{"id":29382,"date":"2017-04-01T09:08:24","date_gmt":"2017-04-01T09:08:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29382"},"modified":"2017-04-01T13:01:35","modified_gmt":"2017-04-01T13:01:35","slug":"cupca-si-drama-romanilor-de-la-fantana-alba-din-1-aprilie-1941","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/01\/cupca-si-drama-romanilor-de-la-fantana-alba-din-1-aprilie-1941\/","title":{"rendered":"Cupca \u015fi drama rom\u00e2nilor de la F\u00e2nt\u00e2na Alba din 1 aprilie 1941"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Selec\u021bie din vol. CUPCA, UN SAT DIN BUCOVINA – Monografie istorica (anii 1429-1944) \u2013 prof. dr. ing.Petru Ciobanu, ec.Vasile Slanina, prof.Reveca Prelipcean, ed. Amadoros, 2004, pag. 379-386<\/p>\n

\u0218irul nemul\u021bumirilor popula\u021biei s-a acumulat treptat \u0219i a dus \u00een final la declan\u0219area dramei de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103 din 1 aprilie 1941\u2026<\/p>\n

Atmosfera din r\u00e2ndul popula\u021biei din zona \u00een prim\u0103vara 1941 reiese din informa\u021biile culese de la participan\u021bi\u2026vom prezenta concluziile scriitorului Vasile Levintchi din Carapciu, el \u00eensu\u0219i participant la mar\u0219ul \u00een cauz\u0103. Acesta, sintetizeaz\u0103 astfel \u00een 1991, cauzele hot\u0103r\u00e2rii oamenilor de pe valea Siretului Mic \u0219i a Siretului de a emigra cu orice pre\u021b \u00een Romania: \u201espaima fa\u021b\u0103 de noile or\u00e2nduieli, apari\u021bia \u00een prim plan la putere a unor elemente declasate (\u00een majoritatea cazurilor a unor indivizi compromi\u0219i \u2013 chiar \u0219i \u00een fa\u021ba s\u0103tenilor nevoia\u0219i \u2013 prin lene, be\u021bii \u0219i tic\u0103lo\u0219ii \u00een general) rare fiind cazurile \u00een care s-au \u00eencadrat \u00eentre activi\u0219ti din convingere \u0219i oameni serio\u0219i, arest\u0103rile aproape zilnice cauzate de delatori bucuro\u0219i s\u0103 se r\u0103zbune pe vecini sau chiar s\u0103 le ia bunurile.<\/p>\n

Disp\u0103reau \u021b\u0103rani de r\u00e2nd, f\u0103r\u0103 avere \u0219i f\u0103r\u0103 vreo vin\u0103, nec\u0103ji\u021bi \u00een majoritatea lor, deoarece prin satele de pe valea Siretului nu prea erau bog\u0103ta\u0219i care s\u0103 fi exploatat munca str\u0103in\u0103, p\u0103m\u00e2nturile nefiind cine \u0219tie ce m\u0103noase. S-au ivit turn\u0103tori, delatori de ocazie, bucuro\u0219i s\u0103 se poat\u0103 r\u0103fui pentru vechi vr\u0103jma\u0219i. Unii au profitat \u0219i s-au folosit de bunurile r\u0103mase de la cei \u00eenl\u0103tura\u021bi. Abuzurile se \u00eenmul\u021beau, starea de nesiguran\u021b\u0103 cre\u0219tea, frontiera croit\u0103 nemilos prin satele rom\u00e2ne\u0219ti ale aceleia\u0219i zone etno-folclorice nu \u021binea seama de aspira\u021biile unei lumi desp\u0103r\u021bite artificial. Tic\u0103lo\u0219ia se \u00eentrona, cinstea r\u0103m\u00e2nea de domeniul trecutului.\u201d(V.Levitchi,1991).<\/em><\/p>\n

Laz\u0103r Furnica ar\u0103ta \u00een 1989 c\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1941 circulau zvonuri c\u0103 va veni vremea ca toat\u0103 lumea va m\u00e2nca la cazan, bisericile vor fi transformate \u00een grajduri, c\u0103 femeile vor deveni un bun comun, c\u0103 rom\u00e2nii vor fi deporta\u021bi \u00een Siberia<\/strong>. La aceasta se adauga lipsa total\u0103 de transparen\u021b\u0103 \u0219i buna credin\u021b\u0103 \u00een m\u0103surile politice \u0219i administrative luate de noile autorit\u0103\u021bi, teroarea \u0219i minciuna ridicate la rang de dogm\u0103. S-a ar\u0103tat \u00eentr-un articol func\u021bionarea defectuas\u0103 \u0219i cu intermiten\u021b\u0103 \u00een perioada iulie 1940 \u2013 septembrie 1940 a birourilor de emigrare \u00een Rom\u00e2nia. Dupa 15 februarie 1941 acestea au fost reactivate. Vestea redeschiderii lor \u00een capitalele de raion a produs mult\u0103 agita\u021bie \u00een r\u00e2ndul locuitorilor care ajunseser\u0103 \u00eentre timp la concluzia c\u0103 singura salvare pentru ei o constituia emigrarea \u00een patria mam\u0103, Rom\u00e2nia. La luarea acestei decizii dramatice pentru ei a contribuit propaganda din ce \u00een ce mai intens\u0103 cu privire la colectivizarea agriculturii, precum \u0219i \u0219tirile relativ la deportarea a 300 de femei cu copii din satele Crasna \u0219i Ciudei care aveau so\u021bii in Romania (G.Macrin, 1988).<\/em><\/p>\n

Mar\u0219ul rom\u00e2nilor din raionul Ad\u00e2ncata (Hliboca) de la 1 aprilie 1941 a precedat de unul de mai mica amploare petrecut \u00een ora\u0219ul Storojine\u021b, capitala raionului cu acela\u0219i nume, la 26 martie a aceluia\u0219i an (<\/strong>V.Ilica, 1994, 1999). Ini\u021bial, \u00een cursul lunii martie, \u00een urma zvonurilor, mii de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni si ucrainieni au venit la Storojine\u021b ca s\u0103 predea cereri de emigrare \u00een Rom\u00e2nia. Cererile au fost primite. Speriate de amploarea emigr\u0103rii, autorit\u0103\u021bile sovietice au revenit \u0219i au refuzat s\u0103 mai primeasc\u0103 \u00een continuare cereri. \u00cen fa\u021ba acestei situa\u021bii, la 26 martie 1941, mii de al\u021bi \u021b\u0103rani din acela\u0219i raion au venit din nou cu cererile de emigrare s\u0103 le depuna la NKVD (mili\u021bia raional\u0103). Mili\u021bia a refuzat s\u0103 primeasc\u0103 cererile lor. Atunci, \u021b\u0103ranii care blocaser\u0103 curtea fostei prefecturi \u0219i str\u0103zile din jur au protestat cu voce tare \u00eempotriva acestei m\u0103suri. A fost chemat deputatul Vasile Luca (deputat \u00een Sovietul suprem \u0219i viceprimar al Cern\u0103u\u021bilor). Acesta le-a spus cet\u0103\u021benilor surescita\u021bi c\u0103 zvonul relativ la aprobarea plec\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia a fost lansat de elemente du\u0219m\u0103noase URSS-ului care urm\u0103resc s\u0103 \u00eei fac\u0103 pe \u021b\u0103ranii bucovineni \u201ecer\u0219etori \u0219i slugi la boierii din Rom\u00e2nia\u201d. Lumea l-a \u00eentrerupt \u0219i a \u00eenceput s\u0103-l huiduiasc\u0103 \u00een gura mare spun\u00e2nd : \u201eAjunge! Suntem s\u0103tui de minciunile comuni\u0219tilor. Noi vrem s\u0103 plec\u0103m \u00een Rom\u00e2nia c\u0103ci am tr\u0103it omene\u0219te \u0219i nimeni nu \u0219i-a b\u0103tut joc de noi ca voi comuni\u0219tii!\u201d Al\u021bii strigau: \u201eJos comuni\u0219tii! Nu s-a mai putut dialoga. Un grup de femei s-a repezit la el \u0219i au \u00eenceput s\u0103 strige: \u201cDomnule deputat, d\u0103-ne drumul \u00een Rom\u00e2nia c\u0103 v\u0103 l\u0103s\u0103m casele, \u0219i vitele, \u0219i \u021barina ca sa fie a voastr\u0103, c\u0103 noi ne vom descurca cumva. Nu mai putem suporta greut\u0103\u021bile \u0219i mizeria pe care ni le face\u021bi!\u201d<\/p>\n

Protejat de o gard\u0103 de solda\u021bi, Vasile Luca s-a urcat \u00een ma\u0219in\u0103 \u0219i a plecat. Ca s\u0103 scape de mul\u021bimea furioas\u0103, un func\u021bionar de la raion a spus mul\u021bimii c\u0103 s-a revenit asupra m\u0103surii ini\u021biale, iar cererile lor se primesc la prim\u0103rie (soviet). C\u00e2nd mul\u021bimea a ajuns acolo, a constatat c\u0103 accesul \u00een cl\u0103dire era barat de un grup de solda\u021bi \u00eenarma\u021bi. D\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 au fost p\u0103c\u0103li\u021bi, oamenii s-au adunat \u00een pia\u021ba ora\u0219ului din fa\u021ba celor dou\u0103 biserici \u0219i au hot\u0103r\u00e2t ca s\u0103pt\u0103m\u00e2na urm\u0103toare, la 1 aprilie, s\u0103 fac\u0103 o procesiune cu cruci \u0219i cu prapuri de la biseric\u0103 cu care s\u0103 treac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Cei care au participat la aceasta adunare au fost \u021b\u0103rani din jurul ora\u0219ului Storojine\u021b- din Ropcea, Ciudei, Budenit, Patrau\u021bii de Sus,etc. Zvonul c\u0103 autorit\u0103\u021bile primesc cereri de emigrare \u00een Rom\u00e2nia a f\u0103cut ca \u00een a doua jum\u0103tate a lunii februarie 1941 biroul NKVD de la raion s\u0103 fie inundat de cereri de plecare. Acestea trebuiau s\u0103 fie redactate neaparat \u00een limba rus\u0103. Cererile au fost f\u0103cute \u00een cel mai mare secret, c\u0103ci respectivul \u201cscriitor\u201d risca sa fie deportat pentru asemenea \u201cdelict\u201d a\u0219a cum a p\u0103\u021bit pensionarul CFR Mihai Charabarovici din Cupca, cunosc\u0103tor al limbii ucrainene. La cererile depuse de cet\u0103\u021beni nu s-a dat nici un r\u0103spuns\u2026Mi\u0219carea care s-a declan\u0219at la 1 aprilie 1941 ca \u0219i \u00een toate celelalte ac\u021biuni de protest din raionul Hliboca \u0219i Storojine\u021b din prim\u0103vara respectiv\u0103 \u0219i care aveau s\u0103 se termine at\u00e2t de tragic au fost declan\u0219ate de zvonul ca \u00eentre 1 si 10 aprilie grani\u021ba sovieto-rom\u00e2n\u0103 este deschis\u0103 \u0219i, ca atare, organizatorii credeau c\u0103 nu trebuie sc\u0103pat acest prilej de a trece \u00een Rom\u00e2nia (L.Firnica, 1990;Micola Rubanet, 1992<\/em>).<\/p>\n

\u2026A doua zi diminea\u021ba, pe 1 aprilie, Vasile Sl\u0103nina \u00een conformitate cu \u00een\u021belegerea din ziua precedent\u0103, a sunat pe ascuns cu trompeta pe dealul de la biseric\u0103 d\u00e2nd semnalul de adunare pentru cei din Cupca \u0219i Corce\u0219ti\u2026Pe la orele 7-7,30 se adunaser\u0103 deja \u00een fa\u021ba prim\u0103riei din Cupca de pe malul st\u00e2ng al Siretului Mic cca 1.000 de oameni din Cupca, \u0219i ceva din Corce\u0219ti, \u00een majoritatea b\u0103rbati, dar \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, femei \u0219i copii. \u00cemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een grupuri mici, discutau despre plecarea \u00een Rom\u00e2nia. \u00een traistele lor \u00ee\u0219i luaser\u0103 ceva m\u00e2ncare \u0219i unele lucruri de \u00eembr\u0103c\u0103minte strict necesare. Pe la orele 8 a sosit coloana format\u0103 din cet\u0103\u021benii din P\u0103tr\u0103u\u021bii de Jos. Atunci , secretarul comunal din Cupca (politrucul) a \u00eencercat s\u0103 sune la raion ca s\u0103 cheme armata, dar locuitorii din Cupca au intrat \u00een prim\u0103rie, i-au alungat pe func\u021bionari (care erau localnici), au \u00eencuiat u\u0219ile, l-au b\u0103tut pe secretar \u0219i l-au obligat s\u0103 mearg\u0103 \u00een fruntea coloanei (din declara\u021bia lui T.F.Klingher din P\u0103tr\u0103u\u021bi dat\u0103 \u00een fa\u021ba organelor de anchet\u0103 NKVD, citat de Micola Rubanet). Dupa Vasile Sl\u0103nin\u0103, secretarul comunal ar fi reu\u0219it s\u0103 fug\u0103, fapt confirmat \u0219i de documentele KGB al URSS citate de Micola Rubanet. \u00cen documentele KGB citate nu se aminte\u0219te c\u0103 mul\u021bimea furioas\u0103 ar fi spart bustul lui Lenin ridicat \u00een gr\u0103dina din fa\u021ba \u0219colii \u0219i prim\u0103riei din Cupca, <\/strong>fapt \u00eent\u00e2mplat cu adevarat.<\/p>\n

Num\u0103rul total al cet\u0103\u021benilor care au plecat \u00eencolona\u021bi din Cupca a fost estimat de Laz\u0103r Furnica \u0219i Vasile Sl\u0103nin\u0103 la 3.ooo-4.000 persoane. La plecarea din Cupca comanda a fost luat\u0103 de Costea Gavriloaie care, pun\u00e2ndu-\u0219i un br\u00e2u tricolor de-a curmezi\u0219ul pieptului (\u201carceste\u201d) ar fi strigat \u00eenainte de plecare : \u201cOameni buni ! Ne \u00eencolon\u0103m \u0219i mergem la raion spre a ob\u021bine dezlegare pentru a trece \u00een Rom\u00e2nia. Dar s\u0103 fi\u021bi aten\u021bi, mergem \u00een mod pa\u0219nic s\u0103 ne rezolv\u0103m dorin\u021bele noastre!\u201d\u2026 Pe la orele 10,30 coloana a ajuns la Suceveni unde i s-au al\u0103turat alte sute de oameni. Coloana venit\u0103 dinspre Cupca , s-a oprit \u00een fa\u021ba bisericii din Suceveni. S-au luat din biseric\u0103 trei cruci pe care le-au purtat : Mihai \u021augui din Cupca, Ilie Mihailovici \u0219i Ilie Scrobanet ambii din Suceveni. Pe o alta cruce s-a legat un \u0219tergar alb, ca semn c\u0103 mar\u0219ul se desf\u0103\u0219oar\u0103 pa\u0219nic. \u00cenainte de a pleca spre Hliboca mul\u021bimea a \u00eengenunchiat, iar \u021b\u0103ranul Timi\u0219 Vasile a lui Petru din Cupca, viitor lector bisericesc, a rostit cu glas tare rug\u0103ciunea urm\u0103toare, ce era repetat\u0103 de to\u021bi cei prezen\u021bi: \u201cDoamne, Dumnezeul nostru, fiin\u021ba prea \u00eenalt\u0103, nef\u0103cut\u0103, ne\u00eenchipuit\u0103, f\u0103r\u0103 de \u00eenceput \u0219i f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it, Tu ce ai zis \u0219i ai f\u0103cut toat\u0103 f\u0103ptura \u0219i dai via\u021b\u0103 zidirilor Tale, iar prin a carei puteri se mi\u0219c\u0103 libere toate viet\u0103tile de pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i le hr\u0103ne\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u00een cr\u0103p\u0103turile pietrelor; nu \u00eentoarce fa\u021ba Ta de la noi, p\u0103c\u0103to\u0219ii, ci ridica sabia m\u00e2niei Tale de peste noi \u0219i ne m\u00e2ntuie\u0219te, ca Tu ne-ai zidit \u0219i numai Tu ne po\u021bi m\u00e2ntui. Ascult\u0103 Atotputernice lacrimile noastre \u0219i ne ajut\u0103 ca s\u0103 sc\u0103pam de st\u0103p\u00e2nirea p\u0103g\u00e2n\u0103 care ne chinuie\u0219te si ne distruge biserica ta. N\u0103dejdea noastr\u0103 este Tat\u0103l, sc\u0103parea noastr\u0103 este Fiul, acoper\u0103m\u00e2ntul nostru este Sf\u00e2ntul Duh, Treime Sf\u00e2nt\u0103, M\u0103rire \u021aie.\u201d Amin!:(V.Ilica, 1999)<\/em><\/p>\n

\u2026.Preveni\u021bi din timp, repre<\/em>zentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor raionale au \u00eencercat s\u0103 stea de vorba cu participan\u021bii la mar\u0219. Mul\u021bimea a cerut s\u0103 fie l\u0103sat\u0103 s\u0103 emigreze \u00een Rom\u00e2nia. Reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bilor na\u021bionale au \u00eencercat mai \u00eent\u00e2i s\u0103 lini\u0219teasc\u0103 mul\u021bimea prin promisiuni ca : \u201cnu va vom lua nimic, v\u0103 l\u0103s\u0103m biserica, v\u0103 l\u0103s\u0103m popa, dar s\u0103 merge\u021bi acas\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 merge\u021bi la grani\u021be nu v\u0103 vom l\u0103sa \u0219i ve\u021bi merge la moarte\u201d. Mul\u021bimea a r\u0103spuns furioas\u0103: \u201cnu ne ducem acas\u0103 pentru c\u0103 \u0219i a\u0219a nu vom avea nimic \u0219i vrem s\u0103 tr\u0103im \u00een \u021bara noastr\u0103!\u201d<\/p>\n

\u2026R\u0103spunsul autorit\u0103\u021bilor a nemul\u021bumit profund mul\u021bimea care a declarat prin mii de glasuri c\u0103 se vor duce direct la frontier\u0103 spre a trece \u00een Rom\u00e2nia. Epuiz\u00e2ndu-\u0219i argumentele, unul din ofi\u021berii sovietici a zis, desigur ironic, \u201cidite, idite!\u201d ceea ce mul\u021bimea a interpretat ca un semn de aprobare \u0219i a izbucnit \u00een urale. Mul\u021bimea a \u00eengenunchiat \u0219i a spus o rug\u0103ciune, apoi a c\u00e2ntat \u201cTr\u0103iasc\u0103 Regele\u201d \u0219i alte c\u00e2ntece patriotice rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre grani\u021ba de la F\u00e2ntana Alb\u0103\u2026.C\u00e2nd coloana s-a apropiat de poiana Varni\u021ba, o poiana mic\u0103 pe o culme de deal, gr\u0103nicerii c\u0103lari au tras c\u00e2teva focuri de arm\u0103. Cum au ie\u0219it din poiana Varni\u021ba, mul\u021bimea s-a pomenit \u00een fa\u021ba unei unit\u0103\u021bi de gr\u0103niceri ce \u00eei a\u0219teapta \u00een tran\u0219ee cu armamentul automat \u00een pozi\u021bie de tragere\u2026 Un ofi\u021bera\u0219 a urcat pe buza tran\u0219eei f\u0103c\u00e2nd semn mul\u021bimii s\u0103 se opreasc\u0103. Aceasta a continuat mar\u0219ul. Atunci s-a tras o rafal\u0103 de mitralier\u0103 de avertisment. Coloana a r\u0103spuns prin iu\u021beala pasului \u0219i r\u0103sfirarea spre marginea poienii. A urmat o a doua rafal\u0103 de mitralier\u0103 de avertisment care a lovit crucea \u0219i crengile copacilor. B\u0103rba\u021bii s-au aruncat imediat la p\u0103m\u00e2nt, iar dupa ei s-au l\u0103sat \u0219i ceilal\u021bi din coloan\u0103. A urmat un moment de panic\u0103 \u0219i de confuzie, dar cineva a strigat: \u201c\u00cenainte, fra\u021bilor! Nu au voie sa trag\u0103 \u00een noi!\u201d C\u0103p\u0103t\u00e2nd curaj, mul\u021bimea s-a sculat \u0219i a f\u0103cut c\u00e2\u021biva pa\u0219i \u00eenainte. A urmat imediat o serie lung\u0103 de mitralier\u0103 care a lovit \u00een plin mul\u021bimea. Au urmat r\u0103cnete \u00eengrozitoare \u00eentret\u0103iate cu \u021b\u0103canit de mitralier\u0103 \u0219i \u00eempu\u0219c\u0103turi, toate reverberate de ecoul padurii din jur. Unii au murit pe loc. Cei r\u0103ma\u0219i vii, ca \u0219i cei r\u0103ni\u021bi mai u\u0219or c\u0103utau s\u0103 scape fugind \u00een p\u0103durea salvatoare din jur. Dar \u0219i acolo \u00eei a\u0219tepta v\u00e2natoarea de oameni c\u0103ci gr\u0103nicerii \u00eencercau s\u0103 \u00eei prind\u0103 pe fugari, iar cine se oprea la prima soma\u021bie risca s\u0103 fie \u00eempu\u0219cat pe loc. \u00cempu\u0219c\u0103turile nu mai conteneau. Groz\u0103via era at\u00e2t de mare cu c\u00e2t se \u00eentunecase, iar mul\u021bimea, dintre care multe femei \u0219i copii, trebuia s\u0103 se mi\u0219te \u00een p\u0103dure \u00eentr-un loc total necunoscut sub str\u0103fulger\u0103rile rachetelor lansate de militari. Scotocirea p\u0103durilor \u0219i a c\u00e2mpurilor din jur de Varni\u021ba a durat c\u00e2teva zile.<\/p>\n

La \u00eenceput, rudele s-au temut s\u0103 recunoasc\u0103 mor\u021bii, apoi au venit \u00een poiana Varni\u021ba \u0219i \u00een p\u0103durea din jur ca sa \u00eei caute pe cei disp\u0103ru\u021bi. O parte din mor\u021bi \u0219i o parte din cei rani\u021bi grav au fost \u00eenmorm\u00e2nta\u021bi pe loc \u00eentr-o groap\u0103 comun\u0103 s\u0103pat\u0103 de cei prin\u0219i\u2026Cei tineri \u0219i suspec\u021bi au fost re\u021binu\u021bi \u0219i supu\u0219i interogatorilor de catre NKVD dup\u0103 care au fost judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi la \u00eenchisoare pe diferite termene, fiind apoi deporta\u021bi pe 10 ani \u00een lag\u0103rul Uralul de Nord din regiunea Sverdlovsk, Federa\u021bia Rusa, ulterior fiind transfera\u021bi \u00een Siberia Oriental\u0103 sau \u00een Kazahstan.\u201d<\/p>\n

Dumnezeu s\u0103-i ierte \u0219i s\u0103-i odihneasc\u0103! S\u0103-i odihneasca \u0219i pe mo\u0219ii mei! <\/em><\/p>\n

Mama, Pl\u0103van Viorica, o supravie\u021buitoare a masacrului de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, acum la 87 de ani, nu dore\u0219te s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 acele momente. Cu ani \u00een urm\u0103 mi-a relatat doar o mic\u0103 scen\u0103, \u00een fuga lor disperat\u0103; \u00eentorc\u00e2nd capul \u00eenfrico\u0219at\u0103 de gloan\u021bele ce nu mai conteneau, a v\u0103zut o mam\u0103 \u00eempu\u0219cat\u0103 \u0219i un prunc ce-i c\u0103uta s\u00e2nul…Odat\u0103 cu masacrul de la F\u00e2ntana Alb\u0103, <\/em>\u00a0destinul mamei mele a fost schimbat\u2026\u00ce\u0219i p\u0103streaz\u0103 durerea, \u0219i-a \u00een\u0103bu\u0219it amintirile. Nu vrea s\u0103-mi vorbeasc\u0103 despre acele zile<\/em>\u2026<\/em> <\/em>Calistrat Irimiescu, bunicul din partea mamei \u00eempreun\u0103 cu Pl\u0103van Nistor (fratele mamei) au fost aresta\u021bi si au decedat \u00een \u00eenchisoare. Plevan Arcadie\u00a0 a fost \u00eengropat de viu la Hliboca dupa ce fusese \u00eempu\u0219cat. Un alt frate, Pl\u0103van Toader a decedat \u00een lagarul de munc\u0103 din Karelia. Fratele tatei, Rizac Vasile, \u00eempu\u0219cat pe c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba…
\n<\/em><\/p>\n

Mariana Gurza<\/em><\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=A6tKRyLTkMM<\/a>Unde e\u0219ti bunicule?<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Selec\u021bie din vol. CUPCA, UN SAT DIN BUCOVINA – Monografie istorica (anii 1429-1944) \u2013 prof. dr. ing.Petru Ciobanu, ec.Vasile Slanina, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29382","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29382","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29382"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29382\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29385,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29382\/revisions\/29385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29382"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29382"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29382"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}