{"id":29391,"date":"2017-04-03T17:47:31","date_gmt":"2017-04-03T17:47:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29391"},"modified":"2017-04-04T14:25:08","modified_gmt":"2017-04-04T14:25:08","slug":"emilia-tutuianu-mariana-gurza-%e2%80%93-boabe-de-lacrimi-si-o-inima-plina-de-iubire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/03\/emilia-tutuianu-mariana-gurza-%e2%80%93-boabe-de-lacrimi-si-o-inima-plina-de-iubire\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162U\u0162UIANU: Mariana Gurza \u2013 boabe de lacrimi \u015fi o inim\u0103 plin\u0103 de iubire"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineanc\u0103 adev\u0103rat\u0103, dintr-o familie refugiat\u0103 pe plaiurile b\u0103n\u0103\u0163ene care nu uit\u0103 meleagurile unde i-au tr\u0103it str\u0103mo\u015fii.
\nVenind din ob\u00e2r\u015fia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor \u00een sim\u0163ire, poeta Mariana Gurza strig\u0103 durere \u015fi dragoste, generozitate \u015fi senin\u0103tate, a\u015fterne bl\u00e2nd dorul de matca str\u0103bun\u0103 \u00een sufletul p\u0103durii. Doar ea \u015ftie cum \u015fi de ce \u00eenainta\u015fii ei au plecat s\u0103 apere glia moldav\u0103 \u00een eternitate, p\u0103str\u00e2nd slovele M\u0103ritului \u015etefan \u00een catafalcul durerii: \u201eMoldova nu e a mea ci a urma\u015filor urma\u015filor no\u015ftri\u2026\u201d, a lor, celor pleca\u0163i demn prin jertfa de sine. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Mariana Gurza este lacrima durerii cobor\u00e2t\u0103 din nord de Moldov\u0103 \u015etefanian\u0103 pe c\u00e2mpiile b\u0103n\u0103\u0163ene spre mereu aducere aminte, str\u00e2ng\u00e2nd boabele de lacrimi ale \u00eenainta\u015filor \u00een pece\u0163i peste vremi. Sensibil\u0103 \u015fi intransigent\u0103, dulce \u015fi amar\u0103 ori asemeni strig\u0103tului de pesc\u0103ru\u015f, poeta Mariana Gurza \u00eemparte alin\u0103ri catifelate prin vers, prin tr\u0103iri, cu toat\u0103 fiin\u0163a, pentru acum \u015fi mai t\u00e2rziu.<\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Drag\u0103 Mariana spune-mi te rog ce amintiri p\u0103strezi despre tat\u0103l t\u0103u, despre familia ta originar\u0103 din Bucovina de nord?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Amintirile dor, Emilia\u2026 Tata, nu mai este\u2026 Odat\u0103 cu plecarea dumnealui, ceva s-a rupt. Se n\u0103scuse \u00een Rom\u00e2nia Mare, \u00een anul 1921, la Banila pe Siret, regiunea Cern\u0103u\u0163i. Un bucovinean a\u015fezat, muncitor, evlavios, corect \u015fi plin de bun\u0103tate. \u00cei simt prezen\u0163a \u015fi acum \u00een momentele dificile. Familia mea? Bucovina de Nord!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Poate mai mult dec\u00e2t al\u0163i rom\u00e2ni sim\u0163i drama pierderii \u015fi a teritoriilor din nordul Moldovei, \u00een urma odiosului pact Ribbentrop-Molotov, acolo fiind ob\u00e2r\u015fia familiei tale. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu familia \u015fi rudele tale \u00een acei ani?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Fratele tatei, Vasile, fusese \u00eempu\u015fcat c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a. Bunica s-a \u00eentors din drum pentru a-\u015fi \u00eenmorm\u00e2nta feciorul. Nu i s-a permis s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103. Tata a stat o perioad\u0103 ascuns prin mun\u0163ii Bucovinei, asigura necesarul de hran\u0103 rudelor \u015fi nu numai. A ajuns \u00eentr-un sat b\u0103n\u0103\u0163ean unde a cunoscut-o pe mama \u015fi s-au c\u0103s\u0103torit. Acest blestemat de pact mi-a decimat familia, m-a vitregit de a m\u0103 bucura de bunici, de tot ce \u00ee\u015fi putea dori un copil la v\u00e2rsta \u00eentreb\u0103rilor.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Mai poveste\u015fte-ne te rog amintiri dep\u0103nate de mama ta, care \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u015fte, despre drama bucovinenilor refugia\u0163i, alunga\u0163i din matca lor str\u0103bun\u0103 de vremuri nedrepte \u015fi despre istoria rom\u00e2neasc\u0103 de pe plaiurile Bucovinei de nord?<\/strong><\/p>\n


\nMariana GURZA: <\/strong>Dup\u0103 evenimentele de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, familia din care provenea mama, fiind mai \u00eenst\u0103rit\u0103 \u015fi implicat\u0103, a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii de vatr\u0103, l\u0103s\u00e2nd totul. O parte din ei au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i \u015fi omor\u00e2\u0163i, al\u0163ii trimi\u015fi \u00een lag\u0103re. Am relatat plecarea mamei, orfan\u0103 la acea dat\u0103, \u00een \u201eC\u0103ru\u0163a cu destine\u201d. Mama, n\u0103scut\u0103 \u00een Cupca, regiunea Cern\u0103u\u0163i, la o v\u00e2rst\u0103 destul de fraged\u0103, al\u0103turi de c\u00e2teva rude, primiser\u0103 indica\u0163ia s\u0103 se deplaseze \u00een Banat. O mic\u0103 manipulare a organelor de opresiune\u2026 Dar, cu precau\u0163ie au reu\u015fit ca fiecare s\u0103-\u015fi vad\u0103 de drum. Mama fusese l\u0103sat\u0103 la o familie inimoas\u0103 \u015fi celelalte rude s-au stabilit \u00een func\u0163ie de vremuri. S-au reg\u0103sit dup\u0103 zeci de ani. \u00cen cas\u0103 nu am auzit niciodat\u0103 nimic din acea perioad\u0103. Mamei i-a mai r\u0103mas \u00een memorie, fuga, \u015fuieratul gloan\u0163elor, mame \u00eempu\u015fcate, pl\u00e2nsul copiilor singuri\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce ne po\u0163i spune despre jurnalistul bucovinean Vasile Pl\u0103van, un unchi al t\u0103u, c\u0103ruia i-ai dedicat \u015fi o carte?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Vasile Pl\u0103van, unchiul mamei, a fost o figur\u0103 emblematic\u0103 a acelor vremuri. Avocat, jurnalist, publicist, a fost unul dintre cei care a luptat pentru Marea Unire. A murit mult prea devreme, trist \u015fi ab\u0103tut, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi idealurile spulberate. A fost prea corect \u015fi prea cinstit \u00eentr-o societate destul de m\u0103cinat\u0103. \u201eVasile Pl\u0103van un Slavici al Bucovinei\u201d, volum ap\u0103rut cu sprijinul Funda\u0163iei Universit\u0103\u0163ii Ioan Slavici, r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria colectiv\u0103 ca o repara\u0163ie moral\u0103 fa\u0163\u0103 de cel ce nu a precupe\u0163it nimic \u00een a-\u015fi atinge idealul.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cum sim\u0163i tu, drag\u0103 Mariana, aceast\u0103 istorie care calc\u0103 peste suflete l\u0103s\u00e2nd poveri s\u00e2nger\u00e2nde?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O povar\u0103 mistuitoare. Durerea Bucovinei o simt mereu ca pe o lacrim\u0103 fierbinte pe obraz. M\u0103 arde. Nu cred c\u0103 vom mai putea schimba ceva. Prea multe orgolii \u015fi interese. Eu sunt o iubitoare de Neam Rom\u00e2nesc! Sun\u0103 desuet? Pentru unii, poate. Pentru cei c\u0103rora le pas\u0103, vrem dreptate \u015fi purificare. Am r\u0103mas o idealist\u0103 ca Vasile Pl\u0103van. Nimeni nu va face nimic.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce personalit\u0103\u0163i ale lumii literare care \u0163i-au influen\u0163at devenirea artistic\u0103 ai avut privilegiul de a cunoa\u015fte?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Criticul \u015fi scriitorul Adrian Dinu Rachieru \u015fi regretatul c\u0103rturar Artur Silvestri. Nu a\u015f dori s\u0103 nedrept\u0103\u0163esc pe cineva. De la cei apropia\u0163i, mereu am luat ce a fost bun. Nu am c\u0103utat modele, a fost mai mult sete de cunoa\u015ftere. Se spune c\u0103 sunt o prezen\u0163\u0103 discret\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103. A\u015fa este. Am cititorii mei, prieteni remarcabili. \u015ei dac\u0103 reu\u015fesc s\u0103 particip la o construc\u0163ie , m\u0103 consider fericit\u0103. A\u015f p\u0103rea mai interesant\u0103 dac\u0103 a\u015f enumera toate personalit\u0103\u0163ile pe care le-am \u00eent\u00e2lnit? Drag\u0103 prieten\u0103, omenia, caracterul, demnitatea\u2026 Marii anonimi, iubitori de glie, tr\u0103iesc clipa \u015fi se d\u0103ruiesc \u00een t\u0103cere binelui comun. Exist\u0103 o Rom\u00e2nie Tainic\u0103\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce moment emo\u0163ionant, mai important pentru destinul t\u0103u te-a marcat?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>\u00cent\u00e2lnirea cu Marii Duhovnici ai Neamului: p\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu, (de care m\u0103 leag\u0103 prin fibra bucovinean\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie un sentiment deosebit), p\u0103rintele Arsenie Papacioc, p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, p\u0103rintele Teofil P\u0103r\u0103ian.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Au existat decalaje sociale, profesionale, care s\u0103 \u00ee\u0163i genereze deziluzii?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O \u00eentrebare destul de complex\u0103 pentru un pui de refugia\u0163i. Venetic \u00een \u0163ara lui\u2026 Copil\u0103ria mi-a fost marcat\u0103 de o anumit\u0103 marginalizare venit\u0103 din partea localnicilor. Eram mai s\u0103raci, doar ni\u015fte venituri\u2026 Nu mi-a fost u\u015for\u2026 Doar dup\u0103 1990 aflasem c\u0103 cei refugia\u0163i erau considera\u0163i du\u015fmanii Uniunii Sovietice. Dac\u0103 mi-am dorit cravata de pioner, a trebuit s\u0103 a\u015ftept, de\u015fi eram o elev\u0103 bun\u0103. Ca utecist\u0103 la fel. Probabil c\u0103 sunt una dintre pu\u0163inele persoane care a suferit c\u0103 nu fusesem primit\u0103 \u00een r\u00e2ndurile PCR-ului, a\u015fa cum nimeni din familia mea nu a avut acces. A mers \u00eendoctrinarea\u2026 mult mai t\u00e2rziu mi-am explicat \u015fi prezen\u0163a mili\u0163iei pe la noi pe acas\u0103\u2026 \u00cen perioada comunist\u0103, (dac\u0103 a fost comunist\u0103) a fost acea dictatur\u0103 proletar\u0103. Un sentiment de fric\u0103. Aceea\u015fi fric\u0103 parc\u0103 o simt c\u0103 se instaleaz\u0103 \u015fi acum.
\nDeziluziile create de apropia\u0163i au fost cele mai dureroase. Nu suport minciuna \u015fi prostia. Duplicitatea! Ca func\u0163ionar public, am avut ocazia s\u0103 v\u0103d multe\u2026 prea multe pentru un suflet sensibil. Nimicnicia unora dep\u0103\u015fe\u015fte orice limit\u0103, draga mea prieten\u0103!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cuv\u00e2ntul t\u0103u este ascultat \u015fi pre\u0163uit nu numai \u00een mediul virtual ci \u015fi prin volumele de poezii publicate, cum \u00ee\u0163i explici aceast\u0103 simpatie?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Drag\u0103 Emilia, putem s\u0103 fim noi \u00een\u015fine, a\u015fa cum am fost educa\u0163i. \u00cen spiritul iubirii \u015fi al prietenei necondi\u0163ionate. Dac\u0103 pentru o parte din lumea virtual\u0103 \u015fi nu numai, sunt considerat\u0103 \u201epoeta cu suflet de \u00eenger\u201d probabil am l\u0103sat ceva \u00een sufletele lor. Nu vreau s\u0103 sune a laud\u0103, dar nu pot nega starea de bine c\u00e2nd am v\u0103zut prezentarea mea \u00een Noua Zeeland\u0103. Fiecare dintre noi, las\u0103 \u00een drumul s\u0103u ce a sem\u0103nat. Dac\u0103 am sem\u0103nat iubire, iubire s\u0103 fie.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cu ce prejudec\u0103\u0163i te confrun\u0163i cel mai frecvent \u015fi cum le comba\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Parafraz\u00e2ndu-l pe William Hazlitt \u201eprejudecata este fiica ignoran\u0163ei\u201d. Suntem nerecunosc\u0103tori, invidio\u015fi, r\u0103uvoitori \u015fi egoi\u015fti. Cella Delavrancea m\u0103rturisea c\u0103 a fost ferit\u0103 de cele trei calamit\u0103\u0163i: gelozia, invidia \u015fi orgoliul, consider\u00e2ndu-le \u201eboli care distrug sufletul, fiin\u0163a uman\u0103\u201d. Parc\u0103 ne dezumaniz\u0103m pe zi ce trece. Suntem interesa\u0163i de bani, de averi, de beneficii nemeritate \u015fi de aten\u0163ii necuvenite. Avem impresia c\u0103 suntem totali, c\u0103 ni se cuvine totul. Avem o democra\u0163ie real\u0103? Unde este scara valorilor? C\u00e2\u0163i dintre intelectualii rasa\u0163i \u015fi-au mai p\u0103strat bruma de demnitate? S\u0103 fie vorba de o sete de \u00eenavu\u0163ire? Sau de putere? Cum ne manifest\u0103m superioritatea? Strivind valoarea?! \u00cencerc s\u0103 fiu original\u0103. S\u0103 spun r\u0103spicat, chiar dac\u0103 deranjez, ceea ce cred. Nu-mi place ce v\u0103d acum, Emilia! Nu pentru micimea unora s-au jertfit bravii eroi ai neamului. Oare nu se tem de justi\u0163ia divin\u0103?<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce virtute uman\u0103 apreciezi cel mai mult?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Virtutea cre\u015ftin\u0103, ea fiind hrana sufletului!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Societatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a schimbat mult \u00een ultimii ani. \u0162inem cu greu piept sentimentului de invidie. Un sentiment care trebuie eradicat din comportamentul \u015fi conduita noastr\u0103, din motive etice. Ce fel de om po\u0163i fi c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine sufer\u0103 pentru rezultatele tale? Invidia din orgoliu este devastatoare, pentru c\u0103 tr\u0103deaz\u0103 un complex de inferioritate \u015fi exprim\u0103 ranchiun\u0103. Se poate vindeca asta?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Societatea rom\u00e2neasc\u0103 este bolnav\u0103. Cei puternici nu au cum s\u0103 o simt\u0103, cei mul\u0163i, da. \u201eScap\u0103 cine poate!\u201d Asta e deviza momentului! \u201eMarii oameni ce se pretind reprezentan\u0163i ai poporului rom\u00e2nesc \u00eentreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre na\u0163ionale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), ace\u015ftia nu au \u00een vedere dec\u00e2t utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza \u015fi mai mult, a sl\u0103bi \u00een noi sim\u0163ul de conserva\u0163iune na\u0163ional\u0103 \u015fi, dac\u0103 se servesc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de ideile comune poporului rom\u00e2nesc, o fac numai debit\u00e2ndu-le ca pe o marf\u0103, pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga popularitate\u201d.<\/em> (Mihai Eminescu, E greu a afla\u2026, Timpul, 27 noiembrie 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 229). \u00a0Dup\u0103 cum vezi Emilia, Eminescu este actual \u015fi acum. Citisem recent o \u015ftire c\u0103 o doamn\u0103 profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103 vrea s\u0103 scoat\u0103 Luceaf\u0103rul din programa elevilor. Aceasta este societatea rom\u00e2neasc\u0103! S-a dorit globalizare, asta avem. Pierderea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a respectului fa\u0163\u0103 de cel de l\u00e2ng\u0103 tine, care vrea s\u0103 fac\u0103 ceva, pentru a rezista \u00een timp. S-a dus \u015fi \u00eencrederea \u00een colegul de breasl\u0103. Dac\u0103 s-ar putea te-ar a\u015feza \u00eentr-un ierbar, f\u0103r\u0103 rezerve. Oare mai putem avea \u00eencredere \u00een cei de l\u00e2ng\u0103 noi? Adev\u0103ratele caractere \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 puterea. Nimeni \u015fi nimic nu ar putea zdruncina credin\u0163a noastr\u0103, care nu este negociabil\u0103. Invidia este nimicitoare pentru suflet. Dup\u0103 spusele sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i semnul caracteristic al vanit\u0103\u0163ii este pref\u0103c\u0103toria \u015fi minciuna, \u00een timp ce semnul trufiei este \u00eenfumurarea \u015fi invidia. Avva Pimen a sf\u0103tuit pe cineva s\u0103 nu locuiasc\u0103 \u00eentr-un loc unde exist\u0103 vreunul care \u00eel invidiaz\u0103, pentru c\u0103 altminteri nu se va pricopsi: \u201eS\u0103 nu locuie\u015fti \u00eentr-un loc unde vezi pe cineva care are gelozie \u00eempotriva ta, c\u0103ci altfel nu te pricopse\u015fti\u201d. Dar avem un drum de parcurs. \u015ei chiar dac\u0103 nu putem pleca, putem ignora sau putem face rug\u0103ciune pentru cel ce are sufletul bolnav. Drag\u0103 prieten\u0103, greu s\u0103 se vindece cei care nu au credin\u0163\u0103. Este boal\u0103 grea invidia, orgoliul\u2026 Nesiguran\u0163a lor duce la complexe. Dac\u0103 vor con\u015ftientiza r\u0103ul, mai au o \u015fans\u0103. Ceilal\u0163i, cu f\u0103r\u00e2ma lor de credin\u0163\u0103, s\u0103 arunce lumin\u0103 asupra lor. A\u015fa se vor sim\u0163i proteja\u0163i de r\u0103u.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Acest dialog pe care \u00eel facem, nu este pentru a ne dezv\u0103lui sufletul \u015fi via\u0163a, ci pentru a ar\u0103ta cum s\u0103 ne ridic\u0103m atunci c\u00e2nd e\u015fu\u0103m. Cum ai defini prietenia adev\u0103rat\u0103?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Acceptarea noastr\u0103 a\u015fa cum suntem, cu bune \u015fi rele, necondi\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Timpul este o poveste retr\u0103it\u0103 cu ochii deschi\u015fi, ce sim\u0163i privind \u00eenapoi?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O lupt\u0103 \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte! Am \u00eenvins cancerul, infarctul\u2026Sunt o lupt\u0103toare.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cum vezi ingerin\u0163a politicului \u015fi administrativului \u00een manifest\u0103rile culturale locale?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Ori facem politic\u0103, ori facem cultur\u0103. Ideal ar fi ca sectorul cultur\u0103 s\u0103 se bucure de libertate. Dar la noi, nu se poate altfel. Totul se reduce la bani \u015fi la interese de grup. Faptul c\u0103, la noi, statul este aproape totul \u015fi societatea aproape nimic, are o consecin\u0163\u0103 foarte p\u0103gubitoare pentru cultivarea, chiar \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, a artelor \u015fi literelor. \u00cen loc de societatea a\u015fezat\u0103 \u015fi-nchegat\u0103, ca s\u0103-l parafrazez pe Caragiale, n-avem dec\u00e2t o lume de str\u00e2nsur\u0103, care \u00ee\u015fi schimb\u0103 \u00een fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de cele strict utilitare, care nu poate avea tradi\u0163ie, nici unitate de g\u00e2ndire \u015fi de sim\u0163iri. Cu toate astea, aceast\u0103 lume de str\u00e2nsur\u0103 mi\u015fun\u0103 aici deasupra unui element etnic hot\u0103r\u00e2t. Sub tot acest Babel, exist\u0103 o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, care-\u015fi are geniul ei; sub toat\u0103 aceast\u0103 v\u00e2ltoare ve\u015fnic mi\u015fc\u0103toare, exist\u0103 un popor statornic, care-\u015fi are calit\u0103\u0163ile \u015fi defectele lui specifice, bunul lui sim\u0163, o istorie plin\u0103 de suferin\u0163e, nevoi, sim\u0163iri \u015fi g\u00e2ndiri proprii.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> \u015etiu c\u0103 ai o familie ideal\u0103\u2026 C\u0103 \u00ee\u0163i place enorm s\u0103 te ocupi de nepo\u0163ii t\u0103i, tinere vl\u0103stare care le imprimi iubire \u015fi responsabilitate. Cum este s\u0103 \u00ee\u0163i cre\u015fti nepo\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Familie ideal\u0103? Nu \u015ftiu s\u0103 existe familia perfect\u0103. Dup\u0103 unii speciali\u015fti, familia este supraevaluat\u0103, ea devenind ultimul spa\u0163iu al fericirii, cuibul nostru unde ne sim\u0163im proteja\u0163i de exterior. Am o familie obi\u015fnuit\u0103. Ca bunic\u0103, am un sentiment unic. \u00cei v\u0103d doar \u00een vizite. Tinerii sunt mereu ocupa\u0163i. Noi prea tomnatici pentru a \u0163ine pasul. \u015ei obosesc repede. Inima mea este cea care a d\u0103ruit \u015fi d\u0103ruie\u015fte iubire, chiar dac\u0103 mica cicatrice, strig\u0103 durerea lumii\u2026<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00centr-o lume a firescului, devenit\u0103 utopic\u0103 de ceva timp, fiecare \u00ee\u015fi exprim\u0103 vibra\u0163ia sa unic\u0103 prin \u00eenclina\u0163ii artistice sau talent, pentru bucuria \u015fi lumina sufleteasc\u0103 a celor de l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi a celor ce vor veni\u2026 Sunt semeni ai no\u015ftri care, trec\u00e2nd peste barierele nefirescului \u00eencet\u0103\u0163enit peste \u015fi pentru noi, \u00ee\u015fi las\u0103 sufletul \u015fi unicitatea s\u0103 vibreze \u015fi s\u0103 se exprime prin crea\u0163ia lor pentru ceilal\u0163i, oferind alinare \u015fi frumos, pic\u0103turi de iubire \u015fi culoare \u00een oceanul dezam\u0103girilor cotidiene. \u201eSuferin\u0163a e prezent\u0103 \u00een lume pentru a face s\u0103 se declan\u015feze iubirea, pentru a face s\u0103 se nasc\u0103 fapte de iubire fa\u0163\u0103 de aproapele!\u201d- spunea Papa Ioan Paul al II-lea. Ai transformat suferin\u0163a \u00een frumos, Mariana, cum numai tu \u015ftii s-o faci, \u015fi nu degeaba ai fost numit\u0103 \u201epoeta cu suflet de \u00eenger\u201d. \u00ce\u0163i mul\u0163umesc pentru tot ce ne-ai \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u00een acest interviu \u015fi-\u0163i doresc ca \u00eentotdeauna cuv\u00e2ntul s\u0103-\u0163i fie parte din vibra\u0163ia sufletului, s\u0103 nasc\u0103 lumi, imagini, sim\u0163iri \u015fi profunzimi divine, iar cititorii t\u0103i s\u0103 simt\u0103 atingerea aripii de \u00eenger a sufletului t\u0103u atunci c\u00e2nd te citesc.<\/em><\/p>\n

——————————<\/em><\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU<\/strong><\/p>\n

Din volumul \u201eAzi\u2026 pentru m\u00e2ine – Convorbiri\u201d<\/em><\/p>\n

Roman – Timi\u015foara<\/strong><\/p>\n

aprilie 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineanc\u0103 adev\u0103rat\u0103, dintr-o familie refugiat\u0103 pe plaiurile b\u0103n\u0103\u0163ene care nu uit\u0103 meleagurile unde [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29391","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29391","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29391"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29391\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29395,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29391\/revisions\/29395"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29391"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29391"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29391"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}