{"id":29433,"date":"2017-04-05T11:55:12","date_gmt":"2017-04-05T11:55:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29433"},"modified":"2017-04-05T11:56:16","modified_gmt":"2017-04-05T11:56:16","slug":"ram-navami","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/05\/ram-navami\/","title":{"rendered":"Dr. George Anca: RAM NAVAMI"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

RAM\u00a0 NAVAMI<\/em><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Om Gupta \u2013 Maria Mitrache \u2013 Sergiu Cioiu \u2013 Mariana Gurza<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

OM GUPTA<\/p>\n

 <\/p>\n

Respected Dr. George Anca Ji,<\/p>\n

\u091c\u092f \u0938\u093f\u092f\u093e \u0930\u093e\u092e !<\/p>\n

Today\/Tomorrow is Ramnavami! This is The Day when Prabhu Shri Ram appeared on earth in human form.<\/p>\n

There is often a question why Lord takes human form and comes on earth. There are plenty of answers in our scriptures. The following poem is yet another attempt.<\/p>\n

You may or may not agree with this view, but I thank you for reading it. If you like it, please feel free to forward to others. You can post it on your Face book and other social media if you so wish.<\/p>\n

 <\/p>\n

Wish you a very divine Ramnavami. May He always keep you and your loved ones happy and spiritual.<\/p>\n

Ram Ram!<\/p>\n

 <\/p>\n

Om Gupta<\/p>\n

Houston, USA<\/p>\n

 <\/p>\n

\u091c\u0928\u094d\u092e\u0947 \u0925\u0947 \u0915\u094d\u092f\u094b\u0902 <\/strong>\u0936\u094d\u0930\u0940 \u0930\u093e\u092e<\/strong>?<\/strong><\/p>\n

\u0907\u0938 \u0930\u093e\u092e\u0928\u0935\u092e\u0940 \u092a\u0930<\/strong>, <\/strong><\/p>\n

\u092e\u0928\u00a0\u092e\u0947\u0902<\/strong> \u090f\u0915 \u092a\u094d\u0930\u0936\u094d\u0928 \u0909\u092d\u0930\u0924\u093e \u0939\u0948<\/strong>!<\/strong><\/p>\n

\u091c\u0928\u094d\u092e\u0947 \u0925\u0947 \u0915\u094d\u092f\u094b\u0902 \u0936\u094d\u0930\u0940 \u0930\u093e\u092e<\/strong>?<\/strong><\/p>\n

\u092a\u0930\u092e\u092a\u093f\u0924\u093e \u092e\u093e\u0928\u0935 \u0915\u094d\u092f\u094b\u0902 \u092c\u0928\u0924\u093e\u00a0\u0939\u0948<\/strong>! <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0906\u092a \u0915\u0939\u0947\u0902\u0917\u0947<\/strong>– “<\/strong>\u092f\u0939 \u092d\u0940 \u0915\u094b\u0908\u00a0\u092a\u094d\u0930\u0936\u094d\u0928 \u0939\u0948<\/strong>?<\/strong>\u201d<\/p>\n

\u0938\u094d\u0915\u0942\u0932 \u092e\u0947\u0902<\/strong>, <\/strong>\u0918\u0930\u00a0\u092a\u0930<\/strong>,\u00a0<\/strong>\u092c\u095c\u094b\u0902 \u0938\u0947 \u0938\u0941\u0928\u093e<\/strong> \u0939\u094b\u0917\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0915\u094d\u092f\u093e<\/strong>? <\/strong>\u0924\u0941\u092e\u0928\u0947 \u0930\u093e\u092e\u093e\u092f\u0923 \u092d\u0940 \u0928\u0939\u0940\u0902 \u092a\u095d\u0940<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\u0930\u093e\u092e\u093e\u0928\u0902\u0926\u091c\u0940\u00a0\u0915\u093e\u00a0\u0938\u0940\u0930\u093f\u092f\u0932 \u0924\u094b \u0926\u0947\u0916\u093e \u0939\u094b\u0917\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u091a\u0932\u094b \u0915\u094b\u0908 \u092c\u093e\u0924 \u0928\u0939\u0940\u0902<\/strong>, <\/strong>\u0906\u091c\u00a0\u092c\u0924\u093e \u0926\u0947\u0924\u0947 \u0939\u0948\u0902<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0926\u092f\u093e \u0915\u0930\u0915\u0947<\/strong>,\u00a0<\/strong>\u0924\u0941\u092e\u094d\u0939\u093e\u0930\u093e\u00a0\u0905\u091c\u094d\u091e\u093e\u0928\u00a0\u092e\u093f\u091f\u093e \u0926\u0947\u0924\u0947 \u0939\u0948\u0902<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u091c\u092c\u00a0<\/strong>\u0930\u093e\u0935\u0923\u093e\u0926\u093f<\/strong>\u00a0\u0926\u0948\u0924\u094d\u092f\u094b\u0902 \u0915\u093e \u092c\u0922\u093c\u093e \u0925\u093e \u0924\u094d\u0930\u093e\u0938<\/strong>.\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u091c\u0928\u094d\u092e\u0947 \u0925\u0947 \u092a\u094d\u0930\u092d\u0941<\/strong>, \u0915\u0930\u0928\u0947 \u0909\u0928 \u0926\u0941\u0937\u094d\u091f\u094b\u0902 \u0915\u093e \u0928\u093e\u0936<\/strong>!”<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u090a\u0901\u0939<\/strong>,\u00a0<\/strong>\u092e\u0947\u0930\u0940 \u0938\u094b\u091a \u0915\u0941\u091b\u00a0\u0913\u0930 \u0939\u0948<\/strong>!<\/strong><\/p>\n

\u0907\u0928 \u091f\u0941\u091a\u094d\u091a\u0947<\/strong>–<\/strong>\u092e\u0941\u091a\u094d\u091a\u0947 \u0926\u0948\u0924\u094d\u092f\u094b\u0902 \u0915\u094b<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0915\u094d\u0937\u0940\u0930\u0938\u093e\u0917\u0930 \u0938\u0947 \u092a\u0930\u092e\u092a\u093f\u0924\u093e<\/strong>,<\/strong> <\/strong><\/p>\n

\u092e\u093e\u0930 \u0938\u0915\u0924\u0947 \u0925\u0947 \u090f\u0915 \u0938\u0902\u0915\u0947\u0924 \u0938\u0947<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0907\u0938\u00a0<\/strong>\u0915\u094d\u0937\u0941\u0926\u094d\u0930<\/strong>\u00a0\u0915\u093e\u092e \u0915\u0947 \u0932\u093f\u090f \u092d\u0932\u093e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u092e\u093e\u0928\u0935<\/strong>–<\/strong>\u091c\u0928\u094d\u092e\u00a0\u0932\u0947\u0928\u093e\u00a0\u0906\u0935\u0936\u094d\u092f\u0915 \u0925\u093e<\/strong>?<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u091c\u0928\u094d\u092e\u0947 \u0925\u0947 \u092a\u094d\u0930\u092d\u0941 \u0936\u094d\u0930\u0940 \u0930\u093e\u092e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0939\u092e\u00a0\u092e\u093e\u0928\u0935\u094b\u0902\u00a0\u0915\u094b \u0936\u093f\u0915\u094d\u0937\u093e \u0926\u0947\u0928\u0947<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u092e\u093e\u0930\u094d\u0917\u0926\u0930\u094d\u0936\u0928 \u0915\u0930\u0928\u0947 \u0939\u092e\u093e\u0930\u093e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u092e\u093e\u0928\u0935<\/strong>–<\/strong>\u091c\u0928\u094d\u092e \u092a\u095c\u093e<\/strong> \u0909\u0928\u094d\u0939\u0947\u0902<\/strong> \u0932\u0947\u0928\u0947<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0915\u0948\u0938\u0947 \u0915\u0930\u0947\u0902\u00a0\u0906\u0926\u0930 \u092c\u095c\u094b\u0902 \u0915\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u092e\u093e\u0924\u093e<\/strong>, <\/strong>\u092a\u093f\u0924\u093e<\/strong>,\u00a0<\/strong>\u0917\u0941\u0930\u0941\u091c\u0928\u094b\u0902\u00a0\u0915\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0927\u0930\u094d\u092e<\/strong>–<\/strong>\u092a\u093e\u0932\u0928 \u0915\u0940 \u0932\u093f\u090f<\/strong>, <\/strong><\/p>\n

\u0924\u094d\u092f\u093e\u0917 \u0915\u0930\u0947\u0902 \u0905\u092a\u0928\u0947<\/strong>\u00a0\u0938\u0941\u0916\u094b\u0902 \u0915\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0915\u0948\u0938\u0947 \u0915\u0930\u0947\u0902 \u0939\u092e \u092a\u094d\u0930\u0947\u092e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0905\u092a\u0928\u0947\u00a0\u092d\u093e\u0908\u092f\u094b\u0902 \u0938\u0947<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u092a\u0924\u093f<\/strong>–<\/strong>\u092a\u0924\u094d\u0928\u0940 \u092e\u0947\u0902 \u0939\u094b<\/strong> \u092a\u094d\u0930\u0947\u092e \u0915\u0948\u0938\u093e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0938\u0940\u0916\u0947\u0902 \u0938\u0940\u0924\u093e<\/strong>–<\/strong>\u0930\u093e\u092e<\/strong> \u0938\u0947<\/strong>.\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0915\u0948\u0938\u0947 \u0928\u093f\u092c\u093e\u0939\u0947\u0902 \u092e\u093f\u0924\u094d\u0930\u0924\u093e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u092a\u094d\u0930\u093e\u0923 \u0932\u0947\u0915\u0930 \u0939\u093e\u0925 \u092e\u0947\u0902<\/strong>. <\/strong><\/p>\n

\u0926\u0941\u0937\u094d\u091f<\/strong>–<\/strong>\u0926\u0923\u094d\u0921\u093f\u0924 \u0915\u0948\u0938\u0947 \u0915\u0930\u0947\u0902<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0939\u0928\u0941\u092e\u093e\u0928 \u0932\u0947\u0915\u0930 \u0938\u093e\u0925 \u092e\u0947\u0902<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0915\u0948\u0938\u0947 \u092e\u093f\u091f\u093e\u092f\u0947\u0902 \u092d\u0947\u0926 \u092e\u0928\u0938\u0947<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u090a\u0901\u091a<\/strong>–<\/strong>\u0914\u0930<\/strong>–<\/strong>\u0928\u0940\u091a \u0915\u093e<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0915\u0947\u0935\u091f<\/strong>–<\/strong>\u0936\u092c\u0930\u0940 \u0938\u0947 \u0915\u0948\u0938\u0947 \u0915\u0930\u0947\u0902<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u092a\u094d\u0930\u0947\u092e\u00a0\u0928\u093f\u0936\u094d\u091b\u0932\u00a0\u0930\u093e\u092e \u0938\u093e<\/strong>.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u0907\u0938\u00a0\u0930\u093e\u092e\u0928\u0935\u092e\u0940\u00a0\u092a\u0930\u00a0\u092a\u094d\u0930\u092d\u094b<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0915\u0941\u091b\u00a0\u092c\u094b\u0927\u00a0\u092e\u0941\u091d\u0915\u094b\u00a0\u0926\u0940\u091c\u093f\u092f\u0947<\/strong>.<\/strong><\/p>\n

\u0905\u0928\u0941\u0915\u0930\u0923 \u0915\u0941\u091b\u00a0\u0915\u0930 \u0938\u0915\u0942\u0901<\/strong>, <\/strong><\/p>\n

\u092a\u094d\u0930\u092c\u0941\u0926\u094d\u0927 \u092e\u0941\u091d\u0915\u094b \u0915\u0940\u091c\u093f\u092f\u0947\u00a0 <\/strong>.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u092e\u0948\u0902 <\/strong>‘<\/strong>\u0913\u092e<\/strong>‘ <\/strong>\u091a\u0930\u0923\u094b\u0902\u00a0\u092e\u0947\u0902 \u092a\u0921\u093c\u093e<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u0915\u0943\u092a\u093e<\/strong>–<\/strong>\u0936\u0930\u0923 \u0926\u0940\u091c\u0947\u00a0\u0935\u093f\u092d\u0941<\/strong>.\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u0936\u094d\u0930\u0940<\/strong> \u0930\u093e\u092e<\/strong> \u0935\u094d\u092f\u093e\u092a\u094d\u0924 \u0938\u0930\u094d\u0935\u0924\u094d\u0930\u00a0\u0939\u094b<\/strong>,<\/strong><\/p>\n

\u091c\u092f<\/strong>–<\/strong>\u091c\u092f\u0915\u093e\u0930 \u0939\u094b\u00a0\u092e\u0947\u0930\u0947\u00a0\u092a\u094d\u0930\u092d\u0941<\/strong>. \u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

– <\/strong>\u0921\u0949<\/strong>. <\/strong>\u0913\u092e\u092a\u094d\u0930\u0915\u093e\u0936 \u0917\u0941\u092a\u094d\u0924\u093e<\/strong>, <\/strong>\u0939\u094d\u092f\u0942\u0938\u094d\u091f\u0928<\/strong><\/p>\n

\u0930\u093e\u092e\u0928\u0935\u092e\u0940 \u0968\u0966\u0967\u096d<\/strong><\/p>\n

If you reply to this mail, please mention your city if other than Houston. Thank you.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Maria Mitrache<\/strong>
\n“Dansand pentru anul 2000”<\/strong><\/p>\n

Intr-un timp, o vedeam des pe scena Operetei din Bucuresti – ca prim-balerina – si la televizor, in inspiratele varietati regizate de Valeriu Lazarov sau de Bocanet. A fost printre primele balerine care au interpretat dans modern la Televiziunea Romana. Pe atunci, parea o provocare ca dupa ce ai studiat balet clasic sa te orientezi spre dans de caracter sau pantomima. Dar talentul si temperamentul au impus-o pe Maria Mitrache si ea a devenit una din cele mai populare vedete ale anilor “70. Prezenta ei in prim-planul vietii artistice romanesti n-avea insa sa dureze prea multa vreme. Maria Mitrache a emigrat in Canada cu sotul ei, regizorul Petre Bokor. “Provocatoarea” de ieri nu si-a pierdut insa stralucirea de altadata. Dupa 20 de ani este la fel de tanara si de vesela, entuziasta, ca atunci cand ne incanta cu dansul ei, pe micul ecran. Nu mai danseaza de mult, pregateste tinere talente si e directoarea artistica a Societatii “Vaganova – La Rose Dance Company” din Edmonton – Alberta. Revine din cand in cand si acasa, in Romania, si monteaza la Palatul Copiilor din Bucuresti basme in coregrafie proprie: “Soldatelul de plumb”, “Frumoasa si bestia”. In vara asta, la Targu Mures, a initiat o colaborare artistica pe termen lung intre Canada si Romania, infiintand Fundatia “Arte-Cultura-Umanism”, pe scurt, Acum.
\n– Ce-si propune fundatia dv. acum, aici si acolo?
\n– Sa realizam spectacole comune, cu tinere talente din ambele tari, in cadrul unui amplu proiect intitulat “Dansand pentru anul 2000”. Eu l-am numit “o provocare artistica la sfarsit de mileniu”. Spectacolele noastre vor fi urmate de ateliere de creatie, ce se vor tine la Cluj, Targu Mures, Bucuresti, Constanta si Edmonton. In aprilie sunt invitati in Canada elevi romani, iar in vara venim noi cu profesori si studenti canadieni, care vor sustine aici work-shop-uri de dans clasic si modern, de step, jazz si teatru muzical. Descoperirea si instruirea tinerelor talente e o munca absolut pasionanta; am descoperit-o cand am ajuns in Canada. Adica de vreo 20 de ani, tot atatia cat aveam in tara ca experienta scenica.
\nSeismul mi-a hotarat viata
\n– Ce v-a determinat sa plecati si inca atat de departe, pe alt continent? Vi s-a oferit un contract mai avantajos acolo?
\n– N-am plecat din motive profesionale. Aveam aici glorie, bani, turnee in strainatate, intr-un cuvant – tot ce mi-as fi dorit. Dar la cutremurul din martie “77, am suferit un soc ingrozitor. Locuiam la etaj, intr-un bloc de langa Biserica Armeneasca. Zidul din camera copilului s-a crapat; eu, foarte speriata, mi-am luat baiatul in brate (avea 3 ani) si am fugit cu el pe scari. Balustrada s-a rupt, iar cand am ajuns in strada si am vazut dezastrul din jur, n-am mai avut decat un singur gand: sa fugim cat mai departe. Canada e tara cu seismicitate zero. Aveam si un bun pretext pentru cererea noastra de emigrare: tatal lui Petre se stabilise dupa razboi in Canada. Nu aveam de gand sa contam pe el, om in varsta, dar pentru viza a contat. Am prins acel moment in care s-a dat drumul din tara mai usor. Desi abia in “78 am capatat aprobarea. Imi amintesc, era ca acum, inceput de stagiune, eu am dansat in opereta “Vant de libertate” si dupa premiera mi-am anuntat colegii ca plec. Oricum, ma hotarasem sa ma retrag de pe scena. Dansam de la 14 ani si vroiam sa parasesc baletul cand eram sus, in varf, nu cand incepeam sa cobor panta. Viata unei balerine, ca si cea a sportivului de performanta, e scurta. Trebuie sa stii cand sa iesi demn din ring.
\n– Si n-ati regretat niciodata retragerea in plina glorie? Dar emigrarea?
\n– O data ce ne-am hotarat, impreuna cu sotul meu, sa incepem o noua viata, ce rost mai avea sa privim in urma la ce am lasat? Sa ne lamentam, cum fac unii romani ajunsi in alta tara, care compara tot timpul prezentul cu trecutul, “ce-am fost si ce-am ajuns”? Noi stiam de la inceput ca pornim de la zero, ca ne sprijinim doar pe noi insine. Dar eram doi oameni in plina forta, cu experienta de viata si de arta, aveam un baiat zdravan pe care trebuia sa-l crestem, ca sa se integreze perfect traiului de acolo. Nu va temeti insa, si el vorbeste perfect romaneste, a invatat chiar sa si scrie calde scrisori bunicilor din Bucuresti. Pe cand traiau. A invatat pe biletelele pe care ni le lasam – Petre si cu mine – in bucatarie, dimineata, cand plecam la lucru. El s-a descurcat singur, silabisind cuvintele noastre – grabite, e drept, dar tandre.<\/p>\n

Primul meu contract: cinci dolari
\n– V-ati reluat repede activitatea artistica?
\n– Pentru mine a fost mai usor. Cunosteam bine limbajul universal, care e dansul. M-am prezentat, la o saptamana dupa ce am ajuns in Canada, la Scoala de Coregrafie “Baletele Ruse” din Montreal. Formatia mea era baletul clasic, studiat temeinic in Romania si in Rusia. Eram familiarizata cu tehnica renumitei coregrafe Vaganova. De aceea, numele ei apare in prima societate de dans pe care am infiintat-o eu la Edmonton, cu ajutorul parintilor unor copii ce vroiau sa invete dansul. La Montreal mi s-a facut un contract modest, la inceput, ca substitut. Sigur ca era putin, doar cat sa rezistam.<\/p>\n

– Pentru mine a fost mai usor. Cunosteam bine limbajul universal, care e dansul. M-am prezentat, la o saptamana dupa ce am ajuns in Canada, la Scoala de Coregrafie “Baletele Ruse” din Montreal. Formatia mea era baletul clasic, studiat temeinic in Romania si in Rusia. Eram familiarizata cu tehnica renumitei coregrafe Vaganova. De aceea, numele ei apare in prima societate de dans pe care am infiintat-o eu la Edmonton, cu ajutorul parintilor unor copii ce vroiau sa invete dansul. La Montreal mi s-a facut un contract modest, la inceput, ca substitut. Sigur ca era putin, doar cat sa rezistam pana a reusit Petre sa obtina postul de regizor si apoi cel de director, prin concurs, la teatrul de limba franceza din Edmonton. Acolo ne-am stabilit definitiv. Avem o casa minunata, un caine, Beckett, cum l-a numit Petre, ce vreti, deformatie profesionala. Inaintea lui, am avut un labrador splendid, atat de tandru cu baiatul nostru, incat ii tinea loc de doica. A fost mare jale in casa cand s-a prapadit, batran de 16 ani.
\n– Fiul dv. a urmat teatru sau balet?
\n– A jucat inca de mic in echipa teatrului, dar cum din arta nu se poate trai nicaieri, a trebuit sa termine o facultate. A absolvit in vara, Facultatea de literatura franceza si arta dramatica si va incepe sa predea, ca si tatal lui, in cadrul Universitatii Alberta. Pe mine ma pasioneaza, in continuare, activitatea pedagogica. Am satisfactii enorme atunci cand unii dintre copiii mei sunt primiti la scoli de coregrafie care ii pregatesc pentru profesionalizare. In vara asta, una din elevele mele mi-a facut bucuria de a fi acceptata la Scoala de balet clasic din Toronto, unde predau si marii coregrafi romani – Magdalena Popa, sotul ei – Amatto Gheciulescu si Sergiu Stefanski. Mi s-a spus ca examinatorii au intrebat cine e profesoara care a pregatit exceptional acest element talentat. E o performanta pentru mine, ca mi-am descoperit o vocatie pe care nu mi-o intuiam inainte de a fi ajuns in Canada. In 20 de ani de activitate ca profesoara, am reusit sa dau baletului profesionist 20 de viitori coregrafi. Iar teatrului din Edmonton (si nu numai), cateva zeci de coregrafii concepute si regizate de mine. E o satisfactie profesionala imensa, o continuare fireasca a vocatiei mele pentru dans. Fiul nostru si profesoratul imi mentin increderea in mine si in viitor. Avem o familie foarte bine consolidata, nu ne mai temem de cutremure de nici un fel. Poate si pentru ca ne-am casatorit mai tarziu – eu a doua oara, dupa un mariaj de 10 ani, esuat, cu actorul Sergiu Cioiu.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sa deduc din ceea ce imi povestiti ca pentru dv. viata poate reincepe de la zero, oricand si in orice loc, pentru ca stiti cum s-o priviti si s-o stapaniti? Ce semn zodiacal sunteti, doamna Mitrache?
\n– Leu, bineinteles. Cine altul s-ar putea aventura asa, daca nu ar simti ca are forta sa infrunte orice provocare? E drept ca si parintii si bunicii mei mi-au fost exemple de curaj si rezistenta, tenacitate. Din 12 frati ai bunicului, patru au urmat facultati. Bunicul a studiat agronomia si devenise celebru in zona Turnu Severin, prin initiativele si rezultatele lui stralucite. A fost cu serviciul si in Ardeal. Bunica l-a urmat, ea era profesoara de lucru manual. Pastrez si astazi un dar pretios pe care mi l-a oferit: un goblen superb, lucrat de mana ei, dupa o Madona de Tizian. La bunica mea acasa, miercurea la ora 17.00, cand primea vizite, se mancau cele mai bune gogosi cu dulceata din tot orasul. La randul lor, parintii m-au sprijinit cand am vrut sa urmez baletul si am debutat la 16 ani, iar la 18 eram deja prim-solista la Opereta din Bucuresti.
\nIn epoca de glorie a Operetei
\n– Ati dansat intr-un moment de glorie al operetei romanesti, cand straluceau acolo Ion Dacian si Lili Dusescu, comici ca Bimbo Marculescu…
\n– Era o atmosfera electrizanta, Dacian ne stimula pe toti sa dam scenei ce e mai bun si mai frumos din noi. Incuraja tinerii, datorita lui s-au lansat Dorin Teodorescu, Cleopatra Melidoneanu si multi altii. Ion Dacian era un mare artist si un mare organizator. Foarte exigent si riguros cu el insusi si cu ceilalti. Nu admitea superficialitatea, improvizatia faciala in spectacol. Tinea sa ne prezentam impecabil pe scena si in afara ei. La dineurile oficiale, unde eram invitati, ne supraveghea discret tinuta, ne atragea atentia, in soapta, cand unii incepeau sa bea mai mult si s-o ia razna. Ne impunea tuturor o sobrietate si o eleganta pe care multi am pastrat-o si dupa ce el sau noi ne-am retras din teatru. Abia acum, dupa ce anii au trecut, imi dau seama ce importanta au in viata tinerilor artisti marile personalitati, sub tutela carora se formeaza. Nu degeaba epocile artistice sunt botezate cu numele lor. Iar in istoria operetei, epoca Dacian a insemnat profesionalitate, stralucire si glorie. Sunt fericita ca i-am fost martora si, totodata, ucenic credincios. Viata mea profesionala de astazi, acolo, in indepartata Canada, poarta integral aura acelui timp.<\/p>\n

Alice Manoiu\u00a0 <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Interviu cu Sergiu Cioiu<\/p>\n

 <\/p>\n

Corneliu Balan<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>Pe domnul Sergiu Cioiu l-am \u00eent\u00e2lnit pentru prima oar\u0103 la un ceai, \u00een casa unui prieten comun. Sergiu a ap\u0103rut destul de t\u00e2rziu \u00een timp ce eu venisem printre primii \u015fi m\u0103 preg\u0103team s\u0103 plec. Deja \u00eemi pusesem geaca pe mine c\u00e2nd gazda mi-a sugerat ca \u00eenainte de a pleca s\u0103 fac repede cuno\u015ftin\u0163\u0103 cu domnul Cioiu. A\u015fa am f\u0103cut. \u00cembr\u0103cat de plecare cum eram, am reintrat \u00een cas\u0103, m-am apropiat de un grup \u00een centrul c\u0103ruia Sergiu Cioiu povestea aventurile prin care trecuse imediat dup\u0103 plecarea din Rom\u00e2nia. S-a \u00eentrerupt s\u0103 facem cuno\u015ftin\u0163\u0103, apoi am r\u0103mas s\u0103 ascult finalul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii dup\u0103 care nu m-am putut st\u0103p\u00e2ni s\u0103 nu povestesc la r\u00e2ndul meu ceva potrivit topicii. \u00cen continuare, Sergiu a dep\u0103nat o alt\u0103 poveste haioas\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe, pe durata unei ore bune \u2013 tot timpul acela eu continu\u00e2nd s\u0103 fiu \u00eembr\u0103cat \u201cde plecare\u201d.
\nInterviul de fa\u0163\u0103 a avut loc pe 6.12.2014, la mine acas\u0103 \u015fi a fost precedat de o cin\u0103 pe care am preg\u0103tit-o cu aten\u0163ie la detalii, Sergiu fiind ceea ce se nume\u015fte un bon vivant: apreciaz\u0103 deopotriv\u0103 ni\u015fte feluri de m\u00eencare mai deosebite dar \u015fi un vin care s\u0103 mearg\u0103. Special pentru el, am preg\u0103tit un somn s\u0103lbatic f\u0103cut la gr\u0103tar pe un lemn de cedru, lemn care st\u0103tuse dou\u0103zeci \u015fi patru de ore imersat \u00een ap\u0103. Usturoiul a fost b\u0103tut cu pu\u0163in ulei de m\u0103sline, m\u0103rar \u015fi sm\u00eent\u00een\u0103. Garnitura a fost compus\u0103 din sparanghel (mai \u00eent\u00e2i fiert apoi perpelit pu\u0163in pe gr\u0103tar), secondat de ni\u015fte orez mexican. Am stropit totul cu riesling californian, din care el doar a gustat pentru c\u0103 urma s\u0103 conduc\u0103.
\nSergiu Cioiu este absolvent al Institutului de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 I.L. Caragiale din Bucure\u015fti \u015fi un \u00eendr\u0103git interpret de \u015flag\u0103re ale anilor \u201960 \u015fi \u201970. A p\u0103r\u0103sit \u0163ara \u00een 1982.<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Sergiu, \u00ee\u0163i mul\u0163umesc pentru acceptarea acestui interviu neanun\u0163at! Nimic nu este dinainte preg\u0103tit, \u00eentreb\u0103rile vor fi spontane \u015fi de fapt nu va fi obligatoriu s\u0103 apar\u0103 ceva din ce vom discuta, \u00een cazul \u00een care nu vom fi pe deplin mul\u0163umi\u0163i. Prima \u00eentrebare pe care ti-a\u0219 adresa-o este dac\u0103 p\u0103rin\u021bii t\u0103i au avut o latur\u0103 artistic\u0103 pe care tu ai urmat-o\u2026 ceva care te-a \u00eempins spre cariera actoriceasc\u0103.
\n\u2013 Nici vorb\u0103. P\u0103rin\u021bii mei au fost ni\u0219te oameni care au studiat, ar fi trebuit s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 aib\u0103 o via\u021b\u0103 de oameni f\u0103r\u0103 lipsuri\u2026 mama a f\u0103cut \u00eent\u00e2i ANEF-ul \u2013 cum se numea facultatea de sport \u2013, dar pe urm\u0103 a avut un accident de schi a\u0219a c\u0103 a optat pentru avocatur\u0103 \u0219i a terminat dreptul, dar nu a profesat niciodat\u0103. Iar tat\u0103l meu a fost finan\u021bist, a terminat Academia de Studii Comerciale \u0219i Finan\u021be, a fost unul dintre oamenii care a colaborat la Legea pensiilor din Rom\u00e2nia, a fost \u00een cabinetul ministrului de finan\u021be ca unul dintre consilieri. A fost inspector \u0219ef al finan\u021belor \u0219i la un moment dat i s-a cerut s\u0103 intre \u00een Partidul muncitoresc dar tata a refuzat \u00een mod categoric s\u0103 fac\u0103 politic\u0103 \u0219i, mai t\u00e2rziu, unul dintre colegii care care-l \u00eenso\u021beau c\u0103tre birou, l-a turnat c\u0103 n-ar fi un cet\u0103\u021bean de n\u0103dejde al patriei. \u00cen ciuda faptului c\u0103 tata nu a fost un om cu bani, un om care s\u0103 aib\u0103 pozi\u021bii politice, iat\u0103 c\u0103 a devenit du\u0219man al poporului \u0219i a f\u0103cut pu\u0219c\u0103rie doi ani de zile.
\n\u2013 De\u0219i tat\u0103l t\u0103u era doar un tehnocrat?
\n\u2013 Da, era un om cu o preg\u0103tire profesional\u0103 dar care, e adev\u0103rat, credea c\u0103 \u021bara nu va c\u0103dea sub comunism, convins c\u0103 or s\u0103 vin\u0103 americanii, c\u0103 ne vor elibera \u2013 dup\u0103 cum \u0219tii asta era o chestie pe care foarte mul\u021bi oameni mai pu\u021bin bine orienta\u021bi din punct de vedere politic au crezut-o. Cum c\u0103 nu va fi l\u0103sat\u0103 Rom\u00e2nia \u00een sfera aceea de influen\u021b\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 tata a fost \u00eenchis direct, f\u0103r\u0103 proces\u2026 aveau loc ni\u0219te arest\u0103ri \u00een care condamna\u021bii primeau pedepse administrative (pentru c\u0103 ar fi fost du\u0219mani al poporului). Doi ani de pu\u0219c\u0103rie solid\u0103, f\u0103r\u0103 nici un motiv!
\n\u2013 C\u00e2nd se petrecea asta?
\n\u2013 Se \u00eent\u00e2mpla in 52, eu aveam 12 ani. Bine\u00een\u021beles c\u0103 tata a ie\u0219it cu sechele, pentru c\u0103 o asemenea situa\u021bie nu te las\u0103 s\u0103n\u0103tos \u0219i, m\u0103 rog, cumva am resim\u021bit \u0219i eu toat\u0103 chestia asta. Am trecut cum am putut prin acei ani. A venit o iarn\u0103 grea, parc\u0103 m\u0103 v\u0103d cu butelia de aragaz \u00een spate, trebuia s\u0103 o aduc acas\u0103 s\u0103 facem cald pentru c\u0103 p\u0103cur\u0103 nu era suficient\u0103, caloriferele nu \u00eenc\u0103lzeau \u0219i a\u0219a mai departe. Adic\u0103 ce s\u0103 spun, via\u021ba mea de t\u00e2n\u0103r \u0219i de adolescent a fost sub imperiul \u0103sta, destul de trist, al lipsurilor, al priva\u021biunilor de tot felul, iar ideea de a deveni actor a fost una spontan\u0103, o chemare personal\u0103, neinfluen\u021bat\u0103 de p\u0103rin\u021bi\u2026
\n\u2013 Nici de prieteni?
\n\u2013 Nu. Tat\u0103l meu ar fi vrut ca eu s\u0103 devin medic \u0219i chiar am studiat pu\u021bin dup\u0103 un tratat de Butarique, \u00een ceea ce prive\u0219te anatomia \u0219i fiziologia, dar pe parcurs am renun\u021bat. Eram sociabil, eram simpatizat, \u00een liceu f\u0103ceam glume, colegii se amuzau, profesorii la fel. Eram un t\u00een\u0103r care-mi exprimam p\u0103rerile suficient de liber, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t c\u00e2teodat\u0103 profesorii erau pu\u021bin uimi\u021bi dar mai mult dec\u00e2t s\u0103 o cheme pe mama s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 am fost obraznic nu aveau ce s\u0103-mi fac\u0103 \u0219i obr\u0103znicia nu era de fapt obr\u0103znicie, era felul meu de a fi\u2026 nimic extraordinar
\n\u2013 Sergiu, ai putea s\u0103 poveste\u0219ti exact cum s-a-nt\u00e2mplat c\u00e2nd ai dat la academia de teatru de film \u0219i ai folosit numele Nottara? Parc\u0103 am citit undeva\u2026
\n\u2013 \u00centr-adev\u0103r, \u00een anul \u00een care am dat eu examen la institut, deci prin 58-59 \u00eenc\u0103 era un fel de filtru \u0219i se dorea ca studen\u021bii s\u0103 aib\u0103 origine s\u0103n\u0103toas\u0103, s\u0103 fie fii de muncitori, fiice de \u021b\u0103rani, eventual strungari, sau fiii unor oameni de Partid\u2026 Oameni care s\u0103 aib\u0103 o clar\u0103 orientare politic\u0103 \u00een sensul dorit de tovar\u0103\u0219i! \u00cen sf\u00e2r\u0219it, particip\u00eend la \u201cpor\u021bile deschise\u201d organizate de Institut am aflat ce se cerea \u0219i am aflat c\u0103 existau ni\u0219te cursuri de preg\u0103tire \u2013 o modalitate de a te instrui \u00een vederea examenului de admitere. Aceste cursuri de preg\u0103tire erau \u021binute de ni\u0219te profesori, actori de prestigiu, care \u00ee\u021bi ofereau o orientare de prim-plan \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t ascult\u00e2ndu-te recit\u00eend o poezie dou\u0103, trei, un text, vedeau care este genul de artist care ai fi putut deveni, ce ai fi putut s\u0103 joci peste ani de zile \u2013 odat\u0103 ce ai fi reu\u0219it s\u0103 absolvi Institutul. Deci ideea mea a fost s\u0103 intru neap\u0103rat la aceste cursuri de preg\u0103tire, \u0219i am dat examen ca orice candidat, am scris c\u0103 sunt Sergiu Mihail Cioiu, tat\u0103l func\u021bionar, mama casnic\u0103 \u0219i, bine\u00een\u021beles\u2026 nu am reu\u0219it. Am fost respins. Dar eram prea ambi\u021bios s\u0103 m\u0103 las cu una cu dou\u0103. Voiam s\u0103 intru, s\u0103 v\u0103d cum e treaba asta cu cursurile de preg\u0103tire. \u0218i atunci am v\u0103zut eu c\u0103 \u00een jurul meu, printre candida\u021bi, erau anumite nume mai sonore din lumea teatrului, de fapt copii, nepo\u021bi, vreo so\u021bie, a unora \u0219i altora dintre acorii mai cunoscu\u021bi. Spre exemplu, d\u0103dea examen la Institutul de teatru so\u021bia artistului A. Pop Mar\u021bian, mai t\u00e2n\u0103r\u0103 cu vreo 30 de ani ca el, o Iulia Vraca nevasta lui George Vraca, o t\u00e2n\u0103r\u0103 foarte simpatic\u0103 care era nepoata lui Ion Manolescu, o alta care era fata artistului \u015etefan Ciubot\u0103ra\u0219u\u2026 \u0219i aceast\u0103 situa\u021bie m-a inspirat. Av\u00e2nd \u00een vedere toate aceste lucruri mi-am zis, domnule, poate ar fi bine s\u0103 combin lucrurile astea \u0219i s\u0103-mi fac un nume cu trimitere la un artist \u0219i \u00een acela\u0219i timp p\u0103rin\u021bii mei s\u0103 aib\u0103 meserii mai apropiate de ceea ce se cere. \u0218i atuncea m-am g\u00e2ndit, ce ar fi s\u0103 m\u0103 cheme Nottara, ca pe marele actor Constantin Nottara? M-am \u00eenregistrat ca Sergiu Mihail Notara, dar am scris cu un singur \u201et\u201d, s\u0103 nu fur \u0219i al doilea t. \u0218i dac\u0103 m\u0103 \u00eentreab\u0103, o s\u0103 spun domnule, nu \u0219tiu\u2026
\n\u2013 Notara. Deci a\u0219a te-ai \u00eenscris Notara, cu un singur \u201et\u201d\u2026
\n\u2013 Da, la cursurile astea de preg\u0103tire a\u0219a m-am \u00eenscris! Pe tata, m-am g\u00e2ndit, pe tata \u00eel fac o\u021belar la Uzinele 23 August, \u00een\u0163elegi? O-\u021b-e-l-a-r. Ce poate fi mai stra\u015fnic dec\u00eet o\u0163elar? Iar pe mama o fac vatman la ITB. Deci, mama este doamna Hariclia Notara \u0219i conduce tramvaiul, tata este Constantin Notara, o\u021belar, iar eu, Sergiu Mihail, m\u0103 \u00eenscriu \u0219i eu la teatru c\u0103 vreau s\u0103 devin actor! \u015ei am fost admis! Cursul de preg\u0103tire era condus de dou\u0103 doamne. Una, marea actri\u021ba Dina Cocea, cealalt\u0103 era doamna Sanda Manu, regizoare, fiica unui mare actor care excela \u00een roluri mici \u0219i care se numai Ion Manu \u2013 un cuplu de profesoare ce puteau, bine\u00een\u021beles, s\u0103-mi dea bun\u0103 orientare c\u0103tre examenul pe care urma s\u0103-l sus\u021bin. Odat\u0103 ajuns acolo a trebuit s\u0103 ar\u0103t ce pot.
\nNu \u0219tiu dac\u0103 este interesant\u2026 pe vremea aceea eu consideram c\u0103 actorul trebuie, neap\u0103rat, s\u0103 fie un tragedian. La examenul de admitere am recitat monologul lui Hamlet, stan\u021bele lui Rodrigue din Cidul de Corneille, am spus apostrofa p\u0103rintelui Moser din Ho\u021bii de Schiller. Adic\u0103, domnule, erau lucruri grele, complicate, pe care un t\u00een\u0103r la 17-18 ani le \u00eenva\u021b\u0103 datorit\u0103 pl\u0103cerii pe care o are, dar care, ca \u00eencep\u0103tor, este complet dezorientat \u00een ce prive\u0219te teatrul. Abia atunci, la cursurile de preg\u0103tire, am \u00een\u021beles c\u0103 va trebui s\u0103 spun o fabul\u0103, un poezie de Top\u00e2rceanu, un Co\u0219buc. \u00cen nici un caz un monolog shakespearian
\n\u2013 Erai mult mai preg\u0103tit dec\u00e2t se cerea\u2026
\n\u2013 Nu, nu era mai preg\u0103tit, eram naiv. (Sergiu r\u00e2de) \u00cemi imaginam c\u0103 dac\u0103 am s\u0103 recit Cidul voi fi imediat categorisit ca un viitor actor. Pentru c\u0103 \u00een momentul \u00een care vrei s\u0103 faci aceast\u0103 meserie nu cuno\u0219ti abc-ul, nu \u0219tii c\u0103 trebuie s\u0103 parcurgi ni\u0219te etape, \u0219i c\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul se va vedea \u00een ce m\u0103sur\u0103 e\u0219ti util scenei, \u00een ce m\u0103sur\u0103 po\u021bi juca un anumit gen de rol. E\u0219ti mai aproape de comedie, de dram\u0103? \u2013 \u0219i a\u0219a mai departe\u2026 Deci din primele momente e\u0219ti tentat s\u0103 faci ce ai v\u0103zut la cinema. \u00cel v\u0103zusem pe Laurence Olivier juc\u00e2ndu-l pe Hamlet\u2026 mi-am spus domnule, a\u0219a trebuie s\u0103 fie, joc \u0219i eu la fel, a\u0219a ca Laurence Olivier. Bine\u00een\u021beles, mi-am concentrat toat\u0103 aten\u021bia \u0219i toat\u0103 puterea mea de a juca o asemenea partitur\u0103 \u2013 care nu se potrivea absolut deloc cu experien\u021ba \u0219i cu capacitatea mea la v\u00e2rsta respectiv\u0103.
\n\u2013 \u2026 \u0219i cum ar\u0103tai tu la v\u00e2rsta aceea?
\n\u2013 Eram mai degrab\u0103 un t\u00e2n\u0103r comic dec\u00e2t un t\u00e2n\u0103r dramatic.
\n\u2013 Cum s-a terminat episodul acesta cu folosirea numelui Notara?
\n\u2013 S-a terminat \u00eentr-un fel a\u0219 spune destul de amuzant pe de-o parte, pe de alt\u0103 parte destul de complicat \u00eentruc\u00eet pentru a intra pe u\u0219a Institutului trebuia ca \u00een buletinul de popula\u021bie pe care \u00eel prezentai s\u0103 apar\u0103 numele existent pe borderoul acela cu lista celor admi\u0219i la cursurile de preg\u0103tire. Ori pe borderoul respectiv scria Sergiu Mihail Notara iar pe buletinul meu scria Sergiu Mihail Cioiu. Deci a trebuit s\u0103 \u0219terg cu lama Cioiu, s\u0103 fac \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu apar\u0103 scrijelitura respectiv\u0103 \u0219i s\u0103 scriu cu cerneal\u0103 neagr\u0103 Notara. Ceea ce am f\u0103cut g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103 nu am gre\u0219it prea mult, pentru c\u0103 \u00een fond \u0219i la urma urmei ce voiam s\u0103 fac era s\u0103 ajung la cursurile acelea de preg\u0103tire. \u0218i nu a fost nici o problem\u0103. Lucrurile au mers mai departe a\u0219a, p\u00een\u0103 ce a trebuit s\u0103 semnez o fi\u0219\u0103 de cadre \u0219i la fi\u0219a asta de cadre situa\u021bia se complica, \u00eentruc\u00eet la cadre nu min\u021beai. A trebuit s\u0103 spun c\u0103 m\u0103 cheam\u0103 Cioiu \u0219i c\u0103 Notara e o porecl\u0103. Prietenii \u0219i oamenii care m\u0103 cunosc \u00eemi spun Notara deoarece fac pe artistul \u0219i a\u0219a mai departe. Deci am aranjat \u00een a\u0219a fel lucrurile \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 firesc. Norocul a fost c\u0103 pe fi\u0219a de cadre scria a\u0219a: nume, prenumele \u0219i porecla. \u0218i atunci n-am f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 spun, domnule, porecla mea este Notara! A\u0219a c\u0103 lucrurile au mers. Sigur c\u0103 n-am spus c\u0103 tata fusese la pu\u0219c\u0103rie politic\u0103 pentru c\u0103, \u00eemi imaginam, mi-ar fi pus imediat o barier\u0103 de netrecut.
\n\u2013 \u0218tiu ca e\u0219ti prieten cu Florin Piersic. Era \u0219i el la institut atunci?
\n\u2013 Florin Piersic terminase deja institutul, era absolvent, dar \u00eenc\u0103 juca la Casandra \u00eentr-una dintre produc\u021biile de mare succes la vremea aceea care se numea \u201cCopacii mor \u00een picioare\u201d de Alejandro Cassona dup\u0103 marele succes pe care \u00eel avusese \u2013 tot ca absolvent al Institutului \u2013 cu examenul lui de stat, \u00een rolul lui Peer Gynt regizat de Dinu Cernescu. Iar la cursurile astea de preg\u0103tire de care m-ai \u00eentrebat, doamna Cocea mi l-a recomandat pe Piersic, care era prezent \u00een sal\u0103, \u0219i mi-a spus: Notara, uite, \u021bi-l recomand pe actorul Florin Piersic, proasp\u0103tul nostru absolvent, care sper s\u0103 fie de acord \u0219i s\u0103 te preia. S\u0103 te preia, s\u0103 te preg\u0103teasc\u0103, pentru ca la urm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire s\u0103 ne spui o fabul\u0103 \u0219i eventual o poezie de Co\u0219buc, una de Top\u00e2rceanu\u2026 ceva care s\u0103 te reprezinte\u2026 \u0218i a\u0219a l-am cunoscut pe Florin Piersic cu care m-am \u00eemprietenit \u0219i bine\u00een\u021beles c\u0103 primele sfaturi pe care le-am primit ca t\u00e2n\u0103r viitor student le-am primit de la marele meu prieten Florin Piersic.
\n(Am luam o mic\u0103 pauz\u0103 timp \u00een care eu i-am spus lui Sergiu c\u0103 e dezinvolt \u0219i c\u0103 r\u0103spunde foarte relaxat iar fiu-meu a intervenit \u00eentreb\u00eend ce \u00eenseamn\u0103 dezinvolt. Sergiu nu a fost de acord cu defini\u021bia pe care o d\u0103dusem eu, destul de inexact\u0103, spun\u00eend \u201cnu, dezinvolt \u00eenseamn\u0103 a avea un comportament firesc \u00een orice situa\u021bie \u2013 asta se nume\u0219te dezinvoltur\u0103. In momentul c\u00eend te afli \u00eentr-o situa\u021bie \u0219i vrei s\u0103 pari altceva dec\u00e2t ce e\u0219ti sau c\u00eend te emo\u021bioneaz\u0103 \u00eent\u00eelnirea \u2013 cu o fat\u0103 care \u00ee\u021bi place foarte mult \u2013 \u0219i nu te compor\u021bi normal, cum te-ai comporta cu sora ta, atunci dispare acea capacitate de a fi firesc, natural. Deci inversul timidit\u0103\u021bii este dezinvoltura.\u201d)
\n\u2013 Alt\u0103 \u00eentrebare: dup\u0103 absolvirea IATC-ul, ce te-a f\u0103cut s\u0103 te \u00eendrep\u021bi spre muzic\u0103, ajung\u00eend unul dintre cei mai \u00eendr\u0103gi\u021bi interpre\u021bi de muzic\u0103 u\u0219oar\u0103 ai anilor \u201870?
\n\u2013 Ce s\u0103 spun dragul meu\u2026 \u00een Institutul de teatru, \u00een anul doi, la un moment dat am participat la un spectacol \u00een care fiecare spunea ce dorea: un monolog, un c\u00e2ntec, un cuplet. Eram numai studen\u021bi. Ne amuzam \u00eentre noi \u2013 era \u0219i firesc\u2026 aveam o sal\u0103 unde tot timpul se proiectau filme pentru studiu, care nu erau pe pia\u021b\u0103\u2026 era o atmosfer\u0103 interesant\u0103, incandescent\u0103, \u0219i \u00eentr-o bun\u0103 zi am participat la unul din aceste spectacole cu un cuplet. Un c\u00e2ntecel care se intitula \u201cCe mai faci, Maria?\u201d
\n\u2013 Despre ce era?
\n\u2013 (Sergiu fredoneaz\u0103 mai \u00eent\u00eei melodia) Era un c\u00e2ntec despre un b\u0103iat timid care nu \u00eendr\u0103zne\u0219te s\u0103-i spun\u0103 fetei pe care o iube\u0219te, te iubesc. (Se r\u0103suceste spre fiu-meu, subliniind) Deci nu era dezinvolt, era timid! \u2013 \u0219i am jucat rolul acestui timid, c\u00e2nt\u00e2nd bine\u00een\u021beles refrenul amuzant. \u021aineam \u00een m\u00e2n\u0103 o p\u0103l\u0103rie, am luat p\u0103l\u0103ria tatei pe care o r\u0103suceam \u00een palme, foarte stingherit \u0219i spuneam fetei respective \u00een loc de \u201cte iubesc, Maria, \u201cce mai faci, Maria?\u201d \u0219i tot continuam s\u0103 \u00eenv\u00e2rt p\u0103l\u0103ria, vorbesc de pronosport, de lotto \u0219i de cinema, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eendr\u0103znesc s\u0103-i spun ce \u00eentreab\u0103 inima (spus\u0103 c\u00e2nt\u00e2nd). \u0218i a\u0219a mai departe, c\u00e2ntecul are o anumit\u0103 desf\u0103\u0219urare, eu l-am interpretat cu o oarecare prospe\u021bime, cu pl\u0103cerea cu care c\u00e2n\u021bi un c\u00e2ntec c\u00e2nd ajungi s\u0103-\u021bi dai seama, pentru prima oar\u0103, c-ai ureche muzical\u0103 \u0219i c\u00e2t de c\u00e2t voce capabil\u0103 de a domina auditoriul \u0219i \u201ccopiii \u0103\u0219tia\u201d, colegii mei, au izbucnit \u00een aplauze entuziaste \u0219i \u0103sta a fost botezul focului artistic. M-am trezit dintr-o dat\u0103 cu capacitatea de a c\u00e2nta.
\n\u2013 Deci de a impresiona publicul, de a ob\u021bine aplauze.
\n\u2013 A\u0219a este. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t acele aplauze erau de la ni\u0219te viitori actori. A fostul un lucru care mi-a dat mult curaj \u0219i atunci am \u00eenceput s\u0103 caut c\u00e2ntece, s\u0103 g\u0103sesc posibilitatea de a m\u0103 integra acestui gen, a \u00eenceput s\u0103-mi plac\u0103 musicalul, s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 un actor trebuie s\u0103 fie complet, s\u0103 fie complex, s\u0103 danseze, s\u0103 c\u00e2nte, s\u0103 joace. \u0218i a\u0219a mai departe \u0219i, cu toate c\u0103 ajunsesem \u00een anul trei, s\u0103 interpretez \u0219i acel rol care la \u00eenceput a fost doar o idee, un ideal de t\u00e2n\u0103r \u00eencep\u0103tor: astfel c\u0103 \u00een anul trei chiar am jucat Hamlet. \u0218i \u00een acela\u0219i timp am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleg cum e cu c\u00e2ntatul. Profesoara de francez\u0103 m-a invitat s\u0103-l v\u0103d pe Gilbert Becaud la Sala Palatului \u0219i a\u0219a am intrat \u00eentr-un fel de amor, \u00eentr-un fel de dragoste cu \u0219ansoneta, cu acest c\u00e2ntec \u00een care \u00een patru minute jucai un rol \u00een care te sim\u021beai capabil s\u0103 spui o poveste scurt\u0103 care s\u0103 impresioneze, s\u0103 aib\u0103 o anumit\u0103 culoare, o concluzie. Mi-a pl\u0103cut a c\u00e2nta c\u00e2ntece de genul \u0103sta, mi s-a p\u0103rut un lucru interesant \u0219i l-am cultivat.
\n\u2013 Po\u0163i s\u0103 spui cum s-a-nt\u00e2mplat de ai luat \u00een administrare \u00eempreun\u0103 cu Puiu C\u0103linescu acel local pe litoral?
\n\u2013 Nu. Nu era cu Puiu C\u0103linescu, confunzi. Era cu Mihai Dumbrav\u0103. \u0218i am ajuns s\u0103 administrez acest club datorit\u0103 faptului c\u0103 imediat ce am terminat facultatea, am intrat mai serios \u00een genul \u0103sta de estrad\u0103, am adoptat un repertoriu de c\u00e2ntece fran\u021buze\u0219ti, am \u00eenceput s\u0103 c\u00e2nt din repertoriul lui Jacques Brel, Gilbert Becaud, Charles Aznavour \u0219i al\u021bii. Dumbrav\u0103 era basist, \u00eei pl\u0103cea jazz-ul, ne-am \u00eemprietenit cu Radu Maltopol care era un pianist excep\u021bional \u0219i, dup\u0103 un an de zile \u00een care am c\u00e2ntat c\u00e2teva luni pe litoral, unul dintre directorii acelei re\u021bele de baruri, de restaurante, de hoteluri, care se numea IHR (\u00centreprinderea de hoteluri \u0219i restaurante), ne-a solicitat. Mi-a spus, domnule, nu vrei s\u0103 iei un club? Uite noi facem acum un fel de \u00eencercare-pilot pentru oamenii care se pricep, care au ini\u021biativ\u0103 \u0219i care pot crea un program artistic, pot deveni mandatarii no\u0219tri. \u00cenc\u0103 nici nu lansasem melodia V\u00eentule. Eram foarte la \u00eenceput dar probabil c\u0103 eram destul de dezinvolt. Animasem un program de bar, deja avusesem succes cu chestia asta \u015fi dup\u0103 o apari\u0163ie la unul din barurile de pe litoral, mi s-a propus acest lucru. Treaba asta a venit \u00eentr-un moment \u00een care, \u00een economia socialist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de la vremea aceea s-a propus ideea unor mandatari \u2013 unor administratori care s\u0103 fie un fel de semi-proprietari, aveau \u015fi salarii de manageri dar \u015fi un gaj pentru munca lor artistic\u0103. Mul\u0163i dintre marii patroni din industria hotelier\u0103 de dup\u0103 revolu\u0163ie au fost dintre cei care prinseser\u0103 experien\u0163a despre care vorbesc. Noi \u00eens\u0103, Dumbrav\u0103 \u015fi cu mine, dup\u0103 un timp ne-am oprit, sim\u0163ind c\u0103 nu era menirea noastr\u0103, dar a fost o experien\u0163\u0103 frumoas\u0103, la Eforie Nord. Al\u0103turi era Vily Donea care avea un bar numit Western Saloon : cu un cal care se afla priponit la intrare de un pom, chelnerii purtau p\u0103l\u0103rii de cowboy, \u00een\u0103untru se c\u00e2nta stilul country. Iar noi am f\u0103cut un bar care se numea Can-Can. Se dansa un fel de can-can fran\u0163uzesc\u2026 pe scen\u0103 ridicau piciorul trei sau patru balerine, iar publicul era \u00eenc\u00e2ntat de aptitudinile acrobatice ale fetelor.
\n\u2013 Am auzit de la un prieten ca folosea\u0163i simple bilete de h\u00e2rtie \u00een loc de bani, po\u0163i s\u0103 poveste\u015fti ? Despre ce era vorba ? Nu ie\u015feau \u00eencas\u0103rile la inventar sau ce ?
\n\u2013 Da\u2026 \u00cen momentul \u00een care intri pentru prima oar\u0103 \u00eentr-o asemenea afacere, \u00ee\u0163i dai seama c\u0103 unii lucr\u0103tori s\u00eent de principiul c\u0103 banul nu se face neap\u0103rat \u00eentr-o manier\u0103 onest\u0103 \u015fi po\u0163i foarte bine s\u0103 furi ca s\u0103-l faci mai repede. Eu, dimpotriv\u0103, voiam s\u0103 ar\u0103t c\u0103 se poate face profit, c\u0103 s\u00eent un bun manager. Pentru noi conta c\u00e2t de mari erau \u00een realitate \u00eencas\u0103rile. Cei care ne-au oferit aceast\u0103 \u015fans\u0103 ne-au dat localul cu personal cu tot, ne-au dat bine\u00een\u0163eles \u015fi un barman. Care nou\u0103 la \u00eenceput ni s-a p\u0103rut un tip simpatic. Numai c\u0103 foarte repede am observat c\u0103 acest tip simpatic \u00ee\u015fi aducea propriile lui sticle de whiskey pe care le vindea \u00een detrimentul localului. V\u00e2nzarea, \u00een loc s\u0103 fie cea real\u0103, s\u0103 zicem cinci mii, ajungea s\u0103 fie de dou\u0103 mii, c\u0103ci trei mii le b\u0103ga \u00een buzunar barmanul. Noi luam salariul de manageri ai unit\u0103\u0163ii, luam gajul de artist pre-stabilit, dar mai exista procentajul din \u00eencas\u0103ri care \u00een condi\u0163iile men\u0163ionate devenise foarte mic. Astfel c\u0103, v\u0103z\u00e2nd care este situa\u0163ia, mie mi-a venit ideea s\u0103 schimb banii clien\u0163ilor care veneau la bar s\u0103 se distreze \u015fi atunci am instaurat acest sistem de plat\u0103, prin care am scos ni\u015fte buc\u0103\u0163i de carton pe care scria : zece lei, cincisprezece lei\u2026
\n\u2013 Ca la Monopoly ?
\n\u2013 Exact ca la Monopoly. Clien\u0163ii veneau, voiau bilete\u2026 foarte bine, le spuneam, pofti\u0163i, biletul cost\u0103 at\u00e2t, dar probabil c\u0103 ve\u0163i \u015fi consuma\u2026 v-a\u0163i g\u00eendit cam ce a\u0163i dori s\u0103 cheltui\u0163i? Noi v\u0103 schimb\u0103m banii iar la sf\u00e2r\u015fit, cu ce v\u0103 r\u0103m\u00e2ne, face\u0163i ce dori\u0163i. \u00cei pute\u0163i l\u0103sa bac\u015fi\u015f sau \u00eei pute\u0163i schimba \u00eenapoi. \u00cen orice caz, aceste cartoane s\u00eent bani. Oamenii, \u00een general, \u015ftiau s\u0103 aproximeze destul de exact. M\u0103 \u00een\u0163elegi? \u015ei fire\u015fte c\u0103 am avut un succes grozav: clien\u0163ii au acceptat chestia asta, li s-a p\u0103rut chiar amuzant. Iar la sf\u00e2r\u015fit dac\u0103 le r\u0103m\u00e2neau cartoane nefolosite le schimbam \u00eenapoi \u00een bani. \u015ei atunci, dup\u0103 prima sear\u0103, s-a schimbat v\u00e2nzarea de la 2 mii la 4 mii, apoi la 6 mii, depindea de sear\u0103 : dac\u0103 era week-end sau nu, dac\u0103 era vremea frumoas\u0103 \u015fi a\u015fa mai departe. Oricum s-au schimbat v\u00e2nz\u0103rile \u015fi \u00een consecin\u021b\u0103 barmanul a \u00eenceput s\u0103 fie sup\u0103rat\u2026 \u00centr-o zi ne-a luat deoparte la o discu\u0163ie \u015fi ne-a propus s\u0103 ne dea o sut\u0103 de lei pe sear\u0103 ca s\u0103 revenim la sistemul de dinainte. O sut\u0103 de lei la vremea respectiv\u0103 erau ceva bani dar noi ne-am uitat unul la altul, am \u00eenceput s\u0103 r\u00e2dem \u015fi i-am spus vezi-\u0163i domnule de treab\u0103. \u015ei a doua zi ne-am dus la \u015feful de la IHR-ului, la Mamaia, unde era sediul general. Am cerut s\u0103 fie schimbat barmanul. \u015ei \u015feful \u0103la ne-a spus, b\u0103ie\u0163i a\u015fa e \u00een comer\u0163.. ce crede\u0163i c\u0103 o s\u0103 rezolva\u0163i cu asta ? O s\u0103 vin\u0103 altul, dar crede\u0163i c\u0103 o s\u0103 fie mai bun ? Noi am insistat c\u0103 a\u015fa este corect \u015fi a\u015fa \u015fi pe dincolo \u015fi \u00eentr-adev\u0103r tovar\u0103\u015ful Andronache ne-a ascultat \u015fi ne-a trimis un barman nou. Era antipatic, nici nu \u015ftia meseria bine \u2013 s\u0103 fac\u0103 cocteiluri ca Gigi, predecesorul -, dar a fost o experien\u0163\u0103 care ne-a demonstrat clar c\u0103 \u00een zona asta unde se lucreaz\u0103 cu cash a\u015fa s\u00eent obiceiurile \u00eemp\u0103m\u00e2ntenite: oamenii care s\u00eent \u00een situa\u0163ia s\u0103 bage m\u00e2na \u00een cas\u0103 vor b\u0103ga m\u00e2na p\u00e2n\u0103 la cot dac\u0103 riscul de a fi prins e mic.
\n\u2013 Sergiu, pot s\u0103-\u0163i mai pun o \u00eentrebare ? Din c\u00e2te \u00eemi dau seama \u00een Rom\u00e2nia erai cunoscut, apreciat. De ce ai ales totu\u015fi s\u0103 pleci?
\n\u2013 \u00cen primul r\u00e2nd nu s-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00een perioada despre care am povestit\u2026 Au mai trecut ni\u015fte ani buni. Prin anii \u201965 am intrat ca actor la teatrul de revist\u0103, am plecat \u00een Fran\u0163a cu un turneu al teatrului, m-am \u00eentors, am c\u00e2\u015ftigat un premiu destul de important la un festival la Mamaia. E adev\u0103rat c\u0103 am continuat s\u0103 dau spectacole pe litoral \u00een perioada verii dar nu am r\u0103mas deloc cu ideea de a face comer\u0163. Eu mi-am v\u0103zut de treaba mea : teatru, turnee artistice, \u015fi a\u015fa mai departe. Am avut norocul s\u0103 am un public al meu \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftig premii, dar asta nu m-a \u00eempiedicat s\u0103 fiu pu\u0163in mai diferit. Aveam uneori texte \u015fop\u00e2rloase, mesaje mai insinuante, astfel \u00eenc\u00e2t unul din spectacolele mele de succes a fost filmat pentru televiziune dar nu a fost niciodat\u0103 difuzat. Ap\u0103ream din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la televiziune dar nu foarte des, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am realizat c\u0103 prezen\u0163a mea \u00een zona respectiv\u0103 nu era foarte sprijinit\u0103. Pe de alt\u0103 parte \u00een domeniul acesta \u00eentotdeauna va exista o deschidere c\u0103tre c\u00e2ntecul comercial : dans, pop \u015famd. \u015ei c\u00e2nd am v\u0103zut c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi acest recital filmat, \u00een care se cheltuiser\u0103 bani, \u015fi care fusese realizat de unul dintre cei mai inspira\u0163i regizori ai televiziunii, Andrei B\u0103deanu, a r\u0103mas nedifuzat, mi-am spus, domnule ar fi cazul s\u0103 dispar de aici\u2026 Anii Ceau\u015fescu deveniser\u0103 insuportabili. Programul de televiziune se redusese la dou\u0103 ore, str\u0103zile erau neluminate, \u00eencepuser\u0103 cu introducerea cartelelor. Nu se g\u0103sea lapte, untdelemn \u015fi aveam un copil de sase ani\u2026
\n\u2013 De fapt c\u00e2nd ai plecat?
\n\u2013 Am plecat \u00een anul 1982.
\n\u2013 \u015ei cum s-a \u00eent\u00e2mplat ?
\n\u2013 Ei \u015fi tu\u2026 Unul dintre colegii mei, cu care m\u0103 \u00eemprietenisem, plecase \u00een Spania, unde \u00eenfiin\u0163ase o trup\u0103 de teatru \u015fi devenise director. S-a \u00eentors \u00een Rom\u00e2nia pentru o scurt\u0103 perioada s\u0103 depun\u0103 actele de c\u0103s\u0103torie \u2013 se \u00eensura cu o rom\u00e2nc\u0103 pe care o iubea. \u015ei ne-am \u00eent\u00e2lnit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. Este vorba de Leliu S\u0103ndulescu (Valeriu). Ce faci b\u0103tr\u00e2ne? S\u00eent director adjunct la o trup\u0103, Teatro Estudio de Grand Canare. Ce vorbe\u015fti domnule? Bravo ! \u015ei tu ce faci ? Eu s\u00eent profesor la \u015ecoala Popular\u0103 de Arte. (Eram \u015fi profesor la \u015ecoala de Arte) Hai, vino s\u0103-\u0163i ar\u0103t studioul. Era un studio pe l\u00e2ng\u0103 pia\u0163a Lahovari unde \u0163ineam cursuri de actorie \u015fi de canto. Dispuneam de o sal\u0103 mare, bine aranjat\u0103 de mine, cu reflectoare, cu practicabile, cu tot ce era necesar pentru lec\u0163iile pe care le ofeream. Sigur c\u0103 studen\u0163ii care erau acolo erau adul\u0163i. Unii aveau meserii, al\u0163ii mai tineri sperau s\u0103 intre la institutul de teatru, m\u0103 rog, o lume pestri\u0163\u0103, amestecat\u0103, dar cu dragoste pentru teatru \u015fi c\u00e2ntec. C\u00e2nd a v\u0103zut studioul a fost destul de impresionat : m\u0103i Sergiu, e foarte bine, e nemaipomenit ! Da domnule, e frumos, e bine, dar ce s\u0103 spun\u2026 \u00eemi umbl\u0103 g\u00e2ndul s\u0103 v\u0103d lumea. M-am cam s\u0103turat de atmosfera de aici \u015fi tare m-a\u015f bucura s\u0103 pot lucra \u00eentr-un loc cam cum e teatrul \u0103sta de care vorbe\u015fti \u015fi al c\u0103rui director ai devenit. M\u0103i Sergiu, chiar a\u015fa ? Vas\u0103zic\u0103 \u0163i-ar sur\u00e2de un contract \u00een Spania ? Da, zic eu, chiar \u00een Las Palmas. S\u0103 putem lucra \u00eempreun\u0103.. ce p\u0103rere ai ? Leliu a z\u00e2mbit \u015fi mai t\u00e2rziu ne-am trezit discut\u00e2nd la un pahar. Era un tip de comitet, deschis, prietenos. Mi-a explicat c\u0103 va face tot ce poate, c\u0103 m\u0103 \u00een\u0163elege foarte bine dar c\u0103 nu poate s\u0103 hot\u0103rasc\u0103 singur. I-am spus clar c\u0103 doresc un contract serios. I-am cerut c\u0103 \u00een cazul \u00een care \u00eemi va trimite un contract la ARIA (Agen\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de Impresariat Artistic), a\u015fa se numea, s\u0103-l trimit\u0103 \u015fi la ambasada Spaniei, ca s\u0103 fiu anun\u0163at, \u00eenainte ca cei de la ARIA s\u0103 se fac\u0103 c\u0103 nu l-au primit. El a plecat, s-a \u0163inut de promisiune \u015fi la scurt timp m-am trezit cu un contract serios, semnat de directorul teatrului Estudio, cu un salariu mic dar acceptabil.
\n\u2013 C\u00e2\u0163i ani aveai la vremea c\u00eend ai plecat?
\n\u2013 42
\n\u2013 \u015ei acum, privind \u00eenapoi, \u00ee\u0163i pare r\u0103u c\u0103 ai plecat din Rom\u00e2nia anului 1982 ?
\n\u2013 Nu. Nu \u00eemi pare r\u0103u de nimic din ce-am f\u0103cut cum nu are rost s\u0103 \u00eencerci s\u0103 dai ceasul \u00eenapoi. Am plecat \u00eentr-un moment \u00een care procesul de erodare era deja foarte avansat.
\n\u2013 Mai \u015ftii ceva de Valeriu S\u0103ndulescu ?
\n\u2013 A fost un om de teatru apreciat \u00een Spania, profesor \u015fi scenarist la Madrid. A fost consultant \u00een domeniul teatrului \u015fi, din p\u0103cate, s-a stins \u00een 2005, la v\u00e2rsta de 65 de ani. \u00cel port \u00een inim\u0103 ca pe un adev\u0103rat prieten.
\n\u2013 Sergiu \u00ee\u0163i mul\u0163umesc foarte mult pentru c\u0103 ai acceptat s\u0103-mi acorzi acest interviu !
\n\u2013 Eu \u00ee\u0163i mul\u0163umesc pentru minunata trata\u0163ie. Rareori am m\u00e2ncat un pe\u015fte a\u015fa de bine preparat. Ar fi trebuit s\u0103 alegi buc\u0103t\u0103ria. \u201eChefii\u201d c\u00e2\u015ftig\u0103 foarte bine. Cu proxima ocazie o s\u0103-\u0163i iau \u015fi eu un interviu \u00een care o s\u0103 te \u00eentreb cum \u0163i-a venit ideea s\u0103 scrii Escroc SRL. Pot s\u0103 spun c\u0103 mi-a f\u0103cut mare pl\u0103cere acest roman \u015fi sper ca p\u00een\u0103 la urm\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u015fi film. Oricum, acum trebuie s\u0103 plec. A fost o sear\u0103 extrem de agreabil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00ad<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU<\/strong><\/p>\n

MARIANA GURZA – BOABE DE LACRIMI \u015eI O INIM\u0102 PLIN\u0102 DE IUBIRE<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineanc\u0103 adev\u0103rat\u0103, dintr-o familie refugiat\u0103 pe plaiurile b\u0103n\u0103\u0163ene care nu uit\u0103 meleagurile unde i-au tr\u0103it str\u0103mo\u015fii.
\nVenind din ob\u00e2r\u015fia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor \u00een sim\u0163ire, poeta Mariana Gurza strig\u0103 durere \u015fi dragoste, generozitate \u015fi senin\u0103tate, a\u015fterne bl\u00e2nd dorul de matca str\u0103bun\u0103 \u00een sufletul p\u0103durii. Doar ea \u015ftie cum \u015fi de ce \u00eenainta\u015fii ei au plecat s\u0103 apere glia moldav\u0103 \u00een eternitate, p\u0103str\u00e2nd slovele M\u0103ritului \u015etefan \u00een catafalcul durerii: \u201eMoldova nu e a mea ci a urma\u015filor urma\u015filor no\u015ftri\u2026\u201d, a lor, celor pleca\u0163i demn prin jertfa de sine. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Mariana Gurza este lacrima durerii cobor\u00e2t\u0103 din nord de Moldov\u0103 \u015etefanian\u0103 pe c\u00e2mpiile b\u0103n\u0103\u0163ene spre mereu aducere aminte, str\u00e2ng\u00e2nd boabele de lacrimi ale \u00eenainta\u015filor \u00een pece\u0163i peste vremi. Sensibil\u0103 \u015fi intransigent\u0103, dulce \u015fi amar\u0103 ori asemeni strig\u0103tului de pesc\u0103ru\u015f, poeta Mariana Gurza \u00eemparte alin\u0103ri catifelate prin vers, prin tr\u0103iri, cu toat\u0103 fiin\u0163a, pentru acum \u015fi mai t\u00e2rziu.<\/em><\/p>\n

***<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Drag\u0103 Mariana spune-mi te rog ce amintiri p\u0103strezi despre tat\u0103l t\u0103u, despre familia ta originar\u0103 din Bucovina de nord?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Amintirile dor, Emilia\u2026 Tata, nu mai este\u2026 Odat\u0103 cu plecarea dumnealui, ceva s-a rupt. Se n\u0103scuse \u00een Rom\u00e2nia Mare, \u00een anul 1921, la Banila pe Siret, regiunea Cern\u0103u\u0163i. Un bucovinean a\u015fezat, muncitor, evlavios, corect \u015fi plin de bun\u0103tate. \u00cei simt prezen\u0163a \u015fi acum \u00een momentele dificile. Familia mea? Bucovina de Nord!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Poate mai mult dec\u00e2t al\u0163i rom\u00e2ni sim\u0163i drama pierderii \u015fi a teritoriilor din nordul Moldovei, \u00een urma odiosului pact Ribbentrop-Molotov, acolo fiind ob\u00e2r\u015fia familiei tale. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu familia \u015fi rudele tale \u00een acei ani?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Fratele tatei, Vasile, fusese \u00eempu\u015fcat c\u00e2nd \u00eencerca s\u0103 treac\u0103 grani\u0163a. Bunica s-a \u00eentors din drum pentru a-\u015fi \u00eenmorm\u00e2nta feciorul. Nu i s-a permis s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103. Tata a stat o perioad\u0103 ascuns prin mun\u0163ii Bucovinei, asigura necesarul de hran\u0103 rudelor \u015fi nu numai. A ajuns \u00eentr-un sat b\u0103n\u0103\u0163ean unde a cunoscut-o pe mama \u015fi s-au c\u0103s\u0103torit. Acest blestemat de pact mi-a decimat familia, m-a vitregit de a m\u0103 bucura de bunici, de tot ce \u00ee\u015fi putea dori un copil la v\u00e2rsta \u00eentreb\u0103rilor.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Mai poveste\u015fte-ne te rog amintiri dep\u0103nate de mama ta, care \u00eenc\u0103 tr\u0103ie\u015fte, despre drama bucovinenilor refugia\u0163i, alunga\u0163i din matca lor str\u0103bun\u0103 de vremuri nedrepte \u015fi despre istoria rom\u00e2neasc\u0103 de pe plaiurile Bucovinei de nord?<\/strong><\/p>\n


\nMariana GURZA: <\/strong>Dup\u0103 evenimentele de la F\u00e2nt\u00e2na Alb\u0103, familia din care provenea mama, fiind mai \u00eenst\u0103rit\u0103 \u015fi implicat\u0103, a pornit pe drumul Golgotei, al dezlipirii de vatr\u0103, l\u0103s\u00e2nd totul. O parte din ei au fost \u00eentemni\u0163a\u0163i \u015fi omor\u00e2\u0163i, al\u0163ii trimi\u015fi \u00een lag\u0103re. Am relatat plecarea mamei, orfan\u0103 la acea dat\u0103, \u00een \u201eC\u0103ru\u0163a cu destine\u201d. Mama, n\u0103scut\u0103 \u00een Cupca, regiunea Cern\u0103u\u0163i, la o v\u00e2rst\u0103 destul de fraged\u0103, al\u0103turi de c\u00e2teva rude, primiser\u0103 indica\u0163ia s\u0103 se deplaseze \u00een Banat. O mic\u0103 manipulare a organelor de opresiune\u2026 Dar, cu precau\u0163ie au reu\u015fit ca fiecare s\u0103-\u015fi vad\u0103 de drum. Mama fusese l\u0103sat\u0103 la o familie inimoas\u0103 \u015fi celelalte rude s-au stabilit \u00een func\u0163ie de vremuri. S-au reg\u0103sit dup\u0103 zeci de ani. \u00cen cas\u0103 nu am auzit niciodat\u0103 nimic din acea perioad\u0103. Mamei i-a mai r\u0103mas \u00een memorie, fuga, \u015fuieratul gloan\u0163elor, mame \u00eempu\u015fcate, pl\u00e2nsul copiilor singuri\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce ne po\u0163i spune despre jurnalistul bucovinean Vasile Pl\u0103van, un unchi al t\u0103u, c\u0103ruia i-ai dedicat \u015fi o carte?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Vasile Pl\u0103van, unchiul mamei, a fost o figur\u0103 emblematic\u0103 a acelor vremuri. Avocat, jurnalist, publicist, a fost unul dintre cei care a luptat pentru Marea Unire. A murit mult prea devreme, trist \u015fi ab\u0103tut, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi idealurile spulberate. A fost prea corect \u015fi prea cinstit \u00eentr-o societate destul de m\u0103cinat\u0103. \u201eVasile Pl\u0103van un Slavici al Bucovinei\u201d, volum ap\u0103rut cu sprijinul Funda\u0163iei Universit\u0103\u0163ii Ioan Slavici, r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria colectiv\u0103 ca o repara\u0163ie moral\u0103 fa\u0163\u0103 de cel ce nu a precupe\u0163it nimic \u00een a-\u015fi atinge idealul.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cum sim\u0163i tu, drag\u0103 Mariana, aceast\u0103 istorie care calc\u0103 peste suflete l\u0103s\u00e2nd poveri s\u00e2nger\u00e2nde?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O povar\u0103 mistuitoare. Durerea Bucovinei o simt mereu ca pe o lacrim\u0103 fierbinte pe obraz. M\u0103 arde. Nu cred c\u0103 vom mai putea schimba ceva. Prea multe orgolii \u015fi interese. Eu sunt o iubitoare de Neam Rom\u00e2nesc! Sun\u0103 desuet? Pentru unii, poate. Pentru cei c\u0103rora le pas\u0103, vrem dreptate \u015fi purificare. Am r\u0103mas o idealist\u0103 ca Vasile Pl\u0103van. Nimeni nu va face nimic.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce personalit\u0103\u0163i ale lumii literare care \u0163i-au influen\u0163at devenirea artistic\u0103 ai avut privilegiul de a cunoa\u015fte?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Criticul \u015fi scriitorul Adrian Dinu Rachieru \u015fi regretatul c\u0103rturar Artur Silvestri. Nu a\u015f dori s\u0103 nedrept\u0103\u0163esc pe cineva. De la cei apropia\u0163i, mereu am luat ce a fost bun. Nu am c\u0103utat modele, a fost mai mult sete de cunoa\u015ftere. Se spune c\u0103 sunt o prezen\u0163\u0103 discret\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103. A\u015fa este. Am cititorii mei, prieteni remarcabili. \u015ei dac\u0103 reu\u015fesc s\u0103 particip la o construc\u0163ie , m\u0103 consider fericit\u0103. A\u015f p\u0103rea mai interesant\u0103 dac\u0103 a\u015f enumera toate personalit\u0103\u0163ile pe care le-am \u00eent\u00e2lnit? Drag\u0103 prieten\u0103, omenia, caracterul, demnitatea\u2026 Marii anonimi, iubitori de glie, tr\u0103iesc clipa \u015fi se d\u0103ruiesc \u00een t\u0103cere binelui comun. Exist\u0103 o Rom\u00e2nie Tainic\u0103\u2026<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce moment emo\u0163ionant, mai important pentru destinul t\u0103u te-a marcat?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>\u00cent\u00e2lnirea cu Marii Duhovnici ai Neamului: p\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu, (de care m\u0103 leag\u0103 prin fibra bucovinean\u0103 \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie un sentiment deosebit), p\u0103rintele Arsenie Papacioc, p\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, p\u0103rintele Teofil P\u0103r\u0103ian.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Au existat decalaje sociale, profesionale, care s\u0103 \u00ee\u0163i genereze deziluzii?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O \u00eentrebare destul de complex\u0103 pentru un pui de refugia\u0163i. Venetic \u00een \u0163ara lui\u2026 Copil\u0103ria mi-a fost marcat\u0103 de o anumit\u0103 marginalizare venit\u0103 din partea localnicilor. Eram mai s\u0103raci, doar ni\u015fte venituri\u2026 Nu mi-a fost u\u015for\u2026 Doar dup\u0103 1990 aflasem c\u0103 cei refugia\u0163i erau considera\u0163i du\u015fmanii Uniunii Sovietice. Dac\u0103 mi-am dorit cravata de pioner, a trebuit s\u0103 a\u015ftept, de\u015fi eram o elev\u0103 bun\u0103. Ca utecist\u0103 la fel. Probabil c\u0103 sunt una dintre pu\u0163inele persoane care a suferit c\u0103 nu fusesem primit\u0103 \u00een r\u00e2ndurile PCR-ului, a\u015fa cum nimeni din familia mea nu a avut acces. A mers \u00eendoctrinarea\u2026 mult mai t\u00e2rziu mi-am explicat \u015fi prezen\u0163a mili\u0163iei pe la noi pe acas\u0103\u2026 \u00cen perioada comunist\u0103, (dac\u0103 a fost comunist\u0103) a fost acea dictatur\u0103 proletar\u0103. Un sentiment de fric\u0103. Aceea\u015fi fric\u0103 parc\u0103 o simt c\u0103 se instaleaz\u0103 \u015fi acum.
\nDeziluziile create de apropia\u0163i au fost cele mai dureroase. Nu suport minciuna \u015fi prostia. Duplicitatea! Ca func\u0163ionar public, am avut ocazia s\u0103 v\u0103d multe\u2026 prea multe pentru un suflet sensibil. Nimicnicia unora dep\u0103\u015fe\u015fte orice limit\u0103, draga mea prieten\u0103!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cuv\u00e2ntul t\u0103u este ascultat \u015fi pre\u0163uit nu numai \u00een mediul virtual ci \u015fi prin volumele de poezii publicate, cum \u00ee\u0163i explici aceast\u0103 simpatie?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Drag\u0103 Emilia, putem s\u0103 fim noi \u00een\u015fine, a\u015fa cum am fost educa\u0163i. \u00cen spiritul iubirii \u015fi al prietenei necondi\u0163ionate. Dac\u0103 pentru o parte din lumea virtual\u0103 \u015fi nu numai, sunt considerat\u0103 \u201epoeta cu suflet de \u00eenger\u201d probabil am l\u0103sat ceva \u00een sufletele lor. Nu vreau s\u0103 sune a laud\u0103, dar nu pot nega starea de bine c\u00e2nd am v\u0103zut prezentarea mea \u00een Noua Zeeland\u0103. Fiecare dintre noi, las\u0103 \u00een drumul s\u0103u ce a sem\u0103nat. Dac\u0103 am sem\u0103nat iubire, iubire s\u0103 fie.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cu ce prejudec\u0103\u0163i te confrun\u0163i cel mai frecvent \u015fi cum le comba\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Parafraz\u00e2ndu-l pe William Hazlitt \u201eprejudecata este fiica ignoran\u0163ei\u201d. Suntem nerecunosc\u0103tori, invidio\u015fi, r\u0103uvoitori \u015fi egoi\u015fti. Cella Delavrancea m\u0103rturisea c\u0103 a fost ferit\u0103 de cele trei calamit\u0103\u0163i: gelozia, invidia \u015fi orgoliul, consider\u00e2ndu-le \u201eboli care distrug sufletul, fiin\u0163a uman\u0103\u201d. Parc\u0103 ne dezumaniz\u0103m pe zi ce trece. Suntem interesa\u0163i de bani, de averi, de beneficii nemeritate \u015fi de aten\u0163ii necuvenite. Avem impresia c\u0103 suntem totali, c\u0103 ni se cuvine totul. Avem o democra\u0163ie real\u0103? Unde este scara valorilor? C\u00e2\u0163i dintre intelectualii rasa\u0163i \u015fi-au mai p\u0103strat bruma de demnitate? S\u0103 fie vorba de o sete de \u00eenavu\u0163ire? Sau de putere? Cum ne manifest\u0103m superioritatea? Strivind valoarea?! \u00cencerc s\u0103 fiu original\u0103. S\u0103 spun r\u0103spicat, chiar dac\u0103 deranjez, ceea ce cred. Nu-mi place ce v\u0103d acum, Emilia! Nu pentru micimea unora s-au jertfit bravii eroi ai neamului. Oare nu se tem de justi\u0163ia divin\u0103?<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Ce virtute uman\u0103 apreciezi cel mai mult?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Virtutea cre\u015ftin\u0103, ea fiind hrana sufletului!<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Societatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a schimbat mult \u00een ultimii ani. \u0162inem cu greu piept sentimentului de invidie. Un sentiment care trebuie eradicat din comportamentul \u015fi conduita noastr\u0103, din motive etice. Ce fel de om po\u0163i fi c\u00e2nd cel de l\u00e2ng\u0103 tine sufer\u0103 pentru rezultatele tale? Invidia din orgoliu este devastatoare, pentru c\u0103 tr\u0103deaz\u0103 un complex de inferioritate \u015fi exprim\u0103 ranchiun\u0103. Se poate vindeca asta?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Societatea rom\u00e2neasc\u0103 este bolnav\u0103. Cei puternici nu au cum s\u0103 o simt\u0103, cei mul\u0163i, da. \u201eScap\u0103 cine poate!\u201d Asta e deviza momentului! \u201eMarii oameni ce se pretind reprezentan\u0163i ai poporului rom\u00e2nesc \u00eentreg, cei ce pretind a personifica idealurile noastre na\u0163ionale, lupta de emancipare ce ne absoarbe(;), ace\u015ftia nu au \u00een vedere dec\u00e2t utopii cosmopolite, proprii a ne dezorganiza \u015fi mai mult, a sl\u0103bi \u00een noi sim\u0163ul de conserva\u0163iune na\u0163ional\u0103 \u015fi, dac\u0103 se servesc din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de ideile comune poporului rom\u00e2nesc, o fac numai debit\u00e2ndu-le ca pe o marf\u0103, pentru a-\u015fi c\u00e2\u015ftiga popularitate\u201d.<\/em> (Mihai Eminescu, E greu a afla\u2026, Timpul, 27 noiembrie 1882, \u00een Opere, vol. XIII, pag. 229). \u00a0Dup\u0103 cum vezi Emilia, Eminescu este actual \u015fi acum. Citisem recent o \u015ftire c\u0103 o doamn\u0103 profesoar\u0103 de rom\u00e2n\u0103 vrea s\u0103 scoat\u0103 Luceaf\u0103rul din programa elevilor. Aceasta este societatea rom\u00e2neasc\u0103! S-a dorit globalizare, asta avem. Pierderea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, a respectului fa\u0163\u0103 de cel de l\u00e2ng\u0103 tine, care vrea s\u0103 fac\u0103 ceva, pentru a rezista \u00een timp. S-a dus \u015fi \u00eencrederea \u00een colegul de breasl\u0103. Dac\u0103 s-ar putea te-ar a\u015feza \u00eentr-un ierbar, f\u0103r\u0103 rezerve. Oare mai putem avea \u00eencredere \u00een cei de l\u00e2ng\u0103 noi? Adev\u0103ratele caractere \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 puterea. Nimeni \u015fi nimic nu ar putea zdruncina credin\u0163a noastr\u0103, care nu este negociabil\u0103. Invidia este nimicitoare pentru suflet. Dup\u0103 spusele sfin\u0163ilor p\u0103rin\u0163i semnul caracteristic al vanit\u0103\u0163ii este pref\u0103c\u0103toria \u015fi minciuna, \u00een timp ce semnul trufiei este \u00eenfumurarea \u015fi invidia. Avva Pimen a sf\u0103tuit pe cineva s\u0103 nu locuiasc\u0103 \u00eentr-un loc unde exist\u0103 vreunul care \u00eel invidiaz\u0103, pentru c\u0103 altminteri nu se va pricopsi: \u201eS\u0103 nu locuie\u015fti \u00eentr-un loc unde vezi pe cineva care are gelozie \u00eempotriva ta, c\u0103ci altfel nu te pricopse\u015fti\u201d. Dar avem un drum de parcurs. \u015ei chiar dac\u0103 nu putem pleca, putem ignora sau putem face rug\u0103ciune pentru cel ce are sufletul bolnav. Drag\u0103 prieten\u0103, greu s\u0103 se vindece cei care nu au credin\u0163\u0103. Este boal\u0103 grea invidia, orgoliul\u2026 Nesiguran\u0163a lor duce la complexe. Dac\u0103 vor con\u015ftientiza r\u0103ul, mai au o \u015fans\u0103. Ceilal\u0163i, cu f\u0103r\u00e2ma lor de credin\u0163\u0103, s\u0103 arunce lumin\u0103 asupra lor. A\u015fa se vor sim\u0163i proteja\u0163i de r\u0103u.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Acest dialog pe care \u00eel facem, nu este pentru a ne dezv\u0103lui sufletul \u015fi via\u0163a, ci pentru a ar\u0103ta cum s\u0103 ne ridic\u0103m atunci c\u00e2nd e\u015fu\u0103m. Cum ai defini prietenia adev\u0103rat\u0103?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Acceptarea noastr\u0103 a\u015fa cum suntem, cu bune \u015fi rele, necondi\u0163ionat\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Timpul este o poveste retr\u0103it\u0103 cu ochii deschi\u015fi, ce sim\u0163i privind \u00eenapoi?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>O lupt\u0103 \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte! Am \u00eenvins cancerul, infarctul\u2026Sunt o lupt\u0103toare.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> Cum vezi ingerin\u0163a politicului \u015fi administrativului \u00een manifest\u0103rile culturale locale?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Ori facem politic\u0103, ori facem cultur\u0103. Ideal ar fi ca sectorul cultur\u0103 s\u0103 se bucure de libertate. Dar la noi, nu se poate altfel. Totul se reduce la bani \u015fi la interese de grup. Faptul c\u0103, la noi, statul este aproape totul \u015fi societatea aproape nimic, are o consecin\u0163\u0103 foarte p\u0103gubitoare pentru cultivarea, chiar \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, a artelor \u015fi literelor. \u00cen loc de societatea a\u015fezat\u0103 \u015fi-nchegat\u0103, ca s\u0103-l parafrazez pe Caragiale, n-avem dec\u00e2t o lume de str\u00e2nsur\u0103, care \u00ee\u015fi schimb\u0103 \u00een fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de cele strict utilitare, care nu poate avea tradi\u0163ie, nici unitate de g\u00e2ndire \u015fi de sim\u0163iri. Cu toate astea, aceast\u0103 lume de str\u00e2nsur\u0103 mi\u015fun\u0103 aici deasupra unui element etnic hot\u0103r\u00e2t. Sub tot acest Babel, exist\u0103 o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, care-\u015fi are geniul ei; sub toat\u0103 aceast\u0103 v\u00e2ltoare ve\u015fnic mi\u015fc\u0103toare, exist\u0103 un popor statornic, care-\u015fi are calit\u0103\u0163ile \u015fi defectele lui specifice, bunul lui sim\u0163, o istorie plin\u0103 de suferin\u0163e, nevoi, sim\u0163iri \u015fi g\u00e2ndiri proprii.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU:<\/strong> \u015etiu c\u0103 ai o familie ideal\u0103\u2026 C\u0103 \u00ee\u0163i place enorm s\u0103 te ocupi de nepo\u0163ii t\u0103i, tinere vl\u0103stare care le imprimi iubire \u015fi responsabilitate. Cum este s\u0103 \u00ee\u0163i cre\u015fti nepo\u0163ii?<\/strong><\/p>\n

Mariana GURZA: <\/strong>Familie ideal\u0103? Nu \u015ftiu s\u0103 existe familia perfect\u0103. Dup\u0103 unii speciali\u015fti, familia este supraevaluat\u0103, ea devenind ultimul spa\u0163iu al fericirii, cuibul nostru unde ne sim\u0163im proteja\u0163i de exterior. Am o familie obi\u015fnuit\u0103. Ca bunic\u0103, am un sentiment unic. \u00cei v\u0103d doar \u00een vizite. Tinerii sunt mereu ocupa\u0163i. Noi prea tomnatici pentru a \u0163ine pasul. \u015ei obosesc repede. Inima mea este cea care a d\u0103ruit \u015fi d\u0103ruie\u015fte iubire, chiar dac\u0103 mica cicatrice, strig\u0103 durerea lumii\u2026<\/p>\n

***<\/p>\n

\u00centr-o lume a firescului, devenit\u0103 utopic\u0103 de ceva timp, fiecare \u00ee\u015fi exprim\u0103 vibra\u0163ia sa unic\u0103 prin \u00eenclina\u0163ii artistice sau talent, pentru bucuria \u015fi lumina sufleteasc\u0103 a celor de l\u00e2ng\u0103 noi \u015fi a celor ce vor veni\u2026 Sunt semeni ai no\u015ftri care, trec\u00e2nd peste barierele nefirescului \u00eencet\u0103\u0163enit peste \u015fi pentru noi, \u00ee\u015fi las\u0103 sufletul \u015fi unicitatea s\u0103 vibreze \u015fi s\u0103 se exprime prin crea\u0163ia lor pentru ceilal\u0163i, oferind alinare \u015fi frumos, pic\u0103turi de iubire \u015fi culoare \u00een oceanul dezam\u0103girilor cotidiene. \u201eSuferin\u0163a e prezent\u0103 \u00een lume pentru a face s\u0103 se declan\u015feze iubirea, pentru a face s\u0103 se nasc\u0103 fapte de iubire fa\u0163\u0103 de aproapele!\u201d- spunea Papa Ioan Paul al II-lea. Ai transformat suferin\u0163a \u00een frumos, Mariana, cum numai tu \u015ftii s-o faci, \u015fi nu degeaba ai fost numit\u0103 \u201epoeta cu suflet de \u00eenger\u201d. \u00ce\u0163i mul\u0163umesc pentru tot ce ne-ai \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit \u00een acest interviu \u015fi-\u0163i doresc ca \u00eentotdeauna cuv\u00e2ntul s\u0103-\u0163i fie parte din vibra\u0163ia sufletului, s\u0103 nasc\u0103 lumi, imagini, sim\u0163iri \u015fi profunzimi divine, iar cititorii t\u0103i s\u0103 simt\u0103 atingerea aripii de \u00eenger a sufletului t\u0103u atunci c\u00e2nd te citesc.<\/em><\/p>\n

——————————<\/em><\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU<\/strong><\/p>\n

Din volumul \u201eAzi\u2026 pentru m\u00e2ine – Convorbiri\u201d<\/em><\/p>\n

Roman – Timi\u015foara<\/strong><\/p>\n

aprilie 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  RAM\u00a0 NAVAMI   Om Gupta \u2013 Maria Mitrache \u2013 Sergiu Cioiu \u2013 Mariana Gurza   OM GUPTA   Respected [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29433","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29433"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29438,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29433\/revisions\/29438"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}