{"id":29815,"date":"2017-04-30T18:51:09","date_gmt":"2017-04-30T18:51:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29815"},"modified":"2017-05-01T06:35:29","modified_gmt":"2017-05-01T06:35:29","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-alaturi-de-dan-puric-despre-omul-frumos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/04\/30\/gheorghe-constantin-nistoroiu-alaturi-de-dan-puric-despre-omul-frumos\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu : Al\u0103turi de DAN PURIC-despre OMUL FRUMOS"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00a0\u201e…Unde-a plecat c\u0103 n-are nimeni \u015ftire\/ F\u0103tul-Frumos, cu negre plete grele,\/<\/em><\/p>\n

\u00a0Cu ochi alba\u015ftrii, plini ca de m\u0103rgele,\/ \u015ei cu spr\u00e2nceana-n jurul lor sub\u0163ire?\/\/<\/em><\/p>\n

…Iar F\u0103tfrumos, oprindu-se din c\u00e2nt,\/ Sim\u0163i, din s\u00e2nge, fl\u0103c\u0103ri c\u0103 se-adun\u0103,\/<\/em><\/p>\n

\u015ei-n glas, \u00een vorbe,-n p\u00e2ine \u015fi p\u0103m\u00e2nt,\/ Dogoarea cerului str\u0103bun\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

(Tudor Arghezi-F\u0103tfrumos)<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De cele mai multe ori amintirile frumoase ne aduc deseori cu m\u00e2na dorului de Mam\u0103 \u00een Dumbrava copil\u0103riei-lumea ei fascinant\u0103, mirific\u0103, catifelat\u0103, de basm, \u00een care pentru c\u00e2teva clipe sau momente mai darnice redevenim copiii \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een puritatea cald\u0103 de \u00eenger.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La \u0163ar\u0103 este locul unde Dumnezeu a cobor\u00e2t \u00eent\u00e2ia oar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi unde \u00eenc\u0103 mai coboar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen mod normal, la \u0163ar\u0103, n-ar trebui s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u015fti dec\u00e2t omul frumos \u015fi lucrurile lui admirabile ce-l \u00eenconjoar\u0103 \u00eempletite \u00een bine, adev\u0103r, dreptate, credin\u0163\u0103, libertate, poezie, c\u00e2nt \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric s-a \u00eent\u00e2lnit cu toate acestea, dar \u015fi cu altceva, cu sublimul:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Am copil\u0103rit la \u0163ar\u0103, la Nehoiu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa am descoperit copilul frumos<\/strong>-tat\u0103l meu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa am cunoscut frumuse\u0163ea statorniciei<\/strong>…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei astfel m-am \u00eent\u00e2lnit cu frumuse\u0163ea inocen\u0163ei<\/strong>.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> este izvorul luminii dumnezeie\u015fti, care se r\u0103sfr\u00e2nge doar unde vrea, dar, se a\u015fez\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een casa sufletului rom\u00e2nesc, acolo unde Frumosul \u00eentotdeauna c\u00e2nt\u0103 duios.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Frumuse\u0163ea<\/strong> nu are ziduri, nici u\u015fi \u015fi nici ferestre oric\u00e2t ar fi de aurite, c\u0103ci lumina ei tresalt\u0103, mugurul \u00eenflore\u015fte \u015fi f\u0103ptura omului d\u0103n\u0163uie\u015fte cu \u00eentreg alaiul veseliei cosmosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> susur\u0103 divin prin toate izvoarele sufletului omului dumnezeiesc: primene\u015fte aerul cu r\u00e2uri de mireasm\u0103, \u00eemboboce\u015fte dorin\u0163ele celeste ale zorilor \u00eempodobi\u0163i cu c\u00e2ntecul apelor \u015fi d\u0103 f\u00e2lf\u00e2iri azurului cu un z\u00e2mbet angelic de c\u00e2ntare, bucurie, rug\u0103, armonie \u015fi pace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> \u00eempodobe\u015fte sufletul curat pe care \u00ee\u015fi brodeaz\u0103 anii ve\u015fniciei dace, ca o v\u0103paie de lumin\u0103 ce se aprinde \u00een sfe\u015fnicul trupului \u00eennobilat, ca \u00eentr-un Rug mistic al \u00een\u0103l\u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea <\/strong>cerului sufletesc umple enigmatica zare a fiin\u0163ei \u015fi a persoanei cu c\u00e2ntecul duios al inimii ca pe o bolt\u0103 peste care se revars\u0103 necontenit angelica splendoare de safir.<\/p>\n

\u00a0Muzica celest\u0103 se a\u015fterne peste fiorul inimii, iar \u00een amvonul sufletului r\u0103sun\u0103 frumuse\u0163ea<\/strong> ce cade \u00een p\u00e2lp\u00e2iri serafice pe g\u00e2ndurile \u00eenflorite de albastrul-vorone\u0163 al cerului \u00eenfl\u0103c\u0103rat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Amintiri de ne\u015fters<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> vine, dar nu vine nici prea t\u00e2rziu, nici prea devreme, ci doar atunci c\u00e2nd sufletul \u00ee\u0163i este preg\u0103tit spre a \u00eenmuguri \u00een acea mireasm\u0103 divin\u0103 care ne cople\u015fe\u015fte miraculos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> rode\u015fte \u00een portul fiorurilor din pieptul dorului cast ca \u00een s\u00e2nul dragostei shakesperiene a eternilor eroi \u00eendr\u0103gosti\u0163i Romeo \u015fi Julieta, \u00eenfierb\u00e2nt\u00e2nd totul \u00een lumina \u015fi fascina\u0163ia care se cerne ca o corol\u0103 a bucuriei: \u00eembujorarea, tres\u0103rirea, m\u00e2ng\u00e2ierea, emo\u0163ia, \u015foapta, ecoul, refrenul, c\u00e2ntul, doar atunci c\u00e2nd nem\u0103rginirea a odr\u0103slit \u00een inim\u0103, c\u00e2nd graiul se toarce \u00een fuiorul mierii rug\u0103ciunii de tain\u0103 \u015fi c\u00e2nd crucea Cuv\u00e2ntului e aurit\u0103 de gr\u00e2ul spicelor dacice m\u0103noase, \u00eenfr\u0103\u0163ite \u00een gr\u0103irile \u00een\u0163elepciunii prisositoare de bine, adev\u0103r \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> este un drum senin, auriu desprins de pe strea\u015fina cerului pe care se brodeaz\u0103 Verdele de brocard al Prim\u0103verii Imperiale, care a\u015fteapt\u0103 \u00een prag solii Astrului \u00eenroura\u0163i \u00een Ziurelii b\u0103lai, cu beteala bunelor vestiri \u00een restul timpului ce curge vremii binecuv\u00e2ntate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric-Rom\u00e2nul frumos \u015fi iubitor de har care, a str\u0103b\u0103tut pe jos colinele admirabilei \u015fi miraculoasei gr\u0103iri, r\u0103m\u00e2ne fascinat printre altele \u015fi de divina \u015fi eterna frumuse\u0163e feminin\u0103: …Frumosul, pe care l-am \u00eenv\u0103\u0163at p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung la frumuse\u0163ea Sf\u00e2ntului, a fost frumuse\u0163ea mamei, frumuse\u0163ea matern\u0103, frumuse\u0163ea feminin\u0103 care desm\u0103rgine\u015fte b\u0103rbatul din stupiditate.<\/em><\/p>\n

\u00a0 Tir \u00eencruci\u015fat<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> se \u00eenfirip\u0103 ca un mugur doldora de floare, se \u00eente\u0163e\u015fte ca un imn \u00een candela fiec\u0103rui suflet ales, aprins de dorul Dorului. Aprins de dorul Eminului nostru frumos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen inima Luceaf\u0103rului bucovinean, mare c\u00e2t Dacia ilustrului \u00cemp\u0103rat-Profet, Burebista, P\u0103storul Zamolxe se plimb\u0103 st\u0103p\u00e2n cu turmele albe de mielu\u015fei zburdalnici \u015fi mioare trace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen sufletul lui Mihail Eminescu s-a z\u0103mislit Dorul de libertate \u015fi de frumos dup\u0103 Dumnezeu \u015fi dup\u0103 Neam pe care i-a slujit cu os\u00e2rdie, cu d\u0103ruire, cu suferin\u0163\u0103 \u015fi cu jertf\u0103 \u00eentru biruin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caragiale cel venit din stirpea machedon\u0103, r\u00e2nduit mereu spre a avea<\/em>, nu spre a fi<\/em><\/strong>, \u015fi-a proptit cariera \u015fi talentul pe haz: doar a r\u00e2s \u015fi a acuzat degradarea moral-social\u0103 care avea toate cusururile \u015fi scursururile, caricaturiz\u00e2nd-o, lu\u00e2nd-o numai \u00een r\u0103sp\u0103r \u015fi \u00een zeflemea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu \u00eent\u00e2i s-a rugat, a mul\u0163umit \u015fi apoi a cerut, \u00eent\u00e2i a pl\u00e2ns cu poporul apoi a r\u00e2s, \u00eent\u00e2i a binecuv\u00e2ntat apoi a mustrat, \u00eent\u00e2i a suferit apoi s-a bucurat, \u00eent\u00e2i a l\u0103crimat apoi a sur\u00e2s, \u00eent\u00e2i a bocit apoi a c\u00e2ntat, \u00eent\u00e2i s-a fr\u00e2nt apoi s-a \u00een\u0103l\u0163at, \u00eent\u00e2i a purtat Crucea apoi a \u00cenviat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Redau paralela dintre Eminescu \u015fi Caragiale f\u0103cut\u0103 de ilustrul nostru actor, eseist cre\u015ftin:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Caragiale a avut geniul descrierii degrad\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, a corciturii rom\u00e2ne\u015fti, a lui Mitic\u0103, a reac\u0163iunii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen vreme ce Eminescu pariaz\u0103 pe poporul rom\u00e2n.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen pu\u015fc\u0103riile comuniste a murit poporul lui Eminescu. La M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti nu a fost Mitic\u0103 al lui Caragiale, ci a fost poporul lui Eminescu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La Eminescu exist\u0103 o critic\u0103 teribil\u0103 vizavi de acest popor, ie\u015fit\u0103 dintr-o durere fantastic\u0103; la Caragiale g\u0103sim doar critica, nu \u015fi durerea. Din acest punct de vedere, durerea lui Eminescu poate s\u0103 fie comparat\u0103, cum s\u0103 zic, cu acea a lui Ioan Botez\u0103torul, atunci c\u00e2nd s-a adresat semenilor s\u0103i, la un moment dat, cu cuvintele: \u201ePui de n\u0103p\u00e2rci.\u201d…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe mine m\u0103 ridic\u0103 \u00een picioare Eminescu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crede\u0163i dumneavoastr\u0103 c\u0103 cei care au fost \u00een pu\u015fc\u0103riile comuniste, dac\u0103 erau din s\u0103m\u00e2n\u0163a lui Caragiale, mai puteau s\u0103 duc\u0103 neamul \u0103sta mai departe? Crede\u0163i dumneavoastr\u0103 c\u0103, dac\u0103 cei care au murit la Canal sau la Cotul Donului \u00ee\u015fi legitimau propria identitate la dimensiunea caragialian\u0103, mai exista poporul rom\u00e2n?<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Lec\u0163ia de condus<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Iacobinii \u015fi Girondinii marxi\u015fti ai ateismului bol\u015fevic, ajuta\u0163i de slujba\u015fii slugarnici ai proletariatului \u015fi de iudele v\u00e2ndute s-au prip\u0103\u015fit samavolnic peste p\u0103m\u00e2ntul str\u0103bun, peste mo\u015fia str\u0103mo\u015feasc\u0103, peste frumuse\u0163ile sufletului nostru cre\u015ftin \u015fi peste r\u00e2nduielile lui Dumnezeu, profan\u00e2ndu-ne soarta care-\u015fi trage seva de via\u0163\u0103 \u015fi de spirit din Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie Hristic\u0103 \u015fi croindu-ne prin mecanismele terorii \u015fi torturii o fals\u0103 fire, golit\u0103 de chipul frumos al lui Hristos, despuiat\u0103 de orice lic\u0103r, de orice sim\u0163ire \u015fi orice p\u00eelp\u00e2ire omeneasc\u0103: o fire realmente dobitoceasc\u0103, pervertit\u0103, degradat\u0103, c\u0103zut\u0103 cu mult sub cota regnului animal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub auspiciul sadismului reeduc\u0103rii promovate anterior de Makarenko, dar aplicat\u0103 la noi diabolic de instructorii sovietici prin procurori, securitate \u015fi mili\u0163ie, prin fanatismul brutelor \u015fi a cozilor de topor s-a proiectat o groaznic\u0103 muta\u0163ie, astfel c\u0103, de\u015fi specia r\u0103m\u00e2ne \u00een firescul ei, \u00a0rasa cap\u0103t\u0103 o amputare \u015fi o trunchere neuman\u0103 \u00een care se declan\u015feaz\u0103 fiara, f\u0103c\u00e2nd astfel din individul la\u015f \u015fi proletarul-executant, pur \u015fi simplu o bestie turbat\u0103 a anarhiei atee inumane…<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>\u00a0Exist\u0103 o fixitate a speciilor, pe care savantul Paulescu tot timpul a afirmat-o. Po\u0163i s\u0103ri dintr-o ras\u0103 \u00een alta, dar speciile sunt fixe. Care este aceast\u0103 fixitate a speciilor?… fo\u015ftii pu\u015fc\u0103ria\u015fi de\u0163inu\u0163i politic, veterani de r\u0103zboi. \u00centr-un cuv\u00e2nt: fo\u015ftii martiri… Ei sunt amintirea vie<\/strong> a demnit\u0103\u0163ii acestui popor. Prin ei, rasa de rom\u00e2n<\/strong> s-a \u00eennobilat, a r\u0103mas fix\u0103 \u015fi a asigurat specia de om \u00een dimensiunea ei fundamental\u0103, care se nume\u015fte omenie<\/strong><\/em>…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am fost la Oslo, mi s-a spus c\u0103 era politic\u0103 de stat ca pensionarii s\u0103 fie categoria de via\u0163\u0103 cea mai respectat\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 M-ai \u00eentrebat unde-i poporul. Te duc eu s\u0103 vezi poporul rom\u00e2n: la P\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu, la P\u0103rintele Arsenie Papacioc, la domnul Jijie, la domnul Traian Popescu, la domnul Teofil Mija, la domnul Nae Purc\u0103rea sau la doamna Aspazia O\u0163el-Petrescu \u015fi la mul\u0163i al\u0163ii, care mai sunt comori de suflet ale acestui neam, \u015fi pe care i-am condamnat la un anonimat nedrept. Dar ace\u015ftia, \u00een t\u0103cerea lor, sunt singurii care mai p\u0103streaz\u0103 fiin\u0163a neamului…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cre\u015ftinismul face parte din normalitatea fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti. Dar tot el face parte \u015fi din excep\u0163ionalitatea acestui neam…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cum \u00eemi zicea mie P\u0103rintele Atanasie: \u201eDan Puric, avantajul meu este pu\u015fc\u0103ria!\u201d. Numai de aici putem discuta de dimensiuni majore ale credin\u0163ei, nu de la mine.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Neghina-Gr\u00e2u<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0Analiz\u00e2nd balada Toma Alimo\u015f-<\/em>spic curat de gr\u00e2u rom\u00e2nesc, eroul devine martir \u015fi mi\u015felia e pedepsit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Despre toate acestea ne spune Radu Gyr, acest spic de gr\u00e2u al poeziei rom\u00e2ne\u015fti \u00eencol\u0163it \u00eentre gratiile temni\u0163ei comuniste: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eE pentru prima dat\u0103 c\u0103 \u00een balada rom\u00e2neasc\u0103 intervine at\u00e2t de precis, de viguros, pedepsirea mi\u015feliei…Neamul \u00eentreg pune o pecete ro\u015fie pe gestul tr\u0103d\u0103torului Manea.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103\u015fi moartea ciobanului Miori\u0163ei pare acum r\u0103zbunat\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015fa ne-a vorbit despre <<gr\u00e2ul rom\u00e2nesc>> Radu Gyr, acel fulg de nea al poeziei rom\u00e2ne\u015fti, topit pe trupul rece al <<mor\u0163ilor f\u0103r\u0103 de vin\u0103>>, ale\u015fi dintre fiii frumo\u015fi ai neamului acestuia. Nu ne-a vorbit despre r\u0103zbunare ci despre dreptate. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai gr\u00e2ul poate s\u0103 vorbeasc\u0103 despre gr\u00e2u! neghina, nu!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Atunci, cine are dreptul s\u0103 vorbeasc\u0103 despre acest neam, ast\u0103zi? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103stimpul <\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>R\u0103stimpul dintre trecutul glorios \u015fi viitor promis \u00eel d\u0103 prezentul asumat \u00een frumuse\u0163ea<\/strong> lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> \u0163esut\u0103 din unduiri de azur \u015fi reflexe serafice se las\u0103 pe cerdacul sufletului Dacorom\u00e2nului spre a se \u00eemplini \u00een spiritualitatea \u015fi \u00eendumnezeirea poeziei divine, \u00eenc\u00e2nt\u00e2nd.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> \u0163ese lumina ortodox\u0103 a Cerurilor albastre ce \u00eensenineaz\u0103 verdele omenirii cre\u015ftine brodat pe miraculoasa omenie a dacilor liberi din Carpa\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> se \u00eemplete\u015fte cu lini\u015ftea psalmilor fierbin\u0163i ce se pogoar\u0103 ca o ploaie m\u0103noas\u0103 de prim\u0103var\u0103 \u00een inima credinciosului harnic, sim\u0163itor, sfin\u0163itor locului, tr\u0103itor \u015fi m\u0103rturisitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> dacorom\u00e2n\u0103 c\u00e2nt\u0103 ortodoxia lui Hristos, ce vibreaz\u0103 precum imnul \u00cenvierii Sale \u00een infinitatea inimilor purt\u0103toare de adev\u0103r, libertate, dragoste, d\u0103ruire \u015fi credin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong> la Rom\u00e2ni \u00eenve\u015fm\u00e2nteaz\u0103 plaiurile cu Dor \u015fi Bolta \u00eenstelat\u0103 a obiceiurilor, a datinilor, a rostuirilor, a \u00eemplinirilor spre des\u0103v\u00e2r\u015firea spiritului \u00een\u0103l\u0163\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumuse\u0163ea<\/strong>-sui\u015ful sufletului e o c\u0103rare \u00eenmugurit\u0103 a inimii unde imnul bucuriei \u00eenflore\u015fte primenind rev\u0103rsarea lui Dumnezeu ca o Oglind\u0103 ce ne ad\u00e2nce\u015fte \u00een apele Frumuse\u0163ii Sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul nostru h\u0103r\u0103zit Cununii Carpa\u0163ilor \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een porfira verde a nemuririi a odr\u0103slit pe aceast\u0103 miraculoas\u0103 Cale a lui Hristos, c\u0103l\u0103uzit de negr\u0103ita sa Frumuse\u0163e temerar\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Arcul Frumuse\u0163ii<\/strong> divine s-a r\u0103sfr\u00e2nt \u00een curcubeul haric ce \u00eenbr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 frumuse\u0163ea milenar\u0103 a geto-dacilor care, a nimbat mistic constela\u0163ia sufletului meu \u00eentru primenire \u015fi pomenire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cine a h\u0103r\u0103zit soarta care m-a \u00eentrupat destinului acestei frumuse\u0163i nesf\u00e2r\u015fite a Ortodoxiei?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndul n\u0103p\u0103dit de har ca Spicul cel greu, ca Via doldora de ciorchini, m\u0103 umple de rodul vie\u0163ii cre\u015ftine, unde fream\u0103tul tr\u0103irii liturgice m\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u00eentr-o psalmodiere angelic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 …Na\u015fterea Domnului e un lucru care seam\u0103n\u0103 tulbur\u0103tor de mult cu destinul poporului rom\u00e2n. C\u00e2nd s-a n\u0103scut Iisus, s-a creat o stare de panic\u0103 \u00een lumea de atunci. Serviciile de spionaj ale lui Irod, de atuncea, avertizau c\u0103 Mesia vine, dar tot ele, dup\u0103 na\u015fterea acestuia \u015fi, mai ales, dup\u0103 momentul prop\u0103v\u0103duirii, spuneau despre El c\u0103 e impostor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei zice Ioan Gur\u0103 de Aur: \u201eo, voi, du\u015fmani folositori, care prin gura voastr\u0103 a\u0163i profe\u0163it c\u0103 se va na\u015fte Pov\u0103\u0163uitorul neamului lui Israel, tot prin gura voastr\u0103 \u00eel hulea\u0163i mai t\u00e2rziu \u015fi ne spunea\u0163i s\u0103 nu ne \u00eenchin\u0103m Lui.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce asem\u0103nare, tragic\u0103 \u015fi sublim\u0103 \u00een acela\u015fi timp, cu destinul istoric al neamului rom\u00e2nesc, c\u0103ci, \u00een perioada interbelic\u0103, Nichifor Crainic se \u00eentreba cu triste\u0163e: ni se spune c\u0103 venim dintr-un neant istoric, c\u0103 n-avem identitate, ni se induce lucrul acesta pe toate c\u0103ile, iar \u00een acela\u015fi timp suntem acuza\u0163i c\u0103, atunci c\u00e2nd ne manifest\u0103m tradi\u0163ia, suntem o amenin\u0163are. Cum putem fi \u00een acela\u015fi timp un nimic \u015fi o amenin\u0163are? \u201eO, voi, du\u015fmani folositori\u201d, cum a\u0163i recunoscut prin gura voastr\u0103 c\u0103 Iisus este M\u00e2ntuitorul, tot a\u015fa a\u0163i recunoscut c\u0103 neamul acesta rom\u00e2nesc este un popor puternic \u015fi ales.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eCe F\u0103t Frumos blestemat\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>F\u0103tul Frumos nu poate fi blestemat, ci doar h\u0103r\u0103zit Suferin\u0163ei \u015fi Iubirii prin Frumuse\u0163ea Sa.<\/p>\n

\u00a0 Frumosul \u00ee\u0163i treze\u015fte admira\u0163ia pentru frumos, \u00eempr\u0103\u015ftiind mireasma ca pe propria frumuse\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu st\u00e2rne\u015fte Frumosul dumnezeiesc spre \u00eendumnezeirea frumuse\u0163ii umane.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cengerii reflect\u0103 frumuse\u0163ea angelic\u0103 peste azurul ce poleie\u015fte turlele seme\u0163elor m\u0103n\u0103stiri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul \u00eent\u00e2i: B\u0103rbat \u015fi Femeie a odr\u0103slit Paradisului frumuse\u0163ea risipind-o apoi pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sfin\u0163ii torc Caierul frumuse\u0163ii sofianice brod\u00e2nd Patericul vie\u0163ilor alese.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Martirii \u00eentrupeaz\u0103 frumosul mucenicesc ca pe o \u00eengem\u0103nare a Vie\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, Monahii, Monahiile \u00eempletesc \u00een rug\u0103 \u015fi c\u00e2nt frumosul filocalic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Rom\u00e2nul cre\u015ftin ortodox are frumuse\u0163ea duhovniceasc\u0103 a sufletului s\u0103u primenit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162\u0103ranul rom\u00e2n cre\u015ftin cre\u015fte cu frumosul imperial \u00een inima mistic\u0103 a Dacului d\u00e2rz-\u0162u\u0163ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Legenda spune c\u0103 Narcisismul a populat mai \u00eent\u00e2i Paradisul pelasg, apoi Olimpul trac.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca Frumosul<\/strong> s\u0103 se \u00eentrupeze pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eentr-o Glie a binecuv\u00e2nt\u0103rii avea nevoie de o Dacie liber\u0103 \u015fi de o Fecioar\u0103 Maria. A\u015fa s-a n\u0103scut Hristos-Frumosul frumuse\u0163ii absolute!<\/p>\n

\u00a0 Se spune c\u0103 Frumosul s-a n\u0103scut \u00eentr-o pe\u015fter\u0103… \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLupta\u0163i-v\u0103 pentru frumuse\u0163ea mea!\u201d, strig\u0103 brusc, \u00een istoria abia \u00eenceput\u0103\u00a0 a lumii, Elena din Troia. \u015ei spadele s-au \u00eencruci\u015fat, a\u0163\u00e2\u0163ate fiind de pl\u0103cerea frumosului feminin.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul c\u0103zuse pe p\u0103m\u00e2nt prin femeie. Dar grecul care a furat focul de la zei, prin Prometeu, a \u015ftiut c\u0103-i mai lipse\u015fte s\u0103 fure \u015fi frumosul din Olimp; \u015fi atunci s-a apucat s\u0103-l aduc\u0103 printre muritori, prin \u201em\u0103sur\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Plictisit apoi de \u201epropor\u0163ii\u201d, ei \u00eel roag\u0103 pe Socrate s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 frumosului acel ceva de care zeii nu le spuseser\u0103 c\u0103 ar face parte din frumos-sufletul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2t de greu i-a fost lui Socrate s\u0103 smulg\u0103 frumosul din bra\u0163ele lui Pitagora, care-l \u00eenchisese \u00een \u201em\u0103sur\u0103\u201d, \u201epropor\u0163ie\u201d \u015fi \u201earmonie\u201d, apoi s\u0103-l scoat\u0103 din m\u00e2lul pl\u0103cerilor v\u0103zului \u015fi auzului, \u00een care \u00eel \u00eempotmoliser\u0103 sofi\u015ftii, \u015fi s\u0103-l aduc\u0103 acolo unde-i era locul: adic\u0103 \u00een suflet!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De aici, prin poarta sufletului, Frumosul, prin m\u00e2na lui Platon, s-a-mprietenit cu Binele \u015fi Adev\u0103rul. \u00centotdeauna Platon a fost un sensibil \u015fi de aceea a dat cheia lui Eros, cel mai frumos dintre zei, ca s\u0103 deschid\u0103 u\u015fa Ideilor Pure. Nedrept\u0103\u0163indu-l, Aristotel n-a mai vorbit de acea \u201ephilia\u201d <\/em>(iubire) care te \u00eenso\u0163ea tot timpul \u00een lumea lui Platon, iar noi, oamenii de mai t\u00e2rziu, ne \u00eent\u00e2lneam astfel cu o fals\u0103 mo\u015ftenire-cu un univers rece al ideilor \u015fi al frumosului-\u015fi de aceea nu ne puteam \u00eemprieteni cu ni\u015fte \u201eesen\u0163e metafizice\u201d. Dar, cu toate acestea, ceva lipsea Frumosului ca s\u0103 fie deplin, s\u0103-l recunoa\u015ftem nu cu mintea sau cu spiritul, ci cu fiin\u0163a. Unde era acel frumos al fiin\u0163ei? C\u0103lcam demult pe el, noi c\u0103ut\u00e2ndu-l printre oameni.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eTroi\u0163ele oltene\u015fti \u00eenal\u0163\u0103 bra\u0163e rug\u0103toare spre luceaf\u0103r sau viseaz\u0103 \u00eeng\u00e2ndurate o doin\u0103 ridicat\u0103 \u00een picioare.\u201d<\/strong><\/em> (Radu Gyr).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceasta lipsea lumii! Aceast\u0103 \u201eridicare \u00een picioare\u201d a Frumosului. Da, dar, ca Frumosul s\u0103 fie ridicat \u00een picioare, avea nevoie de un sprijin. \u015ei atunci, oamenii au f\u0103cut crucea. Iar Unul dintre ei, dar care nu era de-al lor, s-a apucat s-o care. Acela purta numele de Iisus. \u015ei acest Unul dintre ei, purt\u00e2nd crucea, a \u00eenfrumuse\u0163at-o \u015fi, o dat\u0103 cu ea, \u015fi sufletele adormite ale lumii. Da, dar lumea nu avea timp atunci de a\u015fa ceva, nu \u015ftia c\u0103 Cel ce car\u0103 crucea era n\u0103scut nu din frumosul lumii, ci din Prea-Frumosul unei Maici Prea-Curate: <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scar\u0103 dac\u0103 nu era,\/ Domnul nu se cobora.\/ Tu e\u015fti scara cea de flori\/ Cu un cap\u0103t peste nori.\/ Tu e\u015fti Raiul prea-frumos,\/ Ce ai tras pe Domnul jos.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 (Priceasn\u0103-Cartea Facerii, cap. 28) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 Acest Frumos, apoi, a intrat \u00een sufletul unui copil n\u0103scut \u00een \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d \u015fi de aceea el s-a numit F\u0103t Frumos. <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 <\/em>\u00a0\u00a0\u00a0Ortodoxia \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>-C\u00e2teva reflec\u0163ii- <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Despre \u00een\u0163elepciunea dacorom\u00e2n\u0103 \u015ftia toat\u0103 omenirea care, alc\u0103tuia lumea traco-geto-scit\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul nostru ales din Carpa\u0163i r\u0103bd\u0103tor \u00een ne\u00eentreruptele \u00eencerc\u0103ri, tare \u00een lupt\u0103 de ap\u0103rare \u015fi dreapt\u0103 credin\u0163\u0103, a fost puternic \u015fi viteaz pentru c\u0103, prin menirea lui \u015fi-a \u00eentemeiat bravura \u015fi loialitatea pe demnitatea libert\u0103\u0163ii, autoritatea neat\u00e2rn\u0103rii \u015fi spiritul continuit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 El a tr\u0103it st\u0103p\u00e2n pe Mo\u015fia sa, \u00een realul Tradi\u0163iei, \u00een har, \u00een pilda cump\u0103t\u0103rii, \u00een m\u0103sura jertfei, \u00een cinste \u015fi dreptate, \u00een iubire \u015fi iertare urc\u00e2nd \u00een\u0103l\u0163imi ancestrale de neatins.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul \u00eenfloritor din Carpa\u0163i prin sufletul s\u0103u mare, nu s-a pl\u00e2ns niciodat\u0103 de greut\u0103\u0163i, de amenin\u0163\u0103ri, de invazii. Natura l-a slujit fidel\u0103 \u015fi credincioas\u0103, \u00eenfr\u0103\u0163indu-se. Cerul s-a pogor\u00e2t pe p\u0103m\u00e2ntul binecuv\u00e2ntat \u00eenmiresm\u00e2ndu-i truda. Totul p\u0103rea cucernic, rug\u0103tor, impun\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul Acela curat \u00een g\u00e2ndirea dreapt\u0103, primenit prin bun\u0103tate, \u00een\u0103l\u0163at prin vigoare, seme\u0163 prin autoritatea suveranit\u0103\u0163ii sale, p\u0103store\u0219te ancestral cu \u0163es\u0103tur\u0103 din fibr\u0103 voievodal\u0103 \u015fi vl\u0103dicesc\u0103 din Carpa\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Neamul Acela a durat durarea sufletului rom\u00e2nesc care, demn \u015fi r\u0103spicat a r\u0103spuns idealurilor graiului s\u0103u divin, prelins din seva \u0163\u0103r\u0103nimii imperiale \u00eentotdeauna d\u00eerz\u0103 \u015fi tenace, cald\u0103 \u015fi entuziast\u0103, luminoas\u0103 \u015fi jertfitoare, armonioas\u0103 \u015fi spiritual\u0103, \u00eenzestrat\u0103 cu harul oric\u0103rei ascensiuni culturale prin esen\u0163a intim\u0103 a personalit\u0103\u0163ii \u015fi ve\u015fniciei sale religioase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u0163i dintre geniile, savan\u0163ii \u015fi personalit\u0103\u0163ile celebre na\u0163ionale \u015fi universale au cules din fagurii de miere \u015fi din nectarul doldora al \u00een\u0163elepciunii protodace.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dan Puric ni-l recomand\u0103 cu mare c\u0103ldur\u0103 pe Simion Mehedin\u0163i:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDar nu numai c\u0103l\u0103torii, ci \u015fi filosofii aveau o bun\u0103 p\u0103rere despre neamul din Carpa\u0163i. Socrate, \u00een\u0163eleptul cel mai de seam\u0103 al lumii vechi, a auzit \u00eentr-o zi o vorb\u0103 care l-a uimit. \u00cen \u0163\u0103rile dimprejurul M\u0103rii Mediterane, spuneau unii, ca un lucru de la sine \u00een\u0163eles: minte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een trup s\u0103n\u0103tos.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Auzind vorba asta, \u00een\u0163eleptul nostru legiuitor Zamolxe a r\u0103spuns: tocmai dimpotriv\u0103! Numai cine are suflet s\u0103n\u0103tos, acela poate avea \u015fi trup s\u0103n\u0103tos.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a auzit Socrate acest cuv\u00e2nt ad\u00e2nc, a tres\u0103rit ca dintr-un vis. At\u00e2ta fine\u0163e de judecat\u0103 l-a uimit. \u015ei, cinstit cum era, s-a \u00eenchinat p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt \u00een fa\u0163a filosofiei ie\u015fite din p\u0103durile Carpa\u0163ilor-el, \u00een\u0163eleptul cel mai de seam\u0103 al Atenei. I-a pl\u0103cut foarte acel r\u0103spuns, fiindc\u0103 sem\u0103na \u00een multe priviri cu ceea ce el \u00eensu\u015fi \u00eenv\u0103\u0163a pe ucenicii s\u0103i.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot de la savantul geograf-academician vr\u00e2ncean afl\u0103m despre uimirea colegului s\u0103u Pomponiu Mella, privitor la Str\u0103buni, afl\u0103m c\u0103: ace\u015fti str\u0103mo\u015fi frumo\u015fi<\/strong>: ad mortem paratissimi-<\/em>erau: \u201epreg\u0103ti\u0163i grabnic s\u0103 moar\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce expresie: grabnic! <\/strong>C\u00e2t pre\u0163 puneau pe ve\u015fnicie acei oameni care pl\u00e2ngeau la na\u015fterea unui prunc \u015fi r\u00e2deau la moartea unui om! R\u00e2sul dacic<\/strong>, cel ce fr\u00e2nge moartea, era ca o s\u0103rb\u0103toare a izb\u0103virii de necazuri.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Era prefigurarea \u00cenvierii Domnului, a Maicii Domnului, a Ucenicilor \u015fi a ucenicilor Ucenicilor lui din Semin\u0163ia noastr\u0103 cea mare \u015fi aleas\u0103 \u00eentru monarhia cereasc\u0103 \u015fi p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, ce urmau pe Calea M\u00e2ntuitorului, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0163a: Hristos a \u00eenviat din mor\u0163i, cu moartea pre moarte c\u0103lc\u00e2nd \u015fi celor din morm\u00e2nturi via\u0163\u0103 d\u0103ruindu-le!<\/em><\/strong> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103bunii f\u0103ceau haz de moarte, admis\u0103 ca o necesitate \u00eentru finalitatea vie\u0163ii dumnezeie\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oare c\u00e2te popoare au r\u00e2s \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, comp\u0103timind-o de pe marginea ve\u015fniciei?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poate c\u0103 tocmai acest r\u00e2s \u00een fa\u0163a mor\u0163ii<\/strong> ne-a oferit d\u0103inuirea ca neam.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceasta este Icoana ve\u015fnic\u0103 a d\u0103inuirii Neamului din Carpa\u0163i: \u00cenvierea prin Dragostea Hristic\u0103, cre\u015ftin-ortodox\u0103 surprins\u0103 \u00een toate tainele divine ca expresie a frumuse\u0163ii sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru Icoana \u0163es\u0103turii dintre miracolul unui Neam \u015fi expresia frumuse\u0163ii lui surprins\u0103 \u00een arta popular\u0103, eseistul nostru cre\u015ftin Dan Puric, apeleaz\u0103 la genialul Radu Gyr: \u201eBog\u0103\u0163ia unui neam se aprinde \u00een arta lui popular\u0103. Se fixeaz\u0103 aici, \u00een aceast\u0103 art\u0103, eternit\u0103\u0163i de suflet din Sufletul Neamului. Z\u0103c\u0103mintele nelini\u015ftilor interioare sau, dimpotriv\u0103, z\u0103c\u0103mintele senin\u0103t\u0103\u0163ilor l\u0103untrice ale poporului irump la suprafa\u0163\u0103 numai \u00een arta lui…Ciudat duhovnic-aceast\u0103 art\u0103 popular\u0103! Ea prime\u015fte spovedania unui neam \u00eentreg, \u00een tot ce spovedania cuprinde mai curat \u015fi mai ad\u00e2nc ca tr\u0103ire intern\u0103; \u015fi, primind-o, \u00eemplete\u015fte cu argint, o tope\u015fte \u00een fl\u0103c\u0103ri mari de curcubeu \u015fi o arunc\u0103 \u00een lume ca pe o pas\u0103re m\u0103iastr\u0103, ie\u015fit\u0103 gola\u015fe dintr-un ad\u00e2nc de suflet \u015fi suflat\u0103 cu azur \u015fi pene de foc, de c\u0103tre buzele cere\u015fti ale Artei.\u201d<\/em> (Balad\u0103 \u015fi eroism)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De la magnificul Radu Gyr, ilustrul artist, ne trimite spre venerabilul Ovidiu Papadima.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 o minune de carte, editat\u0103 prin 1938, O viziune rom\u00e2neasc\u0103 asupra fiin\u0163ei<\/strong>, \u00een care autorul, Ovidiu Papadima, surprinde cu har \u0163es\u0103tura cre\u015ftin\u0103 permanent prezent\u0103 \u00een covorul artei populare rom\u00e2ne\u015fti. Con\u015ftiin\u0163\u0103 autentic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, p\u0103timitor al temni\u0163elor comuniste, Ovidiu Papadima face parte din acei fii ai neamului care au creat omul frumos<\/strong>. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103ci numai omul frumos al unui neam<\/strong> \u00eei recunoa\u015fte acestuia din urm\u0103 frumuse\u0163ea.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un exemplu: Geneza.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Geneza este tratat\u0103 \u00eentr-o povestioar\u0103 bucovinean\u0103 cu at\u00e2ta tandre\u0163e, umor \u015fi fior cre\u015ftin, \u00eenc\u00e2t realizezi c\u0103 mitul la rom\u00e2ni are substan\u0163\u0103 unic\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu care a f\u0103cut lumea este imaginat \u00een chipul unui \u0163\u0103ran rom\u00e2n, b\u0103tr\u00e2n \u015fi obosit de munc\u0103. Nimic titanic, nimic supra-firesc, ci, din contr\u0103, firesc, adic\u0103 apropiat firii. Dumnezeu ca model<\/strong>, nu ca idol, cu putin\u0163a de a fi recunoscut \u015fi urmat.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, Dumnezeu ca \u015fi \u0162\u0103ranul rom\u00e2n cre\u015ftin-ortodox, imperial nu obosesc, ci sunt permanent \u00eenmiresma\u0163i de munc\u0103, de c\u00e2ntare, de rug\u0103, de mul\u0163umire, de dragoste, de frumos, de sublim!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Frumosului absolut este Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Martiriului des\u0103v\u00e2r\u015fit este Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Suferin\u0163ei suverane este Maica Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Apologiei Bisericii lui Hristos este Apostolul Pavel.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Cre\u015ftinismului Apostolic Ortodox este \u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul P\u0103m\u00e2ntului slujitor este Cerul biruin\u0163ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Omului frumos este Cre\u015ftinul m\u0103rturisitor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Luceaf\u0103rului lirico-profetic este Mihail Eminescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Sofiei cre\u015ftine dacorom\u00e2ne este Petre \u0162u\u0163ea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Limpezirilor cre\u015ftine este Vasile B\u0103ncil\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Cuget\u0103rilor celeste este Ernest Bernea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Duhovniciei serafice este Arsenie Boca.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Teologiei universale este Dumitru St\u0103niloae.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul M\u0103rturisirii mistice este Ioan Ianolide.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Patriotismului liric este George Co\u015fbuc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Poemului Suferin\u0163ei Filocalice este Radu Gyr.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Lirismului Suferin\u0163ei Sofianice este Andrei Ciurunga.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Filocalic \u015fi Sofianic \u00eempletesc mugurele Jertfei mistice dacorom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Muceniciei temni\u0163elor atee, regalo-comuniste este Valeriu Gafencu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sublimul Jertfei curate sunt Cuvio\u015fii, M\u0103rturisitorii, Sfin\u0163ii \u015fi Mucenicii \u00cenchisorilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162\u0103ranu rom\u00e2n nu se las\u0103 g\u00e2ndit de g\u00e2ndirea sa, ci se las\u0103 g\u00e2ndit de Dumnezeu<\/strong>. Numai din acest fel de a fi a putut \u0163\u00e2\u015fni acea defini\u0163ie a sublimului de a fi cre\u015ftin, din versul: \u201eDoamne, Doamne,\/ mult zic Doamne,\/ Dumnezeu pare c\u0103 doarme\/ cu capul pe-o m\u0103n\u0103stire\/ \u015fi de nimeni n-are \u015ftire.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Acest contrapunct f\u0103cut de geniul cre\u015ftin \u0163\u0103r\u0103nesc rom\u00e2nesc are echivalentul evanghelic al lui: Cred, Doamne, ajut\u0103 necredin\u0163ei mele<\/strong>…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu nu este un scriitor explicit ortodox, el este un scriitor rom\u00e2n, fundamental rom\u00e2n, \u015fi de aceea cre\u015ftinismul se manifest\u0103 la el \u00een mod natural, at\u00e2t c\u00e2t <\/strong>trebuie \u015fi atunci c\u00e2nd <\/strong>trebuie…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u0103sim apoi expresia firii cre\u015ftine a acestui popor \u015fi \u00een ansamblul br\u00e2ncu\u015fian de la T\u00e2rgu Jiu, \u00eenchinat eroilor c\u0103zu\u0163i \u00een primul r\u0103zboi mondial. C\u0103ci denumirile ini\u0163iale, modificate apoi din ra\u0163iuni ideologice, au fost: Poarta \u00eenfr\u0103\u0163irii \u00eentre neamuri <\/strong>\u015fi nu: Poarta S\u0103rutului; Masa celor doisprezece Apostoli <\/strong><\/em>(Cina cea de Tain\u0103, n.a.) \u015fi nu: Masa T\u0103cerii; Coloana Pomenirii f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit <\/strong><\/em>(Crucea \u00cenvierii: Crucea dup\u0103 \u00cenviere-r\u0103m\u00e2ne doar cu axul Biruin\u0163ei. Bra\u0163ele r\u0103stignirii se \u00eentrupeaz\u0103 Coloanei \u00een\u0103l\u0163at\u0103 spre cer, n.a.) \u015fi nu: Coloana infinit\u0103. Privit de sus, din elicopter sau din avion, complexul memorial de la T\u00e2rgu Jiu este unit de o alee, form\u00e2nd deopotriv\u0103 o sabie<\/strong>, dar \u015fi o cruce<\/strong>. Este, de fapt, o cruce-sabie<\/strong>. Romburile Coloanei Pomenirii f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit sunt profiluri de co\u015fciug, stilizate de artist. \u015ei astfel, co\u015fciug peste co\u015fciug l\u0103s\u00e2nd ultimul capac deschis, arat\u0103 jertfa continu\u0103 a acestui neam. Este ca un testament \u015fi ca un act de identitate al nostru. Br\u00e2ncu\u015fi intuind astfel, ca \u015fi Eminescu, condi\u0163ia permanent jertfelnic\u0103 a acestui neam…<\/em><\/p>\n

Arti\u015ftii ace\u015ftia nu sunt tineri, sunt o mirare a firii<\/strong>, au ap\u0103rut neanun\u0163a\u0163i, precum voca\u0163ia fundamental\u0103 a frumosului, care este aceea de a surprinde. Ei sunt b\u0103tr\u00e2nii frumo\u015fi ai acestui neam, redu\u015fi de istoria contemporan\u0103 la titlul de \u201efo\u015fti de\u0163inu\u0163i politici de la Canal\u201d<\/strong>…, \u201efo\u015ftii du\u015fmani ai poporului\u201d<\/strong><\/em> (partizanii).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei iat\u0103 din ce s-a format frumosul sufletesc al omului frumos, pe care a d\u0103inuit poporul.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Este o minune faptul c\u0103 Dumnezeu a creat dup\u0103 Chipul S\u0103u Frumos, Neamul nostru pelasg.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este o mirare, dar \u015fi un miracol c\u0103 Neamul dac a odr\u0103slit un Fiu frumos ca Dan Puric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u201e…Unde-a plecat c\u0103 n-are nimeni \u015ftire\/ F\u0103tul-Frumos, cu negre plete grele,\/ \u00a0Cu ochi alba\u015ftrii, plini ca de m\u0103rgele,\/ \u015ei cu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-29815","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29815","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29815"}],"version-history":[{"count":12,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29818,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29815\/revisions\/29818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}