{"id":29781,"date":"2017-04-28T15:14:13","date_gmt":"2017-04-28T15:14:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29781"},"modified":"2017-04-28T15:14:13","modified_gmt":"2017-04-28T15:14:13","slug":"vavila-popovici-despre-normalitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/28\/vavila-popovici-despre-normalitate\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre Normalitate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eCe ne trebuie sunt c\u00e2\u021biva nebuni; uita\u021bi-v\u0103 \u0219i voi unde ne-au dus cei normali\u201d<\/em> \u2013<\/p>\n

Confucius<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen zilele de ast\u0103zi g\u00e2ndurile multor oameni sunt \u00eendreptate par\u021bial spre politic\u0103 \u2013 \u0219tiin\u021ba \u0219i practica de guvernare a unui stat \u2013 , la orientarea, ac\u021biunea propriu-zis\u0103 a partidelor care de\u021bin dreptul de conducere a statului \u0219i care transpun \u00een practic\u0103 programul de ac\u021biune propriu. Pentru o schimbare, desigur este necesar\u0103 o con\u0219tiin\u021b\u0103 politic\u0103 structurat\u0103 superior, prezentat\u0103 ca o concep\u021bie politic\u0103 unitar\u0103 ce converte\u0219te ideile concep\u021biei privitoare la st\u0103rile de fapt \u00een norme generale de ac\u021biune. Oamenii sunt interesa\u021bi de tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, unii \u00een\u021beleg, aprob\u0103 sau dezaprob\u0103, al\u021bii nu \u00een\u021beleg \u0219i renun\u021b\u0103 a se mai interesa, ca \u0219i cum ar pleca de l\u00e2ng\u0103 patul unui bolnav, ne\u0219tiind ce se va \u00eent\u00e2mpla cu el, zic\u00e2ndu-\u0219i: fie ce-o fi! Nu este bine, fiindc\u0103 o schimbare \u00eei va afecta pe to\u021bi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un om politic sau politician este o persoan\u0103 cu un rol important \u00een activitatea politic\u0103. Grecii antici spuneau c\u0103 \u201eOmenirea nu va sc\u0103pa niciodat\u0103 de necazuri p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd iubitorii \u00een\u021belepciunii nu vor ajunge la fr\u00e2iele puterii politice, sau p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd de\u021bin\u0103torii puterii nu vor deveni iubitori ai \u00een\u021belepciunii\u201d<\/em>. Cu alte cuvinte conduc\u0103torilor care au idei pentru anumite legi care indic\u0103 o nou\u0103 direc\u021bie \u00een care trebuie s\u0103 mearg\u0103 societatea, chiar \u00een\u021belep\u021bi fiind, li se cere respect pentru \u00een\u021belepciune, s\u0103 asculte p\u0103rerile celorlal\u021bi oameni \u00een\u021belep\u021bi, fiindc\u0103 \u00eentotdeauna se va g\u0103si unul sau unii, mai \u00een\u021belep\u021bi dec\u00e2t conduc\u0103torul aflat la putere.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u201eBanchetul \u0219i alte dialoguri\u201d Platon spune c\u0103 dup\u0103 ce un atenian se bucur\u0103 de drepturile lui de cet\u0103\u021bean, ia cuno\u0219tin\u021b\u0103 de legile \u021b\u0103rii \u0219i are libertatea s\u0103 plece unde vrea, dac\u0103 legile nu-i sunt pe plac: \u201e\u2026 poate cuiva s\u0103-i plac\u0103 o cetate f\u0103r\u0103 s\u0103-i plac\u0103 legile ei?\u201d<\/em> \u00cen acest fel trebuie\u00a0 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 plecarea\/fuga unor oameni din propria \u021bar\u0103, cei mai mul\u021bi pentru a-\u0219i salva vie\u021bile lor \u0219i a copiilor. \u00centrebarea \u00een acest caz este \u00een ce procentaj se poate \u00eencadra ac\u021biunea \u00een normalitate, normalitatea fiind de fapt starea de echilibru pe care \u0219i-o dore\u0219te orice om folosind ra\u021biunea sa. Cred c\u0103 este, totu\u0219i, o aritmetic\u0103 grea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai putem spune c\u0103 un om normal este omul care dup\u0103 un travaliu, mai intens sau mai pu\u021bin intens, mai dureros sau mai pu\u021bin dureros, na\u0219te normalitatea. F\u0103c\u00e2nd pu\u021bin\u0103 filosofie, normal \u00eenseamn\u0103 obi\u0219nuit, natural, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ac\u021bionezi pentru un ideal \u00een via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 te \u00eenscrii \u00een ni\u0219te limite. Fericitul Augustin spunea c\u0103 e normal ceea ce e moral: \u201eIube\u0219te \u0219i f\u0103 ce vrei!\u201d<\/em>. Conform acestui aforism gradul de normalitate este dat de gradul de adaptabilitate, de acomodare a subiectului la societate, la mediu, \u00eenseamn\u0103 a te ata\u0219a de adev\u0103r, pentru a putea tr\u0103i c\u00e2t de c\u00e2t lini\u0219tit, \u00een dreptate. Aforismul include ra\u021biunea dar \u0219i sentimentul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din Antichitate \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent \u2013 afl\u0103m dintr-un studiu intitulat \u201eStarea de Normalitate\u201d, a omului de cultur\u0103 rom\u00e2n contemporan Cornel Nistea (n. 1939) \u2013 c\u0103 fiecare filosof \u0219i \u0219coal\u0103 filosofic\u0103 a definit altfel normalul: La Socrate normalul reiese din \u00eentrebarea: \u201ecum trebuie s\u0103 tr\u0103im pentru a tr\u0103i conform binelui\u201d<\/em>, la Platon normal este \u201es\u0103 tr\u0103im dup\u0103 lumea ideilor\u201d<\/em>, la Aristotel normal este \u201es\u0103 tr\u0103im dup\u0103 fiin\u021ba ca fiin\u021b\u0103, \u0219i s\u0103 ne mul\u021bumim cu justa m\u0103sur\u0103\u201d,<\/em> la Descartes normal este ca \u201eomul s\u0103 vad\u0103 clar pentru a ac\u021biona bine\u201d<\/em>, la Kant normal este s\u0103 tr\u0103im dup\u0103 o \u201evoin\u021b\u0103 bun\u0103\u201d<\/em> c\u0103ci \u201evoin\u021ba bun\u0103 \u00ee\u0219i d\u0103 sie\u0219i lege\u201d,<\/em> la Freud este normal s\u0103 tr\u0103im \u0219i dup\u0103 incon\u0219tient ca realitate a \u201emecanismelor ascunse care sunt adev\u0103rata realitate\u201d<\/em>, la Kierkegaard este normal ca fiecare dintre noi \u201es\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 s\u0103 devin\u0103 tot mai subiectiv\u201d<\/em>, la Nietzsche este normal ca omul s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 cu acea \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d<\/em> str\u0103duindu-se s\u0103 fie \u0219i ceea ce nu poate fi, adic\u0103 supraom; ajung\u00e2nd la filozofia contemporan\u0103, afl\u0103m c\u0103 se consider\u0103 a fi normal s\u0103 se \u201erenun\u021be par\u021bial la cultul ra\u021biunii\u201d<\/em> \u0219i, \u00een rezumat, s\u0103 existe o \u201eorientare tot mai pronun\u021bat\u0103 c\u0103tre problemele vie\u021bii sociale \u0219i ale tehnicii\u201d<\/em>, toate acestea \u00eenscriindu-se \u00een ideea de Bine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din punct de vedere social, Normalitatea \u2013 <\/em>caracterul a ceea ce este normal \u2013 <\/em>trebuie s\u0103 se afle \u00eentotdeauna \u00een media unui comportament social, o medie a comport\u0103rilor, a g\u00e2ndirii \u0219i ac\u021biunii; eticul momentului chiar ne spune c\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t omul \u0219i-a propus s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een societate, el trebuie s\u0103 respecte regulile. Dic\u021bionarul din 2009 acord\u0103 Normalit\u0103\u021bii \u201elimite largi, de o parte \u0219i de alta a mediei, ceea ce fundamenteaz\u0103 acceptarea diferen\u021belor interumane. Aceste limite largi ale normalului sunt condi\u021bionate \u00een acela\u0219i timp de cultura, v\u00e2rsta, sexul c\u0103rora le apar\u021bine individul evaluat\u201d<\/em>. \u00cen plus, nu peste tot \u00eent\u00e2lnim Normalitate,<\/em> dup\u0103 cum nu to\u021bi oamenii sunt normali, mai sunt \u0219i dintre cei a\u0219a-zi\u0219ii a-normali, care g\u00e2ndesc diferit, o parte din ei \u2013 \u00a0distructiv sau \u201ecurios\u201d, opun\u00e2ndu-se unor schimb\u0103ri f\u0103cute chiar \u00een favoarea lor, sau din dorin\u021ba de a fi remarcate ca persoane speciale, diferite de restul. Grav este c\u00e2nd \u00een aceast\u0103 categorie se \u00eenscriu unii conduc\u0103tori. Dar, s\u0103 facem o diferen\u021biere: exist\u0103 \u0219i oamenii ajun\u0219i la conducere care au un dram de nebunie care este echivalent\u0103 cu \u00eendr\u0103zneala de a \u00eencerca a schimba ceva ce nu mai folose\u0219te Binelui,<\/em> dar pe care al\u021bii nu au curajul sau cuno\u0219tin\u021ba sau ideea de a dep\u0103\u0219i acel ceva existent, ca pe un prag, purt\u00e2nd \u00een spate, ca ap\u0103r\u0103tor, \u00een mod exagerat Pruden\u021ba<\/em>, cea care nu las\u0103 curajul s\u0103 treac\u0103 pragul. \u00cendr\u0103znesc doar oamenii st\u0103p\u00e2ni\u021bi, \u00een primul r\u00e2nd, de ideea libert\u0103\u021bii, cei care vor s\u0103 construiasc\u0103 o lume urm\u0103rind integrarea unor noi idealuri, c\u0103rora nu le lipse\u0219te nici viziunea urm\u0103rilor acestor schimb\u0103ri. \u201eNu-mi place nebunia nebunului; \u00eemi place nebunia s\u0103n\u0103tosului\u201d,<\/em> spunea \u00een\u021beleptul rom\u00e2n Constantin Noica (1909-1987). \u00cemi permit a cita \u0219i aforismul meu dintr-un volum editat \u00een 2005: \u201eAvem nevoie de oameni buni sau nebuni care s\u0103 mi\u0219te lucrurile din loc\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre o nebunie frumoas\u0103 vorbea \u0219i Confucius, o nebunie a curajului \u0219i a \u00een\u021belepciunii. Filozoful german Johann Gottlieb Fichte (1762-1814) \u2013 unul dintre marii succesori ai lui Kant \u2013 , \u00een \u201eMenirea omului\u201d spune: \u201ecine dup\u0103 judecata tuturora ar \u00eendeplini lucrul cel mai bun \u00een chipul cel mai bun, pe acela \u00eel vor ajuta to\u021bi, \u0219i cu to\u021bii se vor bucura la fel de reu\u0219ita lui\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

——————<\/p>\n

Vavila Popovici<\/strong><\/p>\n

Carolina de Nord<\/p>\n

Aprilie 2017<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCe ne trebuie sunt c\u00e2\u021biva nebuni; uita\u021bi-v\u0103 \u0219i voi unde ne-au dus cei normali\u201d \u2013 Confucius \u00a0\u00a0 \u00cen zilele de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29781","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29781","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29781"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29781\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29784,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29781\/revisions\/29784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29781"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29781"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29781"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}