{"id":29550,"date":"2017-04-12T15:48:14","date_gmt":"2017-04-12T15:48:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29550"},"modified":"2017-04-12T15:55:32","modified_gmt":"2017-04-12T15:55:32","slug":"dr-viorel-roman-semnele-vremii-spre-est-sau-vest","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/12\/dr-viorel-roman-semnele-vremii-spre-est-sau-vest\/","title":{"rendered":"Dr. Viorel Roman: Semnele vremii…Spre est sau vest?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Spre est sau vest?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu Viorel Roman<\/strong><\/p>\n

Reporter: Occidentul cu al sau acquis comunitar nu accepta decat ce ii convine – sa ne referim la dublul standard in ce priveste deciziile Curtii Constitutionale din Romania in 2012 si respectiv 2017. Aici e vorba si de neocolonialism, iar abordarea de clasa spune clar – conflictul e intre compradori si nationali(sti)! Chestia cu acquis-ul si mana intinsa a Occidentului e atat de departe de realitate ! Sa le luam pe rand.\u00a0In 2012 Parlamentul a decis suspendarea presedintelui Basescu (deci Domnului, \u201cdespotul de origine divina” suspendat de ortodoxo-comunisti, nu-i asa?). Putsch parlamentar! Culmea absurdului, fiindca Parlamentul nu e institutie de forta. Cancelara Angela Merkel preia ideea imediat de la Karl Peter Schwarz si altii din presa “democrata” occidentala, ca Viorel Roman, si de aici scandalul. 7.5 milioane voteaza demiterea dar, printr-un artificiu de procedura – “erata” – referendumul este invalidat de 6 persoane. Faptul ca 7.5 milioane de voturi au fost aruncate la gunoi de 6 persoane (votul in CCR atunci a fost 6 la 3) nu a contat. Occidentul bazat pe acquis-ul comunitar ne-a spus ca trebuie sa respectam legile si CCR e sacrosancta.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Romanii vor acquis-ul, legislatia occidentala, altfel n-ar fi majoritatea pentru Europa \/ UE si n-ar fi plecat cinci milioane spre vest. Pe de alta parte le este inca straina atat litera legii, 100.000 de pagini, cat mai ales spiritul \/ duhul ei. De vina sunt Marea Schisma, Sultan turc si tarul rus, Cortina de Fier, Razboiul rece etc. Echilibrul puterilor in stat, care sa impiedice puterea verticala, a la Putin, a la Erdogan, a fost lezata de Ponta, adept al putinismului, care a incercat 2012 sa-l schimbe pe Domn, \u201cdespotul de origine divina\u201c, cu ajutorul majoritatii din Divanul boierilor lui. Lupta pentru putere dintre Domn si boieri moldo-valahai e multiseculara. O victoria a Presedintelui sau a boierilor, azi baroni locali cu imunitate occidentala e insa straina culturii politice din vest unde prin democratie nu se intelege putere unica, verticala, cum a formulat varanul, reprezentatul boierilor din mass media, varanul Voiculescu din puscarie: \u2019’Nu vom avea total puterea pana nu vom avea Justitia!\u2019\u2019 http:\/\/viorel-roman-bremen.over-blog.de\/2017\/01\/romania-e-stat-mafiot.html?utm_source=flux&utm_medium=flux-rss&utm_campaign=undefined<\/a><\/p>\n

Reporter: Vine anul 2016: Guvernul social democrat emite o ordonanta perfect\u00a0constitutionala si conforma cu legislatia si procedurile dar Klaus Werner Iohannis nu e de acord, nici corporatiile occidentale (evident catolice) si pe cai ascunse, cu mercenarii lor din serviciile secrete scot lumea in strada si o tin saptamani de zile sperand sa dea jos guvernul din strada, sa schimbe presedintii celor doua camere. Curtea Constitutionala, sesizata de presedintele Senatului, decide (7 la 2) ca guvernul a procedat corect si ca procurorii nu pot ancheta derularea procesului legislativ si oportunitatea unor acte legislative. Acquis-ul comunitar spune cumva ca separarea puterilor in stat e ceva ortodoxo-comunist si ca de fapt cei care aplica legea trebuie sa o si elaboreze? Iar Iohannis indeamna (indirect, tot prin serviciile secrete subordonate lui) la contestarea Curtii Constitutionale! E si el ortodoxo-comunist, sau CCR e buna cat da hotarari care ne convin.<\/strong><\/p>\n

V. R.<\/strong> : Presedintii celor doua camere a baronilor moldo-valahi, cu majoritatea garantata de ortodoxie, schimba legislatia in favoarea lor, a celor inbogatiti fara justa cauza. Domnul si 600.000 de protestanti din marile orase sunt impotriva celor care profita de imunitatea acquis-ului ca sa perpetuieze privilegii paternaliste, coruptia neofanariota. In Europa derularea procesului legislativ este transparent, controlat atat de opinia publica, dar mai ales de justitie, altfel se ajunge la situatia din 2012, cand boierii din legislativ si executiv isi dat mana si schimba Domnul. Daca secole de a randul Domnul si boierii din Bucuresti depindeau de turci, rusi, acum Europa, acquis-ul incearca sa inlocuiasca cutumele turco-pravoslavnice. Putem desigul filozofa indelung pe tema neocolonialismului, compradori si nationai(sti), realitatea politico-sociala de la Portile Orientului se deosebeste fundamental de acquis-ul comunitar, altfel nu s-ar bajeni milioane spre vest. Nu este exclus insa ca UE, \u201cEuropa mai multor standarde\u201c sau “Europa mai multor viteze\u201c sa permita revenirea pasnica la devalmasia moldo-valaha si puterea verticala greco-pravoslavnica, a \u201cdespotul de origine divina\u201c, Domnului, Presedintelui.<\/p>\n

Reporter: Cineva spunea asa: pentru Viorel Roman solutia care trebuie adoptata de Romania este catolicizarea in masa. Numai ca – nota acelasi – cu trecerea timpului numarul de (greco)-catolici din Romania scade. Si, adaug eu, chiar si in Transilvania, unde greco-catolici au fost sub 10%.<\/strong><\/p>\n

V.R. :<\/strong> Daca Fericitul Ioan Paul II era pentru un crestinism care respira cu doi plamani, oriental si occidental, si papa Francisc este pentru refacerea unitatii fara conditii, ideea catolicizarii in masa, prozelitismul face parte din vechiile prejudecati antioccidentale ortodoxo-comuniste din spatele fostei Cortine de Fier, si e mai catolica decat papa. Nici Unirea cu Roma de la anul 1698, oricat a contribuit ea la emanciparea sociala si nationala a romanilor, nu mai e un model actual, la aniversarea a unui secol de la Marea Unire si apropiata vizita a papei Francisc in Romania.<\/p>\n

Reporter: Ideea e cu ortodocsii moldo-valahii si unitii cu Roma din Transilvania ar putea aduce prejudicii, fracturari statului national unitar pe linia Carpatilor. Si asta n-o prea inghite nimeni pe la noi!<\/strong><\/p>\n

V.R. :<\/strong> Daca ne uitam la fractura din Ucraina, catolici la Lviv \/ Lemberg si ortodocsi in Dombas, e de intales teama. La romani ea este insa neintemeiata, daca privim cele trei secole de solidaritate a unitilor cu ortodocsii in chestiunea nationala. Mi-e teama, mai degraba, ca e folosita aceasta temere, pentru a abate atentia de la necesitatea refacerii unitatii. Pe de alta parte nu putem trece cu vederea ca moldo-valahii au trait sute de ani in Imperii Orientale si ardelenii in Sfantul Imperiu Roman. Primii sunt familiarizati cu estul, celorlalti, tot ortodocsi, sunt orientati spre Roma. Vedem aceste traditii diferite, foarte clar, mai ales la alegeri. Dilema Veche (A. Plesu): spre est sau vest?<\/p>\n

Reporter: Care e partida cealalta, (non)-moldo valaha? care intelege si accepta acquis-ul comunitar occidental? Cumva Iohannis si DNA+SRI+SIE+ alte institutii de forta numite si nu alese prin vot?<\/strong><\/p>\n

V.R. :<\/strong> Cele cinci milioanele de romani din occident, din Transilvania, Maramures, Bihor, Banat, dar si cei de peste Carpati, care vor autonomie personala, vor dreptate si libertate materiala, nu numai pe hartie, vor acquis-ul comunitar occidental, altceva, decat neofanariotismul, paternalismul, nepotismul, coruptia Ciocoilor vechi si noi (N. Filimon), acestia sunt Partida opusa celei ortodoxe moldo-valahe dominante PMR, PCR, FSN, PNL, PSD. Una spre est, alta spre vest.<\/p>\n

Reporter: Ce este codul canonic catolic al UE? Democratia moderna se bazeaza exclusiv pe valori seculare, de provenienta greco-romana (fara catolic in coada). Codul canonic catolic insa, trebuie ca e cel de care se servea inchizitia pentru a arde pe rug eretici si vrajitoare si unde trebuia sa dovedesti tu nevinovatia si nu inchizitorii – vinovatia. Desigur ca “Partida occidentala” cu al sau DNA cere exact asta – sa-ti dovedesti nevinovatia. Si tot asa cum acest cod catolic fusese conceput ca sa permita bisericii catolice sa terorizeze o populatie intreaga pe care sa o poata lipsi oricand de bunurile materiale si chiar de viata, tot asa legislatia “anticoruptie” este conceputa ca sa permita incalcarea drepturilor individuale ale omului si incarcerarea arbitrara – dupa pofta respectivelor institutii de forta “pro-occidentale” si care “inteleg si accepta…”<\/strong><\/p>\n

V.R.<\/strong> : Din 2007, de un deceniu se introduc legi si institutii occidentale in speranta ca dupa esecul \u201eFormelor fara Fond\u201d, din sec. 19 si 20, acum UE\/NATO va genera si Fondul. Dar pentru ca se intarzie dialogul cu Roma \u2013 conditio sine qua non a aderari la civilizatia occidentala -, rezultatele sunt modeste, la cel mai sarac neam latin din Europa. Acest efortul de a eluda fondul religios al aderarii la Europa, de a inlocui dialogul cu Roma cu paleative secularizate, culturale, militare, masonice etc. e contraproductiv. De un mileniu se incearca refacerii unitati crestine. Acum se implementeaza \u201eAcquis\u201d-ul, codului canonic romano-catolic modernizat, laicizat si se asteapata contemplativ, armonizarea lui cu devalmasia valaha. La celebra intalnire din 1989 de la Roma dintre Fericitul Ioan Paul II si Gorbaciov, e memoriabila recomandarea papei, ca ortodocsii sa nu se grabeasc, schimbarea mentalitatii nu se poate face peste noapte, cere timp, asta e valabil, dupa cum constatam mereu, si la depasirea prejudecatiile.<\/p>\n

Reporter: In acquis-ul comunitar intra si dublul standard? Actuala predica pentru “Europa mai multor viteze” include si “Europa mai multor standarde”?<\/strong><\/p>\n

V.R. :<\/strong> Azi e clar ca pretentia Germaniei a fost absurda sa oblige Anglia si Ungaria, fosta colonie islamica, fara excedentul balatei de plati de care se bucura Berlinul, sa intretina milioane de refugiati afro-asiatici mahomedani si idolatri, greco-ortodocsii falimentari, incompatibili cu teologia muncii occidentale. De aceea Europa viitore va fi cu cate viteze vrea sau poate fiecare. “Europa cu mai multe standarde” cred ca va fi discutata de Putin si Trump la definirea noilor sfere de influenta.<\/p>\n

Reporter: In ce consta “viziunea ortodoxa” a dreptului omului? In mod sigur insa ea nu cuprindea acum cateva sute de ani arderea pe rug.<\/strong><\/p>\n

V.R.:<\/strong> Bisericile ortodoxe, in primul rand clerul greco-pravoslavnic, sunt din punct de vedere sociologic etno-religii crestinizate, care celebreaza unitatea de nezdruncinat dintre neam, rit si glia stramoseasca, pomenita mai inainte. Cine nu-i ortodox, nu-i roman(!), spunea Nae Ionescu, ideologul Legiunii Arhangelului Mihail. Ortodoxo-comunistii au fost consecventi, au lichidat Biserica unita si au reorientat cu baioneta 2.000 de biserici spre Moscova si Constantinopol. O revenire la normalitate e mai dificila decat s-a crezut. Drepturile omului occidental sunt inacceptabile pentru clerul ortodox. Democratia de tip Westminster si autonomia individului sunt pacate, pentru ca preamareste egoismul si pun la indoiala atutputernicia Celui de Sus asupra vietii. Contractul, concurenta, motorul vietii economice moderne, occidentale, lezeaza dragostea dintre frati, sunt pacate.<\/p>\n

Reporter: In ce consta “lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane”, la care reveniti mereu? Sau e si asta pura retorica?<\/strong><\/p>\n

V.R.:<\/strong> In perioada interbelica era astfel definita resemnarea celui incatusat in normele si valorile orientale, fara speranta libertatii de miscare, exprimare si afirmare in Europa, in lumea larga, mai ales cand devenise clar ca fara refacerea unitatii crestine cu Roma, idealul romanilor, Romania Mare, se naruie. Formularea e surprinzator de actuala, de aceea va intrebati daca e mai mult decat retorica, si are ceva din farmecul, parfumul unui vocabular de Letopiset.<\/p>\n

Reporter: “Refacerea unitatii” s-a facut prin cucerire si jaf, “fratii intru credinta” aducand cu ei inchizitia si rugurile. In final si bizantinii au reusit ceea ce rusii din Novgorod au reusit inaintea lor: sa-i arunce pe “frati” sub ghiata. In rest – cine e prost, se duce dupa occidentali. Cine e practic – se uita spre Rusia sau spre amandoua, dupa interes.<\/strong><\/p>\n

V.R.<\/strong>: Ortodocsii si occidentali s-au anatemizat reciproc de la Marea Schisma, 1054, pana in vremea Conciliului de la Vatican, 1965. Un mileniu de vrasmasie, prejudecati intre frati a generat un razboi civil mondial fara sfarsit de care profitata si azi islamul. Dar revenirea la crestinism a ortodocso-comunistilor atei si generozitatea Romei face posibila concordia conducatorilor marilor puteri crestine intercontinentale, Putin si Trump, refacerea Sfintei Aliante. Daca 1815 s-au intales ortodocsi, catolici, protestanti si au facilitat un secol de pace, cu atat mai mult ne putem astepta azi la un secol fara ororile luptei de rasa si de clasa din secolului trecut. Noua ne e este greu sa-i intalegem pe cruciatii occidentali, care au luptat acuma opt sute de ani sa refaca unitatea crestina, a Sfantului Imperiu Roman, sau pe tarii ruso-pravoslavnicii din sec. 18-19, care au luptat si ei in opt cruciade pentru eliberarea Constantinopolului si a ortodocsilor ajunsi robi ai Califului islamic. Asta bine intales ca nu-i scuteste pe contemporani de contributia lor la refacerii unitatii crestine.<\/p>\n

Reporter: Va multumesc pentru aceasta discutie.<\/strong><\/p>\n

(Sinteza interviului in Revista Romania Mare, Bucuresti, 17 martie 2017)<\/p>\n

***<\/p>\n

Dialog cu VIOREL ROMAN<\/strong><\/p>\n

5 aprilie 2017, Timisoara \u00een Pia\u0163a Unirii \u015fi \u00een ma\u015fina lui Titus Suciu. Plou\u0103. E rece, vreme mizerabil\u0103.<\/p>\n

Titus Suciu:<\/strong> Viorel Roman, iat\u0103 o diminea\u0163\u0103 destul de rece aici, la Timi\u015foara, putea s\u0103 fie mai cald\u0103. Ne \u00eent\u00e2lnim \u00een data de 5 aprilie 2017 pentru a preg\u0103ti o nou\u0103 carte, un nou drum, un nou itinerar. De data asta cu o \u00eentrebare precis\u0103: secolul XX pentru poporul rom\u00e2n a marcat trei evenimente importante, cele mai importante din istoria lui, \u015fi anume Marea Unire, din 1918, \u00een Banat \u00een 1919, invazia sovietic\u0103 \u015fi transformarea \u0163\u0103rii \u00eentr-un membru al lag\u0103rului comunist, \u015fi\u00a0 Revolu\u0163ia din Decembrie 1989. E vreo leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele?\u00a0<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>Evident. Rom\u00e2nia este la periferia, dac\u0103 vre\u0163i, a Europei, e Limesul de la Marea Baltic\u0103 la Marea Neagr\u0103. De 2.000 de ani de la Imperiu Roman, Sf\u00e2ntul Imperiu Roman \u015fi p\u00e2n\u0103 la UE\/NATO ast\u0103zi trebuie f\u0103cut un Limes, o cortin\u0103 de fier la marginea popoarelor asiatice care au tot timpul tendin\u0163a de a invada. Europa \u015ftie c\u0103 nu aceste \u0163\u0103ri, Baltice, Polonia, Rom\u00e2nia \u015fi Turcia pot opri invaziile de la R\u0103s\u0103rit, dar au misiunea de a avertiza Occidentul pentru ca el s\u0103 se poat\u0103 organiza, apara, s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple ca la invazia mongol\u0103. Problema asta a fost discutat\u0103 la Conciliul de la Lyon, din 1273, la care a participat \u015fi Hoarda de Aur, \u015fi s-a luat aceast\u0103 decizie, de a reface Limesul. Dac\u0103 privi\u0163i politica, prezenta NATO intre Marea Baltica si cea Neagra de azi e identica cu cea voita la Conciliul de la Lyon. In acest sens si Rom\u00e2nia Mare a fost un bastion al Occidentului impotriva invaziilor de la rasarit. De aceea au fost sacrificate, din punct de vedere spiritual, Transilvania, Maramuresul, Buhorul \u015fi Banatului, \u015fi dat pe m\u00e2na ortodoc\u015filor moldo-valahi subdezvoltati din fostul Imperiu Otoman, care vedem si azi c\u0103 nu sunt \u00een stare s\u0103 administreze eficient aceste regiuni din fostul Sfantul Imperu Roman. Cu toate astea ra\u0163ionalitatea Occidentului \u00eencet, \u00eencet prinde cheag \u015fi la Bucure\u015fti, unde sistemul clientenar neofanariot este totusi greu de inlocuit. O traditie de 500 de ani nu poate s\u0103 fie schimbata \u00een 100 de ani. Cam a\u015fa se vede situa\u0163ia Rom\u00e2niei din perspectiva occidental\u0103 legat de Marea Unire.<\/p>\n

Al doilea element, venirea ru\u015filor \u015fi dictatura de dezvoltare este exact acela\u015fi lucru pe care \u00eel vreau occidentalii dar pe dos, Stalin a luat si el decizia s\u0103 fac\u0103 el un Limes al imperiului moscovit, \u015fi a fortat o modernizare, industrializare. Stalin si poporul rus, libertate ne-au adus, era lozica. A fost o dictatur\u0103 de dezvoltare favorabil\u0103 rom\u00e2nilor. Ra\u0163ionalitatea occidental\u0103 a prins aici teren, dar s-a accentuat prea mult ideea Vechiului Testament, adic\u0103 s-a mers pe linia profetului Israelului Amos, \u015fi a emulului s\u0103u modern Karl Marx. Noul Testament a fost neglijat, persecutat si interzis chiar, a\u015fa c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 construc\u0163ie, fascinant\u0103 \u015fi util\u0103 poporului rom\u00e2n s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een 1989. Revenind la perioada de tranzi\u0163ie, \u00eentre Vest \u015fi Est, \u00eenc\u0103 nu se \u015ftie prea exact ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 aici, dar e clar ca occidenbtalii vor din nou s\u0103 refac\u0103 limesul, din \u0162\u0103rile Baltice, Polonia \u015fi Rom\u00e2nia inpotriva invaziilor de la rasarit.<\/p>\n

Al treilea element, Revolu\u0163ia, schimbarea de paradigme din 1989 este tot legat\u0103 de Vechiul si Noul Testament. Se \u015ftie c\u0103 in vechiul Israel, din 50 in 50 de ani, sau din 25 in 25 de ani la Roma papala de dupa marea schisma, se accepta, voia un nou inceput. Sclavii erau eliberati, se iertau datoriile, se ierta pacatele etc. E necesar, se pare, e \u00een natura uman\u0103, s\u0103 \u00eenceap\u0103 periodic ceva nou, cum a fost, de exemplu, si dupa arderea Bibliotecii din Alexandria, o mare tragedie cultural\u0103, dar a urmat cautarea unor noi paradigme. \u00centotdeauna arde ceva \u015fi reinvie, \u00eencepe ceva nou. Asta a fost Revolu\u0163ia din 1989. Dictatura inspirata de Vechiul Testament, de Profetul Israelului Amos si Karl Marx s-a incheiat brusc si Noul Testament, Biserica greco-catolica, crestinismul in general a fost reabilitat. Romania s-a integrat in UE\/NATO.<\/p>\n

Aceste trei evenimente, elemente au marcat secolul trecut. Secolul XXI acum ne pune \u00een fa\u0163a mo\u015ftenirii din 1918, Marea Unire, care a avut loc f\u0103r\u0103 unirea cu Roma, ca urmare noul stat pseudo occidental, pseudo legitim, se destrama, avem 1944, venirea ru\u015filor \u015fi aceast\u0103 formidabil\u0103 modernizare, industrializare, emancipare social\u0103 a milioane de \u0163\u0103rani, care au venit la ora\u015f, din p\u0103cate din nou f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Roma, chiar impotriva Occidentului. In stenograma convorbirii lui Ceau\u015fescu cu Papa Paul al VI-lea este evident c\u0103 Ceau\u015fescu era dep\u0103\u015fit, nu \u00een\u0163elegea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu \u0163ara sa, cu lumea, de aceea a fost scos brutal din scena. Revolu\u0163ia este acel eveniment eliberator, periodic inca din Vechiul Israel si de la Roma papala. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat dup\u0103 1989, este acelasi lucru, granitele s-au dechis, se putea vorbi din nou liber, to\u0163i au primit o locuin\u0163\u0103 aproape gratis, toate datoriile s-au \u015fters printr-o hiper inflatie etc. Libertate! Indiferent cum o privim, este un mare eveniment. Iar ast\u0103zi trebuie s\u0103 ne raport\u0103m la aceste evenimente si cum vom mergem mai departe. \u00cen condi\u0163iile \u00een care occidentalii au luat decizia de a \u0163ine in aceast\u0103 Rom\u00e2nie democratica baze militare, de a nu o l\u0103sa de izbeli\u015fte, c\u0103 dac\u0103 ar fi l\u0103sata la cheremul baronilor ortodoc\u015fi moldo-valahi v\u0103 da\u0163i seama c\u0103 aceasta s-ar pr\u0103bu\u015fi probabil ca Cehoslovacia, Iugoslavia sau URSS. Eu zic c\u0103 trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m de acest sprijin al Occidentului, adic\u0103 ei sunt prietenii rom\u00e2nilor \u00eentr-o propor\u0163ie mai mare dec\u00e2t \u00ee\u015fi dau seama. De aceea ce fac \u00een Rom\u00e2nia prim mini\u015ftri infractori, nu prea intereseaz\u0103, pentru c\u0103 Occidentul are aici interese mult mai mari, clare \u015fi g\u00e2nde\u015fte pe perioad\u0103 lung\u0103. Nu este vorba de Gigi, Udrea sau Ghitza,\u00a0 personaje care la Caragiale ar fi avut mare succes, \u00een Occident nimeni nici nu pomene\u015fte de ei. De aceea sunt optimist, sunt convins c\u0103 aici sunt \u015fansele de emancipare, dezvoltare \u015fi de siguran\u0163\u0103 privind la marile evenimentele din 1918, 1944 \u015fi 1989.<\/p>\n

Titus<\/strong> Suciu:<\/strong> C\u00e2teva vorbe despre Europa \u00een trecut \u015fi Europa \u00een prezent, pe ideea dac\u0103 Europa va rezista. Odat\u0103 Europa a fost centrul lumii, pornind de la democra\u0163ia francez\u0103, dar se pare c\u0103 democra\u0163ia are \u015fi p\u0103r\u0163ile negative. \u00centr-o democra\u0163ie trei, patru in\u015fi fac un partid \u015fi e acceptat, de\u015fi vin cu ni\u015fte idei absolut nefaste. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 la ora actual\u0103, \u00een Marsilia, \u00een Paris, \u00een Roma, \u00een Londra, sunt zone \u00een care nu p\u0103trunde poli\u0163ia din cauza prezen\u0163ei ISIS-\u015ftilor \u00een acele zone. Cum comenta\u0163i aceast\u0103 situa\u0163ie a Europei \u00een perspectiv\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:A<\/strong>ve\u0163i dreptate. Generozitatea cre\u015ftinilor vizavi de mahomedani e interpretat\u0103 de ei ca o capitulare, ca o sl\u0103biciune. Dac\u0103 cre\u015ftinii reac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi vor s\u0103 fac\u0103 ordine, ei consider\u0103 asta ca o lezare a obliga\u0163iilor cre\u015ftinilor de a-i ajuta pe cei mul\u0163i \u015fi obidi\u0163i. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Europa e centrul lumii, Roma e capus mundi<\/em>, de unde lumea s-a occidentalizat, s-a europenizat. Dac\u0103 merge\u0163i \u00een Asia, Africa, America Latin\u0103 ve\u0163i vedea pretutindeni elemente ale culturii europene, de comportament. Nu e \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 la ora actual\u0103 vin studen\u0163i din China \u00een Europa \u015fi vor s\u0103 \u00eenve\u0163e numai limba latin\u0103, nu \u00eei intereseaz\u0103 engleza, germana, ei vor limba latin\u0103, ei vor s\u0103 aib\u0103 o leg\u0103tur\u0103 nemijlocita cu limba cre\u015ftinismului Romei. Sunt peste 100 de milioane de cre\u015ftini \u00een China, europeniza\u0163i, \u015fi \u00eentr-o perioad\u0103 de o genera\u0163ie, doua vor ajunge la 300 de milioane, probabil.<\/p>\n

Democra\u0163ia sau sistemul de via\u0163\u0103 occidental a \u00eenceput dup\u0103 Marea Schism\u0103, 1054, c\u00e2nd la Roma s-a luat decizia departajariii responsabilitatiilor in Sfantul Imperu Roman intre Papa si \u00cemp\u0103rat. De atunci omul are drepturi inalienabile, primite de la Dumnezeu, care sunt drepturile universale ale omului de ast\u0103zi. Adic\u0103 avem in vest dou\u0103 centre de putere distincte Biserica si Imperiul, Statul. Tensiunea creata de aceasta departajare a creat in timp democra\u0163ia occidental\u0103, nu recenta Revolutie Franceza, 1789, cum cred ortodocsii si neomarxistii laici. Pentru ortodoc\u015fi, pentru asiatici, pentru africani lucrurile acestea sunt inca de ne\u00een\u0163eles, \u015fi pentru islamici cu at\u00e2t mai pu\u0163in. De aici pleaca drama lor, ei nu \u00een\u0163eleg lumea moderna, democratica. De aceea ei se arunc\u0103 la propriu \u00een aer \u015fi noi trebuie s\u0103 avem r\u0103bdare \u015fi s\u0103 reac\u0163ion\u0103m \u00een spiritul cre\u015ftin, de ajutorare, dar \u015fi ferm de a nu l\u0103sa s\u0103 se ajunga la no go area. Eu sunt optimist \u00een sensul c\u0103 Europa, cultura ei invinge, se extinde pretutindeni. Eu o criz\u0103 la ora actual\u0103, dar o criz\u0103 dup\u0103 ce Europa a occdentalizat lumea. Uita\u0163i-v\u0103 la islamicii anticcidentuli, ei lupt\u0103 numai cu mijloace europene, cu camioanul care intra in multime, cu avionul etc., ei se folosesc de logistica european\u0103, de telefoane europene, toate instrumentele islamice de terorizare sunt crestin-europene. Ei dac\u0103 ar trece la formele lor primitive de existen\u0163\u0103 sau de lupt\u0103 \u00eempotriva Europei, nu ar avea nici o \u015fans\u0103. Nu trebuie totusi exagerat\u0103 primejdia terorismului, aceasta a fost \u00eentotdeauna, ci accentuat\u0103 for\u0163a spirituala a sistemului crestin occidental.<\/p>\n

Noua democra\u0163ie iluminista francez\u0103 de dupa 1789 a fost o ac\u0163iune anticatolic\u0103, nu mai mult. Ortodoc\u015fii se folosesc de ea, ca si de marxism-leninismul laic inspirat din Vechiului Testament pentru a se apara de romano-catolicism, de occidentalizarea, universalitatea Noului Testament. 1.000 de ani de cultur\u0103 european\u0103, de for\u0163\u0103 a Romei, care a sacralizat dreptul roman, persoana uman\u0103, statul de drept, ra\u0163iunea \u015fi \u015fcoala \u015fi le-a pus pe toate \u00een slujba \u015fi moralei biblice este invingatoare in intreaga lume. Sinteza: Roma, Atena \u015fi Ierusalimul au creat civilizatia, cultura universala occidentala. La ortodoc\u015fi toate astea sunt necunoscute, ei nu au o departajare \u00eentre laic \u015fi sacru, ei tr\u0103iesc \u00eentr-o devalmasie valaha stramoseasca, a\u015f putea spune, ei nu \u015ftiu, intaleg ce-i democra\u0163ia, societatea civila occidentala. Ei tr\u0103iesc \u00eentr-o form\u0103 apropiat\u0103 de Islam, la ei conduc\u0103torul laic este \u015fi cel religios, la ei democra\u0163ia occidentala este o imitatie, o forma fara fond, o fanfaronad\u0103, ei sunt incapabili s\u0103 o \u00een\u0163eleag\u0103 sau s\u0103 o aplice. Uita\u0163i-v\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Bucure\u015fti \u00een aceste zile cu ordonan\u0163ele de coruptie urgenta \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care nu are traditie juridica administrativa occidentala. Ei nu \u00een\u0163eleg, nu accepta echilibrul puterilor in stat, adica statul de drept, ei nu \u015ftiu ce este societate civil\u0103. Toate astea sunt straine la ortodoc\u015fii moldo-valahi fara leg\u0103tur\u0103 organica cu Occidentul, de fapt ei nu \u00een\u0163eleg si nu accepta in pectore ce vor occidentalii de la ei. Bulgarii sunt mai sinceri: \u201eS\u0103 ne trimite\u0163i un guvernator de la Bruxelles, c\u0103 noi nu \u00een\u0163elegem ce vre\u0163i de la noi\u201d.<\/p>\n

Echilibrul puterilor, intereselor \u00eentr-o societate, este societatea civil\u0103, care nici \u00een Occident nu a aparut peste noapte, a fost lupta dintre Pap\u0103 \u015fi \u00cemp\u0103rat, de sute de ani, p\u00e2n\u0103 la Canossa, apoi \u00eentre nobili \u015fi \u00cemp\u0103rat, Rege (Magna Carta), intre ora\u015fele libere, hanseate si Imperiu, lupta \u0163\u0103ranilor, proletarilor, p\u00e2n\u0103 s-a creat un echilibru socio-politic creativ pentru toti, societatea civila. Papa \u00ee\u015fi are domeniul sau spiritual de activitate, \u00cemp\u0103ratul, conducerea laic\u0103 trebuie sa respect\u0103 drepturile omului, inalienabile, care sunt garantate de Pap\u0103, ora\u015fele libere au legisla\u0163ia lor, muncitorii au sindicate \u015fi a\u015fa mai departe. Acest echilibru al puterilor \u00een statul de drept din Occident este pentru ortodoc\u015fi de \u00een\u0163eles sau acceptat. Ceau\u015fescu, Stalin, sau Saddam, Gadaffi, Erdogan, ca s\u0103 exemplific\u0103m \u015fi cu musulmani, sau Putin, sunt surs\u0103 de drept, ei nu \u00ee\u015fi pot imagina c\u0103 pot fi controla\u0163i, pentru ca ei sunt si \u015fefii laici si religiosi. Ei sunt \u201eregi si preoti\u201c, dupa Vechiul Testament. \u015ei acum spoiala asta de occidentalism in toata lumea.<\/p>\n

Ortodocsii moldo-valahi se apropie de Occident cultural sau aderand la masonerie. O apropiere de Occident pe baz\u0103 religioas\u0103, cei din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 sau din Valahia nu au avut-o nici o dat\u0103, cei din Moldova au mers la Krakovia, mare centru de cultur\u0103 romano-catolic\u0103, unde au \u00eenv\u0103\u0163at cronicarii, apoi au fost iezui\u0163ii de la Iasi si Cotnari, care au dat culturii moldovene o dimensiune occidentala. Eminescu vine de acolo. \u00cen Transilvania, Banat, Maramure\u015f \u015fi Bihor, contactul spiritual cu Occidentul l-a f\u0103cut Sfantul Imperiu Roman, Biserica greco-catolic\u0103 \u015fi \u015ecoala Ardelean\u0103, ea a formulat programul de emanicipare na\u0163ional\u0103 \u015fi social\u0103 al tuturor rom\u00e2nilor. Moldo-valahii au f\u0103cut unirea din 1859, 1918, dar ei vor s\u0103 aib\u0103 \u015fi ideea nationala. Asa ca au restalmacit \u015ecoala Ardelean\u0103 \u00een ceva laic, iluminist, au reorientat cu baioneta spre Moscova \u015fi Bucure\u015fti 2.000 de biserici greco-catolice, au \u00eenchis mii de preo\u0163i \u015fi episcopi, ca agen\u0163ii occidentali. Ca urmare ortodocsii moldo-valahi nu accepta inca o leg\u0103tur\u0103 spirituala cu Occidentul. Ei nu o \u00een\u0163eleg, dar ei \u015ftiu c\u0103 au fapta unirii, cu ajutorul occidentalilor. Occidentalii le-au permis, f\u0103cut unirea de la 1859, pentru c\u0103 voia s\u0103-i scoat\u0103 pe ru\u015fi de la gurile Dun\u0103rii. Marea Unire de la 1918 occidentalii au f\u0103cut-o ca s\u0103 aib\u0103 un bastion \u00eempotriva ortodoxo-comuni\u015ftilor. Se a\u015ftepta atunci o unire cu Roma a acestei mari dioceze rom\u00e2ne, dar fara ea Romania Mare s-a destramat in doua deceni \u015fi au revenit ruso-pravoslavnicii in mantia rosie a Profetului Amos din Legea Veche si Karl Marx. Nu trecerea la catolicism a romanilor e problema, ci o revenirea lor spiritual\u0103 spre Occident. Vede\u0163i c\u0103 sunt puncte de vedere greu accesibile ortodoc\u015filor moldo-valahi, care nu accept\u0103, c\u0103 ei nu au ideea na\u0163ional\u0103, ci numai fapta. Ideea emanciparii sociale si nationale este a \u015ecolii Ardelene catolice. De aceea ei o denatureaza \u015fi laicizeaza, ceea ce este absurd si tragic. A\u015fa c\u0103 avem o mare confuzie si dilem\u0103 \u00een s\u00e2nul romanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Vasile Bogdan:<\/strong> Dar aceast\u0103 dilem\u0103 se va transforma p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, cum se prevede acum, c\u0103 nu vom mai prinde uni\u0163i anul centenarului, c\u0103 ne vom desp\u0103r\u0163i chiar p\u00e2n\u0103 la anul viitor?\u00a0<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>Exist\u0103 aceast\u0103 idee \u00een Transilvania, Banat, Bihor, Maramures: \u201eO sut\u0103 de ani de ardenelizarea, occidentalizarea moldo-valahilor a esuar, pe de alta parte si ortodocsizarea moldo-valaha a Transuilvaniei se izbe\u015fte de o rezisten\u0163e\u201d. Mai ales maghiarii, T\u00f6kes, repeta asta mereu si \u00een Parlamentul european. Ei vor autonomie ca sa scape de adminitratia corupta moldo-valaha. Popula\u0163ia maghiara, german\u0103 \u015fi evreiasc\u0103, cat mai este pe aici, care au fost agen\u0163ii modernizatori ai occidentului, sigur c\u0103 refuza politica neofanariot\u0103, clientelar\u0103, care azi se si bucura de imunitate, in mod paradoxal. Dar dezmembrarea tarii nu e la ordinea zilei. Occidentalii nu vor aici o Iugoslavie sau o Cehoslovacie dezmembrata, ci un bastion bine consolidat, cimentat al rom\u00e2nilor, dar ei \u00eel vor \u00een leg\u0103tur\u0103 spirituala cu Roma, ca s\u0103 fie un atasament reciproc pe perioad\u0103 lung\u0103. De aceea a venit Papa Ioan Paul al II-lea la Bucuresti, 1999, de aceea vine curand, sper, Papa Francisc. Iugoslavia a fost dezmembrat\u0103 pentru c\u0103 Eisenhover a uitat s\u0103 pun\u0103 o baz\u0103 militar\u0103 \u00een Balcani. \u00cen Rom\u00e2nia avem o baz\u0103 militar\u0103 la Kog\u0103lniceanu si una la Deveselu, a\u015fa c\u0103 aici nu exist\u0103 aceast\u0103 primejdie balcanica de razboi si dezmembrare.<\/p>\n

Problema rom\u00e2nilor este c\u0103 nu \u00een\u0163eleg c\u0103 fapta unirii nationale este a moldo-valahilor si ca ideea e a \u015ecolii Ardelene, care nu vrea dezmembrarea, ea vrea emanciparea social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor, ea nu vrea catolicizarea ortodic\u015filor, ci ca to\u0163i ortodoc\u015fii s\u0103 fie ridica\u0163i la un alt statut, egal cu cel al crestinilor occidentali in Europa printr-un dialog, unire cu Roma. Papa Francisc a spus foarte clar, el vrea o refacere a unit\u0103\u0163ii cre\u015ftine f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, el nu pune nici o condi\u0163ie, ceea ce este cea mai generoas\u0103 platform\u0103 posibila. Exist\u0103, bine\u00een\u0163eles, \u015fi \u00een Occident oameni care spun: \u201eCu ortodoc\u015fii moldo-valahi nu se poate face cas\u0103 comuna, uita\u0163i-v\u0103 la infractorii din politica, la prim mini\u015ftri, mini\u015ftri, parlamentari \u2026\u201d. In trecut ei nu aveau imunitate. Deci avem\u00a0 un blocaj de natur\u0103 spiritual\u0103. Dac\u0103 nu reu\u015fim s\u0103 ie\u015fim din blocaj, vom bate pasul pe loc sau dam inapoi. O dezmembrare nu este posibil\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, dar dezastrul socio-politic este evident. Cinci milioane de rom\u00e2ni \u015fi-au luat deja umea \u00een cap, nu a fost niciodat\u0103 \u00een istorie a\u015fa ceva. Pre\u015fedintele, seful statului si bisericii la ortodocsi, \u201erege si preot\u201c, nu mai are posiblitatea, cum au avut to\u0163i domnitorii crestini din trecut, de a-i trage la r\u0103spundere pe baroni locali raufacatori care vand tara. A\u015fa c\u0103 \u015fi Occidentul este oarecum vinovat de Forma fara Fond din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

De 500 de ani la Bucure\u015fti se duce o lupta intre boieri, domnitori \u015fi marile puteri. Isoria e plina de boieri corupti, rebeli si domnitori mai mult sau mai putin patrioti care luptau \u00eempotriva lor. Boierii mai mult sau mai putin patrioti \u00ee\u015fi urm\u0103reau interesele si marile puteri atotputernice puneau sau \u00eel inlaturau pe domnitorul din gratia divina. Boierii nu aveau imunitate, ei erau supu\u015fii domnitorului, care le \u00eent\u0103rea drepturile, sau le lua. Acum, baroni locali ortodoc\u015fi moldo-valahi corupti au dreptul de proprietate si domnitorul nu poate s\u0103 intervin\u0103, iar DNA-ul vor s\u0103 \u00eel desfiin\u0163eze. Dupa Ministrul Justi\u0163iei actul administrativ nu poate fi controlat. Avem un blocaj spiritual, politic, administrativ, social \u015fi chiar demografic. Cinci milioane au plecat \u00een vest, invatamantul e la pamant, spitalele au ajuns s\u0103 fie mai periculoase ca bolile etc. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie unii cred c\u0103 prin dezmembrare se rezolv\u0103 totul, din contr\u0103, ea ar crea pentru rom\u00e2ni o situa\u0163ie mult mai grav\u0103, de aceea e necesara refacerea unit\u0103\u0163ii cu Roma f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, cum propune Papa Francisc. Faptul c\u0103 sunt unii care nu vor ca Papa s\u0103 vin\u0103 in tara e evident, ca si faptul c\u0103 urm\u0103torul Pap\u0103 ar putea fi mai putin generos. Nu trecerea la catolicism este problema ci emanciparea tuturor ortodoc\u015filor. Dar na\u0163ionalizarea ideii \u015ecolii Ardelene de c\u0103tre ortodoc\u015fii moldo-valahi blocheaz\u0103 energiile na\u0163ionale.<\/p>\n

Titus Suciu:<\/strong> A\u0163i zis ceva de mijloace europene, dar la ora actual\u0103 mi se pare c\u0103 Orientul este mult \u00eenaintea noastr\u0103. Japonia este una din cele mai s\u0103race \u0163\u0103ri \u00een resurse naturale, dar cu o industrie \u015fi cu un nivel de trai absolut deosebite, pe ce se bazeaz\u0103 treaba asta? Iar China este \u00eentr-o cre\u015ftere nemaipomenit\u0103. Dup\u0103 ce au sc\u0103pat de Mao Dze Dong, care a fost cel mai mare criminal, care a ucis milioane de chinezi, China la ora actual\u0103 este o putere, o putere industrial\u0103 deosebit\u0103. Cum \u00een\u0163elege\u0163i, cum raport\u0103m noi asta c\u0103 Europa a fost o dat\u0103 centrul \u015fi industria german\u0103, cea francez\u0103, englez\u0103 erau pe primul plan, iar acum pozi\u0163ia asta este acum total pierdut\u0103.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>Eu nu v\u0103d c\u0103 industria german\u0103 exporta cel mai mult. Europenii la ora actual\u0103 au mai mul\u0163i solda\u0163i dec\u00e2t Statele Unite, \u015fi au de dou\u0103 ori mai multe investi\u0163ii \u00een armata dec\u00e2t Federatia Rusia. Asta numai a\u015fa, ca o parantez\u0103. Mirajul Orientului \u00cendep\u0103rtat la ortodocsi este legat de frica de apropierea de Roma. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd e vorba s\u0103 ne apropiem de Roma \u015fi de valorile autentice al Occidentului, vine si fantoma Extremului Orient. Japonia, China, India, \u00een care a fost Mircea Eliade, este o form\u0103 de diversiune ortodoxa bine cunoscut\u0103, dar Japonia, China se dezvolt\u0103 pe fundamente europene, occidentale, nu ortodoxe. Cele o 100 de milioane de cre\u015ftini chinezi, Hong Kongul cre\u015ftin, Coreea de Sud, o mare putere economic\u0103, a reu\u015fit \u00eentr-o sut\u0103 de ani s\u0103 treac\u0103 de la idolatrie la cre\u015ftinismul occidental. Cre\u015ftinismul occidental, nu ortodoxia este fundamentul acestei dezvolt\u0103ri. \u00cen Chiana, \u00eentr-o generatie, doua, vor fi 300 de milioane de cre\u015ftini. \u00cen Japonia cultura traditionala le permite integrarea cre\u015ftinismului rational occidental f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n

Noi suntem urma\u015fii legiunilor pierdute de la Dun\u0103rea de Jos, noi avem Roma \u00een numele nostru, Rom\u00e2nia, dar am pierdut leg\u0103tura cu Roma, prin ruperea Imperiului \u00een dou\u0103, la 395, noi am pierdut leg\u0103tura cu Roma la 1054, prin marea schism\u0103, am pierdut leg\u0103tura cu Roma prin Imperiul Bizantin, Rus \u015fi Otoman, care au tras o cortin\u0103 de fier impenetrabila, am pierdut leg\u0103tura cu Roma prin decizia Moscovei de a prelua misiunea Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit, a\u015fa c\u0103 suntem victimele unei istorii antiromane de 1600 de ani. Dar avem acuma \u015fansa s\u0103 ne emancip\u0103m, sa iesim in lume din groapa istorica in care suntem tinuti de greco-pravoslavnici. Privi\u0163i ce au reu\u015fit cei trei tineri ardeleni uniti care \u00een fiecare an plecau \u00een secolele XVIII-XX, la Roma. Ei au f\u0103cut o \u015ecoal\u0103 Ardelean\u0103, au avut episcopi, conduc\u0103tori ca Inocen\u0163iu Micu Klein, Vaida Voevod care a semnat la Paris facerea Rom\u00e2niei Mari. Rom\u00e2nii sunt totusi occidentali prin structura lor. Un consilier al Papei a spus foarte clar: \u201eNu noi am \u00eenv\u0103\u0163at latina de la Roma, ci Roma a \u00eenv\u0103\u0163at latina de la rom\u00e2ni\u201d. Aceast\u0103 mare cultur\u0103 tracic\u0103, neav\u00e2nd o limb\u0103 scris\u0103 se pare c\u0103 vorbea latina, dar noi am pierdut valorile romane, \u015fi trebuie s\u0103 le refacem. \u015ecoala Ardelean\u0103 le-a redescoperit, \u015fi imediat ortodocsii moldo-valahii in alianta cu greco-pravoslavniciii le-a lichidat.<\/p>\n

C\u00e2nd papii au \u00eenceput renasterea, revolu\u0163ia papal\u0103 din secolele XI-XIII, care au creat Occidentul de fapt, aici e necunoscut fenomenul acesta, adic\u0103 sacralizarea dreptului, sacralizarea persoanei, sacralizarea libertati omului, sacralizarea contractului, sacralizarea statului de drept, sacralizarea ratiunii si scolii, sacralizarea drepturilor pe care Dumnezeu le d\u0103 omului, \u015fi statul nu are voie s\u0103 se atinga de ele, dreptul de mi\u015fcare, de a vorbi liber. Avem drepturi noi, oamenii, de la Dumnezeu, pe care papii le aparau tenace \u00eenca din sec. XI de discretia feudalilor. C\u00e2nd \u00eens\u0103 s-a pus problema s\u0103 le pun\u0103 \u00een aplicare au constatat \u015fi ei c\u0103 nu mai erau \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 Dreptul Roman \u015fi au infiintat Universitatea de la Bologna, ca s\u0103 redescopere valorile juridice ale Romei. Ei bine, \u015fi noi trebuie s\u0103 facem cam acela\u015fi lucru, \u015fi e nevoie de o genera\u0163ie sau dou\u0103 pentru asta. Uita\u0163i-v\u0103 la uni\u0163i, erau aproape analfaber\u0163i c\u00e2nd au f\u0103cut unirea \u00een 1698. Dou\u0103, trei genera\u0163ii le-au trebuit p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au emancipat, p\u00e2n\u0103 au \u00eenv\u0103\u0163at latina, p\u00e2n\u0103 le-au spus celor de la Viena \u015fi de la Roma \u201eL\u0103sa\u0163i-ne s\u0103 ne conducem noi!\u201d, \u015fi au reu\u015fit cu ideea lor nationala si sociala s\u0103 fac\u0103 Rom\u00e2nia Mare. Dar Blajul nu a avut inspiratia, nu a avut puterea sa treaca Carpatii. Un mare e\u015fec. Apoi lichidrea Bisericii greco-catolice \u015fi a \u015ecolii Ardelene, mai ales defaimarea la Bucure\u015fti a \u015ecolii Ardelene, transformarea ei \u00een contrarul ei, nu \u00eemi dau seama dac\u0103 este prostie sau perfidie neobizantin\u0103, au generat criza spirituala si social-politica de azi. Asta blocheaz\u0103 toat\u0103 energia rom\u00e2nilor.<\/p>\n

Nu uita\u0163i c\u0103 romanii sunt urma\u015fii legiunilor romane, nu e un popor oarecare. Asta \u015ftie Roma foarte bine, de aceea le-a acordat \u00eentotdeauna o m\u00e2n\u0103 de ajutor, niciodat\u0103 Roma nu i-a uitat, \u015fi eu cred, sper c\u0103 venirea Papei Francisc acum, chiar dac\u0103 pre\u015fedintele Rom\u00e2niei nu este rom\u00e2n de etnie \u015fi nu este ortodox ca religie, s\u0103 aib\u0103 for\u0163a impreuna cu patriarhul ortodox si cardinalul greco-catolic s\u0103 ridice poporul rom\u00e2n pe alt piedestal. Noi, rom\u00e2nii, ar trebui s\u0103 avem la Roma un loc \u00een Senat. Avem, un cardinal dar e insuficient pentru un popor a\u015fa de mare. Poate c\u0103 m\u00e2ine vom avea un Pap\u0103 rom\u00e2n, cum am avut at\u00e2\u0163ia \u00eemp\u0103ra\u0163i romani de origine trac\u0103 \u015fi dac\u0103\u2026<\/p>\n

Titus Suciu:<\/strong> \u2026 din 87 de \u00eemp\u0103ra\u0163i romani, 43 au fost de origine traco-dac\u0103.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Eu \u00een\u0163eleg c\u0103 la Bucure\u015fti ideile acestea sunt greu de acceptat, cred c\u0103 nici nu sunt \u00een\u0163elese, ortodocsii moldo-valahii tr\u0103iesc \u00eentr-o lume clientelara neobizantin\u0103, neofanariota rupt\u0103 de Occident. Bucure\u015ftenii, sau valahii dac\u0103 \u00eemi permite\u0163i, sau \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 nu a avut niciodat\u0103 o leg\u0103tur\u0103 spiritual\u0103 cu Occidentul. Singura lor \u015fans\u0103 de a se apropia de Occident a fost limba, cultura francez\u0103, diploma\u0163ia \u015fi masoneria, mai mult nu. Asta e insa insuficient pentru emanciparea intregului popor. Cantonarea rom\u00e2nilor la nivel de cultur\u0103 apuseana \u015fi masonerie, \u015fi nu la nivel spiritual al culturii crestine occidentale, care este Roma, e dezastruoasa. E suficienta sa ne uitam in stenograma dialogului de 45 de minute dintre Papa Paul al VI-lea \u015fi Ceau\u015fescu ca sa constatam c\u00e2t\u0103 simpatie are Papa pentru rom\u00e2ni, cum ii \u00eentindea m\u00e2na, iar Ceausescu, autist \u201ein lanturile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite si constantinopolitane\u201c n-avea cum \u00een\u0163elegea dimensiune universalitatii, importanta Romei si astfel au avut el si sotia sa o soarta tragica.<\/p>\n

Vasile Bogdan:<\/strong> Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 un fenomen, la aceast\u0103 or\u0103 poporul rom\u00e2n, \u00een care investim at\u00e2tea speran\u0163e, este un popor vl\u0103guit, iat\u0103, cinci milioane au plecat \u00een Occident. Noi facem scandal \u00een lume vizavi de un milion de musulmani care au venit \u00een Europa, dar faptul c\u0103 cinci milioane de rom\u00e2ni sunt pierdu\u0163i pe undeva pare un lucru normal. Ace\u015ftia reprezint\u0103 o \u015fans\u0103 pentru o rena\u015ftere rom\u00e2neasc\u0103 sau este o categorie definitiv pierdut\u0103?\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Este o \u015fans\u0103 din toate punctele de vedere. \u00cen primul rand, ace\u015fti cinci milioane demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00eentre romani \u015fi Occident nu este nici o problem\u0103 de compatibilitate, de adaptare, cum e cazul mahomedanilor si idolatrilor. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ne arata directia de mers, ei nu s-au dus la Moscova, nu s-au dus la Constantinopol, nu s-au dus \u00een China sau India, nici macar tigani, care vin de acolo, nu vor in India, ci in vest. Spre Occident. Ei \u015ftiu instinctiv c\u0103 sunt urma\u015fii legiunilor pierdute ale Imperiului Roman la Dunarea de Jos, ei \u015ftiu c\u0103 sunt romani, \u015fi occidentalii mizeaz\u0103 s\u0103-i aib\u0103 in lumea lor. Eu tr\u0103iesc \u00een Occident \u015fi nu am avut probleme. Marele c\u0103rturar protocronist Mihai Ungheanu la un moment dat m\u0103 \u00eentreba: \u201eCe apreciezi tu la occidentali, de ce stai tu cu ei?\u201d. \u015ei eu \u00eei spuneam: \u201eProbabil dreptul roman m\u0103 \u0163ine acolo. La Bucure\u015fti, cutumele neofanariote turco-pravoslavnice imi sunt cam straine\u201d. Am avut o conferin\u0163\u0103 la Stuttgart, cu titlul: \u201eCe caut\u0103 rom\u00e2nii \u00een Occident?\u201d c\u0103 ei caut\u0103 ceva, ei vin acolo. Sala a fost plin\u0103, \u015fi un \u0163igan rom m-a \u00eentrebat contrariat, toat\u0103 lumea zicea: \u201eCe c\u0103uta\u0163i voi aicea?\u201d, zic \u201eNu, eu nu pun un accent negativ intrebarii, asa ca hai s\u0103 c\u0103ut\u0103m impreuna un raspuns. Ce c\u0103ut\u0103m in vest?\u201d \u015ei fiecare s-a ridicat \u015fi a spus: Eu caut libertate, dar pe hirtie, ci si material\u0103, libertatea roman\u0103 e si material\u0103. Acasa \u00eemi dau libertate constitutionala, dar ma \u0163in la nivel de iobag. Altul a spus: Am venit pentru dreptate. \u015ei acolo nu ai dreptate? Nu, acolo dreptatea se cumpara. Altul spune eu vreau pace. Imperiul Roman garanta libertatea, \u015fi material\u0103, dreptatea, Dreptul Roman, \u015fi pacea, ceea ce erau pentru popoarele barbare de la grani\u0163\u0103 insuportabil de acceptat. \u015ei ei voiau libertate, dreptate \u015fi pace. Rom\u00e2ni care au plecat \u00een Occident descoper\u0103 c\u0103 sunt liberi material, nu teoretic, au drepturi, nu care trebuie cump\u0103rate. Tr\u0103iesc \u00een pace, nimeni nu \u00eei agreseaz\u0103. Toate astea nu le au \u00een Rom\u00e2nia de azi. Ca atare trebuie s\u0103 revina in Imperiul Roman, toti rom\u00e2nii trebuie s\u0103 fac\u0103 parte din Sfantul Imperiu, UE. Asta vor to\u0163i, \u015fi \u0103\u015ftia de aici, \u015fi cei care au plecat. Asta vrea \u00eentreaga lume, chiar barbara si idolatra. De aceea aceste trei norme sunt at\u00e2t de dorite de \u00eentreaga lume. Acestea sunt cele trei dorin\u0163e legitime ale fiec\u0103rui om care e crea\u0163ia lui Dumnezeu, adic\u0103 nu e nimic nou, sunt 2.000 de ani de tradi\u0163ie a Vechiului \u015fi Noului Testament.<\/p>\n

Din p\u0103cate aici, \u00een Rom\u00e2nia, Vechiul Testament, Profetul Israelului Amos, Karl Marx a fost la mare vog\u0103 \u00een perioada dictaturii de dezvoltare ortodoxo-comunista. F\u0103r\u0103 Roma si Noul Testament a\u0163i v\u0103zut la ce abera\u0163ii antisemite si atrocitati s-a ajuns. Va trebui s\u0103 refacem un echilibru \u00eentre Vechiul \u015fi Noul Testament. Conflictul e veche de 2.000 de ani, unii nu mai vor Vechiul Testament, al\u0163ii refuza Noul Testament, dar noi trebuie s\u0103 le urmam, cinstim pe ambele \u015fi mai ales tradi\u0163ia multimilenara a Romei. Cam asta e, s\u0103 spunem, un crochiu destul de incomplet dar de la sine \u00een\u0163eles \u00een Occident. Iar aici, la Portile Orientului, \u00een lumea neofanariota de la Bucure\u015fti, e greu, aproape imposibil de f\u0103cut accesibil, ce e occidentul. Ei au alte tradi\u0163ii, orientale. Un exemplu: ei nu cunosc, accepta ca revolu\u0163ia papal\u0103 din secolul XI-XIII a pus bazele civilizatiei occidentale, ei cred ca ele au fost puse de Revolu\u0163ia Francez\u0103 laica, iluminista, masonica din secolul XVIII, refuza c\u0103 Occidentul e construit pe valorile Vechiului \u015fi Noului Testament, pe traditia romana, papala. E greu de f\u0103cut la ortodocsi accesibil chiar aquiul comunitar UE, codul canonic catolic modernizat, pe care l-au semnat si spun ca vor sa-l implementeze.<\/p>\n

Cam tot ce ofer\u0103 Rom\u00e2nia cultural este influentat sau un produs al Occidentului, Br\u00e2ncu\u015fi, Eliade, Cioran, Celibidache, Enescu etc. Dac\u0103 r\u0103m\u00e2nea Cioran \u015fi Eliade aici, mureau la Canal, Br\u00e2ncu\u015fi \u00een Gorj, era dogar, dovad\u0103 faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd a vrut s\u0103-\u015fi dea operele sale rom\u00e2nilor pe gratis, ace\u015ftia le-au refuzat. Rom\u00e2nii tr\u0103iesc o dram\u0103, cei cinci milioane care sunt \u00een Occident sunt o mare \u015fans\u0103: ei arat\u0103 \u00een ce direc\u0163ie vor rom\u00e2nii, nu la Moscova, Constantinopol, ei vor la Roma, vor s\u0103 fie egali cu occidentali. \u015ei \u00een ortodoxie e posibil asta. \u015ei \u00een al doilea r\u00e2nd, ei sunt deja o for\u0163\u0103 politica, ultimele alegeri prezidentiale au fost decise de ei. Iar dupa Fericitul papa Ioan Paul II vine si Papa Francisc \u00een Rom\u00e2nia. Sf\u00e2ntul Imperiu German de Na\u0163iune German\u0103, UE\/NATO, occidentalii nu pot, nu vor s\u0103 renun\u0163e la romani, cum nu au renun\u0163at nici romanii la originea, constiinta lor romana.<\/p>\n

Titus Suciu:<\/strong> Am re\u0163inut o formulare, urma\u015fii legiunilor romane, ori ce \u015ftiu eu este c\u0103 legiunile romane nu erau romane, erau formate din cet\u0103\u0163eni din toate \u0163\u0103rile din nordul Africii, deci nu erau romane romane. Dup\u0103 acea, se sus\u0163ine de c\u0103tre unii speciali\u015fti pe care eu nu pot s\u0103-i accept, c\u0103 limba rom\u00e2\u0163n\u0103 este succesoarea, sau vine din limba latin\u0103. Or Carmen Huertes, deci om de \u015ftiin\u0163\u0103 din Spania, spune c\u0103 noi, limba noastr\u0103, noi nu venim din limba latin\u0103, nici rom\u00e2na, nici spaniola nu vin din limba latin\u0103. O spune carmen Huertes, nu oricine! Dup\u0103 aceea, limba italian\u0103, limba latin\u0103 se pune la baza limbii italiene, or limba italian\u0103 la ora actual\u0103 are peste 2.200 de dialecte, dar dialecte la nivel de limbi str\u0103ine, adic\u0103 calabreza, napoletana, toscana, ace\u015ftia nici nu se \u00een\u0163eleg. \u00centrebarea este de ce noi, care am fost ocupa\u0163i doar 164 de ani de Imperiul Roman, iar din vechea \u0163ar\u0103 daco-trac\u0103 din Dacia a fost ocupat\u0103 doar 14 la sut\u0103, ca teritoriu, \u015fi doar 164 de ani. cum putem explica ceea ce spun unii c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 se trage, este consecutiv\u0103 limbii latine c\u00e2nd la ei \u00een \u0163ar\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103-\u015fi impun\u0103 o singur\u0103 limb\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Problemele lingvistice, \u00een ce m\u0103sur\u0103 acest mare popor trac, cel mai numeros dup\u0103 indieni vorbea o limb\u0103 indo-germanic\u0103, e similar\u0103 cu latina, sau nu, sau dialectele, acestea sunt probleme ale lingvi\u015ftilor. Ce ne intereseaz\u0103 pe noi \u00een primul r\u00e2nd ca urma\u015fi al legiunilor romane este \u00een primul r\u00e2nd libertatea latinului, care ori unde venea avea o anumit\u0103 demnitate, tradi\u0163iile lui de drept, libertate, eficienta militara si administrativa, toate care le g\u0103sim ast\u0103zi \u00een biserica universal\u0103 catolic\u0103 roman\u0103, fundament al civiliza\u0163iei occidentale. Care se bazeaz\u0103, civiliza\u0163ia apuseans, pe dreptul roman, pe tradi\u0163iile imperiului roman, nu at\u00e2t pe etnia, c\u0103 dac\u0103 privim \u015fi mai atent la tradi\u0163iile Sf\u00e2ntului Imperiu Roman de Na\u0163iune German\u0103, putem spune dupa Davidson, un c\u0103rturar englez, pe l\u00e2ng\u0103 dreptul \u015fi cultura roman\u0103, papalitate \u015fi continuitatea Sf\u00e2ntului Imperiu Roman \u015fi energia debordant\u0103 a neamurilor germanice, ale lui Carol cel Mare. El a preluat \u015ftafeta \u015fi a pus baza Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, care dup\u0103 aceea a devenit de Na\u0163iune German\u0103, tradi\u0163ie pe care ast\u0103zi o vedem \u00een Uniunea European\u0103 \/ NATO. De aceea noi nu trebuie s\u0103 mergem la elementul linvistic sau etnic, ci direct la fundamentele culturii occidentale, care sunt romane universale \u015fi care ne sunt \u015fi nou\u0103 proprii.<\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Dovada cea mai elocvent\u0103 a acestei apropieri a noastre de Occident sunt cele cinci milioane de rom\u00e2ni \u00een Occident care nu fac nici cea mai mic\u0103 problem\u0103. Nu numai c\u0103 nu fac nici cea mai mic\u0103 problem\u0103, ni se potrive\u015fte de minune, cultura, dreptul roman noi \u00eel consider\u0103m ca fiind al nostru, poate c\u0103 e mai mult dreptul roman cu care ne-au obi\u015fnuit legiunile, decat limba latin\u0103, care se pare c\u0103 a fost \u015fi a noastr\u0103 ini\u0163ial, a tracilor, e cea care ne d\u0103 aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de apartenen\u0163\u0103 la Occident. Ei ne vad, cred c\u0103 suntem, cum spuneau cei din perioada interbelic\u0103, \u201e\u00een lan\u0163urile grele ale duhovniciei \u015fi soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane\u201d. Privi\u0163i cei patru pre\u015fedin\u0163i Ceau\u015fescu, Iliescu, Constantinescu \u015fi B\u0103sescu, nu faptul c\u0103 to\u0163i sunt ortodoc\u015fi \u015fi moldo-valahi, eu sunt convins c\u0103 ei nu au avut acces la modul de a gandi si actiona al Occidentului, ei nu au percep\u0163ia reala a UE, asta cere timp.<\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Transilv\u0103nenilor le-au trebuie 300 de ani p\u00e2n\u0103 au intrat din nou \u00een ritm cu Occidentul, iar de o sut\u0103 de ani sunt deturna\u0163i de la misiunea lor de c\u0103tre ortodicsii moldo-valahi. Ei nu accept\u0103 aceast\u0103 terminologie pentru c\u0103 vor s\u0103 fie proprietarii, \u015fi ai Unirii, \u015fi ai leg\u0103turii cu Occidentul, \u015fi ai ideii si a faptei na\u0163ionale, ceea ce este absurd si contraproductiv, e d\u0103un\u0103tor emanciparii neamului rom\u00e2nesc. Cei de la Bucure\u015fti nu au ideea na\u0163ional\u0103, ei sunt un fel de vatafi vremelnici, cum au fost sub bizantini, turco-fanalior\u0163i si greco-pravoslavnici. Ei sunt \u00een permamen\u0163\u0103 curele de leg\u0103tur\u0103 ale imperiilor. Noi trebuie s\u0103 redevenim o curea de leg\u0103tur\u0103 autentica cu Occidentul, cu Roma. Asta a fost \u015ecoala Ardelean\u0103, asta a fost Biserica greco-catolic\u0103. \u015ei acum, bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu se pune problema ast\u0103zi a refacerii unit\u0103\u0163ii cu Roma ca la anul 1698, nu se pune nici ca la 1859, 1918, se pune ca la 2018, c\u00e2nd va veni Papa Francis \u015fi sper ca rom\u00e2nii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ce pa\u015fi importan\u0163i pot face pentru emanciparea tuturor. Nu numai cei cinci milioane care s-au emancipat individul \u00een Occident, dar \u015fi \u0103\u015ftia de aici, colectiv, care au r\u0103mas. \u015ei s\u0103 se termine cu aceast\u0103 gogori\u0163\u0103 c\u0103 Occidentul \u00een vrea pe ei convertiti, catolici, vrea s\u0103-i catolicizeze. Nu vor occidentalii \u00eenc\u0103 18 de milioane de ortodoc\u015fi s\u0103 fie catolici c\u00e2nd ei au aproape doua miliarde de fideli \u015fi \u00een fiecare an au o cre\u015ftere de 3-5 la sut\u0103, \u00een Asia \u015fi \u00een Africa \u00een mod special. Cert este c\u0103 ei trebuie s\u0103 se orienteze spre Moscova, sau spre Roma, dar aceast\u0103 autocefalie orientat\u0103 spre Orient, spre Constantinopol este paralizant\u0103 la ora actual\u0103, iar construirea Bisericii M\u00e2ntuirii Neamului mi-e team\u0103 s\u0103 nu fie din nou o diversiune de a afirma arhitectural c\u0103 Rom\u00e2nia Mare e ortodoxie moldo-valah\u0103, ca ei au ideea na\u0163ional\u0103, \u015fi din nou s\u0103 ajungem la un blocaj. Eu \u00een\u0163eleg c\u0103 ei au cele mai bune inten\u0163ii, ei se g\u00e2ndesc probabil la viitoarea n\u0103val\u0103 asiatica, turco-pravoslavnic\u0103, \u00een felul acesta supravie\u0163uim de un mileniu, dar la ce nivel, \u015fi dac\u0103 asta a fost valabil \u00een trecut, ast\u0103zi, \u00een globalizarea, mondializarea capitalului, dep\u0103\u015firea statului na\u0163ional ca form\u0103 de acumulare primitiv\u0103 de capital e la ordinea zilei. Am v\u0103zut la Ceau\u015fescu, el a \u00eencercat o acumulare primitiv\u0103 de capital ca s\u0103 intre laic \u00een lume. Rezultatul? Totul e pulverizat. Nu, va trebui s\u0103 facem un pas \u00eentr-o cu totul alt\u0103 direc\u0163ie, s\u0103 lu\u0103m taurul de coarne, \u015fi s\u0103 accept\u0103m c\u0103 suntem occidentali prin origine, suntem occidentali prin orientare, suntem occidentali prin tradi\u0163iile noastre. Nimeni nu ne cere de la Roma s\u0103 fim altfel dec\u00e2t suntem, crestini.<\/p>\n

Titus Suciu:<\/strong> Exist\u0103 trei mentori spirituali monoteisti Moise, Iisus \u015fi Mohamed, exist\u0103 un conflict \u00eentre fideli lor. Exist\u0103 acest r\u0103zboi, ce se va \u00eent\u00e2mpla?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Este clar ce se va \u00eent\u00e2mpla. Dac\u0103 ne uit\u0103m foarte concret, la anul 1900 erau 200 de milioane de musulmani, ast\u0103zi sunt un miliard jum\u0103tate. Au ajuns la aceast\u0103 explozie demografic\u0103 pentru c\u0103 europenii le-au dat medicin\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, industrie, i-a ajutat, mai mult sau mai putin dezinteresat. I-au ajutat s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 state moderne, i-au ajutat pe toate c\u0103ile. P\u00e2n\u0103 au ajuns ei \u00een\u015fi\u015fi la un blocaj. Tot ce fac ei ast\u0103zi \u00eempotriva Occidentului e de natur\u0103 genuin occidental\u0103. Ei nu fac mai nimic de natur\u0103 musulman\u0103. Uita\u0163i-v\u0103, faptul c\u0103 se bag\u0103 cu o ma\u015fin\u0103 peste cre\u015ftini, folosesc o ma\u015fin\u0103 f\u0103cut\u0103 de europeni, faptul c\u0103 se bag\u0103 cu un avion in zgarie nori, faptul c\u0103 logistica lor e cu PC, celulare, toate sunt ale europenilor etc. Ei nu aduc nimic al lor si sunt fireste disperati. De aceea st\u0103m \u015fi ne mir\u0103m, ca sunt occidentaliza\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een m\u0103duva oaselor \u015fi nu bag\u0103 de seam\u0103. Conflictul acesta e la ora actual\u0103 pe mai multe fronturi, \u00een primul r\u00e2nd e un conflic din punct de vedere occidental cu ortodoc\u015fii, cu Rusia, cu rom\u00e2nii, bulgarii, grecii, care nu pre \u00een\u0163eleg lumea, \u015fi trebuie ajutati, nu pot fi lasati de izbleli\u015fte. I-am v\u0103zut la Marele \u015fi Sf\u00e2ntul Sinod Panortodox, care totu\u015fi a fost un succes, ultimul a avut loc la anul 787, iar decizia s\u0103 se re\u00eent\u00e2lneasc\u0103 din patru \u00een patru ani, e revolu\u0163ionar\u0103.<\/p>\n

Conflictul cu musulmanii e tot o parte a conflictului religios \u00eentre ortodoc\u015fi \u015fi catolici, \u00eentre urma\u015fii Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit \u015fi ai Imperiului Roman de Apus. S\u0103 lu\u0103m un alt exemplu, ortodoc\u015fii ii \u00eenvinovatesc pe crucia\u0163i, c\u0103 au distrus Bizan\u0163ul. Dar ei au fost chema\u0163i s\u0103 refac\u0103 unitatea cre\u015ftin\u0103. \u015ei v\u0103z\u00e2nd, dup\u0103 200 de ani c\u0103 nu o pot face cu vorba bun\u0103, s\u0103 zic a\u015fa, au folosit for\u0163a cu care erau obi\u015fnui\u0163i si au ref\u0103cut unitatea cre\u015ftin\u0103. Ea a durat numai 60 de ani, dar totu\u015fi a fost o prim\u0103 \u00eencercare. Ast\u0103zi tr\u0103im o perioad\u0103 mai optimist\u0103. Putin, \u015feful Federatiei si Bisericii ruse, protectorul tuturor ortodoc\u015filor, a semnat cu Papa Francisc 30 de puncte pe care se \u00een\u0163eleg, la Havana. Patriarhul Kiril al Rusiei \u00eel nume\u015fte de atunci pe Putin \u201eo minune dumnezeiasc\u0103\u201d. Noi, \u00een Rom\u00e2nia nu \u00eel numim inca \u201eo minune dumnezeiasc\u0103\u201d, noi nu am semnat cu Fericitul papa Ioan Paul II nici o declaratie comuna, cu toate c\u0103 a fost la Bucuresti. De ce suntem noi at\u00e2t de inhiba\u0163i, de ce suntem noi at\u00e2t de frico\u015fi? Eu zic c\u0103 va trebui s\u0103 facem con\u015ftient\u0103 \u015fansa noastr\u0103. Noi avem protec\u0163ia Occidentului la ora actual\u0103, \u015fi de aceea profit\u0103m, a\u015f putea spune, \u00een mod neru\u015finat de acest privilegiu, dar nu este suficient. Musulmanii sunt o problem\u0103 care va fi rezolvat\u0103, nu am nici un fel de dubiu, dar problema noastr\u0103 nu este problema lor, s\u0103 nu ne folosim din nou musulmanii ca de o diversiune, noi trebuie s\u0103 decidem c\u0103 suntem romani, c\u0103 suntem urma\u015fii legiunilor romane, tot a\u015fa cum germanii sunt urma\u015fii romanilor, prin Carol cel Mare \u015fi prin Sf\u00e2ntul Imperiu\u00a0 Roman de Na\u0163iune German\u0103.<\/p>\n

Nu etnia ne legitimeaz\u0103 pe noi, ci tradi\u0163iile cresine, limba, cultura noastr\u0103, \u015fi nu in ultimul rand cele cinci milioane de rom\u00e2ni care tr\u0103iesc \u00een Occident \u015fi se descurc\u0103 de minune. Ei nu au nici o problem\u0103 s\u0103 se simt\u0103 acolo ca pe\u015ftele \u00een ap\u0103. Dar de ce s\u0103 nu aducem apa aici, legislatia occidentala, aquisul comunitar, s\u0103 se simt\u0103 ei si aici ca acas\u0103? De ce trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00een Occident, \u00een lumea dreptului roman, \u00een libertatea roman\u0103, tradi\u0163iile lor \u015fi s\u0103 nu aducem libert\u0103\u0163ile, dreptatea si pacea aicea? Asta e problema. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 sunt rezisten\u0163e, bine\u00een\u0163eles c\u0103 nu toat\u0103 lumea accept\u0103 dorin\u0163a de emancipare a romanilor, dar depinde de noi s\u0103 facem acest pas.<\/p>\n

Legat pe perspectivele actuale ale Rom\u00e2niei \u00eentr-un context general, trebuie s\u0103 constat\u0103m c\u0103 statul national a pierdut din importan\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a capitalului interna\u0163ional, ceea ce creaz\u0103 dificult\u0103\u0163i de percepere a realit\u0103\u0163ii la ortodoc\u015fi. Ei pun baz\u0103 pe stat, pe autocefalia lor, \u00een condi\u0163iile \u00een care capitalul interna\u0163ional a spart grani\u0163ele, \u00een lupta dintre stat \u015fi capital, capitalul a \u00eenvins pretutindeni \u00een lume. Vede\u0163i asta \u00een Grecia, vede\u0163i \u00een Uniunea European\u0103. Dac\u0103 \u00een Uniunea European\u0103 rezist\u0103 \u015fi va continua sa reziste, numai pentru c\u0103 nu ar face fa\u0163\u0103 Germania, Fran\u0163a etc. capitalului interna\u0163ional ca entit\u0103\u0163i statale, atunci v\u0103 imagina\u0163i ce lips\u0103 de importan\u0163\u0103 are statul rom\u00e2n \u00een acest context nou. Capitalul interna\u0163ional la ora actual\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte lumea, multe state sunt un fel de fic\u0163iune. C\u00e2teva companii mari ale lumii sunt mai puternice dec\u00e2t\u00a0 Uniunea European\u0103, cred. V\u0103 da\u0163i seama c\u0103 nici un concern de dimensiuni mari \u00een lume nu \u00ee\u015fi pune mintea cu o tara mica, pentru c\u0103 este mult mai puternic\u0103. De aceea bugetul Rom\u00e2niei, politica rom\u00e2neasc\u0103 statal\u0103 este lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103 pentru mass media occidental\u0103, pe nimeni nu intereseaz\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu el aici. Oricum, acest buget pe care \u00eel fac ei este pentru asista\u0163ii sociali, pentru salariile unui sistem parazitar statal si e pu\u0163in deprimant c\u0103 statul nu mai are for\u0163a lui din trecut. Nu trebuie s\u0103 mergem prea departe, statul lui Ceau\u015fescu avea o anumit\u0103 coeren\u0163\u0103, a\u0163i v\u0103zut cum s-a pulverizat? Nu a mai r\u0103mas mai nimic din el.<\/p>\n

Cultura de anonimat a rom\u00e2nilor este dublat\u0103 de lipsa de importan\u0163\u0103 economic\u0103 pentru economia mondial\u0103. A\u015fa c\u0103 politica rom\u00e2neasc\u0103 nu se bucur\u0103 de prea mare aten\u0163ie \u00een media occidental\u0103, sunt probleme mult mai grave acolo, conflictul cu lumea islamic\u0103, conflictul cu lumea ortodox\u0103 slav\u0103, cu care nu a g\u0103sit \u00eenc\u0103 o formul\u0103 de convie\u0163uire, conflictele economice cu China, cu Japonia, schimbarea echilibrelor financiare \u00een lume, astea sunt la ordinea zilei. Aici nu v\u0103d eu o schimbare prea mare. Dacia<\/em> este o firm\u0103 internationala care are o anumit\u0103 reputa\u0163ie \u00een Occident, alta nu exist\u0103, emigran\u0163ii rom\u00e2ni sunt insa bine v\u0103zu\u0163i \u00een Occident, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 \u0163iganii romanes romi au creat o imagine negativ\u0103 dup\u0103 Revolu\u0163ie. Programul de guvernare e necunoscut. Nu am auzit nici unde un comentariu legat de el, 75 la sut\u0103 salarii si ajutoare sociale, fara mari investitii, deprimant, a\u015f spune, iar ca occidentalii s\u0103 vin\u0103 s\u0103 fac\u0103 infrastructur\u0103 aici, e greu de imaginat.<\/p>\n

Uniunea European\u0103 d\u0103 bani nerambursabili cu condi\u0163ia ca rom\u00e2nii s\u0103 participe \u015fi ei, dar pentru infractorii este mai u\u015for s\u0103 devalizeze bugetul dec\u00e2t s\u0103 participe cu banii lor la un proiect care dup\u0103 aceea s\u0103 fie \u015fi controlat. A\u015fa c\u0103 se pare c\u0103 Dragnea, omul tare la ora actual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, cu \u00eentreprinderea lui de drumuri, a reu\u015fit performan\u0163e mari \u00een devalizarea bugetului, cum a reu\u015fit \u015fi Adrian N\u0103stase cu compania de drumuri Bethtel. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een toat\u0103 lumea a treia, nu-s moldo-valahii a\u015fa de originali. Originalitatea actual\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een privin\u0163a devaliz\u0103rii bugetului e legat de faptul c\u0103 e \u00een Uniunea European\u0103, care s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 fac\u0103 DNA-ul si \u00eencerca s\u0103 \u0163in\u0103 sub control corup\u0163ia la nivel \u00eenalt, cea de la nivelul de jos \u015fi abuzurile la nivel jos nu intereseaz\u0103, a\u015fa c\u0103 va fi un sistem mixt. Corup\u0163ia va supravietui, iar o re\u00eemprosp\u0103tare a clasei politice, ca s\u0103 spunem a\u015fa, nu cred c\u0103 este o perspectiv\u0103 prea apropiat\u0103. Cred \u00een schimb c\u0103 tineretul de ast\u0103zi \u00eencepe s\u0103 fie constient. 600.000 de tineri au ie\u015fit pe strad\u0103 iarna asta sa protesteze impotriva coruptiei. Asta f\u0103cut impresie \u00een Occident. Ei sunt acum de 20 de ani si vor prelua puterea peste 20 de ani, atunci vor fi la 40-50 de ani \u2026<\/p>\n

Vasile Bogdan: <\/strong>\u2026 dac\u0103 nu o s\u0103 plece \u00eente timp\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> \u2026 nu, nu o s\u0103 plece, din contr\u0103 cred c\u0103 mul\u0163i vor reveni, pentru c\u0103 \u015fi Occidentul este interesat ca aici s\u0103 existe un stat func\u0163ionabil, \u015fi va \u00eencuraja revenirea. Vor avea programe, cred eu, de \u00eemprosp\u0103tare a structurilor social-politice care s\u0103 permit\u0103 aceasta, mai ales c\u0103 structura social-politic\u0103 occidental\u0103 trece \u015fi ea printr-un proces de schimbare. Ceea ce dumneavoastr\u0103 vede\u0163i aici ca ceva nou \u00een Occident, este c\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea de 60 de ani a Uniunii Europene, papa Francisc a spus clar: \u201eVom avea nevoie \u015fi de personalit\u0103\u0163i \u2026\u201d, ceea ce dup\u0103 r\u0103zboi nu a fost cazul. Democra\u0163ia crestina postbelic\u0103 european\u0103 a fost construit\u0103 pe mediocrit\u0103\u0163i. Dup\u0103 personalit\u0103\u0163ile malefice Hitler, Mussolini, Franco nu numai papalitatea era speriat\u0103 de faptul c\u0103 trei romano-catolici au dus Europa pe marginea pr\u0103pastiei. S-a luat atunci decizia construirii unei democra\u0163ii cre\u015ftine bazat\u0103 pe mediocrit\u0103\u0163i, alegeri din doi \u00een doi ani, trei ani, s\u0103 nu poat\u0103 ie\u015fi nici o personalitate \u00een fa\u0163\u0103. \u015ei s\u0103 se promoveze personalit\u0103\u0163i slabe, gen Hollande, Sarkozy, Merkel, Schulz, Junker. Personalit\u0103\u0163ile care s-au creat pe baza democra\u0163iei cre\u015ftine erau de o mediocritate care garantau pacea. Asta era garan\u0163ia c\u0103 nu vom ajunge in nici un caz pe marginea prapastiei unui nou razboi mondial. Dar mediocritatea \u015fi-a epuizat insa resursele dupa invazia islamului din zilele noastre \u015fi va fi nevoie \u00een perioada urm\u0103toare de alte personalit\u0103\u0163i politice, mai puternice. Asta a spus papa \u00een fa\u0163a celor 27 de reprezentan\u0163i ai Europei, \u00eentre care era \u015fi presedintele Klaus Werner Johannis. A\u015fa c\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la descoperirea unor noi personalit\u0103\u0163i politice autentice. Alegerea lui Johannis ca interfa\u0163\u0103 a moldo-valahilor ortodocsi cu Occidentul nu e o idee rea, dar e insuficienta. Pe viitor va trebui un efort mai mare in descoperirea unor noi personalit\u0103\u0163i, care sa depaseasca mediocritarea calduta contemporana. Presupun c\u0103 din randurile celor 600.000 de tineri care au protestat recent impotriva legalizarii coruptiei urgente, clientelismului neofanariot, se vor remarca personalit\u0103\u0163i puternice con\u015ftiente de o leg\u0103tura autentica cu Occidentul si vor t\u0103ia nodul gordian care \u00eei \u0163in pe rom\u00e2ni \u00eentr-o cultura de anonimat, izolati de civilizatia Romei, prizonieri in lan\u0163urile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane, la periferia Europei. Toate drumurile duc la Roma!<\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

Romanii la Limes, intre Imperiu si Barbari<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Vasile Bogdan \u0219i Viorel Roman<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Timi\u015foara 1994 si 2016<\/p>\n

\u00centre aceste dou\u0103 interviuri au trecut mai bine de dou\u0103 decenii, mai exact, primul a fost \u00eenregistrat \u00een anul 1994, iar al doilea \u00een august 2016. Interlocutor, dr. Viorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania. Timpul i-a \u00eent\u0103rit personalitatea, la prima \u00eent\u00e2lnire fusese un politolog afirmat \u00een Occident, mai pu\u0163in cunoscut la noi, acum este recunoscut ca o autoritate pe plan mondial, un bun cunosc\u0103tor al problemelor legate de Balcani, de fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile istorice \u015fi politice de aici, opiniile sale contur\u00e2nd cu precizie un spa\u0163iu, mentalit\u0103\u0163i, orient\u0103ri care se ridic\u0103 din vremuri trecute spre zilele de ast\u0103zi, configur\u00e2nd viitorul.\u00a0<\/em><\/p>\n

M\u0103rturisesc c\u0103 g\u0103sind \u00eenregistrarea emisiunii realizate \u00een direct la Radio Timi\u015foara cu dr. Viorel Roman am tr\u0103it o emo\u0163ie mai deosebit\u0103. Era acolo o respira\u0163ie autentic\u0103, nimic asupra c\u0103ruia trebuia s\u0103 revenim, s\u0103 ajust\u0103m, idei fruste, importante, exprimate cursiv \u015fi care\u2026 erau sunt at\u00e2t de actuale \u015fi \u00een anul lecturii lor, 2016. \u00cen consecin\u0163\u0103 am transcris cuvintele exprimate \u015fi l-am invitat pe dr. Viorel Roman s\u0103 ne re\u00eent\u00e2lnim pentru a aduce ideile la zi. A\u015fa am ajuns la acest nou dialog, din august 2016, care \u00eens\u0103 nu reajusteaz\u0103 vorbe spuse, adev\u0103ruri \u00eenc\u0103 crude, predic\u0163ii ci le \u00eent\u0103re\u015fte \u015fi le dezvolt\u0103. Istorie tr\u0103it\u0103, fierbinte, \u00een curs de derulare, ai c\u0103rei actori suntem cu to\u0163ii, spectatori \u015fi actori \u00een acela\u015fi timp.\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0Reporter: <\/strong>V\u0103 citesc emo\u0163ia \u00een priviri, domnule Viorel Roman. Iat\u0103-v\u0103 din nou acas\u0103 \u015fi nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, sigur, Timi\u015foara este casa dumneavoastr\u0103, dar faptul c\u0103 aici, pe strada Cluj, \u00een acest studio, a\u0163i tr\u0103it ani mul\u0163i<\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Da, era \u00een anii \u201960, \u201968-\u201970, erau ani liberi, era o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, anii \u201980 au fost cu totul altceva, eu nu am fost atunci aici. \u00cemi aduc aminte cu mare pl\u0103cere \u015fi de anii pe care i-am petrecut aici \u00een anii\u201960 \u015fi mai ales de prima emisiune din 1989, din decembrie, c\u00e2nd, cu fo\u015ftii mei colegi, am reu\u015fit, \u00eentr-o Timi\u015foar\u0103 \u00eenc\u0103 plin\u0103 de tensiune \u015fi de focuri de arm\u0103, s\u0103 ne adres\u0103m ascult\u0103torilor.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Ascultam la \u00eenceputul dialogului nostru radiofonic \u00een direct o doin\u0103 \u00een interpretarea lui Lu\u0163\u0103 Iovi\u0163\u0103 \u015fi mi-am reamintit de o butad\u0103, a\u015fa trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 de ascult\u0103torii no\u015ftri, c\u0103 \u00een perioada anterioar\u0103 a radioului, \u00een care a\u0163i \u015fi lucrat la Radio Timi\u015foara, i se spunea \u015fi \u201eRadio Torogoat\u0103\u201d\u2026<\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Poate c\u0103 cei are tr\u0103iesc aici sunt pu\u0163in asfixia\u0163i de cultura \u015fi de temperamentul lui Lu\u0163\u0103 Iovi\u0163\u0103 \u015fi al torogoatei, dar eu, care stau de peste 20 de ani \u00een Occident, l-am redescoperit. Instrumentul acesta \u015fi cultura b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 nu e o cultur\u0103 u\u015for de \u00een\u0163eles. \u00cen primul r\u00e2nd c\u0103 toat\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103 este \u00eenc\u0103 greu de intales, e de nepriceput, a\u015f putea spune. Eu plec de la premiza c\u0103 istoria rom\u00e2nilor \u00eenc\u0103 nu s-a scris, ce s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum a fost un inventar a ceea ce au f\u0103cut ei, dar esen\u0163a culturii rom\u00e2ne\u015fti de limes<\/em>, tradi\u0163iile imperiale ale legiunilor pierdute care aici au rezistat \u00een fa\u0163a tuturor r\u0103ut\u0103\u0163ilor, cum spunea cronicarul, eu le g\u0103sesc \u00een aceast\u0103 torogoat\u0103 care are o m\u0103re\u0163ie a unei culturi pe care merit\u0103 s\u0103 o redescoperim.<\/p>\n

Reporter:<\/strong> Are chiar solemnitate. Dar pentru c\u0103 \u00eencepuser\u0103m discu\u0163ia de la taragot, haide\u0163i s\u0103 definim acest spa\u0163iu b\u0103n\u0103\u0163ean, care este cu totul aparte, are o personalitate foarte pregnant\u0103 \u00een spa\u0163iul spiritual rom\u00e2nesc.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Eu a\u015f zice c\u0103 toate spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 este ceva aparte fiindc\u0103 \u00een primul r\u00e2nd rom\u00e2nii sunt singurii din urma\u015fii Imperiului Roman care au, \u00een chiar denumirea lor de popor, cuv\u00e2ntul Roma. Uite, italienii se numesc dup\u0103 o denumire geografic\u0103, francezii dup\u0103 un cuv\u00e2nt germanic str\u0103in, catalanii \u015fi a\u015fa mai departe. Rom\u00e2nii sunt singurii, dup\u0103 p\u0103rerea mea, care au p\u0103strat tradi\u0163iile romane \u00eentr-o form\u0103 suspect de intact\u0103, \u015fi asta \u00eei face at\u00e2t de dificil de \u00een\u0163eles pentru cei care tr\u0103iesc \u00een actualul Sfant Imperiu Roman, adic\u0103 \u00een Pia\u0163a Comun\u0103, sau \u00een Europa, cum se vorbe\u015fte \u00een Rom\u00e2nia. \u015ei ceilal\u0163i, ceilal\u0163i ar fi cei care au venit mai t\u00e2rziu. Asta \u00eei face pe rom\u00e2ni s\u0103 aib\u0103 ceva cu totul aparte, care \u00eencepe \u00een Banat, se continu\u0103 cu Oltenia \u015fi se termin\u0103 cu Valul lui Traian \u00een sudul Basarabiei. \u00cen acela\u015fi timp Transilvania ca atare este un bastion al unei culturi romane \u00eenc\u0103 nedescoperite. Din p\u0103cate s-a neglijat aspectul acesta c\u0103 \u00een antichitate erau trei lumi, cum avem \u015fi ast\u0103zi trei lumi, era Imperiul, era Limesul \u015fi erau barbarii. Ast\u0103zi numim Lumea \u00eent\u00e2i, Lumea a doua, Lumea a treia. Ei bine, Imperiu se reface \u00een mod constant, barbarii sunt \u00een permanen\u0163\u0103 \u00een c\u0103utare de solu\u0163ii, dar lumea limesului s-a pierdut din vedere. Limesul e mai autentic roman dec\u00e2t Italia, Roma de ast\u0103zi, pentru c\u0103 aici legiunile s-au \u00eencrustat \u00een teritoriu, \u00een p\u0103m\u00e2ntul acesta pe care nu l-au mai p\u0103r\u0103sit. C\u00e2nd s-a pr\u0103bu\u015fit Imperiul Roman cele 70 de legiuni c\u00e2te avea Imperiul s-au dizolvat iar barbarii puteau s\u0103 fac\u0103 ce voiau, la limes insa nu. Astfel se explic\u0103 c\u0103 avem \u00een Banat, \u00een Oltenia, \u00een Moldova, \u00een Transilvania culturi de o rezisten\u0163\u0103 \u015fi de o intensitate complet necunoscute. Ei bine, asta mi se pare la ora actual\u0103 a fi un curent de redescoperire \u015fi de revalorificare a spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

Reporter: \u015ei spiritualitatea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 \u00een acest context?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Spiritualitatea b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 o g\u0103sim \u00een m\u0103re\u0163ia \u015fi demnitatea lui Lu\u0163\u0103 Iovi\u0163\u0103, pe care am avut pl\u0103cerea s\u0103-l v\u0103d personal, la 1 Mai, \u00een anii \u201950, copil fiind, la P\u0103durea Verde, cu \u0163\u0103ranii l\u00e2ng\u0103 el, care beau bere \u015fi se uitau atent \u015fi la un moment dat intrau \u00eentr-un fel de extaz aproape, scoteau suta de lei, o scuipau \u015fi i-o lipeau de frunte. El aproape \u00eembr\u0103cat \u00een aceste sute de lei, care se lipeau dup\u0103 aceea \u015fi pe haine, celebra o demnitate \u015fi o disciplin\u0103 \u015fi o m\u0103re\u0163ie \u015fi o solemnitate care nu o g\u0103sim la alte neamuri. E un fenomen straniu, fie rom\u00e2nul c\u00e2t de s\u0103rac, are o demnitate care \u00eei \u00eenlemne\u015fte pe ceilal\u0163i, are o creativitate care \u00eei pune pe ceilal\u0163i pe g\u00e2nduri, are o rigurozitate, un pragmatism care \u00eel deosebe\u015fte de absolut to\u0163i. Astfel c\u0103 nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 anul acesta, de exemplu, am participat la dou\u0103 mari simpozioane privind spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103, cea din interior \u015fi cea din exterior, la Sinaia \u015fi la Herculane, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103. La ambele a venit pre\u015fedintele Rom\u00e2niei \u015fi jum\u0103tate din cabinet, ceea ce dovede\u015fte s\u0103 exist\u0103 o dorin\u0163\u0103 de a \u00eencepe o redefinire a ceea ce este rom\u00e2nul \u015fi a ceea ce este spiritualitatea, \u015fi ce poate ea oferi lumii. \u00cenc\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, nu s-a definit prea bine acest lucru. Eu tr\u0103ind a\u015fa de mult \u00een Occident pot s\u0103 spun c\u0103 exist\u0103 \u015fi de partea cealalt\u0103 o mare nevoie de Rom\u00e2nia, ceea ce cei din \u0163ar\u0103 nu sesizeaz\u0103. Exist\u0103 o creativitate a rom\u00e2nului, un spirit practic, o sococeal\u0103<\/em> care ne aduce aminte de vechea mentalitate, disciplin\u0103 roman\u0103. Sunt tradi\u0163ii romane. Fiecare rom\u00e2n, chiar german, sau evreu, sau de alt\u0103 na\u0163ionalitate care vine \u00een imperiu dup\u0103 ce a stat o perioad\u0103 la limes are un sentiment de superioritate, are o posibilitate de adaptare care e aproape suspect\u0103. Cum reu\u015fesc rom\u00e2nii \u00een Occident \u00eentr-o perioad\u0103 at\u00e2t de scurt\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 necesit\u0103\u0163ilor cotidiene la care mul\u0163i de acolo nu sunt \u00een stare? Cum este posibil ca un Br\u00e2ncu\u015fi s\u0103 le fac\u0103 occidentalilor sculptura secolului acesta? De unde vine Coand\u0103 ca s\u0103 spun\u0103 cum s\u0103 zboare avioanele? De unde vine Ionescu s\u0103 arate absurdul acestui sf\u00e2r\u015fit de secol? Eliade etc. Nu vreau s\u0103 continui cu exemplele, dar spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi capacitatea unic\u0103 de conservare a unor elemente care s-au pierdut \u00een decurs de 2.000 de ani \u00een imperiu le reg\u0103sim aici.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Este foarte interesant \u015fi acest conglomerat etnic al Banatului. Eu m\u0103 refer, m\u0103 scuza\u0163i, mai mult la Banat pentru c\u0103 \u015fi de aici, cred eu, poate porni o lec\u0163ie, at\u00e2t pentri noi, rom\u00e2nii din Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi pentru occidentali, \u00een modul acesta de a \u00een\u0163elege.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman :<\/strong>Formula de convie\u0163uire care s-a cristalizat \u00een Banat este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 model pentru Europa, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pe aici treceau limesurile romane. La limes cultura este mai intens\u0103 dec\u00e2t \u00een imperiu. \u00cen imperiu, prin lini\u015ftea \u015fi prin stabilitatea \u015fi prin monotonia vie\u0163ii nu avem o efervescen\u0163\u0103 creativ\u0103 prea mare. Lumea barbar\u0103, de asemeni, exist\u0103 nesiguran\u0163\u0103, exist\u0103 o permanent\u0103 c\u0103utare disperat\u0103 de tot ce vrei, \u015fi de cultur\u0103 \u015fi de lucruri materiale. La limes, care e un fel de membrana osmotica, avem un creuzet \u00een care aceste dou\u0103 lumi se \u00eentrep\u0103trund. Iar felul cum ele se echilibreaz\u0103 aici, este \u00eentr-adev\u0103r un model si pentru imperiu. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentotdeauna la limes s-au creat valorile care au dus sau au impulsionat imperiul. S\u0103 nu lu\u0103m dec\u00e2t ultimul limes al Imperiului, America, Statele Unite ale Americii. A fost ultima grani\u0163\u0103 a imperiului european. Ce a ajuns America? Ceea ce a fost o perioad, chiar centru imperial, acum este \u00een prag de dec\u0103dere. Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 de normalizare, se mut\u0103 din nou centrul puterii mondiale unde \u00eei este locul, la Roma, \u00een Europa, dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m ce impulsuri a dat America Europei.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Sta\u0163i o clip\u0103 c\u0103 a\u0163i introdus \u00een discu\u0163ie un lucru care pe mine personal m\u0103 intereseaz\u0103: cum adic\u0103 se mut\u0103 centrul de putere al lumii la Roma, \u00eenapoi?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>Evident, centrul civilizatiei mondiale, al puterii este Europa, este Roma, folosesc acest nume ca s\u0103 fie a\u015fa, o form\u0103 u\u015for de urm\u0103rit pentru rom\u00e2ni. Ei au expandat acest imperiu european, imperiul roman, a fost Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de na\u0163ionalitate german\u0103, dup\u0103 aceea mai multe imperii, iar \u00een secolul trecut, la sf\u00e2r\u015fit, \u00een perioada imperialist\u0103, imperiul \u015fi-a extins grani\u0163ele ajung\u00e2nd ast\u0103zi s\u0103 domine \u00eentreaga lume. La ora actual\u0103 nu mi\u015fc\u0103 nimic \u00een lumea larga f\u0103r\u0103 normele imperiului occidental. Sateli\u0163ii, vapoarele, agen\u0163ii comerciali, secre\u0163i, diplomatici, tot ce vre\u0163i, controleaz\u0103 \u00eentreaga lume. Nu se mi\u015fc\u0103 nimic pe planeta asta f\u0103r\u0103 acordul, f\u0103r\u0103 influen\u0163a, f\u0103r\u0103 dorin\u0163a Imperiului occidental. America a fost o grani\u0163\u0103 a acestui imperiu. Dup\u0103 marginalizarea, exterminarea popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe, popula\u0163ia care a \u00eenlocuit-o, europenii ace\u015ftia, au creat o grani\u0163\u0103 acolo, o frontier\u0103, un limes. Ei, acest limes s-a dezvoltat \u015fi, prin convulsiile europene din secolele acesta a ajuns s\u0103 aib\u0103 o putere deosebit\u0103, de 40 de ani. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 America e mai mult dec\u00e2t un avanpost, o periferie, un limes al Europei. Nu trebuie luat\u0103 America \u00een serios mai mult dec\u00e2t trebuie luat\u0103 Japonia, care este o limit\u0103 a Europei \u00een Asia. Asia este la ora actual\u0103 \u00een primejdie de a fi colonizat\u0103, de a fi europenizat\u0103 prin mai multe puncte de debarcare a culturii europene. Prima este Japonia, Coreea de Sud, Taiwanul, pe urm\u0103 Hong Kong-ul p\u00e2n\u0103 la Singapore, acestea sunt punctele de debarcare ale culturii eurpene \u00een Asia. Punctul de debarcare a culturii europene \u00een America s-a transformat \u00eentr-un focar de cultur\u0103 el \u00eensu\u015fi, America. Dar de la 1989 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, at\u00e2t America c\u00e2t \u015fi fosta URSS au renun\u0163at s\u0103 mai fie un model pentru lume \u015fi ast\u0103zi modelul pentru dezvoltarea umanit\u0103\u0163ii este din nou Roma, este din nou Sfantul Imperiu Roman European. Asta o simt mai mult rom\u00e2nii dec\u00e2t oricine, de aceea ei se \u00eendreapt\u0103 spre Europa \u015fi nu spre Rusia, \u015fi nu spre America.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Dar vom avea vreo \u015fans\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>\u00a0Nici nu se pune problema. Nu numai c\u0103 exist\u0103 \u015fanse, exist\u0103 \u015fi necesitatea de ambele p\u0103r\u0163i, at\u00e2t imperiul european c\u00e2t \u015fi Roma au nevoie de Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi rom\u00e2nii au nevoie de Europa.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Principial, vorbind cu Viorel Roman, autor a o groaz\u0103 de c\u0103r\u0163i, consilier academic la Universitatea din Bremen, trebuia s\u0103 le spun toate acestea \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, m\u0103 scuza\u0163i c\u0103 le spun abia acum, dar oricum le-a\u015f fi spus p\u00e2n\u0103 la finalul emisiunii, acestea sunt lucruri teorectice, cu care dumneavoastr\u0103 sunte\u0163i familiarizat, sunt tendin\u0163e probabil de lung\u0103 b\u0103taie, dar ce ne facem noi acum care \u00eenc\u0103 ne uit\u0103m la cer \u015fi a\u015ftept\u0103m s\u0103 vin\u0103 americanii?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>\u00a0E o fals\u0103 problem\u0103 \u015fi a\u015fteptare. Tot a\u015fa cum \u00een 1945, 1946 cred, era expresia \u201eVin americanii\u201d, care era o fantom\u0103. Americanii nu au ce c\u0103uta aici, ei trebuie s\u0103-\u015fi rezolve problemele la ei, problema lor este \u00een America Latin\u0103, acolo trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze ei, sau \u00een spa\u0163iul Pacific, sau ei au misiunea, \u00eempreun\u0103 cu japonezii, coreenii de sud, taiwanezii s\u0103 expandeze \u00een Asia, de a ridica, crestiniza Asia. \u00cen lumea asta nu este alt partener de discu\u0163ie pentru Rom\u00e2nia dec\u00e2t Europa. Faptul c\u0103 la rom\u00e2ni exist\u0103 o tendin\u0163\u0103 de a divaga, de a c\u0103uta paleative la o situa\u0163ie f\u0103r\u0103 ie\u015fire, dup\u0103 p\u0103rerea mea, e de \u00een\u0163eles o perioad\u0103 de 45 de ani de zile de derutare, pentru c\u0103 ace\u015fti 45 de ani au fost un efort formidabil de dezvoltare a rom\u00e2nilor \u015fi a Rom\u00e2niei.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0S-a cheltuit foarte mult\u0103 energie \u015fi a ie\u015fit un elef\u0103n\u0163el tare mic.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>\u00a0Nu sunt de aceea\u015fi p\u0103rere. Indicatorii de dezvoltare ai ultimilor 45 de ani vor intra \u00een istoria rom\u00e2nilor ca o perioad\u0103 foarte mare, pentru c\u0103, s\u0103 nu uit\u0103m, \u00een perioada asta a fost rupt\u0103 \u015fira spin\u0103rii a vechiului ora\u015f parazitar, a fost adus\u0103 la ora\u015f o popula\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 de dimensiunile a 5 milioane, care au fost to\u0163i educa\u0163i, care au fost to\u0163i \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 case, s\u0103 aib\u0103 un copil la \u015fcoal\u0103, s\u0103 aib\u0103 un dispensar sanitar dup\u0103 col\u0163. Pentru cei care au f\u0103cut acest proces poate c\u0103 este foarte dureros, dar pentru cei care privim din afar\u0103 este un proces necesar, meritoriu, eroic. Dictatura de dezvoltare, din p\u0103cate ast\u0103zi este considerat\u0103 ca ceva negativ, cum aud si la dumneavoastr\u0103, dar din perspectiva mea \u015fi a celor care tr\u0103im \u00een Occident, este un lucru extraordinar, pozitiv.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Eu nu spuneam c\u0103 este un lucru negativ, nu negam acest lucru ci spuneam c\u0103 totu\u015fi a fost un efort at\u00e2t de mare pe toate planurile \u015fi a ie\u015fit totu\u015fi un produs relativ\u2026, care de pild\u0103 nu intr\u0103 \u00een buzunarul meu, eu nu tr\u0103iesc la nivelul pe care l-a\u015f fi dorit, \u015fi l-a\u015f fi \u015fi meritat, poate, pentru c\u0103 l-am f\u0103cut, s\u0103 tr\u0103iesc cum se tr\u0103ie\u015fte \u00een Occident.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>\u00a0Dumneavoastr\u0103 \u015fi cei care tr\u0103i\u0163i la ora actual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, nu tr\u0103i\u0163i ca \u00een Occident nu din cauza c\u0103 dictatura de dezvoltare nu a fost eficient\u0103, ci din cauz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 dictatur\u0103 a uitat ultima verig\u0103, totul a f\u0103cut bine, p\u00e2n\u0103 la un punct care a fost determinant la care a e\u015fuat total: integrarea \u00een acest imperiu occidental, refuzul fostului dictator si a sotiei sale de a lua contactul cu Occidentul \u015fi a trata cu el l-a dus pe el \u015fi pe so\u0163ia sa la moarte, ceea ce este un fenomen tragic \u00een sine, \u015fi toat\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei din nou \u00een izolare. Nu trebuie s\u0103 uita\u0163i c\u0103 \u00een ultimii cinci ani sunte\u0163i de dou\u0103 ori mai izola\u0163i dec\u00e2t \u00een trecut. Nivelul de trai a sc\u0103zut la jum\u0103tate, nivelul leg\u0103turilor economice cu Occidentul a sc\u0103zut la jum\u0103tate, asta \u015fi din faptul c\u0103 ast\u0103zi se continu\u0103 vechea politic\u0103, c\u0103 ceea ce f\u0103cea vechiul regim se continu\u0103 azi cu metode \u015fi mai grave. A\u015fa c\u0103 dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 tr\u0103i\u0163i ca \u00een Occident, nu ave\u0163i dec\u00e2t o singur\u0103 solu\u0163ie, de a v\u0103 integra \u00een structurile occidentale, introduce\u0163i legi occidentale \u00een Rom\u00e2nia \u015fi ve\u0163i fi occidentali. \u00cen momentul c\u00e2nd refuza\u0163i toate legile din Occident \u015fi vre\u0163i s\u0103 intra\u0163i \u00een Occident face\u0163i o gre\u015feal\u0103 elementar\u0103. Eu nu m\u0103 pot arunca \u00eentr-un bazin s\u0103 \u00eenot \u015fi declar la \u00eenceput c\u0103 nu vreau s\u0103 m\u0103 ud, asta se practic\u0103, din p\u0103cate, la ora actual\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Dialogul cu Roma \u015fi cu Occidentul a sc\u0103zut la jum\u0103tate, se \u00eencearc\u0103 paliativele cele mai lipsite de perspectiv\u0103. A\u015fa c\u0103 \u00een afar\u0103 de dialog \u015fi de integrare nu este alt\u0103 perspectiv\u0103. Eu zic mai departe, \u00een momentul \u00een care nu are loc acest dialog, \u00een momentul \u00een care nu va avea loc integrarea ast\u0103zi, chiar dac\u0103 \u00eenlocuim oamenii, \u00een sensul c\u0103 rom\u00e2nii nu vor mai fi at\u00e2t de numero\u015fi ca ast\u0103zi, popula\u0163ia Rom\u00e2niei scade, ei vor fi \u015fi mai s\u0103raci dec\u00e2t ast\u0103zi, a\u015fa c\u0103 este o prioritate nr. 1 a Rom\u00e2niei de a se integra cu totii, \u00eempreun\u0103 cu Roma \u015fi cu Occidentul \u00een mod rapid, cum o fac \u015fi alte neamuri din fostul lagar moscovit, mai ales catolicii.<\/p>\n

Reporter: \u00a0V\u0103d c\u0103 repeta\u0163i acest cuv\u00e2nt Roma. De ce?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Roma este templul spiritual al lumii occidentale. Papa de la Roma, sau Sf\u00e2ntul Scaun, este p\u0103str\u0103torul tradi\u0163iilor romane, \u00een sensul cel mai u\u015for de \u00een\u0163eles, \u015fi de fapt cel mai autentic. To\u0163i cei care sunt orienta\u0163i spre Roma, sau au Roma ca centru al vietii lor social-politic, nu e vorba numai de romano-catolici, nu e vorba de protestan\u0163i, nu e vorba de evrei. S\u0103 lu\u0103m exemplul cel mai la \u00eendemn\u00e2n\u0103, evreii lucreaz\u0103 la ora actual\u0103 \u00een misiunea Romei \u00een lumea islamic\u0103 cu un succes \u015fi cu o deschidere din partea occidental\u0103 care este f\u0103r\u0103 precedent. La ora actual\u0103 evreii sunt mai occidentali dec\u00e2t occidentalii \u00een anumite domenii, \u015fi nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat romano-catolici. De aceea rom\u00e2nii c\u00e2nd spun c\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eendrepte spre Roma nu \u00eenseamn\u0103 nici o secund\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 treac\u0103 la catolicism, Doamne, fere\u015fte, ei trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ce sunt, ortodoc\u015fi rom\u00e2ni, dar pentru a r\u0103m\u00e2ne ortodoc\u015fi demni \u00een acest proces de dezvoltare trebuie s\u0103 se orienteze spre Roma, asta este de o simplitate\u2026<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Deci spre o Rom\u0103 simbolic\u0103, o capital\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii simbolic\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Exact.<\/p>\n

Reporter: \u00a0Dar fiindc\u0103 a\u0163i deschis discu\u0163ia, noi suntem ortodoc\u015fi, ei sunt catolici\u2026 Cum se poate face ca s\u0103 existe o concordie \u00eentre noi, pentru c\u0103, din p\u0103cate, noi suferim \u015fi nu spun bazaconii acum, noi suntem privi\u0163i de c\u0103tre fra\u0163ii no\u015ftri latini francezi ca ni\u015fte fra\u0163i mai p\u00e2rli\u0163i, tot latini dar ortodoc\u015fi, o curiozitate, singura insul\u0103 ortodox\u0103 \u00eentr-un ocean catolic.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Asta nu este un dezavantaj. Ortodoxia a dat poporului rom\u00e2n posibilitatea de dezvoltare \u00een condi\u0163ii quasi imposibile de trai. Ortodoxia este parte component\u0103 a spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti imposibil de \u00eenlocuit. Problema se pune invers, cum putem ajuta ca ortodoxia s\u0103 capete un nou statut \u00een lume. Acest statut se poate ob\u0163ine numai \u00eentr-un singur fel, trat\u00e2nd cu Roma, cu Occidentul pe picior de egalitate, nu pe picior de subordonat, nu pe picior de rud\u0103 s\u0103rac\u0103 din provincie. Mie mi-e greu s\u0103 \u00een\u0163eleg de ce papa de la Roma nu a discutat \u00eenc\u0103 cu patriarhul Teoctist \u015fi cu pre\u015fedintele Ion Iliescu acest lucru.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0De\u015fi acesta a fost \u00een preajma frontierelor Rom\u00e2niei\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Asta este probabil numai din cauza c\u0103 Presedintele tarii, Prea Fericitul Teoctist nu l-au invitat la Bucure\u015fti, pentru c\u0103 Papa nu poate veni \u00eentr-o comunitate religioas\u0103 \u00een care \u015feful acestei comunit\u0103\u0163i nu \u00eel invit\u0103. Este o regul\u0103 elementar\u0103. Dar, vede\u0163i, el vrea s\u0103 vin\u0103 chiar la Sarajevo, a fost \u00een toate \u0163\u0103rile din jur, afar\u0103 de Rom\u00e2nia. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 occidentalii sunt foarte sensibili la acest indicator, pentru ei \u00een momentul \u00een care v\u0103d c\u0103 aici n-a venit Papa \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aici nu se pot investi bani, nu vin nici investi\u0163iile.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Papa este, \u00eentr-un fel, un garant \u015fi \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Este un punct de referin\u0163\u0103 a peste un miliard de oameni, \u015fi de 2.000 de ani. \u015ei ast\u0103zi, din nou, for\u0163a imbatabil\u0103 a lumii, e infernal, termen desigur impropriu, c\u00e2t\u0103 putere are aceast\u0103 Rom\u0103 eterna \u015fi acest imperiu occidental.<\/p>\n

Reporter:Vorbea\u0163i de o posibil\u0103 invita\u0163ie din partea Presedintelui, Patriarhului c\u0103tre Pap\u0103, dar un demers cred c\u0103 a \u015fi \u00eenceput.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Da, \u015fi a fost cu mult\u0103 speran\u0163\u0103 privit at\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Adic\u0103 vizita din 1992 \u00een preajma alegerilor, a avut o importan\u0163\u0103 foarte mare pentru destinul politic al domnului Ion Iliescu. Din p\u0103cate el nu este acompaniat de Prea Fericitul Teoctist, e o disonan\u0163\u0103 pe care o pl\u0103te\u015fte, din p\u0103cate, omul de pe strad\u0103, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 v\u0103 aduc aminte c\u0103 la Pa\u015fti, la 1 aprilie anul acesta, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I a parcurs Drumul Crucii de la Roma \u00eempreun\u0103 cu Papa, scriind cu acest prilej rug\u0103ciuni \u015fi medita\u0163ii care sunt un model \u015fi pentru lumea occidental\u0103. Adic\u0103 e greu de \u00een\u0163eles de ce patriarhul grec vine la Roma, se roag\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Papa, \u00eei scrie rug\u0103ciuni, fac \u00eempreun\u0103 medita\u0163ii, celebreaz\u0103 o unitate care d\u0103 perspectiv\u0103 universal\u0103 grecilor, \u015fi rom\u00e2nii nu sunt \u00een stare s\u0103 semneze o scrisoare de venire a Papei aici. S\u0103 nu mergem mai departe, de ce s\u0103 nu mearg\u0103 \u015fi patriarhul rom\u00e2nilor, Prea Fericitul Teoctist la Roma, de ce s\u0103 nu se roage \u015fi el \u00eempreun\u0103 cu Papa dac\u0103 vrea s\u0103 \u00eei scoat\u0103 pe rom\u00e2ni din mizeria material\u0103 \u00een care se afund\u0103 \u00een fiecare zi? Aceast\u0103 dihotomie dintre lumea spiritual\u0103 sau cea greu de \u00een\u0163eles a Romei, a integr\u0103rii \u00een spa\u0163iul universal, cel occcidental, \u015fi aceste mici demersuri este o leg\u0103tur\u0103 foarte mare, \u015fi, ca s\u0103 mergem la ultima expresie a omului de pe strad\u0103 care spune: \u201eVrem \u00een Europa\u201d. Asta vrea rom\u00e2nul de fapt, nu numai rom\u00e2nii, to\u0163i cei din Rom\u00e2nia, \u015fi nu numai c\u0103 vor, ei au drept de a avea un loc in senatul Romei, nu de tolerat, nu de invitat cu timp limitat, ci drepturi de mii de ani a\u015f putea spune. Dar din cauza acestor mici \u00eent\u00e2rzieri consecin\u0163ele sunt foarte grave.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Cum a receptat presa occidental\u0103 \u00eent\u00e2lnirea pre\u015fedintelui cu Papa?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Ca o deschidere \u015fi o percepere a fenomenului de integrare care a fost foarte pozitiv\u0103 pentru imaginea pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei Ion Iliescu,. De fapt toat\u0103 lumea a\u015ftepta mai mult de la el dec\u00e2t de la predecesorul s\u0103u Nicolae Ceau\u015fescu, care \u015fi el a fost primit la Papa, numai c\u0103 el avea, ca s\u0103 spunem a\u015fa, argumente. El spunea: \u201eEu a\u015f \u00eencepe un dialog cu Roma, a\u015f \u00eencepe cu Occcidentul o conlucrare, dar nu sunt l\u0103sat de ru\u015fi, eu sunt ocupat, patriarhul rus, prim secretar al marelui Partid Comunist ortodox, pravoslavnic, nu m\u0103 las\u0103\u201d. Ei bine, ast\u0103zi pre\u015fedintele Iliescu nu mai are aceea\u015fi scuz\u0103, de aceea, dup\u0103 euforia anilor \u201990-\u201992, a deschiderii spre Occident, ast\u0103zi bate pasul pe loc \u015fi pre\u015fedintele Iliescu si Prea Fericitului Teoctist, ei ceea ce patriarhul de la Constantinopol celebreaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 care i-au pus pe g\u00e2nduri \u015fi pe occidentali, la at\u00e2ta deschidere, la a\u015fa o participare, la o asemenea dorin\u0163\u0103 de unitate cred c\u0103 \u015fi ei au fost placut suprin\u015fi. Pe de o parte grecii \u00ee\u015fi iau libert\u0103\u0163i care \u00eei pun pe occidentali pe g\u00e2nduri, pe de alt\u0103 parte rom\u00e2nii, romanii, uita\u0163i, la gurile Dun\u0103rii, nu sunt \u00een stare s\u0103 fac\u0103 ceea ce f\u0103cuser\u0103 grecii. E tragic, \u015fi consecin\u0163ele vor fi greu de suportat.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Dumneavoastr\u0103 ave\u0163i aceast\u0103 carte, pe care acum a\u0163i \u015fi lansat-o la Timi\u015foara, v\u0103d, la editura \u201eHelicon\u201d, pe care sunt reproduse coper\u0163ile celor opt c\u0103r\u0163i pe care le-a\u0163i semnat de-a lungul anilor \u00een Germania \u015fi uite, \u201eRom\u00e2nia spre Pia\u0163a Comun\u0103\u201d la Editura Tehnic\u0103 de la Bucure\u015fti \u00een 1992, ave\u0163i 17 pagini aici numai de proprie bibliografie, lucr\u0103rile dumneavoastr\u0103 care s-au publicat \u00een toate p\u0103r\u0163ile lumii, \u00eemi spune\u0163i c\u0103 a\u0163i ap\u0103rut p\u00e2n\u0103 \u015fi la Hong Kong. A\u0163i fost la Hong Kong?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Nu. Am primit de la un profesor din Hong Kong o scrisoare \u00een 1990, care era interesat \u00een problemele Rom\u00e2niei, \u015fi i-am trimis-o \u00een limba englez\u0103 \u015fi a tradus-o \u00een limba chinez\u0103, \u00een mandarin, \u015fi a publicat-o, era sub titlul: \u201eDepinde viitorul Rom\u00e2niei de marile puteri?\u201d Era o mic\u0103 sintez\u0103 a c\u0103r\u0163ii mele, a trilogiei mele de baz\u0103 \u201eRom\u00e2nia \u00een sfera de interes a marilor puteri\u201d.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0\u015ei atunci, domnule Viorel Roman, are nevoie de noi aceast\u0103 suprastructur\u0103 numit\u0103 marile puteri?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Evident. Nu c\u0103 are nevoie, nici nu se pune astfel problema. La ora actual\u0103 nu \u00ee\u015fi mai poate permite nimeni s\u0103 spun\u0103: \u201eRup leg\u0103tura cu lumea\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimii ani ai vechiului regim, c\u00e2nd paranoia unui cuplu nefericit \u00eencerca aceast\u0103 strategie lipsit\u0103 de orice perspectiv\u0103 \u015fi \u00een Revolu\u0163ia din Decembrie 1989 a oprit aceast\u0103 abera\u0163ie. De aceea nu se pune problema posibilit\u0103\u0163ii reizol\u0103rii, cu toate ca asta pare destul de confortabil pentru unii\u2026<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Bine, \u015fti\u0163i cum e, facem o mic\u0103 parantez\u0103, totu\u015fi constat\u0103m acum un alt fel de autoizolare. Cineva \u00eemi povestea \u015fi \u00eemi st\u0103 \u00een g\u00e2t, nu pot s\u0103 nu spun acest lucru, cineva \u00eemi povestea acum c\u0103 a venit de cur\u00e2nd, acum c\u00e2teva zile, un prieten al s\u0103u din Fran\u0163a cu ni\u015fte ajutoare medicale pentru un spital care a\u015ftepta de urgen\u0163\u0103 aceste ajutoare, \u015fi am\u0103r\u00e2tul acela de conduc\u0103tor al TIR-ului a stat 19 ore la intrarea \u00een \u0163ar\u0103, la frontier\u0103, perioad\u0103 \u00een care \u015fi-a serbat \u015fi propria zi de na\u015ftere. Nu putea p\u0103r\u0103si ma\u015fina, pentru c\u0103 se avansa cu un metru pe or\u0103 \u00eenspre frontier\u0103, nu avea o bucat\u0103 de p\u00e2ine \u015fi \u015fi-a blestemat toate zilele pentru c\u0103 venea \u00een Rom\u00e2nia. A jurat c\u0103 a doua oar\u0103 nu mai vine. Deci iat\u0103 o alt\u0103 formul\u0103 de autoizolare, \u00een defnitiv.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Da, exist\u0103 o form\u0103 de desp\u0103r\u0163ire. Eu v\u0103 spun acum ca cet\u0103\u0163ean german, c\u00e2nd intru \u00een Ungaria nu am nevoie de pa\u015faport.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Dar nici maghiarul nu au nevoie de pa\u015faport ca s\u0103 mearg\u0103 \u00een Germania.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Pe c\u00e2nd dac\u0103 vin \u00een Rom\u00e2nia la grani\u0163\u0103 \u00eentotdeauna se aplic\u0103 un tratament celor care vin care nu face cinste Rom\u00e2niei. Un popor at\u00e2t de practic, de pragmatic, de bine organizat s\u0103 nu fie \u00een stare s\u0103 organizeze o vam\u0103 e inacceptabil. V\u0103 spun\u2026<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Dup\u0103 at\u00e2ta timp chiar\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> \u015ei mie \u00eemi st\u0103 \u00een g\u00e2t. Eu c\u00e2nd vin la Timi\u015foara vin f\u0103r\u0103 bagaje, ca s\u0103 trec repede prin vam\u0103. E bine, nu po\u0163i s\u0103 treci repede prin vam\u0103 pentru c\u0103 ei creaz\u0103 la vama din Timi\u015foara o atmosfer\u0103 inten\u0163ionat de tensiune, nu \u00eei controleaz\u0103 pe cei care vin f\u0103r\u0103 bagaje, \u00eei \u0163in p\u00e2n\u0103 vin to\u0163i, pentru a se crea o atmosfer\u0103 de tensiune inexplicabil\u0103. E foarte complicat de a trece de la sferele superioare ale unit\u0103\u0163ii europene la formele astea m\u0103runte, dar eu cred c\u0103 nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere sferele mari, pentru c\u0103 acestea sunt consecin\u0163ele de care ne \u00eempiedec\u0103m zi de zi. Dar dac\u0103 astea mari sunt rezolvate, acestea mici vor trece de la sine.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0\u015ei cum se pot rezolva problemele mari?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Cum am explicat \u00een cartea mea \u201eImperiul, evreii \u015fi rom\u00e2nii\u201d, care se afl\u0103 la libr\u0103ria \u201eEminescu\u201d \u015fi care a fost bine primit\u0103, ca \u015fi prima mea carte, de fapt, \u201eRom\u00e2nia spre Europa\u201d, care a ap\u0103rut la Editura Tehnic\u0103 acum doi ani, exist\u0103 aici o cerinta, o dorin\u0163\u0103 privind problemele acestea. Problema este, de fapt, extraordinar de simpl\u0103 \u015fi nu e deloc nou\u0103. Predecesorii no\u015ftri \u00een anii \u201920 o \u015ftiau la fel de bine, eu m\u0103 simt oarecum surprins c\u00e2nd sunt \u00eentrebat ca un descoperitor al unor probleme care acum 50-60 de ani se discutau mult mai competent dec\u00e2t ast\u0103zi a\u015f putea spune. Astfel, \u00een anii\u201920 se \u015ftia foarte clar c\u0103 nu putem s\u0103 ne integr\u0103m \u00een Europa c\u0103r\u00e2nd dup\u0103 noi lan\u0163urile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane. Expresie din anii\u201920, nu \u00eemi apar\u0163in mie. Crearea Rom\u00e2niei Mari, care a fost un cadou al Occidentului, trebuia s\u0103 fie urmat din partea Rom\u00e2niei cu o \u00eendreptare spre Occident, nu cu o blocare, nu cu o monarhie straina de neam \u015fi o mi\u015fcare legionar\u0103 de tip ortodox, nu cu un refuz de a dialoga, trata cu Roma. De aceea nu este surprinz\u0103tor c\u0103 occidentalii, dup\u0103 ce s-au uitat 20 de ani la ce fac rom\u00e2nii, adic\u0103 nu iau act de care este misiunea lor \u00een aceast\u0103 regiune, \u015fi sunt surprin\u015fi de abera\u0163iile din r\u0103spunsurile lor, mi\u015fcarea legionar\u0103, monarhismul anilor \u201930, dictatura regal\u0103, de asta avea nevoie Rom\u00e2nia? De aceea le-au desfiin\u0163at \u0163ara in 1939, iar \u00een 1947 au cimentat un stat de drept dezavantajos rom\u00e2nilor. Iar ast\u0103zi, c\u00e2nd aud c\u0103 rom\u00e2nii au fost v\u00e2ndu\u0163i de occidentali sunt paralizat de lipsa de informa\u0163ie a rom\u00e2nilor. Cum s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 occidentalii pe rom\u00e2ni c\u00e2nd rom\u00e2nii nu vor s\u0103 aib\u0103 de a face cu occidentalii?<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Bine, este complexul Ialta\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> La Ialta, ca \u015fi \u00een anii \u201920, occidentalii a\u015fteptau ca rom\u00e2nii s\u0103 se \u00eendrepte spre ei, dar rom\u00e2ni le-au \u00eentors spatele, \u015fi \u00een anii \u201920 \u015fi mai t\u00e2rziu. Iar Ialta a fost pentru Rom\u00e2nia, s\u0103 spunem a\u015fa, din nou un cadou al Occidentului. Rom\u00e2nii dac\u0103 \u00een anii \u201920 rupeau lan\u0163urile grele ale duhovniciei si soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane, \u015fi se \u00eendreptau spre Roma, \u015fi deveneau cet\u0103\u0163eni\u2026<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Europeni cu propria identitate a ortodoxiei rom\u00e2ne, ca s\u0103 preciz\u0103m, probabil\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Absolut, \u00een afara acestui postulat nici nu se poate discuta. Ortodoxia rom\u00e2n\u0103 trebuie prezervat\u0103, trebuie ridicat\u0103 la alt nivel, superior, nu desfiin\u0163at\u0103 \u015fi transformat\u0103 \u00een altceva, e un lucru aberant cine cere altceva. Iar Roma nici nu poate avea alt plan\u2026 Uita\u0163i-v\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mpalt de patru ani \u00een Rom\u00e2nia. Toate eforturile occidentale sunt de a ridica ortodoxia rom\u00e2n\u0103 plenar \u00een sus, nu se fac diversiuni de a sus\u0163ine pe neoprotestan\u0163i, pe greco-catolici, pe catolici sau pe evrei, nu, ortodoc\u015fii rom\u00e2ni sunt a\u015ftepta\u0163i s\u0103 se ridice ei, prin puterile lor, dar dac\u0103 \u00een anii \u201920 au refuzat apropierea de Roma, ajung\u00e2nd la mizeria insuportabil\u0103 a anilor \u201930, c\u0103 a trebuit regele s\u0103 treac\u0103 la o dictatur\u0103, au venit occidentalii \u015fi au spus: \u201eDac\u0103 nu vor s\u0103 lucreze cu noi, trebuie s\u0103 impunem un tratament de dezvoltare for\u0163at\u0103\u201d, \u015fi au introdus lag\u0103rul dictaturii de dezvoltare, care nu a fost numai negativ pentru rom\u00e2ni. Ce s-a creat sub complexul Ialta, dictatura de dezvoltare este c\u00e2t se poate de pozitiv. Eu cred c\u0103 ce s-a creat \u00een ultimii 50 de ani, de la dictatura lui Carol al II-lea la dictatura lui Ceau\u015fescu, e un element pozitiv. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 eu vreau s\u0103 vin\u0103 regele din nou pe tron, sau Ceau\u015fescu din nou la palat, dar constat un am\u0103nunt, o stare de fapt.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Deci aceasta este o dictatur\u0103 de dezvoltare constructiv\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Evident. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 s-au dezvoltat structurile sociale, economice ale rom\u00e2nilor f\u0103r\u0103 precedent. 5 milioane de \u0163\u0103rani rom\u00e2ni emancipa\u0163i \u00een ora\u015fe este un lucru f\u0103r\u0103 precedent \u00een istorie. Dezvoltarea este \u00eentotdeauna un lucru dureros, ca s\u0103 faci o omlet\u0103 trebuie s\u0103 spargi ou\u0103, nu exist\u0103 alt\u0103 solu\u0163ie, moderniz\u0103rile occidentale au fost poate mai dure dec\u00e2t cea din Rom\u00e2nia, numai c\u0103 acelea au fost acum un secol jum\u0103tate, dou\u0103 secole \u015fi oamenii au uitat, dar eu care m\u0103 ocup de probleme de modernizare pot s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 moderniz\u0103rile \u00eentotdeauna sunt dure.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Vorbea\u0163i de complexul Ialta\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Vorbim de un complex pentru fiecare genera\u0163ie. Dup\u0103 Rom\u00e2nia Mare, dup\u0103 Versailles, occidentalii, nemul\u0163umi\u0163i, sau dezam\u0103gi\u0163i de rom\u00e2ni, le-au aplicat tratamentul Ialta. Dup\u0103 tratamentul Ialta, dezam\u0103gi\u0163i din nou de rom\u00e2ni, le aplic\u0103 acuma tratamentul Malta, \u015fi asta va fi periodic, fiecare genera\u0163ie va c\u0103p\u0103ta un semnal foarte clar c\u0103 trebuie s\u0103 fac\u0103 ceva. Nu \u00ee\u015fi pot permite rom\u00e2nii s\u0103 se rup\u0103 de lume. De aceea, dup\u0103 ce \u00een anii \u201920 la Versailles occidentalii le-au dat o Rom\u00e2nie Mare, rom\u00e2nii le-au \u00eentors spatele, asa ca apoi au desfiin\u0163at-o. La Ialta le-au dat din nou posibilitate rom\u00e2nilor s\u0103 se industrializeze, s\u0103 se dezvolte, \u00een speran\u0163a c\u0103 se vor uni cu occidentalii, rom\u00e2nii au refuzat \u015fi aceast\u0103 perspectiv\u0103 sub Ceau\u015fescu. Ast\u0103zi, \u00een complexul Malta, occidentalii le ofer\u0103 din nou o perspectiv\u0103 rom\u00e2nilor de a se apropia, \u015fi rom\u00e2nii refuz\u0103 din nou dialogul cu Roma. Ca urmare o s\u0103 avem un proces de macerare a structurilor social-politice rom\u00e2ne\u015fti, o ad\u00e2ncire a mizeriei, din nou revolte populare, p\u00e2n\u0103 va veni urm\u0103torul complex.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Doamne Dumnezeule, s\u0103 nu fie a\u015fa, m\u0103car s\u0103 nu fie a\u015fa. De\u015fi se vorbe\u015fte \u00eentre oameni, pe strad\u0103, c\u0103 iar am c\u0103dea \u00een sfera de influen\u0163\u0103 a Moscovei, nu \u015ftiu cine e Moscova, a Moscovei.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Nu cred c\u0103 asta este problema, ci invers: se trateaz\u0103 cu Occidentul sau nu se trateaz\u0103. Dupa Versailles \u015fi Rom\u00e2nia Mare a refuzat tratativele cu Occidentul, cu Roma. Dupa Ialta dezvoltarea economic\u0103 formidabil\u0103 a Rom\u00e2niei se duce de rapa din aceiasi cauza. Unde ar fi fost Rom\u00e2nia ast\u0103zi dac\u0103 Ceau\u015fescu f\u0103cea leg\u0103tura cu Occidentul, cel putin m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu Gorbaciov? Nu era nici el mort \u015fi Rom\u00e2nia avea alt statut \u00een lume. Iar ast\u0103zi, c\u00e2nd Rom\u00e2niei i s-a prescris un sistem democratic, liberal \u015fi a\u015fa mai departe, f\u0103r\u0103 leg\u0103tura cu Occidentul, unde este perspectiva, spre ce se tranziteaz\u0103? Nu observa\u0163i c\u0103 \u00een fiecare zi nivelul de trai e mai sc\u0103zut? Nu observa\u0163i c\u0103 comer\u0163ul exterior este din ce \u00een ce mai restr\u00e2ns? Ce \u00eenseamn\u0103 asta, izolare. Nu observa\u0163i c\u0103 cu un miliard de dolari pe an v\u0103 \u0163ine\u0163i o parte a mizeriei in frau? Ce se va \u00eent\u00e2mpla c\u00e2nd Occidentul va refuza s\u0103 mai dea miliardul de dolari pe an? Ce \u00eenseamn\u0103 privatizarea asta care se practic\u0103 de cinci ani de zile? Este o b\u0103taie de joc. S-a privatizat mizeria si siguranta personala. Orice ai voie s\u0103 privatizezi, numai astea nu ai voie. Ai privatizat comer\u0163ul exterior, f\u0103r\u0103 s\u0103 faci leg\u0103tura cu Occidentul la nivelul spiritual al Rom\u00e2niei, dezindustrializezi o \u0163ar\u0103 fara perspective. Faci o privatizare a agriculturii care nu poate duce dec\u00e2t la subzistenta, \u015fi generalizezi minciuna, furtul \u015fi corup\u0163ia, forme de protest social legitime, de aceea le accept\u0103 poporul, de aceea a devenit o form\u0103 de convie\u0163uire normal\u0103. \u015ei ce v\u0103 spun eu nici m\u0103car nu \u00eemi apar\u0163ine, este p\u0103rerea B\u0103ncii Mondiale. \u0162\u0103rile \u00een care omul de r\u00e2nd c\u00e2\u015ftig\u0103 1-2 dolari pe zi nu pot fi democratice, administra\u0163ia este corupt\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul nu poate fi bun \u00e0 la long, apa \u00eencepe s\u0103 fie poluat\u0103, bolile apar de la sine \u015fi mortalitatea infantil\u0103 cre\u015fte. Ei bine, ast\u0103zi la circa un miliard de oameni de pe p\u0103m\u00e2nt se observ\u0103 acest fenomen. Rom\u00e2nii sunt \u00eenc\u0103 \u00een zona asta. Rom\u00e2nii sunt la ora actual\u0103 pe o pant\u0103 de degradare social\u0103, economic\u0103, politic\u0103 f\u0103r\u0103 precedent.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Bun, dar sta\u0163i un moment. Se creaz\u0103 o alt\u0103 pr\u0103pastie original\u0103 \u00eentre o spiritualitate absolut str\u0103lucit\u0103, spiritualitatea rom\u00e2n\u0103, care este afirmat\u0103 \u00een lume, iat\u0103 \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ie teatrele noastre au f\u0103cut mare succes, muzica noastr\u0103 a f\u0103cut mare succes \u00een Occident, opera \u015fi a\u015fa mai departe, \u015fi pe de alt\u0103 parte starea aceasta de mizerie. Eu c\u00e2nd spun ce salariu am transformat \u00een m\u0103rci str\u0103inii m\u0103 privesc a\u015fa, condescendent.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Nu e o contradic\u0163ie. Aceast\u0103 spiritualitate rom\u00e2neasc\u0103 unic\u0103, de care occidentali au nevoie, trebuie pus\u0103 \u00een acord cu Occidentul. At\u00e2t timp c\u00e2t Papa de la Roma nu vine \u00een Rom\u00e2nia, at\u00e2t timp c\u00e2t Patriarhul rom\u00e2nilor nu merge la Roma, \u00eempreun\u0103 cu conduc\u0103torul statului si bisericii rom\u00e2nilor care este pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, \u015fi nu creaz\u0103 o platform\u0103 de conlucrare comun\u0103, pe picior de egalitate, repet, pentru p\u0103strarea ortodoxiei rom\u00e2ne\u015fti, vom avea permanent acest decalaj dintre o spiritualitate care se dezvolt\u0103 formidabil dar f\u0103r\u0103 eficien\u0163\u0103 material\u0103 \u015fi se dezvolt\u0103 \u00een gol. Aici este problema fundamental\u0103 a rom\u00e2nilor de azi, ca de fapt a rom\u00e2nilor din secolul XIX sau de la p\u0103r\u0103sirea Daciei de legiunile romane, c\u0103 avem \u00een permanen\u0163\u0103 aici un fenomen unic de lips\u0103 de racordare la Roma, la Occident, de dezvoltare autonom\u0103 \u015fi dup\u0103 aceea de nemul\u0163umire c\u0103 nu conlucr\u0103m \u00eempreun\u0103. Ce discut\u0103m noi ast\u0103zi au discutat str\u0103mo\u015fii no\u015ftri multe genera\u0163ii.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Dumneavoastr\u0103 a\u0163i fost prezent la B\u0103ile Herculane, la cel de-al II-lea Congres al Spiritualit\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne\u015fti, v-am ascultat acolo scurtul dumneavoastr\u0103 cuv\u00e2nt \u00een plenul de deschidere, era de fa\u0163\u0103 \u015fi pre\u015fedintele Rom\u00e2niei. Dumneavoastr\u0103 a\u0163i sugerat un r\u0103spuns, \u00eentrebarea totu\u015fi r\u0103m\u00e2ne: ce fac rom\u00e2nii din diaspor\u0103, ce fac rom\u00e2nii din Germania, num\u0103rul lor \u00eel ve\u0163i spune dumneavoastr\u0103, pentru ca s\u0103 \u00eendulceasc\u0103 imaginea aceasta a Rom\u00e2niei, m\u0103car a\u015fa, dintr-o pornire patriotic\u0103 fireasc\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> \u00cen Germania sunt sute de mii de rom\u00e2ni, ori sunt \u015fvabi, sa\u015fi, evrei, rom\u00e2ni, dar to\u0163i de fapt sunt rom\u00e2ni, cel pu\u0163in jum\u0103tate din spiritualitatea lor este rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u015fi-o reg\u0103sesc acolo. To\u0163i ace\u015ftia, \u00een lupta cotidian\u0103, de existen\u0163\u0103, care nu e de neglijat, sesizeaz\u0103 c\u0103 se bazeaz\u0103 pe o parte a culturii lor venit\u0103 de aici \u015fi observ\u0103 c\u0103 dau rezultate foarte bune. Totusi sunt dezam\u0103gi\u0163i c\u0103 au ajuns \u00eentr-o lume \u00een care nu mai sunt \u00een\u0163ele\u015fi, pe de alt\u0103 parte vor s\u0103 fie \u00een\u0163ele\u015fi \u015fi \u00ee\u015fi exprim\u0103 aceast\u0103 bog\u0103\u0163ie, aceast\u0103 zestre pe care au adus-o ei de la limesul roman \u00een imperiu. \u00cencearc\u0103 fiecare s\u0103 fac\u0103 \u00een felul lui ceva pentru a se face \u00een\u0163eles \u015fi pentru a se \u00een\u0163elege pe sine. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, fiecare din acest ambasador rom\u00e2n, \u00een cartierul lui, \u00een cl\u0103direa lui, la locul lui de munc\u0103 face ceva pentru Rom\u00e2nia, dar singurul lucru pe care \u00eel pot face este de a atrage aten\u0163ia c\u0103 nu se poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 dialog \u015fi f\u0103r\u0103 conlucrare, f\u0103r\u0103 colaborare \u015fi f\u0103r\u0103 integrare. Dar at\u00e2t timp c\u00e2t atat patriarhul Rom\u00e2niei, c\u00e2t si pre\u015fedintele, seful bisericii si statlui nu vor vorbi de aceast\u0103 tem\u0103 \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei, \u00een mass media, \u00een biserica, de necesitatea apropierii, dialogului cu Occidentul, de Roma, nu vom avea dec\u00e2t alibiuri. Este o metod\u0103 foarte rom\u00e2neasc\u0103 de a-i b\u0103ga pe al\u0163ii \u00een fa\u0163\u0103. \u201e\u0162iganii au stricat imaginea Rom\u00e2niei \u00een Occident, c\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 lebedele, evreii nu au reu\u015fit cu Petre Roman \u015fi Severin \u015fi cu Brucan s\u0103 rezolve problema asta\u201d, te miri ce OZN-uri sunt b\u0103gate \u00een joc, dar ideea elementar\u0103 c\u0103 ei trebuie s\u0103 o fac\u0103, pentru ei, \u015fi cu toat\u0103 demnitatea pe care le-o confer\u0103 tradi\u0163iile \u015fi posibilit\u0103\u0163ile lor, uite c\u0103 asta nu se pune. E pentru mine un fenomen straniu \u015fi dureros c\u00e2nd v\u0103d c\u0103 \u00een decurs de 70 de ani trei-patru genera\u0163ii de rom\u00e2ni repet\u0103 acela\u015fi lucru. De aceea eu m\u0103 simt foarte pu\u0163in original \u00een ceea ce v\u0103 spun \u015fi cartea mea este o sintez\u0103 reu\u015fit\u0103 pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe dou\u0103-trei genera\u0163ii de sinteze mult mai laborioase, mai elegante dec\u00e2t a mea, pentru c\u0103 eu la \u00eenceput am scris \u00een german\u0103, \u00een Germania, necrez\u00e2nd c\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc \u00een Rom\u00e2nia, iar acum public \u00een mass media rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi m\u0103 simt foarte confortabil \u00een limba mea \u015fi \u00een orizontul care m\u0103 pasioneaz\u0103. Dar problema este de o simplitate zguduitoare pentru cei care tr\u0103iesc \u00een vest, Occidentul e simplu a\u015f putea spune, iar faptul c\u0103 din nou suntem la ru\u015fi, dup\u0103 cum aud, este un fals alibi. Eu cred c\u0103 rom\u00e2nii ar putea fi un exemplu pentru ru\u015fi. \u00cen momentul \u00een care rom\u00e2nii ar r\u0103m\u00e2ne ortodoc\u015fi, cum au r\u0103mas grecii ortodoc\u015fi, de ce s\u0103 mearg\u0103 patriarhul grec la Roma \u015fi de ce s\u0103 nu mearg\u0103 \u015fi cel rom\u00e2n \u015fi dac\u0103 vine \u015fi cel rom\u00e2n m\u00e2ine va merge \u015fi cel rus, \u015fi poate to\u0163i trei cei mai importan\u0163i patriarhi ai ortodoxiei vor g\u0103si o alt\u0103 formul\u0103 \u015fi vor avea t\u0103ria s\u0103-i spun\u0103 Papei: \u201eNoi nu vrem s\u0103 fim altceva dec\u00e2t ceea ce suntem, dar \u00eempreun\u0103 cu voi. S\u0103 vedem unde ne \u00een\u0163elegem, unde nu ne \u00een\u0163elegem\u201d. Sunt puncte unde nu se \u00een\u0163eleg occidentalii cu ortodoc\u015fi, \u015fi poate nici nu e bine s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103. Nu tot ce este \u00een Occident este bine.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Deci s\u0103 se aplice \u015fi la nivelul lor democra\u0163ia\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Evident. Ceea ce este normal \u00een orice dialog. Nu tot ce spune cel\u0103lalt mi se potrive\u015fte mie, nu tot ce spun eu m\u0103 a\u015ftept s\u0103 fiu aprobat. Iar \u00een domeniul conlucr\u0103rii occidental-orientale, decalajele sunt foarte mari. \u015ei de aici m\u0103 \u00eentorc la prima mea fraz\u0103 \u015fi la ce am reu\u015fit s\u0103 spun \u00een fa\u0163a pre\u015fedintelui la Herculane, \u015fi occidentalii au nevoie de experien\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 ortodox\u0103. S\u0103 dau numai un exemplu: de ce preo\u0163ii occidentali s\u0103 nu se c\u0103s\u0103toreasc\u0103? Dac\u0103 ortodoc\u015fi rom\u00e2ni ar veni cu experien\u0163a lor, a preo\u0163ilor c\u0103s\u0103tori\u0163i \u015fi ar vedea occidentalii c\u0103 nu e nici o mare nenorocire s\u0103 aib\u0103 doi copii \u015fi o nevast\u0103, nu s-ar schimba nimic, din contr\u0103, s-ar \u00eenviora occidentalul, sau comunit\u0103\u0163ile occidentale c\u00e2nd ar vedea muzica religioas\u0103, tradi\u0163iile religioase rom\u00e2ne\u015fti ar avea ceva de c\u00e2\u015ftigat. \u015ei multe, multe alte lucruri. De aceea eu zic s\u0103 nu se plece de la premiza c\u0103 lu\u0103m de la occidentali ajutoare materiale, sau dac\u0103 intr\u0103m \u00een dialog cu ei noi suntem cei s\u0103raci \u015fi ei sunt cei boga\u0163i, nu, s\u0103 plec\u0103m invers, de la premiza c\u0103 si noi avem de oferit ceva. Faptul c\u0103 avem probleme materiale asta e partea evident\u0103, dar avem ceva spiritual. Faptul c\u0103 ei au mai mult material \u015fi mai pu\u0163in spiritual, putem face un echilibru, pe care \u00eel doresc \u015fi ei. Dar pentru acest lucru, pentru a afla aceste am\u0103nunte, e nevoie de un dialog, iar acest dialog \u00eenc\u0103 nu a \u00eenceput \u00een Rom\u00e2nia, in afar\u0103 de vizita lui Ceausescu si cele dou\u0103 c\u0103l\u0103torii ale pre\u015fedintelui Iliescu la Roma.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Spunea\u0163i de o posibil\u0103 coagulare prin elementul religios, dar \u00een cartea dumneavoastr\u0103 vorbi\u0163i despre evrei. Avem nevoie de evrei acum?\u00a0<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Ei sunt la ora actual\u0103 un element de o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 pentru Occident. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 ei, fiind un cap de pod occidental \u00een lumea islamic\u0103, Israelul este ast\u0103zi de o importan\u0163\u0103 fundamental\u0103 pentru occidentali. \u00cen afar\u0103 de asta, \u00een Occident dar \u015fi la periferie, evreii au o misiune de modernizare foarte important\u0103, mai ales \u00een lumea arab\u0103, \u00een lumea ortodox\u0103. Aici este fenomenul pe care eu vreau s\u0103 \u00eel demonstrez \u00een cartea asta, c\u0103 rom\u00e2nii \u00eei \u00eemping de regul\u0103 pe evrei \u00een fa\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 leg\u0103tura cu Occidentul, s\u0103 fac\u0103 moderniz\u0103rile, \u015fi dac\u0103 nu le convine devin automat antisemi\u0163i. Antisemitismul rom\u00e2nesc este o form\u0103 de antioccidentalism foarte bine disimulat, dar trebuie demascat, pentru c\u0103 fiecare din Rom\u00e2nia este la ora actual\u0103 prooccidental, cel pu\u0163in verbal, \u015fi foarte des \u00eei vezi pe unii antisemi\u0163i, ceea ce este un paradox \u00een sine, pentru occidentalii \u015fi evreii la ora actual\u0103 lucreaz\u0103 m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Ei au interese at\u00e2t de comune c\u0103 nu le mai po\u0163i deosebi. De aceea evreii pentru rom\u00e2ni au fost foarte importan\u0163i ca element modernizator, at\u00e2t \u00een secolul trecut, c\u0103 au introdus dreptul occidental \u00een Moldova, c\u00e2nd au f\u0103cut c\u0103ile ferate, c\u00e2nd au f\u0103cut sistemul de b\u0103nci, c\u00e2nd au introdus, f\u0103cut multe lucruri occidentale \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi mai importan\u0163i au fost \u00een perioada dictaturii de dezvoltare, perioada a\u015fa numit\u0103 ortodoxo-comunist\u0103, care a fost \u00een concep\u0163ia mea o form\u0103 laic\u0103 a ortodoxiei care c\u0103uta s\u0103 depaseasca mizeria. Evreii au avut mai tot timpul un rol pozitiv, de modernizare a unei lumi care refuz\u0103 dialogul cu Occidentul, cu Roma. Tragedia e c\u0103 acest lucru nu \u00eel pot face evreii pentru rom\u00e2ni, trebuie s\u0103-l fac\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi, de aici \u015fi aceast\u0103 tensiune greu de disimulat la rom\u00e2ni. Pe de o parte ei sunt filooccidentali, pe de alt\u0103 parte antisemi\u0163i, ceea ce este un paradox. Occidentalii nu pot s\u0103 fie antisemi\u0163i, mai ales dupa Conciliul Vatican II, pentru c\u0103 ei \u015fi evreii sunt una la ora actual\u0103, dar refuzul rom\u00e2nilor de a trata cu Roma li se pune \u00een c\u00e2rc\u0103 evreilor, sursa antisemitismului rom\u00e2nesc de-a lungul a o suta de ani. Asta este explica\u0163ia termenului de evreu \u00een titlu acestei c\u0103r\u0163i.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Domnule Viorel Roman a\u0163i vorbit despre faptul c\u0103 noi refuz\u0103m dialogul cu Occidentul, c\u0103 avem o \u00eentreag\u0103 istorie a acestui refuz. De fapt probabil c\u0103 nou\u0103 ne este fric\u0103, ne este team\u0103 de Occident. Dar de ce ne este team\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Mai multe lucruri sunt aici de spus. Occidentul, \u00een trecut, de multe ori, i-a tratat pe ortodocsii rom\u00e2nii foarte dur, \u015fi rom\u00e2nii s-au folosit de paleative care \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 i-au min\u0163it pe ei \u00een\u015fi\u015fi. A\u015fa c\u0103 avem aici un nod gordian \u00een care dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 spunem care e vina occidentalului, care e vina ortodoxului, nu dam de cap\u0103t. Este o singur\u0103 solu\u0163ie, de a t\u0103ia nodul gordian dintr-o dat\u0103, \u015fi \u00een mod demn, nu cu ajutoare, nu cu \u015fmecherii, nu cu minciuni, nu cu corup\u0163ie se poate realiza ceva. Cu toate c\u0103, repet, corup\u0163ia \u015fi minciuna sunt fenomene umane normale, sunt forme de protest pe care trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare ca atare, corup\u0163ia trebuie explicat\u0103 de unde vine. Nu trebuie s\u0103 condamn\u0103m pe cineva care minte, trebuie s\u0103 cre\u0103m condi\u0163ii s\u0103 nu mai aib\u0103 nevoie de a min\u0163i. Ei bine, toate aceste elemente, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Occidentul, sunt \u00eenc\u0103 prezente, \u015fi, din p\u0103cate, la cel mai \u00eenalt nivel. De aceea m\u0103 bucur c\u0103 mi-a\u0163i dat aceast\u0103 posibilitate, \u00eentr-o emisiune at\u00e2t de generoas\u0103, s\u0103 \u00eemi exprim c\u00e2teva idei care \u00een Occident sunt de la sine \u00een\u0163elese, iar aici \u00eent\u00e2mpin o rezisten\u0163\u0103 care de multe ori m\u0103 surprinde. \u015ei spunea\u0163i ce aport aducem noi cei pleca\u0163i afar\u0103 la rena\u015fterea Rom\u00e2niei, ei bine, asta mi se pare c\u0103 poate fi aportul meu, de a explica anumite fenomene care \u00een \u0163ar\u0103, dintr-un anumit confort spiritual, din anumit\u0103 team\u0103, fiecare este integrat \u00eentr-o anumit\u0103 structur\u0103\u2026<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Poate din lips\u0103 de informa\u0163ie chiar, pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o suplinim acum\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Exact, la asta nu m-am g\u00e2ndit dar se pare c\u0103 e destul de important\u0103, e o parte important\u0103 lipsa de informa\u0163ie aici, dar nu exist\u0103 alt\u0103 solu\u0163ie, zic eu, sintetiz\u00e2nd ceea ce au descoperit genera\u0163ii, genera\u0163ii \u00eenaintea noastr\u0103.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Sigur, domnule Viorel Roman, \u00een finalul dialogului nostru vorbi\u0163i-mi v\u0103 rog, despre consilierul academic la Universitatea din Bremen care sunte\u0163i, autor a opt c\u0103r\u0163i \u015fi a 17 pagini de articole, referate, \u015fi alte studii, deci un cercet\u0103tor serios. Ce dori\u0163i s\u0103 face\u0163i mai departe?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Eu sunt p\u00e2n\u0103 acum foarte mul\u0163umit c\u0103 am ajuns p\u00e2n\u0103 la microfonul acesta \u015fi am avut ocazia pe larg, a\u015f putea spune, s\u0103-mi expun unele idei. Vreau \u00een continuare s\u0103 fiu mai clar \u00een ceea ce spun. C\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 scriu despre Rom\u00e2nia nu-mi imaginam c\u0103 o s\u0103 pot veni \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 spun aceste lucruri, era o perioad\u0103 de cenzura, de embargou informational total.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>\u00a0Nici nu a\u0163i fi avut nici curajul, pentru c\u0103 sunte\u0163i foarte curajos\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Dar \u015fi ast\u0103zi a\u015f putea spune c\u0103 curajul pe care \u00eel am \u00een ce scriu este sugerat de faptul c\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 mul\u0163i salaria\u0163i din Rom\u00e2nia, mul\u0163i care sunt angaja\u0163i \u00een anumite structuri media, nu \u00ee\u015fi pot lua acest curaj, a\u015fa c\u0103 eu, de fapt, mi-am luat ca deviz\u0103: \u201eDaca nu ai nici o \u015fans\u0103, folose\u015fte-te de ea\u201d.<\/p>\n

\u00a0***<\/p>\n

Timi\u015foara 2016<\/p>\n

Peste 22 de ani aveam s\u0103 ne revedem pe terasa unei cafenele din preajma Pie\u0163ei Unirii din Timi\u015foara. Timpul trecut a devenit istorie, multe s-au petrecut, dar \u015fi mai multe semne trebuie descifrate \u00een \u00eent\u00e2mpl\u0103rile care s-au adunat \u00een at\u00e2ta vreme.\u00a0<\/em><\/p>\n

Reporter:<\/strong> Stimate domnule dr. Viorel Roman, ne revedem dup\u0103 foarte mult\u0103 vreme, dup\u0103 buni ani \u00een care istoria asta s-a scris foarte pe \u00eendelete \u015fi foarte bogat\u0103. Eu \u00eens\u0103 v\u0103 propun s\u0103 revenim la acel dialog foarte interesant \u00een direct de la Radio Timi\u015foara, unde a\u0163i f\u0103cut foarte multe \u015fi importante afirma\u0163ii, \u00een tentativa de a aduce la zi acele informa\u0163ii pornind \u00eens\u0103 de la un alt fapt, \u015fi anume de la momentul concret al Revolu\u0163iei, Revolu\u0163ia de la Timi\u015foara, \u015fi de la Timi\u015foara, a avut ani preceden\u0163i, ani preg\u0103titori pe undeva, a avut dup\u0103 aceea un timp care s-a derulat dup\u0103, cum ai tr\u0103it acest complex de evenimente al Revolu\u0163iei de la Timi\u015foara? De c\u00e2nd se presupunea c\u0103 va avea loc \u00een Rom\u00e2nia o revolu\u0163ie?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> In 1989 erau publicate caricaturi \u00een Germania in care protagonistii isi spuneau razand: \u201eA, e mar\u0163i? Ast\u0103zi are loc revolu\u0163ia \u00een Bulgaria, e miercuri, \u00een Cehoslovacia, joi in R.D.G. etc.\u201d Soldatii Armatei Ro\u015fi mergeau deja la biseric\u0103, era clar c\u0103 se retrag din Berlin, c\u0103 lag\u0103rul ortodoxo-comunist isi traieste ultimele zile \u015fi ru\u015fii, buni strategi, s-au g\u00e2ndit s\u0103 taie nodul gordian al razboiului rece. Reagan, la Reykjavik, a ramas perplex c\u00e2nd Gorbaciov i-a spus: \u201eSunt de acord cu toate conditiile, sa trecem la schimbari majore, strategice mari\u201d. Asa ca revolutia era si previzibila si usor de realizat, \u00een afar\u0103 de Rom\u00e2nia, unde K.G.B.-ul nu era agreat de Ceausescu si agen\u0163ii lor periferiza\u0163i. Havel, Michnik \u015fi to\u0163i intelectualii revolutionari esteuropeni erau garda\u0163i de kaghebi\u015fti clarvazatori, binevoitori, care ii ajutatau s\u0103 elibereze poporul de dictatura. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut, mama era la Timi\u015foara si urma sa facem Craciunul impreuna, sa vin pe 16 dec. cu TAROM-ul, a\u015fa c\u0103 am tr\u0103it Revolu\u0163ia langa Piata Libertatii. \u00cen locurile \u00een care ai copil\u0103rit nu \u0163i-e fric\u0103, asa ca am vazut schimbarea la fata, dar nu este cazul s\u0103 dramatiz\u0103m. A fost o actiune preg\u0103tita de Moscova, urma\u015fa Hoardei de Aur, a Imperiului bizantin, care o perioad\u0103 lunga de timp a fost demonizat in vest. Ideea c\u0103 acest Imperiu a disparut s-a dovedit falsa, uite c\u0103 tr\u0103im din nou un reviriment al Chestiunii Orientale, cea mai complicat\u0103 din istorie, \u00een care Islamul, Ortodoxia \u015fi Occidentul sunt intr-un conflict permanent: cine mosteneste Imperiul? Mai toate conflictele sunt in fostul Imperiu Roman de Rasarit, Bizantin, Otoman: Turcia, Siria, Palestina, Israel, Egipt, Libia, Jemen, Irak, Iran, Afganistan, Georgia, Armenia, Nagorno-Karabah, Ukraina, Crimeea, Moldova, Transnistria, Balcanii.<\/p>\n

Reporter:<\/strong> S\u0103 ne \u00eentoarcem totu\u015fi la acele zile, sunte\u0163i un martor important un martor ocular. Locuia\u0163i pe strada fost\u0103 Engels, actualmente Mercy, era\u0163i cum se spune \u00een buricul t\u00e2rgului, deci a\u0163i v\u0103zut lucrurile aproape cu ochii t\u0103i. Ce a\u0163i remarcat, ce v-a r\u0103mas \u00een memorie mai cu seam\u0103 din acele zile?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>A doua zi, pe 17, am fost la arhitectul Constantin B\u0103l\u0103ceanu la mas\u0103 \u015fi am auzit \u00eempu\u015fc\u0103turi, nu le-am prea luat \u00een serios, totusi venind seara spre cas\u0103 am vazut vitrine sparte si am intrat fara voie \u00een linia intai a Revolu\u0163ie, ca s\u0103 spun a\u015fa. O parte a str\u0103zii Mercy, cea spre Piata Libertatii, era blocata de solda\u0163i in termen cu un plutonier care striga mereu atacantilor revolutionari: \u201e\u00cenapoi!\u201d. Pe partea cealalt\u0103, de unde veneam, era o grup\u0103 de tineri, agili, \u00eembr\u0103ca\u0163i usor \u015fi coordona\u0163i care aruncau cu pietre \u00een solda\u0163ii mioritici care nu ripostau in nici un fel. Intrarea unde locuiam era exact \u00een mijlocul acestei confruntarii. Eu am avut prezen\u0163a de spirit, am ridicat cheile in sus \u015fi am spus tare: \u201eEu trebuie s\u0103 intru acolo!\u201d, dintr-o dat\u0103 au venit \u015fi al\u0163ii care locuiau pe strada asta. Plutonierul: \u201eCine st\u0103 pe strada asta s\u0103 intre, s\u0103-\u015fi caute intr\u0103rile\u201d. Asa am ajuns \u00een cas\u0103 \u015fi de la etaj am putut s\u0103 v\u0103d aceast\u0103 confruntarea inegal\u0103 dintre solda\u0163i, care st\u0103teau unul langa altul, pasivi \u015fi de partea cealalt\u0103 revolutionari in ginsi si geci, mereu in miscare si care aruncau cu pietre. C\u00e2nd m-am dus in Piata Operei, ocolid Piata Libertatii blocata de soldati, \u015fi am v\u0103zut dispozitivul din jurul Pie\u0163ei Libert\u0103\u0163ii si strada Vlad Delamarina, unde am locuit in copilarie si fiecare piatr\u0103 \u00eemi era cunoscut\u0103, am r\u0103mas perplex vazand c\u0103 soldatii au ajuns sa-si apere cazarmile ca poli\u0163isti. Incepuse lupta intern\u0103. Aveam totusi naivitatea s\u0103 intreb mereu la TAROM, c\u00e2nd pleac\u0103 avionele spre Frankfurt. La un moment dat, merg\u00e2nd pe strad\u0103, dintr-o multime, un necunoscut \u00eemi d\u0103 poze din cimitirul s\u0103racilor, cu demonstranti etc, pe care le-am luat si le-am folosit apoi in mai multe articole. Cand mi-am dat seama c\u0103 nu voi pleca cu avionul, m-am dus la Bucure\u015fti, de unde am luat Orient Expres-ul spre vest. C\u00e2nd am ajuns la Bremen pe 2 ian. aveam pe mas\u0103 mai multe scrisori, \u00een care mi se cerea s\u0103 scriu despre cine a f\u0103cut Revolu\u0163ia, cine a tras sforile, cine sunt victimile, profitorii etc. Nu mi-a fost greu s\u0103 concep un articol pentru c\u0103 \u015ftiam deja despre ce este vorba si aveam si poze. Am scris \u015fase pagini despre \u201ePr\u0103bu\u015firea unei dictaturi de dezvoltare\u201d. L-am publicat la Viena, apoi l-am tradus \u015fi l-am trimis si marilor revolutionari Ion Iliescu, Petre Roman, St\u0103nculescu, Brucan, ziarelor din tara. A fost preluat \u00een peste zece publica\u0163ii. Era clar c\u0103 se schimba paradigmele lagarului moscovit, nu era a\u015fa de original\u0103 Rom\u00e2nia. In articol afirmam insa ca 1989 s-a terminat cu dictatura de dezvoltare si \u00eencepe si in est lupta pentru un loc de munc\u0103, revine mizeria din lumea a treia. Acest pasaj nu a fost publicat \u00een tara, adic\u0103 oamenii simteau si refuzau s\u0103 vad\u0103 ce \u00eei a\u015fteapt\u0103.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>A\u0163i tr\u0103it \u015fi acele zile de 20, 21 decembrie c\u00e2nd Timi\u015foara era ora\u015f liber, c\u00e2nd nu mai era nici o problem\u0103. Cum a\u0163i tr\u0103it sentimentul acela de libertate?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>M-am dus la Radio Timi\u015foara, la Universitate, unde lucrasem, am facut un dialog in direct la Radio cu Adina Ene. Eu mi-am dat doctoratul \u00een Chestiunea Oriental\u0103, de aceea eram familiarizat cu cadrul general. Rom\u00e2nii ortodocsi sunt din 1774 sub protectia celei de a treia Roma, a tarilor Rusiei, care au dreptul de a interveni, de a-\u015fi numi sau influenta alegerea omul lor la Iasi \/ Chisinau si Bucuresti. Asa cred ca a aparut FSN-ul si salvatorul Ion Ilici Iliescu. De-a lungul unei perioade de timp, cotidianul se dizolv\u0103 \u00eentr-o linie istorica mai clara.<\/p>\n

Reporter: <\/strong>A\u0163i detectat \u00een detalii ac\u0163iuni de provocare, cum c\u0103 toat\u0103 treaba asta ar fi fost de fapt o crea\u0163ie a cuiva, deci a fost o implementare a unei revolte, sau a fost pur \u015fi simplu o r\u0103bufnire spontan\u0103?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman: <\/strong>Au fost ambele. Au fost oameni interesa\u0163i, preg\u0103ti\u0163i \u00een a crea dezordine \u015fi era firesc c\u0103 oamenii ies apoi \u00een strad\u0103 sa vada ce se intampla, ca mine de exemplu. In ziua de 17 am v\u0103zut sparte vitrine \u00een zona central\u0103, sparte de ni\u015fte oameni antrenati, nu de pietoni normali. Plutea ceva in aer greu de explicat. De exemplu, \u00eentr-o m\u0103cel\u0103rie geamurile erau la pamant \u015fi v\u00e2nz\u0103toarele vindeau ca \u015fi c\u00e2nd nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat nimic. Multe lucruri erau atunci nefiresti. Dictatura \u015fi-a epuizat legitimitatea si se schimbau brusc comportamentul, paradigmele. Pentru prietenii mei, dup\u0103 o izolare de o viata, \u015fi mai cu seam\u0103 din ultima perioad\u0103, era sfarsitul unei lumi si nesiguranta uneia noi. Pe de alta parte inca din 1942 la Royal Institut of Reconstruction din Londra se voia, \u015ftia ca dupa razboi va urma o dictatura de dezvoltare in est. Nu neaparat de tip sovietic dar menita s\u0103 puna lumea la munca, sa depaseasca subdezvoltarea cronica de la limes. Exista si varianta ca forta de munca s\u0103 fie adusa in Occident. Acuma vad ca se aplica varianta a doua, milioane de romani lucreaz\u0103 deja in vest. Vazute din aceasta perspectiv\u0103 lucrurile nu-s spectaculoase. In schimb metamorfizarea Revolu\u0163iei \u00eentr-un narativ idealist oriental, pe dos, e totusi remarcabila. Dup\u0103 ocuparea tarii \u00een 1944 de c\u0103tre sovietici s-a creat o patura de revolutionari ilegali\u015fti privilegiati, parazitari. Dupa 1989 locul lor l-au luat brusc, noii eroii martiri revolutionarii. Nimic nou la Portile Orientului, dar greu de intales, acceptat in occident. Problema e, cum se intreaba un istoric la moda, de ce e Rom\u00e2nia altfel? De ce nu se accept\u0103 ortodocsii moldo-valahi c\u0103 sunt altfel? De ce vor ei ca toti sa fie ca ei?<\/p>\n

Reporter: <\/strong>Da, dar s\u0103 nu uit\u0103m un lucru, c\u0103, totu\u015fi, Rom\u00e2nia de o parte era \u00eentr-un fel, o alt\u0103 parte este altfel, noi, aici, \u00een Banat \u015fi Transilvania, beneficiem \u015fi de o alt\u0103 tradi\u0163ie, un alt fel de a fi. Este o realitate, nu fac o afirma\u0163ie tenden\u0163ioas\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Da, aceast\u0103 zon\u0103 a facut parte din Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de Natiune Germana, pe c\u00e2nd celalat\u0103 din Imperiul turc sau rus, adic\u0103 romanii au trait in dou\u0103 lumi mereu adverse. De aceea preten\u0163ia celor de la Bucure\u015fti, a ortodocsilor moldo-valahi – PMR, PCR, FSN, PSDR, PSD, PNL, USL, PC – de a impune tuturor acela\u015fi model de via\u0163\u0103, e o marea problema, intolerabila. De o sut\u0103 de ani ei se str\u0103duiesc ca ardeleni si banatenii sa fie ca ei, \u015fi asta nu prea merge, dup\u0103 c\u00e2te observ\u0103m. E tragic pentru toti, c\u0103 nu au g\u0103sit inpreuna o formul\u0103 de a depasi acest blocaj spiritual. Nu e vorba de a deveni to\u0163i la fel, identici, ci de a ne respecta unii pe al\u0163ii si mai ales de a face un echilibru cu Scoala Ardeleana. Dialogul cu Roma e indispensabil ca si acceptarea normelor si valorilor occidentale. 1918 la Alba Iulia se voia unirea cu Roma, apoi Rom\u00e2nia Mare urma a fi o mare diocecz\u0103 orientata spre vest. Dar la Bucure\u015fti s-a urmat linia contrara, spre est. Concordatul a fost zece ani amanat, unire cu Roma subminata, asa ca Rom\u00e2nia Mare s-a dezmembrat dupa 20 de ani. Nu a surprins pe nimeni ca a urmat dictatura de dezvoltare de tip sovietic. Cum am mai spus, \u00een 1989 s-a terminat acest ciclu istoric si a inceput exodul fortei de munca spre occident. Cioran, \u015fi cei din perioada interbelic\u0103 \u00een\u0163elegeau c\u0103 ortodocsii moldo-valahi sunt \u00een lan\u0163urile grele ale duhovniciei \u015fi soborniciei moscovite \u015fi constantinopolitane, fara alt proiect, decat supravietuirea precara. \u015ei ast\u0103zi tr\u0103im aceea\u015fi dram\u0103. Faptul c\u0103 suntem \u00een Uniunea European\u0103 \u015fi N.A.T.O, nu schimb\u0103 fondul problemei, s-ar putea ca \u00een 24 de ore s\u0103 se schimbe frontul ca la 23 august 1944. La Por\u0163ile Orientului nimic nu e sigur, nimic nu se ia \u00een serios! A\u015fa c\u0103 hot\u0103r\u00e2toare e inceperea dialogului cu Roma. Ceausescu a fost o data si Iliescu de dou\u0103 ori la Roma, dar din p\u0103cate f\u0103r\u0103 rezultat. Venirea Papei Ioan Paul II \u00een 1999 la Bucuresti a fost un eveniment istoric, a deschis por\u0163ile romanilor spre vest, pentru c\u0103, dac\u0103-\u0163i aduci aminte, el a fost \u00een mai, \u015fi \u00een septembrie au venit mai to\u0163i responsabilii Uniunii Europene la Bucuresti. Acum vine Papa Francisc s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 oarecum 100 de ani de Rom\u00e2nie unita, s\u0103 vedem ce vor decide pre\u015fedintele \u0163\u0103rii, patriarhul, cardinalul de la Blaj. S-ar putea s\u0103 rec\u0103dem din nou \u00een situa\u0163ia din 1939, 1944 sau la o dezmembrare de facto? Oricum realitatea e mai puternic\u0103 dec\u00e2t mimetismul, care nu mai convinge pe nimeni.<\/p>\n

Reporter:<\/strong> Discut\u0103m \u00een Timi\u015foara \u00een anul 2016. Totu\u015fi, Revolu\u0163ia a schimbat ni\u015fte lucruri, b\u0103nuiesc cel pu\u0163in, pentru dumneavoastr\u0103, care veni\u0163i de la Bremen \u015fi ave\u0163i cu totul alt\u0103 viziune vizavi de acest ora\u015f.<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> O, sigur, Timi\u015foara, Clujul, vestul tarii au f\u0103cut un salt formidabil. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd intru \u00een Timi\u015foara cu masina, pe orice cale de acces, sunt stupefiat de c\u00e2te antrepozite, \u00eentreprinderi moderne vad, sunt placut surprins de multe lucruri pozitive, modernizarea centrului vechi\u2026, dar nu a f\u0103cut-o Revolu\u0163ia, hai s\u0103 fim din nou reali\u015fti, au f\u0103cut-o USA, UE, Moscova prin decizia de a renunta la comunism, lagar, razboi rece. Din p\u0103cate USA p\u0103streaz\u0103 statutul de ocupant al Europei. N.A.T.O., dup\u0103 c\u00e2te \u015fti\u0163i de la infiitare ii \u0163ine pe ru\u015fi \u00een afar\u0103, pe germani jos \u015fi pe anglo-americani \u00een Europa. Ei bine, aceast\u0103 strategie a r\u0103mas si \u00een Germania simpatia pentru ru\u015fi este deja quasi general\u0103 \u015fi lumea se \u00eentreab\u0103 de ce Anglia iese din Uniunea European\u0103, dar armata lor de ocupa\u0163ie de pe Rhin, nu? De ce sunt necesari 50.000 de solda\u0163i americani? Asta creaz\u0103 o atmosfer\u0103 de, hai s\u0103 spunem, prietenie suspicioas\u0103. Prin contrast ru\u015fii au zis generosi: \u201enoi ne retragem si voi va reunificati\u201d. Prosl\u0103virea, cultul Revolu\u0163iei la romani e de natura orientala. Revolu\u0163ia nu are \u00een vest numai o conotare pozitiv\u0103, de ex. cea francez\u0103 a fost un dezastru, pentru c\u0103 a lichidat Sf\u00e2ntul Imperiu Roman, cea rus\u0103 la fel. Revolu\u0163iile nu sunt at\u00e2t de pozitive pe c\u00e2t se vrea aici, iar stafia comunist\u0103 a nepotului unui rabin ranchiunos, Karl Marx, care s-a inspirat din profetul Israelului Amos, sunt lucruri dep\u0103\u015fite. Ce intereseaz\u0103 ast\u0103zi sunt marile fluxuri financiare \u015fi materiale ale lumii, trei miliarde de oameni muncesc conecta\u0163i prin internet, sateli\u0163i, GPS, cu vapoare de 400 metri lungime, care transport\u0103 20.000 de containere. Se mi\u015fc\u0103 pe planeta m\u0103rfuri, capital de dimensiuni astronomice, \u015fi vine Rom\u00e2nia cu un PIB minor \u015fi isi s\u0103rb\u0103toreste eroii martiri ai Revolu\u0163iei ca nimeni altii, le dau privilegiile ilegalistilor PCR, plus spa\u0163ii comerciale, pensii speciale, loc de veci\u2026 \u00cencerca\u0163i s\u0103-i face\u0163i unui occidental plauzibil, ca asta e ceva normal, ra\u0163ional si nu o poveste din celebra carte orientala 1001 de nopti. Lucrurile sunt simple privite de departe, dar tot secretul rela\u0163iilor dintre oameni e distan\u0163a \u015fi apropierea. Dac\u0103 e\u015fti la distanta sau prea aproape nu vezi mai nimic, trebuie o distan\u0163\u0103 optim\u0103 pentru a vedea \u015fi a judeca. Noi plecasem de la cadrul mondial, \u00een care rom\u00e2nii sunt o planta\u0163ie de sclavi la limes, la marginea imperiului, termenul sun\u0103 dramatic dar cam a\u015fa e, pe care ori \u00eei pui la munc\u0103 \u00eentr-un sistem dictatorial, cum a f\u0103cut Stalin, Nicolae si Elena Ceau\u015fescu, ori pleaca milioane la munca \u00een Occident.<\/p>\n

Reporter: De ce nu se reloc\u0103 aici acele unit\u0103\u0163i, s\u0103 se creeze aici locuri de munc\u0103 pentru oameni? De ce trebuie s\u0103 plece \u00een Occident?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Cred, credit, credinta au aceiasi radacina. Crezi in cineva si dai credit daca-i de aceiasi credinta. \u00centr-o \u0163ar\u0103 ortodoxa, nesigur\u0103, \u00eentr-un Bucure\u015fti turco-ruso-fanariot de 600 de ani, practicile coruptiei din \u201eCiocoii vechi \u015fi noi\u201d al lui Nicolae Filimon, vezi si actualul \u201eFactor intern\u201d a gen. Aurel Rogojan, nu inspira incredere. Occidentalul c\u00e2nd se confrunta cu ineficien\u0163a, nesiguranta legislativa, administrativ\u0103, paternalismul, nepotismul, coruptia cu larg caracter de masa se g\u00e2nde\u015fte de dou\u0103 ori dac\u0103 merit\u0103 aici un angajament de durata. Nu ca \u00een Cehia, Croa\u0163ia, Ungaria \u015fi Polonia unde exist\u0103 o alta credinta. In Romania sunt norme \u015fi valori orientale, greco-ortodoxe, iar mimarea occidentului cu eterni revolutionari de profesie e contraproductiva, nu mai convinge pe nimeni. Pentru ca ortodocsii moldo-valahi sunt \u00een afara civiliza\u0163iei occidentale, s\u0103 speram in venirea Papei Francisc. Pentru ca la Bucure\u015fti se construie\u015fte o moschee imens\u0103, pe Calea Victoriei s-a pus bustul lui Atat\u00fcrk \u00een mod demonstrativ, unde a fost \u201eAeroflot-ul\u201d e acum \u201eT\u00fcrkish Airlines\u201d, adic\u0103 e o prezenta antioccidentala, vizibila. Nu mai vorbesc de comportamentul turco-fanariot, oriental a tot prezent. Uita\u0163i-v\u0103 \u00een ziare, la parlamentari, ministri si primministri penali, la cuplul Carol al II-lea – Elena Lupescu, Nicolae Ceau\u015fescu \u2013 Elena, B\u0103sescu \u2013 Elena Udrea. Dac\u0103 de 600 de ani toate posturile, diplomele sunt cump\u0103rate, \u015fi nimic nu se ob\u0163ine f\u0103r\u0103 o atentie, recompens\u0103 individual\u0103 imediata, asta nu se poate schimba peste noapte. Uita\u0163i-v\u0103 la filmul \u201eAferim\u201d, nu sunt nici 200 de ani de atunci, toate pattern-urile sociale actuale le regasim acolo. Sau filmul \u201eLeviathan\u201d in care vedem structura, modelul social-politic al baronului local pravoslavnic rus, identic cu cel ortodox moldo-valah cu imunitate paramentara.<\/p>\n

Reporter: Vorbea\u0163i la un moment dat chiar de o posibilitate de scindare teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii\u2026<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Asta a spus-o recent ministrul Ilie \u015eerb\u0103nescu. Leg\u0103tura dintre Vechiul Regat \u015fi Transilvania, Banat este firava, investi\u0163iile se opresc pe Carpati, nu ajung la Vaslui, la Cetatea, mosia revolutionarului Mircea Dinescu din Oltenia. Acest clivaj spune d-ul \u015eerb\u0103nescu, un om bine informat, e real\u0103. Clujul, Timi\u015foara se dezvolt\u0103 \u015fi dupa economie vine politicul, \u015fi \u00eencheie el, \u201eaceast\u0103 ruptur\u0103 e la ora actual\u0103 real\u0103 \u015fi o s\u0103 o afle \u015fi cei din Bucure\u015fti \u00eentr-o buna zi, pe facebook\u201d. Problema e c\u0103 Biserica greco-catolic\u0103 n-a trecut Carpatii, s-a m\u0103rginit la Transilvania. Acesta este un p\u0103cat mare. Iar \u00eencercare ortodocsilor moldo-valahi de a impune tuturora modul lor de via\u0163\u0103 a e\u015fuat, dovad\u0103 c\u0103 milioane voteaza cu picioarele, cum spun americanii, si fug spre Vest, unde sunt respectate drepturile omului, fara a le cere ortodoc\u015filor s\u0103 fie catolici. Rom\u00e2nia se va dezmembra de facto, \u015fi asta trebuie s\u0103-i trezeasc\u0103 pe ortodocsii moldo-valahi. Nimeni nu e pentru dezmembrare, ci pentru crearea unei Biserici mari rom\u00e2ne\u015fti \u00een care s\u0103 fie accepta\u0163i si milioanele care au plecat \u00een Occident \u015fi ei s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 locul aicea, intr-o tara si biserica orientata spre Roma, spre vest, nu spre est. Asta e valabil \u015fi pentru celelalte \u0163\u0103ri ortodoxe. Vede\u0163i, a avut loc Sf\u00e2ntul \u015fi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, \u00eent\u00e2lnirea istoric\u0103 a Papei cu Patriarhul Moscovei \u015fi al \u00eentregii Rusii Kiril la Havana, a fost vizita lui Putin la Athos, unde a luat locul \u00een strana, tronul \u00eemp\u0103ratului bizantin, toate astea ne arat\u0103 c\u0103 ortodoxia e in miscare si nu trebuie marginalizata, desconsiderat\u0103, chiar dac\u0103 a trecut printr-o perioad\u0103 foarte grea, secularizata, ortodoxo-comunist\u0103. Occidentalii vor, accept\u0103 existen\u0163a diversit\u0103\u0163ii: \u201eCre\u015ftinismul respir\u0103 cu doi pl\u0103m\u00e2ni.\u201d E tragic ca suntem cre\u015ftini \u015fi nu g\u0103sim o formul\u0103 de refacerea unitatii \u00een fa\u0163a presiunii islamice. Un miliard \u015fi jum\u0103tate de musulmani nu-\u015fi g\u0103sesc locul \u00een lumea moderna \u015fi profit\u0103 de 1.000 de ani de conflictul dintre ortodoc\u015fi \u015fi catolici. Nu-i normal a\u015fa ceva, de aceea cred ca toti cre\u015ftinii \u00eei vor determina pe conduc\u0103tori s\u0103 ia o decizie \u00een favoarea lor. Acest discurs de antropologie religiosa a fost considerat in trecut misticism retrograd \u015fi persecutat. Laicii au un cod religios ascuns sub covor \u015fi spun c\u0103 sunt liberi cugetatori, cand ei de fapt stau pe covorul acesta. Avem laici catolici, ortodoc\u015fi, israeli\u0163i, musulmani, budisti etc., dar fondul multimilenar al credintei rezista, nu se schimb\u0103 cu un curent de gandire laica la moda. Aici este cuiul lui Pepelea, care ne prive\u015fte pe toti \u015fi care, \u00eentr-adev\u0103r poate dauna Rom\u00e2niei, sau o pune \u00een primejdie. Guvernan\u0163ii de la Bucure\u015fti nu sunt prea interesa\u0163i de toate astea, ei vor s\u0103-\u015fi rezolve repede problemele lor personale, cum a facut \u015fi voda Caragea, repede \u015fi-a pus sacii \u00een c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi a fugit. Este intolerabil ca se impune tuturor rom\u00e2nilor un stil de via\u0163\u0103 ignorand Scoala Ardeleana. Ar fi timpul s\u0103 se \u00eenceap\u0103 o colabor\u0103re sincera cu Roma, cu Occidentul.<\/p>\n

Reporter: La ce lucra\u0163i acum?<\/strong><\/p>\n

Viorel Roman:<\/strong> Anul acesta sunt evenimente extraordinare, semne ale vremii, cum se spune \u00een Evanghelia dup\u0103 Matei: \u00eent\u00e2lnirea dintre Pap\u0103 \u015fi Patriarhul Moscovei, Sf\u00e2ntul Sinod din Grecia, vizita lui Putin la Athos, pe care \u00eel vede ca un Vatican al ortodoxiei, \u015fi reizbucnirea Chestiunii Orientale si in Turcia Kurdistan etc., cu care eu sunt la curent pentru c\u0103 a fost tema doctoratului meu. Istoria se repet\u0103, c\u00e2nd crezi c\u0103 ai scapat vine ea peste tine. La ora asta tr\u0103im o recrudescen\u0163\u0103 a acestei Chestiunii, care numai aparent s-a incheiat cu plecarea in exil al sultanului otoman. Uita\u0163i-v\u0103 la Erdogan, Putin si Obama, \u00eei avem din nou pe vechii pretendenti la mostenirea sultanului turc. \u015ei rom\u00e2nii, moldovenii sunt parte a conflictului. Noua mea carte \u201eEuropa cre\u015ftin\u0103\u201d e un quasi compedium a patru documentele al lumii ortodoxe actuale, tot atatea semne ale vremii.<\/p>\n

Timi\u015foara 1994-2016<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Spre est sau vest? \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 cu Viorel Roman Reporter: Occidentul cu al sau acquis comunitar nu accepta decat ce ii [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29550","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29550","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29550"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29550\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29553,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29550\/revisions\/29553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}