama vitrega, a crescut-o ca pe copiii ei, d\u00e2ndu-i o educatie aleasa. Domnita Chiajna a crescut frumos, cu toate peripetiile domniei tatalui ei, devenind o t\u00e2nara ambitioasa, energica, cu o personalitate puternica mostenita, desigur, de la ilustrii ei \u00eenaintasi. \u00cen 1546, la douazeci si unu de ani \u00eempliniti, se marita cu Mircea Ciobanul, domnitorul Tarii Rom\u00e2nesti (1545-1554 si 1558-1559), fiul natural al lui Radu Voda cel Mare, domn al Tarii Rom\u00e2nesti \u00eentre anii 1495-1508, ramas \u00een istorie si prin faptul ca l-a adus \u00een tara pe Macarie, care a tiparit Liturghierul, Evanghelierul si Octoihul.<\/div>\n

\n

\n

Prima femeie care se pune \u00een fruntea oastei<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Sf\u00e2rsindu-si viata de t\u00e2nar, prin moarte buna se zice, Voda Mircea Ciobanul o lasa pe doamna Chiajna vaduva, singura, cu sapte copii de neam domnesc \u00een grija. “De aici \u00eencolo, si-o fi spus fata lui Petru Rares, totul cade pe capul meu!” Si s-a pus pe treaba. Cu toate ca abia trecuse de zece ani, \u00eel instala pe tronul tarii, sub tutela ei, pe primul nascut dintre copii, Petru, caruia i s-a zis, din cauza nev\u00e2rstiniciei, Voda Petru cel T\u00e2nar.
\nBoierii, razvratiti pe timpul domniei lui Mircea Ciobanul, aciuati la nord de Carpati, socotesc ca le-a venit vremea, str\u00e2ng luptatori si pornesc spre Bucuresti pentru schimbarea necoptului domnitor. Chiajna nu sta cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n. “Se pune \u00een fruntea oastei domnesti –\u00a0\u00a0 spune cronica vremii -, fiind singurul exemplu din trecutul nostru al unei femei conduc\u00e2nd o oaste \u00een razboi”. Este \u00eenvinsa la Rom\u00e2nesti, dar \u00eesi ia revansa \u00een batalia de la Serpanesti. Totusi, \u00een cele din urma, doamna Chiajna este nevoita sa ia drumul Stambulului cu \u00eentreaga ei familie.<\/p>\n<\/div>\n

Nev\u00e2rstnicul Petru este pus pe tron<\/strong><\/p>\n

Dar nu se ast\u00e2mpara nici de aceasta data. Pe l\u00e2nga faptul ca pune la bataie 210.000 de galbeni, intra \u00een legatura pe cai numai de ea stiute, cu doua dintre cele mai frumoase cad\u00e2ne din haremul sultanului, evreica Nurbani si venetianca Safigi. Stimulate si dumnealor “cu niscai galbiori, \u00een noptile fermecate ale Bosforului, ele sopteau la urechea batr\u00e2nului Suleiman ca Petru, fiul Chiajnei, este un copil destept si mama sa o femeie destoinica.
\nConvins si prin farmecele cad\u00e2nelor si prin argumentul banilor, sultanul o trimite pe Chiajna si pe fiul ei la Bucuresti, cu firman de domnie”.
\n“Aceasta domnie a lui Petru tine sapte ani –\u00a0\u00a0 spune iarasi cronica -, timp \u00een care copilul abia se facea flacaiandu, domnind numai cu numele \u00eentr-o tara \u00een care Chiajna era acum necontestata stap\u00e2na”. Grijulie fata de viitorul copiilor, \u00eesi \u00eencepe “campania de capatuire a acestora”.
\nPrimul pe lista este \u00eensusi domnitorul tarii. Desi Petru voda cel T\u00e2nar nu avea dec\u00e2t saisprezece ani, maica-sa \u00eesi pune \u00een g\u00e2nd sa-l \u00eensoare cu o domnita frumoasa, Elena, fiica a unui anume capitan Nicolae Cherepovici, consilier apropiat al voievodului Ardealului. Se duc tratative intense, cu peripetii si compromisuri si de o parte si de alta, si, \u00een cele din urma, nunta –\u00a0\u00a0 bogata si fastuoasa –\u00a0\u00a0 are loc la Sibiu, \u00een august 1563.<\/p>\n

Nunta fara mire<\/strong><\/p>\n

Numai ca a fost o nunta mai aparte. Fara mire. Fiind, cum se stie, mai mult copil dec\u00e2t barbat, acesta a fost lasat la Bucuresti sa se joace, \u00een continuare, de-a hotii si vardistii sau de-a v-ati ascunselea. A fost reprezentat, la Isaia dantuieste, alaturi de t\u00e2nara mireasa, de un procurator. La vremea aceea se putea si asa ceva.
\nS-a \u00eent\u00e2mplat \u00eensa un lucru cel putin ciudat. Numai dupa cinci luni de la nunta, \u00een ianuarie 1564, proaspata doamna Elena a lui Petru voda cel T\u00e2nar o nascu pe Tudorita, o fetita dolofana, de aproape patru kilograme. Nu se stie precis cum a reactionat t\u00e2narul \u00eensuratel. Se cunoaste \u00eensa, cu certitudine, atitudinea soacrei mari. Ar fi fost de acord cu orice pentru fericirea si binele odraslei sale. Dar sa admita ca un copil sanatos se poate naste la doar cinci luni… Asta nu! si-a zis hotar\u00e2ta Chiajna. \u00cen consecinta, si-a \u00eencarcat nora \u00eentr-un radvan, cu zestre cu tot, dar si cu progenitura facuta cu cine stie cine, si a trimis-o \u00eenapoi la Sibiu, la maica-sa si la taica-su, sa se spele pe cap cu ea cum or sti. “Scandal, scandal –\u00a0\u00a0 si-au zis contemporanii –\u00a0\u00a0 dar, cu Chiajna nu e de glumit”. Astfel, Petru voda cel T\u00e2nar, fiul, ram\u00e2ne ne\u00eensurat.
\nDar mama, doamna Chiajna, nu se descurajeaza. \u00cesi canalizeaza eforturile spre “capatuirea fetelor. Si nu era usor, ca erau multe –\u00a0\u00a0 nu mai putin de patru –\u00a0\u00a0 iar \u00eenlauntrul tarii partide stralucitoare nu prea se aflau”.
\nLe lua pe r\u00e2nd, cu rabdare, \u00een ordinea venirii pe lume a domnitelor. O da, mai \u00eent\u00e2i, pe Anca dupa banul Neagoie, un boier t\u00e2nar, bogat si loial domniei. Scapa apoi si de domnita Ruxandra, marit\u00e2nd-o mai mult sau mai putin din dragoste, cu camarasul Gheorghe Hrisoverghi, dregator credincios si de nadejde.<\/p>\n

\n

\u00cencearca s-o marite pe Dobra cu Despot Voda<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Cu Dobra, fata frumoasa si ambitioasa ca maica-sa, Chiajna are planuri mari. Vrea s-o faca doamna a Moldovei. Pe tronul tarii surorii se afla, atunci, Despot Voda (1561-1563), un grec cu numele de Ioan Iacob Eraclid, colaborator, pretindea el, din neamul despotilor s\u00e2rbi. A ajuns domn al Moldovei cu sprijin polonez si habsburgic. Vr\u00e2nd pesemne sa-si legitimeze oarecum domnia, printr-o casatorie adecvata, Despot Voda accepta bucuros propunerea venita dinspre Bucuresti. Se grabeste chiar sa-i trimita \u00een petit, \u00een iulie 1562, pe boierii Motoc si Avram, \u00eencarcati cu daruri scumpe, pentru a cere m\u00e2na domnitei Dobra.
\nDoamna Chiajna \u00eei primeste pe oaspeti cu bratele deschise. Era \u00een joc nu numai fericirea Dobrei, r\u00e2vnita de orice mama c\u00e2nd \u00eesi marita odorul. Mai presus de asta se situa ambitia de a o face pe una dintre fiicele sale prima doamna a Moldovei. La fata de cortina, cum se spune, au loc mese bogate si chefuri duse p\u00e2na noaptea t\u00e2rziu. \u00cen culise \u00eensa se duc tratative peste tratative, cu Chiajna \u00een rol de negociator principal. Se mai da dintr-o parte, se mai da si din cealalta, se mai si lasa, ca la orice tocmeala ce se respecta. La sf\u00e2rsit, t\u00e2rgul este batut \u00een cuie, cererea \u00een casatorie fiind “primita cu draga inima si \u00eempartasita cu bucurie de domnita”. Oaspetii nu plecara din Bucuresti cu m\u00e2na goala. Pe l\u00e2nga vestea buna, cum ca pirostriile pot fi puse pe capetele celor \u00een cauza c\u00e2t mai cur\u00e2nd posibil, doamna Chaijna \u00eei trimite viitorului ginere domnesc, \u00een dar, un frumos si scump inel cu briliante si un portret al miresei. Al carei chip era, fireste, mult mai frumos \u00een natur dec\u00e2t pe p\u00e2nza.<\/div>\n

Tradarea lui Despot anuleaza nunta<\/strong><\/p>\n

Despot Voda este \u00een al noulea cer. Fixeaza nunta pentru 15 august si trimite crainici “\u00een cele patru zari”, pentru a pofti la marele ospat nu numai capetele \u00eencoronate din tarile vecine, ci si pe simandicosii suverani din Europa occidentala.
\nDin pacate, at\u00e2t pentru ambitioasa Chiajna si nerabdatoarea ei fiica \u00een ale maritisului, c\u00e2t si pentru nestatornicul Despot Voda, tot esafodajul matrimonial se dar\u00e2ma. Mai \u00eent\u00e2i nunta a fost am\u00e2nata, ca apoi logodna sa se strice definitiv.
\nCauza? Se zice ca doamna Chiajna a aflat, prin antenele sale, ca domnitorul moldovean pusese g\u00e2nd rau Munteniei, intention\u00eend sa i-o dea fratelui sau adoptiv, un anume Dumitru. Ceea ce Chiajna nu ar fi acceptat nici moarta. De altfel, numai dupa un an de zile, Despot Voda este ucis de boierii necredinciosi si pe tronul Moldovei se urca, pentru a doua oara, celebrul Alexandru Lapusneanu. Asadar, Dobra ram\u00e2ne nemaritata.
\nDoamna Chiajna \u00eesi continua \u00eensa misia, lu\u00e2nd-o \u00een colimator pe Marina, cea de-a patra si ultima fiica. De asta data “\u00eesi \u00eendrepta privirile spre acel Bizant, de unde ne mai venira \u00een vremi odrasle domnesti pe scaunele tarilor noastre”.<\/em><\/div>\n


<\/em><\/p>\n

\n
Nunta Marinei cu un Cantacuzin batr\u00e2n<\/strong><\/strong>
<\/strong><\/div>\n<\/div>\n

<\/strong>
\nTiclui o misiva secreta catre patriarhul Constantinopolului, pe care \u00eel cunostea bine, rug\u00e2ndu-l sa-i gaseasca un ginere de neam ales si cu stare pentru t\u00e2nara ei domnita. Ned\u00e2ndu-se \u00een laturi de la postura de petitor de ocazie, Patriarhul Iosif –\u00a0\u00a0 Paleologul –\u00a0\u00a0 se pune pe treaba, cercet\u00e2nd \u00een dreapta si \u00een st\u00e2nga. Tin\u00e2nd s-o ajute c\u00e2t mai cu folos pe vechea lui prietena din Tara Rom\u00e2neasca, sf\u00e2nta fata bisericeasca \u00eei raspunse \u00een scurta vreme ca “cea mai stralucita partida pentru domnita valaha ar fi boierul Ion Cantacuzino, colaborator, \u00een timp, din neamul \u00eemparatilor Bizantului”.
\nDoamna Chiajna jubila. Vaza de care se bucura familia Cantacuzinilor printre crestinii Bosforului, at\u00e2t prin stralucirea numelui de vita imperiala, c\u00e2t si prin influenta asupra societatii turcesti, nu era de ici de colo.
\nAstfel, “dupa ce, de mai multe ori, alergara stafetele de la Bucuresti la Anchial –\u00a0\u00a0 resedinta Cantacuzinilor -, casatoria fu hotar\u00e2ta si mirele, cu alai mare si daruri scumpe, porni la drum sa-si ia mireasa”.
\n<\/em>Pe malul D\u00e2mbovitei, lovitura de teatru. Vaz\u00e2ndu-si logodnicul, domnita Marina ramase ca trasnita. Viitorul ei sot avea cincizeci de ani batuti pe muchie “si era, asa g\u00e2ndea copila, ur\u00e2t cum numai pe dracul si-l \u00eenchipuia”. Se \u00eenfatisa maica-si si \u00eei spuse printre sughituri: “Nu! Nu! Nu! Mai bine moarta dec\u00e2t femeia lui Ion, oric\u00e2t de odrasla de \u00eemparat ar fi!”.
\nAnaliz\u00e2nd chestiunea la rece, doamna Chaijna \u00eesi dadu seama ca se afla \u00eentr-o mare \u00eencurcatura. Sa strice nunta, asa, nitam-nisam, ar fi pus \u00eentr-o situatie neplacuta \u00eentregul neam al Cantacuzinilor, \u00eentorc\u00e2ndu-l \u00eempotriva sa. “Dupa o matura chibzuinta – spune cronicarul z\u00e2mbind -, iata ce nascoci mintea ei ascutita.<\/p>\n

\n

Rapirea Marinei de catre oamenii Chiajnei<\/strong><\/p>\n


<\/strong><\/p>\n

Sfatui pe Marina sa se lase maritata si \u00een schimb \u00eei fagadui ca va \u00eempiedica consumarea acestei casatorii”. Nunta se desfasura \u00een largul ei, dupa tipicul vremii, fara vreun incident anume. Apoi, cu zestrea \u00eencarcata \u00een harabale trase de cai puternici, sotii Cantacuzino luara drumul Stambulului. Lovitura a fost data \u00een toiul noptii, dincolo de Dunare, l\u00e2nga Rusciuc, unde proaspetii \u00eensuratei \u00eentinsesera tabara pentru odihna de dupa o zi de mars fortat. Oamenii Chiajnei, instruiti anume pentru misiunea pusa la cale, “intrara \u00een cortul mirelui, rapira fata si zestrea si, trec\u00e2nd din nou Dunarea, se \u00eentoarsera la Bucuresti, spre rusinea si supararea sotului \u00eenselat. Dibacii curteni avura grija nu numai sa \u00eenapoieze Chiajnei pe Marina cu \u00eentreaga ei zestre, dar sa mai si aduca cu ei o parte din bogatele daruri ale mirelui”. C\u00e2t despre fata, nu numai ca s-a bucurat ca a scapat at\u00e2t de usor de “mosneag”, dar nu a ramas nici nemaritata. Cu perseverenta ei \u00eenascuta, doamna Chiajna trase sforile \u00een continuare, bat\u00e2nd fierul c\u00e2t e cald, cum ne spune vorba aia din batr\u00e2ni, si “o cununa pe fata, dupa foarte scurta vreme, dupa un baiat pe gusturile domnitei, t\u00e2nar, frumos si de neam tot at\u00e2t de stralucit ca al Cantacuzinilor”<\/em>. Era vorba de Stamate Paleologul, nepotul patriarhului Iosif, al Constantinopolului.<\/div>\n
Exilul \u00een Alep<\/strong><\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

Au urmat c\u00e2tiva ani buni \u00een care Chiajna a domnit \u00een liniste pe tronul Tarii Rom\u00e2nesti, \u00eempreuna cu fiul sau, Petru Voda cel T\u00e2nar. P\u00e2na \u00een primavara lui 1568. C\u00e2nd, ca urmare a lucrarilor Cantacuzinilor, drept razbunare pentru rusinea patita cu uite nunta nu e nunta, “capugiul sultanului sosi la curtea din Bucuresti cu firmanul de mazilire. Petru cel T\u00e2nar, vaduv, doamna Chiajna cu \u00eentreaga ei casa<\/span> –\u00a0\u00a0 cei trei copii mai tineri, Dobra ramasa nemaritata, Mircea si Radu, doi nev\u00e2rstnici –\u00a0\u00a0 fura ridicati pe data din odaile lor si pornira fara \u00eempotrivire pe drumul exilului”. Pedeapsa turcilor a fost aspra, \u00eentreaga familie domneasca fiind surghiunita tocmai \u00een Asia Mica, \u00eentr-o localitate – Alep – din nordul Siriei. Departe de tara si lipsita de mijloacele necesare unui trai c\u00e2t de c\u00e2t decent, “exilul a dus-o pe Chiajna la saracie si saracia la cersetorie”. Marturie stau \u00eensemnarile unui calator din occidentul Europei care, trec\u00e2nd prin Alep, \u00een 1570, ar fi vazut-o pe doamna Chiajna “fac\u00e2nd comert ambulant cu maruntisuri pe strazile orasului”.<\/em><\/div>\n


<\/em><\/p>\n

Ca sa scape de saracie, \u00eesi turceste doi fii<\/strong><\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

Dar povestea nu se termina aici –\u00a0\u00a0 spune cronica. \u00cen vinele cersetoarei Chiajna curgea doar s\u00e2ngele lui Petru Rares si al lui Stefan cel Mare. Chinuita si zbuciumata, m\u00e2ndra doamna de altadata \u00eentelege ca exilul acesta nesf\u00e2rsit avea o anumita cauza, si ca nu ea era cauza aceea, ci fiii ei, care, “c\u00e2t or trai, le stau dusmanilor \u00een cale ca o vesnica amenintare<\/em>“. Cu alte cuvinte, Chiajna si-a dat seama ca nu avea cum sa scape de necazuri at\u00e2ta timp c\u00e2t fiii ei, Mircea si Radu, ram\u00e2neau pretendenti potentiali la tronul Tarii Rom\u00e2nesti.
\nCe sa fac? Se \u00eentreba ea. La un moment dat i se sugera, din sferele \u00eenalte ale Portii, ca trebuie sa aleaga. Ori \u00eesi \u00eendupleca fiii sa se turceasca, ader\u00e2nd la mahomedanism – \u00een acest caz nemaiput\u00e2nd r\u00e2vni la scaunul tarii -, ori \u00eei lasa sa le putrezeasca oasele \u00een \u00eenchisoare pe viata. De unde se vede ca doamna Chiajna era despartita de cei doi feciori, care zaceau \u00een beciurile \u00eenchisorilor turcesti. Alegere grea.
\n\u00cen cele din urma, balanta \u00eenclina spre compromisul suprem. Mircea si Radu trecura, de voie de nevoie, la islamism, \u00eesi pusera turbanele pe cap si \u00eesi luara nume noi: Ahmet si, respectiv, Iusuf, pentru a trai \u00een liniste \u00een umbra coranului.<\/div>\n

O marita pe Dobra cu fiul Sultanului<\/strong><\/p>\n

Mai ramasese Dobra. Domnita era \u00eenca t\u00e2nara, putin peste douazeci de ani, frumoasa foc si, mai ales, ambitioasa ca maica-sa. Cu toate acestea, drumul spre un eventual mariaj care s-o aduca pe tronul uneia dintre tarile rom\u00e2nesti, alaturi de un domn pam\u00e2ntean, era \u00eenchis definitiv. Cu doi frati turciti nu putea spera la asa ceva. \u00centr-un moment de incertitudine.<\/strong><\/p>\n

<\/strong>Legi amuzante.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Marea Britanie<\/strong><\/p>\n

– Este ilegal sa mori in cladirea Parlamentului englez.
\n– Nicio persoana care trimite scrisori nu are voie prin lege sa lipeasca timbre reprezentand-o pe Regina Elisabeta cu capul in jos.
\n– In cazul parcarii neregulamentare, politistii pot da amenzi numai daca sunt echipati corespunzator.
\n– In cazul in care o balena este gasita pe coasta britanica, regele are dreptul la capul acesteia, in timp ce regina poate primi coada.
\n– Orice nava a Marinei Regale care acosteaza in portul Londrei trebuie sa ii ofere Gardianului Turnului Londrei un butoi cu rom.
\n– Este interzisa plimbarea vacilor pe sosea intre orele 10 si 19.
\n– Barbatii din Marea Britanie isi pot bate nevasta, insa numai pana la ora 21.<\/span><\/strong><\/p>\n

Statele Unite ale Americii<\/strong><\/p>\n

– Este interzis sa conduci masina in Alabama daca esti legat la ochi.<\/strong>
\n– In Arkansas, cainii nu au voie sa latre dupa ora 18.
\n– O femeie nemaritata din Florida care sare cu parasuta duminica poate fi pedepsita cu inchisoarea.
\n– In Connecticut este ilegal sa traversezi strada in maini.
\n– In Ohio este impotiva legii sa imbeti un peste.
\n– In Alabama nu este permis sa porti mustata falsa in biserica.
\n– In Arizona, orice barbat trebuie sa poarte… pantaloni!
\n– In Vermont, femeile au nevoie de acordul sotilor daca vor dinti falsi.<\/strong>
\n– Cine merge descult in Texas poate primi amenda.
\n– In Georgia, femeile nu au voie sa isi palmuiasca sotii.
\n– In Miami nu ai voie sa imiti un animal, din cauza ca il iei in deradere.
\n– In Ohio, cine vrea sa detina un urs are nevoie de licenta.
\n– Persoanele oarbe nu au voie sa conduca un automobil in New York.
\n– In Kentucky, locuitorii sunt obligati sa se spele pe dinti cel putin o data pe an.
\n– In Colorado nu este permis sa saruti o femeie daca aceasta doarme.
\n– Barbatii isi pot bate sotiile in Arizona, insa doar o data pe luna.<\/span><\/strong>
\n– In Cleveland, Ohio, femeile nu au voie sa se incalte cu pantofi luciosi cand poarta fusta, din pricina ca imaginea lenjeriei intime s-ar putea reflecta pe incaltaminte.<\/p>\n

Franta<\/strong><\/p>\n

– Cuplurilor le este interzis sa se sarute pe peronul garii. (Legea a fost adoptata dupa ce multe cupluri care se sarutau in acest loc au fost lovite de tren.)
\n– Francezii nu au voie sa isi boteze porcul “Napoleon”.
\n– Intre orele 8 si 20, melodiile difuzate la radio trebuie sa apartina compozitorilor francezi.<\/p>\n

Danemarca<\/strong><\/p>\n

– Detinutii au voie sa evadeze din inchisori.<\/strong>
\n– Orice sofer este obligat sa se uite sub masina inainte de a o porni, pentru ca sub aceasta s-ar putea ascunde copii.<\/p>\n

Italia<\/strong><\/p>\n

– In Vergo, un oras din apropiere de Milano, asezatul la umbra unui monument se pedepseste cu amenda.
\n– In orasul Eraclea, este interzisa ridicarea de castele de nisip pe malul marii.
\n– Nu este permis sa vinzi kebap in orasul Lucca din Toscana.
\n– Cei care se saruta in masina, in timpul mersului, pot fi amendati cu 500 de euro.<\/p>\n

Germania<\/strong><\/p>\n

– Niciun barbat care lucreaza la stat nu are voie sa fie gigolo.<\/p>\n

Australia<\/strong><\/p>\n

– Duminica dupa-amiaza este interzisa purtarea pantalonilor roz.
\n– Este impotriva legii sa te imbraci ca Batman.<\/p>\n

Elvetia<\/strong><\/p>\n

– Este interzisa trantirea portierei masinii in aceasta tara.
\n– Dupa ora 22 nu este voie sa tragi apa la toaleta, pe motiv ca iti deranjezi vecinii.<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\u00a0Raluca Jensen<\/strong><\/p>\n

M-am n\u0103scut pe 19 Martie 1986 \u00eentr-un spital jegos din Drobeta Turnu Severin. Mama avea 17 ani, tata 27. Nu se iubeau (cel pu\u021bin a\u0219a mi-a spus mama) dar a r\u0103mas gravid\u0103 \u0219i bunica nu a vrut “s\u0103 o fac\u0103 de r\u00e2s la vecini” a\u0219a c\u0103 s-au c\u0103s\u0103torit. Tata bea, mama lua b\u0103taie. A durat un an dup\u0103 care s-au desp\u0103r\u021bit. Ura pe care o avea pe tata, a v\u0103rsat-o pe mine: “Eu te-am f\u0103cut, eu te omor! Trebuia s\u0103 fac avort sau s\u0103 te fi l\u0103sat lu\u00b4 tac’tu…”<\/p>\n

Dup\u0103 revolu\u021bie, mama a \u00eencercat s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Italia, la sora ei. Aveam vreo 3 ani atunci. Nu mai \u021bin minte c\u00e2t am stat \u00een Modena dar am \u00eenv\u0103\u021bat bine limba italiana atunci. Apoi ne-am \u00eentors acas\u0103, \u00een Rom\u00e2nia. Tot atunci am fost dus\u0103 la o gr\u0103dini\u021b\u0103 “special\u0103” din ora\u0219 pentru c\u0103 eram considerat\u0103 un copil foarte inteligent. F\u0103ceam teste IQ zilnic \u0219i totul se preda \u00een limba francez\u0103. Mama a plecat iar \u00een Italia dar m-a l\u0103sat cu bunica care nu prea \u00een\u021belegea de ce trebuia s\u0103 m\u0103 duc\u0103 la gradini\u021ba aia din capul ora\u0219ului c\u00e2nd putea la fel de bine s\u0103 m\u0103 lase la gr\u0103dini\u021ba din cartier. Aia a \u0219i f\u0103cut.<\/div>\n
Eram o copil\u0103 foarte timid\u0103. Nu m\u0103 mi\u0219cam de pe scaun dac\u0103 mergeam \u00een vizit\u0103. Aveam o memorie extraordinar\u0103. Citeam o poezie o singur\u0103 dat\u0103 \u0219i apoi o \u0219tiam. Era mai greu cu geografia. \u0218i acum m\u0103 r\u0103t\u0103cesc \u0219i nu \u00een\u021beleg nimic. \u00cemi pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 joc elastic, \u021bar\u0103 \u021bar\u0103 vrem osta\u0219i \u0219i s\u0103 \u00eemi iau un pre\u0219 pe care st\u0103team ore \u00eentregi la banc\u0103 cu p\u0103pu\u0219ile. Luam b\u0103taie de la copii uneori. Nu suportam jocurile agresive \u0219i \u00eemi era fric\u0103 s\u0103 m\u0103 urc \u00een pom (odat\u0103 am r\u0103mas acolo ore \u00eentregi) De la mama luam b\u0103taie din orice. St\u0103tea prost cu nervii. Era greu s\u0103 mergi la dicotec\u0103 noaptea \u0219i s\u0103 te treze\u0219ti diminea\u021ba sau s\u0103 ai r\u0103bdare s\u0103 faci lec\u021biile cu copilul. \u00cemi futea c\u00e2te o palm\u0103 peste bot \u0219i aia era! Voil\u00e1 educa\u021bie! Parc\u0103 o \u0219i aud pe bunic\u0103-mea spun\u00e2ndu-i: “Nu mai da m\u0103 mam\u0103 m\u0103 \u00een ea…” atunci c\u00e2nd mi-a curs s\u00e2nge din nas de la inelele ei de aur de pe degete.<\/div>\n
Mama nu a lucrat \u00een via\u021ba ei. F\u0103cea bani cu drumurile la s\u00e2rbi \u00een care vindea benzin\u0103 (parc\u0103) sau avea iubit care o \u00eentre\u021binea. Sau mai d\u0103dea bani \u00eemprumut \u0219i lua dublu. Chestii din astea. Munc\u0103 din asta la care nu trebuie s\u0103 te treze\u0219ti \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 te gr\u0103be\u0219ti s\u0103 mergi la serviciu.<\/div>\n
La 12 ani (ai mei) ne-am mutat \u00een Trelleborg, Suedia. Mama \u00eel g\u0103sise pe John la nu \u0219tiu ce prieten\u0103. Nu era vorba de iubire aici… era vorba de acte. Bine, apoi cred c\u0103 ea chiar s-a \u00eendr\u0103gostit de el. Au stat mul\u021bi ani \u00eempreun\u0103. Apoi el a \u00een\u0219elat-o \u0219i ea l-a g\u0103sit pe Mihai. Un libidinos din \u0103la obsedat de cum arat\u0103. P\u0103rul lung \u0219i corpul bronzat de la solar. Tr\u0103ia pe ajutor social \u00een Suedia dar mergea \u00een vacan\u021be prin Thailanda. \u00ce\u0219i c\u00e2nt\u0103rea m\u00e2ncarea pe care o m\u00e2nca s\u0103 nu cumva s\u0103 fac\u0103 burtic\u0103 \u0219i \u021binea valiza cu haine pentru feti\u021bele din Thailanda sub pat. Venea des pe la noi. Nu \u00eel suportam. Adora s\u0103 fac\u0103 plaj\u0103 \u00een chilo\u021bi la noi pe balcon. \u00ce\u0219i str\u00e2ngea boxerii sub coaie p\u00e2n\u0103 \u00eei f\u0103cea chilo\u021bi tanga. Asta ca s\u0103 nu cumva s\u0103 se bronzeze na\u0219pa. Mda…<\/div>\n
La 14 ani alergam cu ziarele prin ora\u0219 s\u0103 fac bani pentru a putea merge \u00een vacan\u021b\u0103 cu echipa de baschet la care jucam. To\u021bi f\u0103ceam asta. A fost primul meu job.<\/div>\n
Am terminat generala, am intrat la liceul economic \u0219i apoi, la 18 ani m-am mutat de acas\u0103. Lucram ca asistent\u0103 medical\u0103 la un centru de b\u0103tr\u00e2ni cu probleme psihice \u0219i mergeam cu o ma\u0219in\u0103 la tot felul de alarme pe care le primeam noaptea. Bolnavi de cancer, b\u0103tr\u00e2ni care aveau nevoie de ajutor sau tineri cu tot felul de boli sau probleme. \u00cen timpul \u0103sta studiam la facultatea de business development din Malm\u00f6. Schimbam 3 autobuze s\u0103 ajung la ore.<\/div>\n
La 21 de ani m-am \u00eendr\u0103gostit de Emilio. Ne-am mutat \u00eempreun\u0103 \u0219i am f\u0103cut o feti\u021b\u0103 care ne face via\u021ba mai frumoas\u0103. La 25 de ani ne-am desp\u0103r\u021bit. Feti\u021ba avea 5 luni ia eu m\u0103 uitam \u00een oglind\u0103 \u0219i uram faptul c\u0103 ajunsesem exact ca mama. Singur\u0103 cu un copil. Am r\u0103mas prieten\u0103 cu tat\u0103l feti\u021bei mele \u0219i duminica ne \u00eent\u00e2lnim mereu la cafea. Eu, el, Lianna \u0219i fratele ei, Leonel. <\/strong><\/div>\n
Am o via\u021b\u0103 normal\u0103. Diminea\u021ba m\u0103 trezesc, beau cafea \u0219i m\u0103n\u00e2nc ceva. Apoi ascult muzic\u0103 \u0219i fac curat. \u00cemi duc feti\u021ba \u00een parc dac\u0103 sunt liber\u0103 \u0219i dac\u0103 nu, o duc la gradini\u021b\u0103. Merg la studio unde lucrez \u0219i mai ascult arti\u0219ti \u0219i melodii noi. Fac c\u00e2te un interviu pe Skype \u0219i programez interviuri pentru tot felul de arti\u0219ti cu care lucr\u0103m. Apoi merg acas\u0103, g\u0103tesc \u0219i arunc gunoiul. Merg la autobuz, \u00eemi iau feti\u021ba de la gr\u0103dini\u021b\u0103, m\u00e2nc\u0103m \u0219i apoi o preg\u0103tesc s\u0103 o las la gr\u0103dini\u021ba de noapte sau la ta-su ca s\u0103 pot s\u0103 merg la al doilea job. \u00cencep la ora 19.00 \u0219i termin la 04.00. Uneori dorm c\u00e2nd ajung acas\u0103… alteori nu. C\u00e2teodat\u0103 adorm f\u0103r\u0103 s\u0103 vreau \u0219i alt\u0103dat\u0103 nu pot s\u0103 dorm 2-3 zile la r\u00e2nd. C\u00e2nd sunt liber\u0103 citesc, m\u0103 joc cu feti\u021ba mea, scriu \u0219i beau vin ro\u0219u.<\/div>\n
Sunt singur\u0103. Nu am surori, nu am fra\u021bi. Nu am contact cu mama sau cu tata. Pe tata nu l-a interesat niciodat\u0103 nimic de c\u00e2nd s-a desp\u0103r\u021bit de mama. Mama m-a crescut \u00eempreun\u0103 cu bunica. B\u0103t\u0103ile \u0219i \u00eenjur\u0103turile erau la ordinea zilei. “Proasto, curvo, toanto, handicapato, \u00eempu\u021bito, nesim\u021bito, posedato”. Asta m-a f\u0103cut s\u0103 fiu imun\u0103 la \u00eenjur\u0103turi \u0219i cuvinte spuse aiurea de al\u021bii. Chiar nu \u00eemi pas\u0103.<\/div>\n
Toat\u0103 via\u021ba mea m-am uitat \u00een oglind\u0103 \u0219i mi-am promis c\u0103 nu o s\u0103 fiu \u00een via\u021ba mea ca mama. Nu o s\u0103 depind niciodat\u0103 de un b\u0103rbat. Nu o s\u0103 m\u0103 \u00eenc\u00e2nte niciodat\u0103 cadourile. Nu o s\u0103 \u00eemi lovesc niciodat\u0103 copilul psihic sau fizic. Nu o s\u0103 stau \u00een via\u021ba mea aiurea, f\u0103r\u0103 un job. Nu o s\u0103 fac niciodat\u0103 r\u0103u copilului meu. Nu o s\u0103 fac niciodat\u0103 r\u0103u cuiva.<\/div>\n
M-am educat singur\u0103. Muzica \u0219i c\u0103r\u021bile citite. Filmele, documentarele \u0219i persoanele din via\u021ba mea m-au \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 fiu \u0219i cum s\u0103 nu fiu.<\/div>\n
M\u0103 considera\u021bi curv\u0103 pentru c\u0103 scriu pe Facebook despre masturbare, fantezii sexuale \u0219i sex oral? Nu, nu sunt curv\u0103. Nu am luat \u00een via\u021ba mea bani pentru a suge pula \u0219i b\u0103rba\u021bii cu care am ajuns \u00een pat, \u00een ma\u0219in\u0103 sau \u00een lift, erau b\u0103rba\u021bi pe care \u00eei iubeam \u00eentr-un fel sau altul. M\u0103 considera\u021bi o mam\u0103 denaturat\u0103 pentru c\u0103 scriu “Muie PSD” pe pancarta feti\u021bei mele? Nu, nu sunt. Eu nu am dat niciodat\u0103 o palm\u0103 la fund copilului meu. Copilul meu nu este speriat cu “o s\u0103 te bat\u0103 dumnezeu”. Copilul meu are mereu ce m\u00e2nca \u0219i foarte multe haine \u0219i juc\u0103rii. Copilul meu merge la dentist, se spal\u0103 pe din\u021bi \u0219i este sp\u0103lat la fund c\u00e2nd face caca. Copilul meu merge \u00een vacan\u021be. Copilul meu face sport \u0219i bea lapte zilnic. Copilul meu merge la control anual la un doctor de familie \u0219i este vaccinat c\u00e2nd trebuie. Copilul meu \u00eenva\u021b\u0103 despre corpul ei \u0219i corpul unui b\u0103ie\u021bel deja de la gr\u0103dini\u021b\u0103. Copilei mele nu \u00eei este ru\u0219ine s\u0103 vad\u0103 o femeie \u00een pielea goal\u0103 pentru c\u0103 uneori ne facem du\u0219 \u00eempreun\u0103. Copilul meu m\u0103n\u00e2nc\u0103 fructe, legume \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 scrie de\u0219i are doar 5 ani. Copilul meu se uit\u0103 la documentare despre planete \u0219i animale. Copilul meu are program de somn de la 21.00 la 08.00 \u0219i nu, nu se treze\u0219te noaptea. Copilul meu face pipi \u0219i caca la wc de c\u00e2nd avea 3 ani. Copilul meu este luat \u00een bra\u021be zilnic, pupat, admirat \u0219i respectat. Copilul meu a mers \u0219i merge la proteste \u0219i a fost \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 spun\u0103 “FUCK YOU” \u0219i s\u0103 dea un \u0219ut \u00een coaie oric\u0103rui b\u0103ie\u021bel care o trage de p\u0103r sau \u00eencearc\u0103 s\u0103 o loveasc\u0103. Feti\u021ba mea are doar 5 ani dar v\u0103 garantez c\u0103 este mai s\u0103n\u0103toas\u0103 (psihic \u0219i fizic) dec\u00e2t mul\u021bi dintre voi.<\/div>\n
Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 amenin\u021bi \u0219i s\u0103 \u00eenjuri o femeie care nu \u021bi-a f\u0103cut absolut nimic. Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 vrei s\u0103 moar\u0103, s\u0103 fac\u0103 cancer, s\u0103 fie violat\u0103 ea \u0219i feti\u021ba ei, s\u0103 fie b\u0103tut\u0103 sau alte porc\u0103rii pe care le-a\u021bi scris. Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 amenin\u021bi cu Protec\u021bia Copilului \u0219i s\u0103 nu vezi copiii descul\u021bi sau f\u0103r\u0103 haine din fa\u021ba ta. Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 nu la\u0219i o femeie s\u0103 se exprime cum vrea. Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 ai at\u00e2ta ur\u0103, invidie \u0219i prostie \u00een tine. Trebuie s\u0103 fii bolnav s\u0103 te sim\u021bi amenin\u021bat de mine… eu care nu am f\u0103cut r\u0103u nim\u0103nui, vreodat\u0103.<\/div>\n

Asta sunt eu, Raluca Jensen. Liber\u0103, independent\u0103, vulgar\u0103, sensibil\u0103, feminin\u0103, inteligent\u0103, proast\u0103, haioas\u0103, nebun\u0103, iubitoare \u0219i multe, multe altele. Sunt femeie, sunt mam\u0103, sunt om. Gre\u0219esc, m\u0103 ridic, m\u0103 scutur \u0219i merg mai departe. Vorbele voastre nu m\u0103 afecteaz\u0103. Vorbele voastre la adresa copilului meu m\u0103 afecteaz\u0103. \u0218i pentru asta o s\u0103 continui s\u0103 v\u0103 dau muie, a\u0219a cum stiu eu. Sensibil \u0219i puternic. Exact ca o curv\u0103! <\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\u00a0http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2017\/04\/noaptea-de-aprilie.html<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

NOAPTEA\u00a0 DE\u00a0 APRILIE     ALEXANDRU\u00a0 MACEDONSKI   \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noaptea de aprilie \u00a0 Mai \u021bii oare \u00eenc\u0103 minte noaptea-n care [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-29376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29376"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29380,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29376\/revisions\/29380"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}