{"id":29440,"date":"2017-04-05T13:47:55","date_gmt":"2017-04-05T13:47:55","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29440"},"modified":"2017-04-05T14:54:34","modified_gmt":"2017-04-05T14:54:34","slug":"emilia-tutuianu-virgil-razesu-%e2%80%93-alchimia-dintre-bisturiu-si-penita","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/05\/emilia-tutuianu-virgil-razesu-%e2%80%93-alchimia-dintre-bisturiu-si-penita\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162U\u021aUIANU: Virgil R\u0102ZE\u0218U \u2013 Alchimia dintre bisturiu \u0219i peni\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Via\u021ba ca profesie, profil \u0219i pasiune \u2013\u00a0<\/em>Am ca interlocutor pe distinsul medic \u015fi scriitor Virgil R\u0103ze\u015fu, cet\u0103\u0163ean de onoare al municipiului Piatra Neam\u0163, o personalitate a lumii medicale nem\u0163ene, dar \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi a lumii literare.<\/em><\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>\u00a0<\/em>Stimate domnule R\u0103ze\u015fu, dac\u0103 ar fi s\u0103-l lu\u0103m \u00een seam\u0103 pe Goethe care afirm\u0103: ,,ce pu\u0163in s-a scris despre cele \u00eent\u00e2mplate, ce pu\u0163in s-a p\u0103strat din ceea ce s-a scris !\u201d Ce a\u0163i comenta, din perspectiva v\u00e2rstei \u015fi a experien\u0163ei Dvs. ? \u015etiu c\u0103 dedica\u0163i foarte mult timp scrisului? Cu aceea\u015fi pasiune ca \u015fi pentru chirurgie ?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> R\u0103spund mai \u00eent\u00e2i ultimei p\u0103r\u0163i a \u00eentreb\u0103rii dumneavoastr\u0103 \u015fi spun c\u0103 pentru mine nu se mai pune problema unui timp liber sau nu. \u00centreaga mea activitate este dedicat\u0103 scrisului, pe care, evident, \u00eel practic cu aceea\u015fi pasiune cu care mi-am practicat \u015fi profesia. De altfel, consider c\u0103 omul trebuie s\u0103 pun\u0103 pasiune \u00een tot ce face. Chiar \u015fi \u00een ur\u0103 sau dispre\u0163. Socotesc pasiunea ca un fel de catalizator, un condiment sine qua non, care pune \u00een valoare \u015fi d\u0103 sens tuturor ac\u0163iunile noastre, ba le \u015fi \u00eennobileaz\u0103.
\nSincer vorbind, nu-mi permit s\u0103-l comentez pe Goethe, dar n-a\u015f subscrie la enun\u0163ul s\u0103u. M\u0103rturie stau bibliotecile lumii, ca s\u0103 nu mai vorbim despre b\u0103ncile de date de care dispunem \u00een prezent, uluitoare prin capacit\u0103\u0163ile lor de stocare. \u015ei cred c\u0103 nici Goethe nu avea motive s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103, la timpul s\u0103u, din acest punct de vedere, chiar dac\u0103 admitem c\u0103 omenirea a risipit din bog\u0103\u0163iile ei spirituale destul de mult.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>\u00cen psihologia tradi\u0163ional\u0103 s-au remarcat dou\u0103 \u015fcoli principale de g\u00e2ndire : empirismul \u015fi nativismul. Haide\u0163i s\u0103 facem o incursiune \u00een trecut \u015fi s\u0103 \u00eemi vorbi\u0163i de familia dvs., de anii copil\u0103riei. Ce amintiri v\u0103 sunt ,,aproape\u201d? Cum au fost ,,cei \u015fapte ani de acas\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Nu neg existen\u0163a celor dou\u0103 \u015fcoli indicate de dumneavoastr\u0103 dar, pentru vremea noastr\u0103, toate aceste clasific\u0103ri sunt dep\u0103\u015fite. Explozia mijloacelor de comunicare face ca nimic din vechile tipare s\u0103 nu mai fie valabile pentru prezent. Nu exist\u0103 domeniu de activitate care s\u0103 nu sufere o fantastic\u0103 metamorfoz\u0103 care nu mai admite nici o schem\u0103 fix\u0103. \u00cen lumea noastr\u0103 totul este posibil, barierele de orice tip dispar \u015fi important\u0103 cu adev\u0103rat r\u0103m\u00e2ne comunicarea \u015fi transmiterea mesajului. \u015ei din acest punct de vedere nu ne putem pl\u00e2nge. C\u00e2t despre sintagma celor \u015fapte ani de acas\u0103, amintesc c\u0103 \u00een ultimul meu roman, a\u00acbia ie\u015fit din tipografie, dedic c\u00e2teva pagini acestor ani de care nu se mai poate vorbi \u00een prezent. Pare un paradox, fiindc\u0103 mijloacele \u015fi modalit\u0103\u0163ile de educare s-au \u00eenmul\u0163it exponen\u0163ial. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, copil\u0103ria r\u0103m\u00e2ne, ca pentru to\u0163i tr\u0103itorii de pe acest p\u0103m\u00e2nt, t\u0103r\u00e2mul fermecat, de care ne aducem aminte la orice v\u00e2rst\u0103 cu bucurie \u015fi nu f\u0103r\u0103 melancolia lucrurilor disp\u0103rute pentru totdeauna. Retr\u0103im copil\u0103ria la un alt registru, cu copiii \u015fi mai ales cu nepo\u0163ii no\u015ftri. A\u015f spune c\u0103 aceast\u0103 etap\u0103 este fericit\u0103 fiindc\u0103 are nevoie de foarte pu\u0163in, dar mai cu seam\u0103 de dragostea p\u0103rinteasc\u0103, cea f\u0103r\u0103 egal \u015fi pe care nimeni nu o refuz\u0103 odraslelor lui. Am scris destul de mult despre copil\u0103ria mea \u015fi \u00eentotdeauna m-am \u00eentors c\u0103tre ea, fiindc\u0103 acolo sunt izvoarele \u015fi r\u0103d\u0103cinile. Familia mea a fost una modest\u0103, de oameni simpli, f\u0103r\u0103 bibliotec\u0103 cu pere\u0163ii c\u0103ptu\u015fi\u0163i cu c\u0103r\u0163i, pe care s\u0103 o dau gata p\u00e2n\u0103 ce aveam s\u0103 merg la \u015fcoal\u0103, ori cu bon\u0103 fran\u0163uzit\u0103 care s\u0103 ne ofere o educa\u0163ie dup\u0103 manual. Am crescut \u00een casa bunicilor, \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i copii, dar cu principiile omeniei, ale dragostei de aproape, de b\u0103tr\u00e2ni, de \u0163ar\u0103 \u015fi chiar fa\u0163\u0103 de animale, sentimente ce mi-au fost s\u0103dite \u015fi pe care le respect \u015fi ast\u0103zi. Temeliile educa\u0163iei erau mai limitate dec\u00e2t ast\u0103zi, dar func\u0163ionau \u015fi aveau efecte care nu puteau fi desconsiderate.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Povesti\u0163i-ne despre anii de \u015fcoal\u0103 \u015fi de liceu \u015fi care erau pasiunile \u015fi preocup\u0103rile dvs. pe atunci? Cum era atmosfera \u00een societate \u00een tinere\u0163ea dvs.? A\u0163i tr\u0103it anii trecerii de la capitalism la comunism, povesti\u0163i-ne amintirile dvs. legate de aceast\u0103 perioad\u0103?<\/strong><\/p>\n

\"\"<\/a>Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>A\u015fa cum a\u0163i subliniat, \u00een mare, copil\u0103ria am tr\u0103it-o \u00eentr-o societate destul de bine a\u015fezat\u0103, \u00een care absolut toate institu\u0163iile, fie c\u0103 era vorba de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, educa\u0163ie, s\u0103n\u0103tate, administra\u0163ie, justi\u0163ie, poli\u0163ie, jandarmi, armat\u0103 etc., erau de model fran\u00ac\u0163u\u00aczesc \u015fi erau verificate de timp. Principala tr\u0103s\u0103tur\u0103 a acelei societ\u0103\u0163i era existen\u0163a unei sc\u0103ri a valorilor, real\u0103 \u015fi respectat\u0103. Nimeni nu dorea s\u0103 par\u0103 \u015fi s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t era. Iar dac\u0103 era dotat intelectual \u015fi mai ales, interesat, \u00ee\u015fi putea dep\u0103\u015fi treapta pe care se afla prin na\u015ftere \u015fi se putea bucura de roadele muncii sale.
\nOdat\u0103 cu instaurarea regimului prosovietic, toate s-au dat peste cap, nimic din ce era a\u015fezat \u015fi bine fundamentat nu a r\u0103mas \u015fi, fapt notabil, au ie\u015fit la suprafa\u0163\u0103, au fost stimulate \u015fi au c\u0103p\u0103tat str\u0103lucire \u015fi putere cele mai joase porniri ale omului. O foarte mare parte din valorile noastre recunoscute au fost suprimate, odat\u0103 cu istoria, grav falsificat\u0103, cu negarea originilor noastre adev\u0103rate. Privind retrospectiv existen\u0163a mea, pentru mine, ca individ, lucrul cel mai semnificativ a fost lipsa accesului la un instrument muzical, ceea ce a f\u0103cut s\u0103 \u00eencep t\u00e2rziu preg\u0103tirea muzical\u0103. \u00cen plus, ultimii ani de liceu au fost marca\u0163i de soarta fratelui meu, condamnat politic ca elev, la patru ani de \u00eenchisoare, pentru ca la c\u00e2\u0163iva ani de la isp\u0103\u015firea \u00eentregii pedepse, s\u0103 mai beneficieze de un supliment de 18 ani. Din totalul celor 22 de ani de pu\u015fc\u0103rie a f\u0103cut 10, suficient ca s\u0103-i strice via\u0163a \u015fi viitorul pentru totdeauna.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Cum vede\u0163i acum, ce p\u0103rere ave\u0163i despre roata istoriei c\u00e2nd, dup\u0103 45 de ani de comunism, se trece din nou la capitalism?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Cred c\u0103 pu\u0163ini au fost cei care au iubit cu adev\u0103rat comunismul, \u00een afara oportuni\u015ftilor \u015fi a celor f\u0103r\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2i, pentru care a fost man\u0103 cereasc\u0103, fiindc\u0103 i-a plasat pe locuri la care, \u00een mod normal, nu aveau dreptul. Ei l-au sus\u0163inut, din interes \u015fi nu cred c\u0103 gre\u015fesc, continu\u0103 s\u0103 de\u0163in\u0103 \u015fi acum puterea, condamn\u00e2nd cu asprime regimul care i-a f\u0103cut oameni. Nu pot nega c\u0103 \u00een comunism s-au f\u0103cut \u015fi lucruri bune, fiindc\u0103 ar \u00eensemna s\u0103-mi neg propria via\u0163\u0103 \u015fi activitate. Principalele neajunsuri ale vechii or\u00e2nduiri au fost, pe de o parte, punerea sub c\u0103lc\u00e2i a libert\u0103\u0163ilor elementare \u015fi distrugerea valorilor na\u0163ionale, de\u015fi aparent, le propov\u0103duiau, minciuna public\u0103 \u015fi f\u0103\u0163\u0103rnicia, ca \u015fi stimularea nonvalorii, a r\u0103ut\u0103\u0163ii \u015fi lipsei de omenie, ridicate la rang de virtu\u0163i na\u0163ionale, ceea ce a dat na\u015ftere unei p\u0103turi sociale bine \u00eenfipte \u015fi nemeritat beneficiar\u0103 a unei vie\u0163i de huzur. Mai pe scurt, comunismul \u2013 cel pu\u0163in cel practicat la noi \u2013 a asigurat un nivel de trai modest, de subzisten\u0163\u0103, pentru toat\u0103 lumea, chiar dac\u0103 exista o \u00eenregimentare caraghioas\u0103, de carton \u015fi vodevil.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce v-a determinat s\u0103 urma\u0163i medicina \u015fi cum a fost perioada studen\u0163iei dvs. \u00een anii 1950? Ce amintiri ave\u0163i legate de anii studen\u0163iei, ce alte pasiuni avea\u0163i \u015fi care era atmosfera \u00een r\u00e2ndul studen\u0163ilor medicini\u015fti?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Prima mea op\u0163iune nu a fost medicina, ci muzica, pentru care am avut reale aptitudini. Din p\u0103cate, din cauza greut\u0103\u0163ilor materiale de dup\u0103 r\u0103zboi, am \u00eenceput studiul viorii, cel mai greu instrument din c\u00e2te exist\u0103, foarte t\u00e2rziu, la 15 ani, c\u00e2nd am avut prima mea vioar\u0103. Cu toate c\u0103 am recuperat r\u0103m\u00e2nerile \u00een urm\u0103 \u015fi am terminat studiile complete \u015fi avansate ale instrumentului, ceea ce nu am mai putut modifica a fost tracul de care nu m-am debarasat niciodat\u0103 c\u00e2nd a fost vorba de o ac\u0163iune artistic\u0103. Este suficient s\u0103 spun c\u0103 ni\u015fte prieteni de ai familiei, catolici, m\u0103 rugaser\u0103 s\u0103 c\u00e2nt duminica la slujb\u0103 \u00een biseric\u0103. Eram sus, sub cupola bisericii, numai eu \u015fi organistul, nu mai puteam vorbi de un public care s\u0103 genereze emo\u0163ii. Dar acestea nu m\u0103 ocoleau, era un adev\u0103rat chin, chiar dac\u0103 \u00een final eram a\u015fteptat, felicitat \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pentru ce \u015fi cum c\u00e2ntasem, dar eu nu mai eram om, din cauza tracului. Un coleg de liceu evreu, mi-a spus, cu foarte mare dreptate: \u201e\u00een via\u0163\u0103, po\u0163i s\u0103 fii profesor, doctor, sau inginer bun sau r\u0103u. \u00cen art\u0103 nu ai voie s\u0103 fii dec\u00e2t primul. Altfel, ai s\u0103 ajungi s\u0103 c\u00e2n\u0163i la pupitrul \u015fapte de la vioara a doua \u00eentr-o orchestr\u0103 \u015fi ai s\u0103 ajungi s\u0103 c\u00e2n\u0163i la nun\u0163i \u015fi la botezuri\u201d. L-am ascultat \u015fi bine am f\u0103cut. M-am \u00eenscris la medicin\u0103 la Ia\u015fi \u015fi pot s\u0103 spun c\u0103 studen\u0163ia a fost o perioad\u0103 foarte frumoas\u0103 a vie\u0163ii mele. \u00cenainte de orice, pentru c\u0103 \u00eensemna traiul pe propriile picioare \u015fi apoi c\u0103 ea te face s\u0103 \u00eentrevezi propriul viitor. \u00cen plus, medicini\u015ftii se bucur\u0103 de un adev\u0103rat privilegiu, care \u00eenseamn\u0103 contactul cu semenii \u015fi nu cu orice fel de semeni, ci cu cei afla\u0163i \u00eentr-o situa\u0163ie special\u0103, aceea de oameni bolnavi.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Cum a\u0163i ajuns la Piatra Neam\u0163 \u015fi cum a fost apreciat chirurgul R\u0103ze\u015fu? Vorbi\u0163i-mi v\u0103 rog despre anii \u00een care a\u0163i lucrat aici \u015fi ce \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, evenimente speciale pute\u0163i s\u0103 ne povesti\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Preg\u0103tirea mea chirurgical\u0103 am realizat-o tocmai la Arad. M-am bucurat de o \u015fcoal\u0103 medical\u0103 de cert\u0103 valoare, \u015fi nu doar at\u00e2t, gra\u0163ie colectivului de acolo \u015fi \u00een mod particular, datorit\u0103 unui profesor, Eugen Adam, boier de vi\u0163\u0103 veche, mazilit de putere la marginile regiunii Timi\u015f, mi-am conturat \u015fi personalitatea profesional\u0103. \u00cen urma concursului dat pe \u0163ar\u0103, am avut \u015fansa de a ob\u0163ine postul de la Piatra Neam\u0163.
\nEste greu pentru mine, s\u0103 caracterizez propria activitate, al\u0163ii ar trebui s-o fac\u0103, dar ce pot spune este c\u0103, timp de aproape cincizeci de ani, mi-am onorat profesia \u015fi specialitatea \u015fi evident, am fost ata\u015fat \u00een mod deosebit de bolnavii pe care i-am \u00eengrijit. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103 nu mai are nici o valoare s\u0103 men\u0163ionez c\u0103 am operat nu \u015ftiu c\u00e2te mii de bolnavi (spunea un dasc\u0103l nem\u0163ean \u201ec\u00e2t un or\u0103\u015fel cu 40.000 de suflete\u201d) sau altele, ci s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc dac\u0103 \u015fi ce r\u0103m\u00e2ne \u00een urma mea.
\nM\u0103rturisesc c\u0103, \u00eentr-un fel, am suferit toat\u0103 via\u0163a c\u0103 nu am f\u0103cut o carier\u0103 universitar\u0103, dar condi\u0163iile din vremea op\u0163iunilor cuvenite nu mi-au permis. Apropo\u2019, dup\u0103 revolu\u0163ie, \u00een 1991, Universitatea de Medicin\u0103 din Constan\u0163a mi-a trimis invita\u0163ia de a participa la un concurs de conferen\u0163iar. Sigur c\u0103 m-a\u015f fi dus. Dar invita\u0163ia aceea nu mi-a parvenit niciodat\u0103. A ajuns \u00een m\u00e2inile unui binevoitor \u015fi pur \u015fi simplu, a rupt-o. Soarta a f\u0103cut s\u0103 r\u0103m\u00e2n, mai departe, la Piatra Neam\u0163. Dar nu m-am pierdut cu firea \u015fi convins c\u0103 cel mai important lucru este ce la\u015fi \u00een urm\u0103, m\u0103 pot declara mul\u0163umit. Am fost implicat \u00een activitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103, am redactat numeroase lucr\u0103ri, am fost nelipsit (sunt \u0219i acum) de la manifest\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103, \u015fi c\u00e2nd a fost posibil, \u015fi din afara ei, \u015fi am contribuit cu gr\u0103untele meu la progresul medical. Realiz\u0103rile mele profesionale de prim\u0103 m\u0103rime sunt dou\u0103: una este reprezentat\u0103 de cartea de chirurgie, unicat \u00een bibliografia noastr\u0103 de specialitate, destinat\u0103 tuturor celor care preg\u0103tesc un concurs sau un examen. \u015ei slav\u0103 Domnului, via\u0163a unui medic \u00eenseamn\u0103 un \u015fir continuu de asemenea praguri! Cartea se afl\u0103 la a treia edi\u0163ie, ultima are caracterele unui tratat modern, fiind mult amplificat\u0103 \u015fi actualizat\u0103 \u015fi este supranumit\u0103 Biblia de la Piatra Neam\u0163, bine\u00een\u0163eles pentru chirurgi. O dovad\u0103 a interesului pentru ea este c\u0103 a fost v\u00e2ndut\u0103 \u00een 16.000 de exemplare. Cea de a doua realizare este de asemenea unicat \u015fi este vorba de Reuniunile Chirurgilor din Moldova, care num\u0103r\u0103 37 de edi\u0163ii p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u015fi care de 6-7 ani poart\u0103 \u015fi numele de Iacomi \u2013 R\u0103ze\u015fu. Dumnezeu mi-a h\u0103r\u0103zit \u0219ansa aceasta rar\u0103 de a m\u0103 fi num\u0103rat printre organizatorii tuturor edi\u0163iilor. De altfel, socotesc aceste reuniuni ca o adev\u0103rat\u0103 avere a jude\u021bului nostru \u0219i \u00eemi doresc ca ele s\u0103 continue c\u00e2t va fi posibil, \u015fi dup\u0103 ce nu voi mai fi.
\n\u00cen rest, am fost cunoscut de lumea noastr\u0103 medical\u0103, am fost onorat cu titlul de membru de onoare a numeroase societ\u0103\u021bi, al Academiilor Oamenilor de \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i al celei de Medicin\u0103 \u015fi am o sumedenie de titluri \u015fi distinc\u0163ii, fiind cel mai titrat medic al jude\u0163ului. V\u0103 \u00eenchipui\u0163i c\u0103 pentru momentul de fa\u0163\u0103, aceast\u0103 realitate nu mai are o semnifica\u0163ie special\u0103, dar demonstreaz\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd e\u015fti interesat, po\u0163i reu\u015fi. Altfel, pot afirma c\u0103 am fost ancorat direct \u00een via\u021b\u0103 \u0219i acolo unde am sim\u021bit c\u0103 am ceva a spune \u0219i a ac\u021biona direct, nu m-am mul\u021bumit s\u0103 r\u0103m\u00e2n pasiv. A\u0219 mai ad\u0103uga un lucru, nu lipsit de semnifica\u021bie. Nu \u0219tiu cum am fost socotit de colegii sau concet\u0103\u021benii mei, dar pot spune c\u0103 nu am fost ocolit de manifest\u0103rile de recuno\u0219tin\u021b\u0103, at\u00e2tea c\u00e2te au fost. Mai important este altceva \u015fi spun c\u0103 zilele trecute, o cuno\u0219tin\u021b\u0103 f\u0103cea o remarc\u0103 foarte semnificativ\u0103: \u201e\u015ftii, te numeri printre pu\u0163inii care s-au retras din activitate \u015fi despre care nu am auzit pe cineva s\u0103 te vorbeasc\u0103 de r\u0103u<\/em>\u201d, a\u0219a cum se obi\u015fnuie\u015fte de cele mai multe ori.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Muzica a fost \u015fi este o alt\u0103 pasiune a dumneavoastr\u0103. Vorbi\u0163i-ne v\u0103 rog despre violonistul R\u0103ze\u015fu la Orchestra filarmonic\u0103 din Gala\u0163i \u015fi despre alte amintiri dragi dumneavoastr\u0103 legate de muzic\u0103.<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>A fost o perioad\u0103 splendid\u0103, de care \u00eemi amintesc cu mare drag. Lucrurile nu erau a\u015fezate ca ast\u0103zi. \u00cen 1948, un dirijor obscur din Bucure\u015fti, Artur Zahareanu (Zukerman de fapt), a avut ideea n\u0103stru\u015fnic\u0103 dar nu mai pu\u0163in splendid\u0103, a unei orchestre simfonice la Gala\u0163i. Ea s-a \u00eencropit din m\u00e2nuitorii de arcu\u015f din ora\u015f (erau destui!) \u015fi din sufl\u0103torii lua\u0163i de la fanfarele Regimentului \u015fi ale \u015eantierului Naval. \u00cen mai pu\u0163in de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 au trecut prin m\u00e2na dirijorului puzderie de instrumenti\u015fti \u015fi el a f\u0103cut un triaj la s\u00e2nge, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163in\u0103 seama de interven\u0163ii sau recomand\u0103ri, fiind interesat doar de sim\u0163ul muzical \u015fi de capacitatea de a descifra o partitur\u0103. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 num\u0103r printre ale\u015fi \u015fi n-am s\u0103 m\u0103 opresc asupra entuziasmului care st\u0103p\u00e2nea \u00eentreaga orchestr\u0103. Repeti\u0163iile aveau loc p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte, dar nimeni nu obiecta. A\u015fa se face c\u0103 \u00een scurt\u0103 vreme, primul concert urma s\u0103 aib\u0103 loc \u00een fa\u0163a unui public la fel de entuziasmat. Ca am\u0103nunt, subliniez c\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 m\u0103 roage cineva, preluasem \u00eentr-un fel rolul unui secretar \u015fi responsabil cu partiturile. Nu era treab\u0103 u\u0219oar\u0103. Trebuia s\u0103 le repartizez pe fiecare pupitru \u0219i s\u0103 le str\u00e2ng la sf\u00e2r\u0219itul repeti\u021biilor sau concertelor. Nu numai at\u00e2t, m\u0103 ocupam de programe, de organizarea concertelor, de mobilizare \u0219i a\u0219a mai departe. O f\u0103ceam doar din dorin\u021ba ca acel \u00eenceput s\u0103 nu se n\u0103ruiasc\u0103. Din nefericire, eram obliga\u021bi s\u0103 mergem pe \u0219antiere, \u00een marile uzine sau chiar la \u021bar\u0103, cu concerte u\u0219urele de culturalizare, \u00eenc\u00e2t lucrurile s-au degradat \u015fi \u00een final, \u0219i dirijorul a fost prins pe picior gre\u0219it cu ceva fonduri nejustificate, iar visul s-a spulberat. Consider totu\u0219i c\u0103 acel nucleu de orchestr\u0103 simfonic\u0103 a fost punctul de na\u0219tere al filarmonicii de mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Cum \u015fi c\u00e2nd a\u0163i \u00eenceput s\u0103 scrie\u0163i, ce v-a determinat: a fost o \u00eent\u00e2mplare sau o pasiune c\u0103reia i-a\u0163i dat fr\u00e2u liber?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Nu pot spune c\u0103 m-am apucat de scris numai la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, dar am avut \u00eentotdeauna con\u015ftiin\u0163a c\u0103 nu trebuie s\u0103 te apuci de mai multe lucruri deodat\u0103, fiindc\u0103 nu le faci bine pe nici unul. C\u00e2t m-am aflat \u00een activitate, am scris lucr\u0103ri de specialitate, ceea ce am considerat c\u0103 este o form\u0103 a respectului fa\u0163\u0103 de profesie. Dup\u0103 ce m-am retras, nu am mai c\u0103lcat cu piciorul \u00een sec\u0163ia unde am lucrat patruzeci de ani \u015fi mai bine de dou\u0103zeci ca medic \u015fef. Nu pentru c\u0103 nu a\u015f fi fost primit de c\u0103tre colegi, dar am vrut s\u0103 evit acele \u00eentreb\u0103ri spuse sau g\u00e2ndite numai: \u201eCe mai vrea \u015fi \u0103sta ?<\/em>\u201d, \u201eNu-i ajunge ?<\/em>\u201d, \u201eDe ce nu st\u0103 acas\u0103 s\u0103-\u015fi vad\u0103 de reumatismele lui ?<\/em>\u201d. \u015ei atunci m-am apucat de scris \u015fi \u2013 chiar dac\u0103 unii dintre confra\u0163i m\u0103 pot critica \u2013 am f\u0103cut-o tot la modul profesionist. Am numele pe coper\u0163ile a 27 de volume de beletristic\u0103 (din care \u015fapte traduceri), ceea ce nu este deloc pu\u0163in. De fapt, scrisul m-a ajutat s\u0103 nu tr\u0103iesc absolut deloc drama pensionarului care se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 mai are vreun rost pe lume \u015fi ce o s\u0103 fac\u0103 de m\u00e2ine.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce v\u0103 place s\u0103 scrie\u0163i, ce subiecte aborda\u0163i cu predilec\u0163ie \u00een c\u0103r\u0163ile dvs. ?.<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Subiectul este unul singur: VIA\u0162A ! Nu suport scrierile sau filmele \u015ftiin\u0163ifico-fantastice stupide, cu indivizi cu un singur ochi, cu o plato\u015f\u0103 pe craniu, cu trei degete cu gheare sau copite la m\u00e2ni sau la picioare \u015fi a\u015fa mai departe \u015fi care for\u0163eaz\u0103 trecerea prin ziduri sau proiec\u0163ia \u00een viitor cu sute de ani. Oric\u00e2t am vrea, noi nu putem crea un personaj dec\u00e2t tot \u00een registru omenesc. \u015ei pe Dumnezeu ni-l \u00eenchipuim cu chip uman.
\nEi bine, descriind via\u0163a, este mai pu\u0163in important\u0103 forma \u00een care o faci. \u015ei aici, chiar dac\u0103 realizezi fic\u0163iune, este posibil ca aceasta s\u0103 se fi petrecut undeva sau s\u0103 se petreac\u0103 \u00een viitor. Pot spune c\u0103 am abordat multe forme sau specii literare, precum proza scurt\u0103, cartea de atitudine (printre care \u015fi dosarul meu de securitate), antologia \u015fi memorialistica, lucr\u0103rile istorice dar, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103, acord romanului prioritate valoric\u0103 \u015fi consider c\u0103 el este cel care, la modul major, d\u0103 m\u0103sura scriitorului.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>\u00a0<\/em>Cum a\u0163i ales tematica traducerilor din cele 7 c\u0103r\u0163i traduse din autori str\u0103ini ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 acum? V-au impresionat \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t a\u0163i dorit s\u0103 le traduce\u0163i sau a fost altceva ?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, este vorba de c\u0103r\u0163i care m-au marcat \u00een mod deosebit, care au putut \u00eensemna adev\u0103rate modele pentru mine \u015fi care m-au ajutat s\u0103-mi conturez personalitatea literar\u0103 de un anumit fel.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Apropo de modele, care au fost personalit\u0103\u0163ile care v-au marcat destinul, ce oameni deosebi\u0163i a\u0163i avut pl\u0103cerea \u015fi bucuria de a cunoa\u015fte?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Oric\u00e2t s-ar considera cineva de d\u0103ruit sau talentat pentru o profesie obi\u015fnuit\u0103 sau pentru practicarea unei arte, el nu se poate deta\u015fa de anumite modele, uneori chiar la modul incon\u015ftient. Din nimic nu poate rezulta dec\u00e2t nimic. Prin for\u0163a \u00eemprejur\u0103rilor \u00eencepi prin a copia ceea ce fac modelele. C\u0103 ulterior realizezi inova\u0163ii, perfec\u0163ion\u0103ri sau modific\u0103ri ale unor tehnici diferite de ale modelului este cu totul altceva. M-am bucurat de modele deosebite din timpul tuturor etapelor de studiu, dar \u015fi dup\u0103 ce am devenit profesionist pe propriile picioare. C\u00e2nd a fost timpul, am devenit \u015fi eu model pentru al\u0163ii \u015fi m-am bucurat la modul sincer. Concitadinul dumneavoastr\u0103, doctorul Dan Arv\u0103tescu a declarat, nu o singur\u0103 dat\u0103, la scen\u0103 deschis\u0103, c\u0103 am fost un model pentru el. Amintesc, de asemenea, de doctorul Adrian Lobon\u021biu, rom\u00e2n de-al nostru, o mare somitate chirurgical\u0103, recunoscut\u0103 \u00een Europa \u0219i America, ini\u021biatorul chirurgiei transorificiale, o tehnic\u0103 miniminvaziv\u0103 care nu las\u0103 nici un semn la suprafa\u021ba pielii, \u00eentruc\u00e2t toate instrumentele chirurgicale sunt introduse prin orificiile naturale. Ei bine, cu toate c\u0103 este un nume mare, de \u00eensemn\u0103tate mondial\u0103, nu uit\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103, gra\u0163ie c\u0103r\u0163ii mele, \u00eenceputurile chirurgicale i-au fost u\u015furate \u015fi nu uit\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 semneze cu \u201eelevul dumneavoastr\u0103\u201d. Ce s\u0103 mai spun despre o familie de medici veni\u0163i din Basarabia, al c\u0103ror parcurs ini\u0163ial nu a fost lipsit de zbucium \u015fi necazuri greu de justificat, dar pe care i-am ajutat \u015fi \u00een cele din urm\u0103 au reu\u015fit s\u0103-\u015fi fac\u0103 o situa\u0163ie profesional\u0103 \u015fi material\u0103 foarte bun\u0103. Ei bine, ei consider\u0103 c\u0103 situa\u0163ia lor de ast\u0103zi mi se datoreaz\u0103 mie. Cum s\u0103 nu-mi fac\u0103 pl\u0103cere asemenea recunoa\u015fteri?<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce a\u0163i aprecia mai mult la o persoan\u0103: o cultur\u0103 bogat\u0103 sau un caracter onest, vertical, care nu face compromisuri ?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>\u00centrebarea dumneavoastr\u0103 nu admite sau\u2026 sau. No\u0163iunile nu sunt adversative \u015fi este evident c\u0103 po\u0163i avea o cultur\u0103 bogat\u0103 dar s\u0103 nu fii o persoan\u0103 onest\u0103 sau invers. Este bine c\u00e2nd ambele atribute apar\u0163in aceleia\u0219i persoane, la care trebuie ad\u0103ugat un dozaj bine determinat, cel pu\u0163in pentru cea de a doua calitate. C\u00e2t despre compromisuri, personal cred c\u0103 orice via\u0163\u0103 este \u201eo art\u0103 a compromisului\u201d, la care suntem obliga\u0163i de convie\u0163uire \u015fi care u\u015fureaz\u0103 armonia, continuitatea \u015fi progresul oric\u0103rei societ\u0103\u0163i. Evident c\u0103 exist\u0103 \u015fi \u00een aria compromisului, anumite aspecte reprobabile, care aduc mari prejudicii tuturor, \u00een cele din urm\u0103 chiar persoanei respective.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Se spune \u00een \u00een\u0163elepciunea poporului nostru c\u0103 nu trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m sau s\u0103 ne \u00eentrist\u0103m pentru c\u0103 tot ce apare\u2026 dispare. Dumneavoastr\u0103 care considera\u0163i c\u0103 sunt cu adev\u0103rate bucuriile de care a\u0163i avut parte \u00een via\u0163\u0103\u2026 \u015fi care nu au disp\u0103rut?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Eu cred mai degrab\u0103 c\u0103 orice dispari\u021bie \u00eensemn\u0103 un nou \u00eenceput. Orice loc eliberat este ocupat de altceva. De la sine \u00een\u0163eles c\u0103 toate fiin\u021bele, lucrurile \u015fi evenimentele au o evolu\u021bie asem\u0103n\u0103toare, cu \u00eenceput, durat\u0103 \u0219i final. Dar absolut totul devine istorie \u0219i las\u0103 o urm\u0103, oric\u00e2t de ne\u00eensemnat\u0103. Pentru om, important este ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 el, ca bun al tuturor, pentru \u00eentreaga societate.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Shakespeare ne spune c\u0103 sl\u0103biciunea poart\u0103 nume de femeie. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i afirmat odat\u0103 c\u0103 ,,femeia este axul \u015fi temelia lumii\u201d dar, \u00eendr\u0103znesc s\u0103 v\u0103 \u00eentreb, cum r\u0103m\u00e2ne cu ambrozia \u015fi otrava din care este creat\u0103 femeia?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Este frumos ce spunea marele Will. \u00cen vederile mele, femeia este cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 crea\u021bie a naturii sau a lui Dumnezeu, incomparabil superioar\u0103 \u015fi la mare distan\u0163\u0103 de b\u0103rbat. Ea este cea puternic\u0103 sau tare, dac\u0103 vre\u0163i, ea reprezint\u0103 matricea, este baza a tot ce exist\u0103 pe lume, bun sau r\u0103u. Ea este slab\u0103 numai \u00een iubirea trupeasc\u0103. Iar aceast\u0103 sl\u0103biciune i-a fost dat\u0103 de natur\u0103 tocmai pentru a-\u0219i asigura perenitatea \u0219i continuitatea. Dac\u0103 perpetuarea speciei era l\u0103sat\u0103 pe seama b\u0103rba\u021bilor, omenirea ar fi disp\u0103rut de mult\u0103 vreme. C\u00e2t despre ambrozia \u0219i otrava afl\u0103toare \u00een fiecare femeie, nu sunte\u021bi departe de adev\u0103r. Dar, \u00een concep\u0163ia mea, femeia trebuie s\u0103 aib\u0103 din toate darurile \u015fi sc\u0103derile posibile c\u00e2te pu\u021bin. A\u0219a cum o pr\u0103jitur\u0103, oric\u00e2te ingrediente ar con\u0163ine, dac\u0103 nu are un dram de sare sau o nuan\u0163\u0103 de am\u0103rui, nu are gust. Problema cheie este a dozajului tuturor componentelor care intr\u0103 \u00een structura nemaipomenit\u0103 a femeii, \u015fi aici intervin circumstan\u0163ele \u015fi mai ales, educa\u0163ia.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Dragostea \u00eel face pe cel slab s\u0103 fie tare, iar pe cel f\u0103r\u0103 resurse s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mijloace. \u00cen societatea de azi, se mai ridic\u0103 altare acestui sentiment?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Neap\u0103rat, dragostea nu are nici hotare \u0219i nici moarte \u015fi este \u015fi va fi aceea\u015fi din veacul veacului. Sub diferitele ei forme de manifestare, iubirea st\u0103 la temelia tuturor lucrurilor \u0219i fiindc\u0103 femeia nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 iubire, iat\u0103 cum se \u00eent\u00e2lnesc, ca no\u021biuni universale. Toate celelalte sentimente sau porniri sunt subordonate iubirii.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU<\/strong>: <\/strong>Cum a\u0163i defini fericirea \u015fi ce rela\u0163ie vede\u0163i \u00eentre fericire \u015fi bog\u0103\u0163ia material\u0103?<\/strong><\/p>\n

Am scris destul de mult despre fericire. O fericirea ca atare, f\u0103r\u0103 \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit, nu exist\u0103. Nu exist\u0103 ca entitate bine determinat\u0103, pe care o tr\u0103ie\u015fti \u0219i o pui la p\u0103strare pentru mai t\u00e2rziu sau pentru totdeauna. Exist\u0103 numai momente de fericire, mai lungi ori mai scurte, care nu sunt altceva dec\u00e2t noduri de armonie adev\u0103rat\u0103. C\u00e2nd omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze asemenea clipe de armonie, debaras\u00e2ndu-se de invidie, de ur\u0103, de r\u0103utate, se apropie foarte mult de fericire.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Cum aprecia\u0163i via\u0163a literar\u0103 nem\u0163ean\u0103?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>E greu de apreciat \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103 eu sunt cel mai \u00een m\u0103sur\u0103 s-o fac. Dar ca s\u0103-mi exprim o p\u0103rere, trebuie s\u0103 spun c\u0103 \u00een teritoriul de sub Ceahl\u0103u exist\u0103 mult poten\u021bial cultural \u015fi ca atare, scriitoricesc. Cum a existat dintotdeauna. Din nefericire, poten\u00ac\u021bialul acesta nu este folosit, nu este remarcat, eviden\u021biat \u015fi sporit. S-au creat ni\u0219te enclave elitiste f\u0103r\u0103 fundament, strict conjuncturale. Exist\u0103 destui scriitori nem\u0163eni care au primit, meritat sau nu, girul Uniunii Scriitorilor. Foarte bine. Numai c\u0103 pentru ace\u015ftia, restul scriitorilor nem\u0163eni nu exist\u0103. \u015ei ceea ce este lipsit de fairplay \u015fi deontologie este c\u0103 nu mi\u015fc\u0103 nici un deget pentru ca \u015fi al\u0163ii s\u0103 devin\u0103 membri ai USR.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Sunte\u021bi membru al Uniunii Scriitorilor?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Glumi\u021bi, doamn\u0103! Am f\u0103cut dou\u0103 tentative, prin filialele Ia\u0219i \u0219i Bac\u0103u, ambele e\u0219uate, m-am adresat direct domnului pre\u0219edinte, dar nimic nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Fiindc\u0103, ce poate fi mai simplu dec\u00e2t s\u0103 spui \u2026 ,,d\u0103-l \u00een\u2026 de doctor, s\u0103-\u0219i vad\u0103 de bolnavii lui<\/em>!\u201d.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ave\u0163i at\u00e2tea c\u0103r\u0163i de literatur\u0103 ap\u0103rute. Pute\u0163i s\u0103 ne spune\u0163i c\u00e2nd v-a ap\u0103rut prima carte? Cum decurge procesul scrierii unei c\u0103r\u0163i? Care e imboldul sau muza dvs.?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Primele dou\u0103 c\u0103r\u021bi au ap\u0103rut \u00een 1997, \u00een tandem. Ambele de proz\u0103 scurt\u0103, una Spectru intim, relat\u00e2nd diverse episoade sau secven\u021be din via\u021ba mea de fiecare zi \u00een postur\u0103 de chirurg, cea de a doua, Trei bisturie care au revolu\u021bionat medicina, o carte de filozofie simpl\u0103, dar cu at\u00e2t mai interesant\u0103. Primul bisturiu era bisturiul chirurgical, de s\u00e2nge, obi\u0219nuit, care separ\u0103 \u021besuturile s\u0103n\u0103toase de cele bolnave, al doilea este bisturiul imagine, cel care p\u0103trunde \u00een intimitatea \u021besuturilor \u0219i ne d\u0103 rela\u021bii despre ce se petrece acolo (ecografie, computer tomograf, RMN etc.), iar al treilea, cel mai teribil dintre toate, bisturiul cuv\u00e2nt care apar\u021bine tuturor oamenilor, cel care zide\u0219te dar poate s\u0103 \u0219i d\u0103r\u00e2me sau s\u0103 ucid\u0103.
\nC\u00e2t prive\u0219te procesul scrierii unei c\u0103r\u021bi, el poate fi simplu sau, la fel, foarte complicat. Important este s\u0103 ai ce \u0219i s\u0103 vrei s\u0103 comunici semenilor t\u0103i. Nimeni nu scrie pentru sine. Pentru mine, geneza unei scrieri este determinat\u0103 de un eveniment, de o necesitate, de un fapt despre care devin con\u0219tient c\u0103 am de spus ceva. Odat\u0103 procesul amorsat, mintea lucreaz\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103, uneori mai u\u0219or, alteori mai greu, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd jaloanele principale ale scrierii sunt bine trasate, scheletul \u00eentregului este conturat, \u0219tiu de unde am plecat \u0219i unde vreau s\u0103 ajung \u015fi se cristalizeaz\u0103 \u00eentr-un \u00eentreg. Abia atunci trec la creion, mai exact la tasta PC-ului, \u0219i dezvolt sau umplu spa\u021biile dintre traseele principale, creez personajele principale \u0219i secundare, le leg \u00eentre ele \u0219i astfel se contureaz\u0103 \u00eentregul. Trebuie s\u0103 spun c\u0103 aici intervine inspira\u021bia dar, mai ales, o anumit\u0103 cantitate de informa\u0163ie \u015fi de cunoa\u015ftere a vie\u0163ii. Uneori textul curge pur \u0219i simplu din creion, alteori trebuie s\u0103 munce\u0219ti, nu glum\u0103, timp \u00eendelungat. Odat\u0103 \u00eentregul schi\u021bat, urmeaz\u0103 un proces mult mai complicat, care \u00eenseamn\u0103 organizarea ac\u0163iunii, \u00een care o anumit\u0103 cronologie trebuie respectat\u0103, \u00een care fluen\u0163a \u015fi conturarea tuturor personajelor care sus\u0163in ac\u0163iunea este o cerin\u0163\u0103 capital\u0103, \u015fi multe alte opera\u0163iuni care vizeaz\u0103 \u00een special, forma, care d\u0103 str\u0103lucire fondului. Din acest punct de vedere, spun c\u0103 trec de c\u00e2teva zeci de ori (f\u0103r\u0103 exagerare) peste fiecare fraz\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt \u015fi nu sunt mul\u0163umit dec\u00e2t c\u00e2nd g\u0103sesc exprimarea cea mai potrivit\u0103. Iubesc foarte mult limba rom\u00e2n\u0103, o respect \u015fi \u00eemi fac un titlu de m\u00e2ndrie c\u00e2nd reu\u015fesc s\u0103 scriu \u00eentr-o limb\u0103 curat\u0103 \u015fi mai ales, corect\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce at\u00e2rn\u0103 pe \u201epanoplia\u201d dumneavoastr\u0103 literar\u0103 ?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Nu mai pu\u0163in de dou\u0103zeci de titluri, la care se adaug\u0103 cele \u015fapte traduceri din literatura universal\u0103, \u00een afara c\u0103r\u0163ilor de specialitate sau \u015ftiin\u0163ifice. Am abordat destul de multe genuri literare, cu excep\u0163ia poeziei. Vreau s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu neg o oarecare facilitate la versificare care mi-ar fi permis s\u0103 \u00eenscriu \u00een propriul palmares \u015fi c\u00e2teva c\u0103r\u0163i de poezie. Dar fiindc\u0103 socotesc genul unul care nu accept\u0103 facilitatea, dincolo de perfec\u0163iune, nu l-am abordat. Printre scrierile mele figureaz\u0103 nu mai pu\u0163in de \u015fase romane, genul literar cel mai complex, \u015fi nu pot spune dec\u00e2t c\u0103 sunt foarte bucuros c\u0103 l-am onorat. De c\u00e2teva zile a ap\u0103rut cel de al \u015faselea roman al meu, Trandafirul albastru, un roman cu o factur\u0103 aparte, \u00een care personajele principale sunt apropia\u0163i ai mei, afla\u0163i \u00eentr-o postur\u0103 particular\u0103.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce proiecte de viitor ave\u0163i? Crede\u0163i c\u0103 secretul succesului, al celebrit\u0103\u0163ii, are \u00een formula sa dep\u0103\u015firea limitelor proprii?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Neap\u0103rat! Dar dac\u0103 vorbi\u0163i de dep\u0103\u015firea unor limite trebuie s\u0103 admit c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de limite. Una apar\u0163ine marii majorit\u0103\u0163i a oamenilor \u015fi este bine c\u00e2nd treci de ea, \u00eens\u0103 exist\u0103, a\u015fa cum spune\u0163i, \u015fi ni\u015fte limite proprii, individuale, care trebuie atinse \u00eentr-o multitudine de feluri. Este greu de admis c\u0103 \u00ee\u0163i dep\u0103\u015fe\u015fti propriile limite, dar s\u0103 le l\u0103rge\u015fti, s\u0103 le reconfigurezi este posibil \u015fi necesar.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>F\u0103c\u00e2nd o radiografie a societ\u0103\u0163ii \u00een care ne ducem existen\u0163a, care ar fi rezultatul ? Boala de care suferim cu to\u0163ii, prin neimplicare \u00een deciziile str\u00e2mbe pe care ale\u015fii le iau, are \u201etratament\u201d sau este \u201eincurabil\u0103\u201d?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Nu cred c\u0103 este nevoie de o radiografie a societ\u0103\u0163ii noastre, fiindc\u0103 ea este vizibil\u0103 cu ochiul liber. Nu am motive s\u0103 fiu foarte m\u00e2ndru de ceea ce se petrece \u00een societatea noastr\u0103 \u015fi nu cred c\u0103 a r\u0103mas vreun domeniu nealterat, nedegradat, gra\u0163ie unei clase politice de proast\u0103 calitate, stupid\u0103 \u015fi avid\u0103 doar de \u00eembog\u0103\u0163ire prin furt \u015fi ac\u0163iuni nedemne de reprezentant al cet\u0103\u0163enilor.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Care ar fi vectorii dup\u0103 care s-ar putea ghida genera\u0163ia care vine din urm\u0103, din punct de vedere social, moral, politic, personal?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Grea \u00eentrebare! Cum poate fi r\u0103spunsul altfel dec\u00e2t greu?! Genera\u0163ia urm\u0103toare este prea aproape, apar\u0163ine p\u0103turii care ne-a \u0163inut jum\u0103tate de secol \u00een dictatur\u0103 \u015fi ne-a umilit dincolo de orice limite. Ea este puternic\u0103 \u00eenc\u0103 \u015fi nu v\u0103d de ce ar renun\u0163a la pozi\u0163ia pe care a mo\u015ftenit-o. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 mai treac\u0103 dou\u0103 sau trei genera\u0163ii p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd societatea se va baza pe principii strict valorice \u015fi fiecare va fi plasat pe locul cuvenit.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: Pentru a reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103 fiecare din noi trebuie s\u0103 facem sacrificii, mai mari sau mai mici. Care au fost renun\u0163\u0103rile dumneavoastr\u0103 \u015fi cum v-au afectat \u00een plan personal?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Fac parte dintr-o genera\u0163ie de sacrificiu, din multe puncte de vedere: r\u0103zboi, co\u00acmu-nism, revolu\u0163ie \u015fi altele. Dar nu sacrificiul genera\u0163iei mele m\u0103 nemul\u0163ume\u015fte, ci faptul c\u0103 el devine inutil, \u00een condi\u0163iile \u00een care degradarea societ\u0103\u0163ii noastre este constant\u0103 \u015fi continu\u0103, a\u015fa cum nici o alt\u0103 \u0163ar\u0103 aflat\u0103 \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu ale noastre nu a consemnat. Sunt pu\u0163ine speran\u0163e ca vechea noastr\u0103 societate s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 echilibrul necesar \u015fi s\u0103 progreseze, at\u00e2ta vreme c\u00e2t vechile structuri nu au disp\u0103rut ba, din contr\u0103, au \u00eembr\u0103cat forme mai subtile \u015fi mai puternice.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>\u00a0A\u0163i reu\u015fit s\u0103 crea\u0163i o \u00eembinare armonioas\u0103 \u00eentre profesie, scrieri, muzic\u0103 \u015fi via\u0163a personal\u0103?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103. Condi\u0163iile generale de via\u0163\u0103, public\u0103 \u015fi familial\u0103, nu au fost ideale, nici m\u0103car normale, dar cred c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 g\u0103sesc c\u0103ile cele mai potrivite \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu regret nimic din ce am f\u0103cut \u015fi s\u0103-mi \u00eemplinesc datoriile fa\u0163\u0103 de ai mei, de semeni \u015fi de societate. Ar fi p\u0103cat de Dumnezeu s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng c\u0103 nu am realizat ceva, c\u0103 nu las ceva \u00een urm\u0103 \u015fi c\u0103 nu am f\u0103cut mai mult dec\u00e2t al\u0163ii afla\u0163i \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu mine. Pe de alt\u0103 parte, nu m\u0103 pot pl\u00e2nge nici de recunoa\u015fterile de care m-am bucurat, multe, pu\u0163ine, c\u00e2te au fost. Niciodat\u0103 omul nu este mul\u0163umit de ceea ce prime\u015fte din partea societ\u0103\u0163ii dar, obiectiv, nu am motive de nemul\u0163umire.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>\u00a0Experien\u0163a, v\u00e2rsta \u015fi reu\u015fitele de p\u00e2n\u0103 acum v\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163esc s\u0103 emite\u0163i o defini\u0163ie a succesului \u015fi de ce nu, a vie\u0163ii \u00een general. Cam cum ar suna ea ?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Succesul, ca \u015fi s\u0103n\u0103tatea sau fericirea, cu at\u00e2t mai mult via\u0163a, pot fi cu greu definite \u015fi de cele mai multe ori, recurgem la compara\u0163ii. Dar privite \u00een general, consider toate no\u0163iunile la care ne referim momente sau perioade de armonie, de mai mic\u0103 ori mai mare intensitate sau durat\u0103, care se r\u0103sfr\u00e2ng asupra noastr\u0103. C\u00e2nd putem recunoa\u015fte \u00een esen\u0163a lor contribu\u0163ia proprie, sigur c\u0103 suntem bucuro\u015fi sau chiar ferici\u0163i.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce p\u0103rere ave\u0163i despre con\u015ftiin\u0163\u0103? Dar despre con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Con\u015ftiin\u0163a este o component\u0103 a vie\u0163ii noastre \u015fi nimeni nu se poate desprinde de ea. Formele ei sunt la fel de infinite ca \u015fi oamenii \u00een\u015fi\u015fi \u015fi ea, con\u015ftiin\u0163a, ne d\u0103 m\u0103sura propriilor \u00eempliniri. Mai departe, con\u015ftiin\u0163a colectiv\u0103, a\u015fa cum o denumi\u0163i, nu este altceva dec\u00e2t suma tuturor con\u015ftiin\u0163elor individuale. Important este ca aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 colectiv\u0103 s\u0103 fie eviden\u0163iat\u0103, cunoscut\u0103 \u015fi folosit\u0103 de c\u0103tre societate.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Care sunt elementele cele mai \u00eengrijor\u0103toare ale Europei actuale?<\/strong><\/p>\n


\nVirgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>:<\/strong> <\/strong>Cred c\u0103 cel mai \u00eengrijor\u0103tor \u015fi cu implica\u0163ii catastrofale pentru viitor este unul singur: refugia\u0163ii \/ migran\u0163ii. Este cel care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii existen\u0163a Europei \u015fi a civiliza\u0163iei europene. Cred c\u0103 lucrurile au sc\u0103pat de sub control \u015fi viitorul nu mi se pare deloc optimist. Cine \u00ee\u015fi \u00eenchipuie c\u0103 vom putea controla situa\u0163ia \u015fi c\u0103 refugia\u0163ii se vor re\u00eentoarce de unde au venit este debil mintal! Prezen\u0163a acestora va genera conflicte greu de st\u0103p\u00e2nit, popula\u0163ia local\u0103 va fi nevoit\u0103, pur \u015fi simplu, s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 locurile de ba\u015ftin\u0103 \u015fi s\u0103 le abandoneze noilor veni\u0163i, l\u0103s\u00e2nd drum liber obiceiurilor \u015fi convingerilor lor religioase, fanatice \u015fi intolerante. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 spun c\u0103 lucrurile erau previzibile. Toate \u0163\u0103rile vestice \u015fi-au construit bun\u0103starea pe seama popula\u0163iilor care vin acum peste noi to\u0163i. Le-au luat totul, petrol, diamante, chimicale \u015fi altele \u015fi au practicat politica p\u0103m\u00e2ntului p\u00e2rjolit, bun numai de safari. N-au pus nimic \u00een loc. Nici \u015fosele, nici surse de ap\u0103, nimic, nimic. Acum trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o moned\u0103 grea. Nu v\u0103d de ce trebuie s-o pl\u0103tim \u015fi noi, solidari cu ceilal\u0163i, din moment ce nu am luat nimic de la al\u0163ii \u015fi avem \u015fi noi problemele noastre, deloc mici. Este datoria doamnei Merkel s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru cei care au folosit bog\u0103\u0163iile Africii.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Ce ave\u0163i \u00een planul imediat urm\u0103tor ?<\/strong><\/p>\n

Virgil R\u0102ZE\u0218U<\/strong>: <\/strong>Se anun\u0163\u0103 o prim\u0103var\u0103 foarte bogat\u0103 \u00een evenimente. \u00cen 3 martie voi avea lansarea celor patru c\u0103r\u0163i amintite, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 G.T.Kirileanu. \u00centre 9 \u015fi 13 martie voi fi prezent la T\u00e2rgul de Carte din Ia\u015fi. Urmeaz\u0103 Zilele Medicale ale Sucevei, Congresul Na\u0163ional de Chirurgie, Zilele Medicale ale Spitalului Moine\u015fti \u015fi multe altele. \u00cemi propun s\u0103 fiu prezent, ca de fiecare dat\u0103 la aceste manifest\u0103ri.<\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU: <\/strong>Domnule doctor, v\u0103 mul\u0163umesc \u015fi v\u0103 doresc un an plin de satisfac\u0163ii \u015fi realiz\u0103ri.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014<\/em><\/p>\n

Emilia \u0162U\u0162UIANU<\/strong><\/p>\n

Din volumul \u201eAzi\u2026 pentru m\u00e2ine \u2013 Convorbiri\u201d<\/em><\/p>\n

Roman – <\/strong>Piatra Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

aprilie 2017<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Via\u021ba ca profesie, profil \u0219i pasiune \u2013\u00a0Am ca interlocutor pe distinsul medic \u015fi scriitor Virgil R\u0103ze\u015fu, cet\u0103\u0163ean de onoare al [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29440","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29440","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29440"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29440\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29444,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29440\/revisions\/29444"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29440"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}