{"id":29944,"date":"2017-05-15T07:55:12","date_gmt":"2017-05-15T07:55:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=29944"},"modified":"2017-05-15T08:00:08","modified_gmt":"2017-05-15T08:00:08","slug":"cu-tine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/15\/cu-tine\/","title":{"rendered":"Cu tine"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

<\/h2>\n

CU\u00a0 TINE<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Misterul actualit\u0103\u0163ii\u00a0eminesciene<\/strong><\/p>\n

La 15 Ianuarie 1850 vedea lumina zilei \u00een satul Ipote\u015fti, de l\u00e2ng\u0103 Boto\u015fanii P\u0103rintelui Theodor Damian, cel mai mare poet al Neamului nostru Mihai Eminescu.<\/p>\n

S\u2019au scurs de atunci 158 de ani, pe care \u00eei anivers\u0103m ast\u0103zi 12 Ianuarie 2008, \u015fi prezen\u0163a lui spiritual\u0103 ne cople\u015fe\u015fte \u00eenc\u0103, str\u0103lucind cu t\u0103rie, de dincolo de vreme, \u00eentr\u2019o aur\u0103 de sfin\u0163enie na\u0163ional\u0103. Mai ales, \u00een ultimul timp, se vorbe\u015fte tot mai insistent de \u201dcultul lui Eminescu\u201d. Credem c\u0103 nu este vorba de o simpl\u0103 exagerare, dac\u0103 \u0163inem seama \u015fi de unele temeiuri literare \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi mai ales de misterul nemuritor al actualit\u0103\u0163ii eminesciene. S\u0103 fie oare acest mister un miracol creat de harul eminescian \u00eentru ve\u015fnica lui pomenire? Oricum, suntem tot mai mult convin\u015fi c\u0103 acest miracol al misterului actualit\u0103\u0163ii eminesciene este unul \u015fi acela\u015fi cu miracolul misterului existen\u0163ial al Neamului rom\u00e2nesc, \u00eentruchipate am\u00e2ndou\u0103 de harul eminescian \u00een opera lui nemuritoare.<\/p>\n

Desigur, sunt \u00eentreb\u0103ri permanente ale destinului nostru fiin\u0163ial \u015fi na\u0163ional, c\u0103rora Mihai Eminescu le-a r\u0103spuns \u00eenfiorat cu jertfa suprem\u0103 a vie\u0163ii sale, l\u0103s\u00e2ndu-le mo\u015ftenire, nou\u0103 celor de ast\u0103zi, \u00eentru ap\u0103rarea credin\u0163ei noastre ortodoxe str\u0103mo\u015fe\u015fti \u015fi \u00eentru ap\u0103rarea Neamului nostru \u015fi a hotarelor str\u0103mo\u015fe\u015fti care, \u00een vremea noastr\u0103, nu mai corespund cu fruntariile dorului na\u0163ional \u015fi ale doinei eminesciene.<\/p>\n

Anivers\u00e2nd 158 de ani dela na\u015fterea lui Mihai Eminescu, ne apropiem de el cu sfial\u0103, ca de un altar al poeziei rom\u00e2ne\u015fti. \u201dA vorbi despre poet, m\u0103rturisea Tudor Arghezi, este ca \u015fi cum ai striga \u00eentr\u2019o pe\u015fter\u0103 vast\u0103\u2026 Nu poate s\u0103 ajung\u0103 vorba p\u00e2n\u0103 la el f\u0103r\u0103 s\u0103-i supere t\u0103cerea. Numai graiul coardelor ar putea s\u0103 povesteasc\u0103 pe harf\u0103 \u015fi s\u0103 legene slava lui singuratic\u0103 \u015fi delicat\u0103\u201d.<\/p>\n

\uff8en c\u00e2mpia literelor rom\u00e2ne, Mihai Eminescu este un munte f\u0103r\u0103 c\u0103r\u0103ri spre v\u00e2rful lui, este un \u201dEverest al lirismului\u201d, cum \u00eel nume\u015fte Perpessicius, \u201dpe care genera\u0163ii dup\u0103 genera\u0163ii \u00eel vor urca, f\u0103r\u0103 ca vreodat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la cre\u015ftetul \u00eencununat de soare \u015fi de ninsori. De aceea, Eminescu e greu de p\u0103truns pe c\u0103r\u0103ri obi\u015fnuite\u201d.<\/p>\n

Exist\u0103 o cale totu\u015fi. O cale miraculoas\u0103 care poate p\u0103trunde p\u00e2n\u0103 \u015fi misterul crea\u0163iei poetice. Se \u015ftie c\u0103 orice act poetic de crea\u0163ie, dac\u0103 este autentic, se \u00eenscrie ca o mare experien\u0163\u0103 tr\u0103it\u0103. Prezen\u0163a artistului este at\u00e2t de puternic\u0103 \u00een opera lui, \u00eenc\u00e2t te \u00eendoie\u015fti dac\u0103, n\u0103sc\u00e2ndu-se, el a murit vreodat\u0103. Fiin\u0163a lui spiritual\u0103 a r\u0103mas \u00eentreag\u0103 \u00een fiin\u0163a operei lui literare, \u00een versurile lui nemuritoare, unde se \u00eentruchipeaz\u0103 aevea de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel cite\u015fti.<\/p>\n

Ca s\u0103-l descoperim pe Eminescu cel autentic, trebuie s\u0103 mergem direct la opera lui, pentru a intra \u00een leg\u0103tur\u0103, prin comuniune \u015fi contempla\u0163ie, cu prezen\u0163a fiin\u0163ei lui spirituale. Dar orice contempla\u0163ie presupune participare, ac\u0163iune. \u015ei noi \u015ftim c\u0103 fiin\u0163a, teologic vorbind, nu se reveleaz\u0103 dec\u00e2t \u00een actul particip\u0103rii. Comuniune f\u0103r\u0103 participare prin iubire nu exist\u0103. Limbajul omenesc este prea s\u0103rac \u015fi nu poate s\u0103 redea fidel efortul nostru de participare, care se \u00eempline\u015fte doar apoteozat \u00een momentul sublim al extazului, c\u00e2nd atingem transfigura\u0163i fiin\u0163a operei de art\u0103 \u00een esen\u0163a ei inefabil\u0103. Pentru c\u0103, actul de crea\u0163ie, prin care fiin\u0163a unei opere de art\u0103 este adus\u0103 la existen\u0163\u0103, este, la fel ca \u015fi opera \u00een sine, un act de dragoste, adic\u0103 de comuniune.<\/p>\n

Consider\u00e2nd deci c\u0103 orice act de crea\u0163ie este dragoste, c\u0103 fiin\u0163a unei opere de art\u0103 este \u00een intimitatea ei dragoste, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 numai prin iubire putem s\u0103 particip\u0103m, adic\u0103 putem s\u0103 intr\u0103m \u00een leg\u0103tur\u0103 cu fiin\u0163a tainic\u0103 a operei de art\u0103, putem s\u0103 atingem cu sufletul nostru fiin\u0163a spiritual\u0103 a artistului, prezent\u0103 peste vreme, \u00een adev\u0103rata lui oper\u0103 de art\u0103.<\/p>\n

Astfel, dragostea noastr\u0103 de via\u0163\u0103, de iubire \u015fi de frumuse\u0163e, de oameni \u015fi de firea \u00eenconjur\u0103toare, se va \u00eent\u00e2lni, \u00een versurile sale nemuritoare, cu dragostea lui Eminescu pentru via\u0163\u0103, pentru frumuse\u0163e \u015fi iubire ne\u0163\u0103rmurit\u0103 pentru neamul \u015fi \u0162ara noastr\u0103, dar mai ales pentru noi cei de ast\u0103zi. \uff8en aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a dragostei noastre cu dragostea lui Eminescu, \u00een aceast\u0103 tainic\u0103 logodn\u0103 spiritual\u0103, vom sesiza ad\u00e2ncul operei eminesciene \u015fi vom r\u0103m\u00e2ne extazia\u0163i de misterul prezen\u0163ei lui spirituale, de fiin\u0163ialitatea comuniunii noastre suflete\u015fti cu el, prin revelarea eminescian\u0103 a sensurilor teandrice ale omeniei sale rom\u00e2ne\u015fti, pe care le contempl\u0103m \u00een opera sa nemuritoare.<\/p>\n

Merg\u00e2nd pe aceast\u0103 cale a comuniunii noastre suflete\u015fti cu el, vom descoperi pe marele nostru poet \u00een toat\u0103 autenticitatea existen\u0163ei lui nepref\u0103cute de biografi sau de comentatori. Dialogul nostru sufletesc cu el va fi cu at\u00e2t mai \u00eensufle\u0163itor \u015fi cu at\u00e2t mai luminos, cu c\u00e2t aspira\u0163iile lui vor da av\u00e2nt creator aspira\u0163iilor noastre na\u0163ionale c\u0103tre lumin\u0103 \u015fi libertate, c\u0103tre cultur\u0103 \u015fi spiritualitate, \u00een duhul teandric al tradi\u0163iilor noastre str\u0103mo\u015fe\u015fti.<\/p>\n

Camil Petrescu vorbea despre \u201dcultul lui Eminescu\u201d, ca despre o realitate c\u0103reia nu i se mai poate sustrage nimenea, iar Academicianul Alexandru Rosetti afirma despre acela\u015fi cult \u201dc\u0103 a devenit un bun al poporului\u201d. Acest cult tr\u0103deaz\u0103 leg\u0103turile noastre suflete\u015fti, fiin\u0163iale, cu poetul \u00eendr\u0103git \u015fi venerat de noi, dovedind cu eviden\u0163a \u00eens\u0103\u015fi c\u00e2t de mult Mihai Eminescu a intrat \u00een con\u015ftiin\u0163a neamului nostru.<\/p>\n

P\u0103rintele Gala Galaction spunea c\u00e2ndva c\u0103 \u201dceea ce ne impresioneaz\u0103 \u015fi ne impune mai mult este imensul s\u0103u patriotism. \uff8en privin\u0163a aceasta, Eminescu trebuie pus al\u0103turi cu cei mai mari, cu cei mai sfin\u0163i patrio\u0163i ai no\u015ftri\u201d.<\/p>\n

\uff8engenunchindu-\u015fi cugetul \u00een fa\u0163a lui Mihai Eminescu, \u015fi Tudor Arghezi declara despre Luceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u015fti c\u0103 este \u201dSf\u00e2ntul preacurat al ghiersului rom\u00e2nesc. Din tumultul dramatic al vie\u0163ii lui s\u2019a ales un crucificat. Pentru pietatea noastr\u0103 dep\u0103\u015fit\u0103, dimensiunile lui trec peste noi, sus \u015fi peste v\u0103zduhuri. Fiind foarte rom\u00e2n, Eminescu este universal\u2026\u201d<\/p>\n

Apelul la sfin\u0163enie, \u00een sensul unei categorisiri supreme a poetului \u00een cea mai \u00eenalt\u0103 zon\u0103 spiritual\u0103 a des\u0103v\u00e2r\u015firii omene\u015fti, ni se pare vrednic de re\u0163inut \u015fi de ad\u00e2ncit. Dealtfel, adev\u0103rata crea\u0163ie poetic\u0103 nu este altceva dec\u00e2t o permanent\u0103 stare de sfin\u0163enie, adic\u0103 de contempla\u0163ie spiritual\u0103.<\/p>\n

Evoc\u00e2nd personalitatea lui Eminescu, marele nostru Caragiale, cu intui\u0163iile sale profunde asupra sufletului omenesc, spunea, de asemenea, c\u0103 ilustrul geniu al poeziei noastre na\u0163ionale avea \u201daerul unui sf\u00e2nt t\u00e2n\u0103r cobor\u00eet dintr\u2019o veche icoan\u0103, un copil predestinat durerii, pe chipul c\u0103ruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare\u201d. Cu ochii min\u0163ii parc\u0103 \u00eentrez\u0103rim \u00een spusele lui Caragiale o adev\u0103rat\u0103 imagine iconografic\u0103 de erminie bizantin\u0103.<\/p>\n

\uff8en acest sens \u015fi m\u0103rturia lui Vlahu\u0163\u0103 poate fi o dovad\u0103. \uff8en \u201dAmintirile\u201d sale despre Eminescu, f\u0103cea urm\u0103toarea evocare: \u201dMi se p\u0103rea un zeu t\u00e2n\u0103r, frumos \u015fi bl\u00e2nd, cu p\u0103rul negru, ondulat, de sub care se dezv\u0103lea o frunte mare, palid la fa\u0163\u0103, cu ochii du\u015fi, osteni\u0163i de g\u00e2nduri, musta\u0163a tuns\u0103 pu\u0163in, gura mic\u0103 \u015fi\u2019n toate o expresie de-o nespus\u0103 bun\u0103tate \u015fi melancolie. Avea glas profund, muzical, umbrit \u00eentr\u2019o surdin\u0103 dulce, misterioas\u0103, care d\u0103dea cuvintelor o vibrare particular\u0103, ca \u015fi cum veneau de departe, dintr\u2019o lume necunoscut\u0103 nou\u0103\u201d.<\/p>\n

Via\u0163a lui Eminescu a fost o nesf\u00e2r\u015fit\u0103, cumplit\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi o jertf\u0103. Apari\u0163ia lui este unic\u0103. \u201dRar se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca un poet, ar\u0103ta George C\u0103linescu, s\u0103 ilustreze prin el \u00eensu\u015fi bucuriile \u015fi durerile existen\u0163ei \u015fi, de aceea, mult\u0103 vreme, dac\u0103 nu pentru totdeauna, Mihai Eminescu va r\u0103m\u00e2ne \u00een poezia noastr\u0103 nepereche\u201d.<\/p>\n

Unul dintre cei mai competen\u0163i exege\u0163i ai operei eminesciene, regretatul Tudor Vianu, afirma: \u201dToate popoarele \u00ee\u015fi aleg printre gloriile panteonului lor na\u0163ional pe acelea care le reprezint\u0103 mai bine: italienii pe Dante, englezii pe Shakespeare, francezii pe Voltaire, germanii pe Goethe, ru\u015fii pe Pu\u015fkin. Rom\u00e2nii \u00eei deleag\u0103 lui Eminescu sarcina de a-i reprezenta \u00een fa\u0163a lumii \u00eentregi, fiindc\u0103 ei \u00een\u015fi\u015fi au dob\u00e2ndit \u00een opera lui con\u015ftiin\u0163a \u00eensufle\u0163itoare a trecutului \u015fi a n\u0103zuin\u0163elor lor \u015fi le-a inspirit \u00eencrederea deplin\u0103 \u00een puterea lor de a \u00eembog\u0103\u0163i prin crea\u0163ie original\u0103 cultura universal\u0103\u201d. \u015ei pe bun\u0103 dreptate.<\/p>\n

Dar calea \u2018\u2019sfin\u0163eniei\u201d, \u201dcea str\u00e2mpt\u0103 \u015fi cu chinuri\u201d, cum scrie \u015fi la Sf\u00e2nta Carte, pe care, \u00een via\u0163\u0103 fiind, a trebuit s\u2019o urce \u015fi Mihai Eminescu, spre a atinge acel v\u00e2rf al lirismului rom\u00e2nesc \u00een universalitatea poetic\u0103 mondial\u0103, ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103, sau ne apropie \u015fi mai mult de Mihai Eminescu?<\/p>\n

R\u0103spunsul nu poate fi dec\u00e2t afirmativ. Numai cine se \u00eencumet\u0103 s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 ascensiune spiritual\u0103, poetic\u0103, a sfin\u0163eniei creatoare, va descoperi adev\u0103rata cale spre Eminescu \u015fi va intra \u00een comuniune cu el.<\/p>\n

Numai atunci va \u00een\u0163elege, cucerindu-se pe sine, c\u0103 Mihai Eminescu este sinteza spiritului nostru na\u0163ional, visul \u015fi aspira\u0163ia noastr\u0103 etnic\u0103, plenitudinea ideal\u0103 a unui neam cre\u015ftin ortodox, care a trecut \u00een\u0163elept prin istorie \u015fi s\u2019a dovedit erou creator \u00een cultur\u0103. Numai atunci, p\u0103truns de misterul etern al actualit\u0103\u0163ii eminesciene, va \u00een\u0163elege adev\u0103rul drept\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale pentru care \u015fi-a jertfit via\u0163a Mihai Eminescu.<\/p>\n

Iat\u0103 de ce, actualitatea lui Mihai Eminescu este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne, totdeauna permanent\u0103 \u00een sufletul comuniunii rom\u00e2ne\u015fti celei de tain\u0103, \u015fi iat\u0103 de ce, \u00een fiecare an, la 15 Ianuarie, \u015fi mai ales acum, c\u00e2nd anivers\u0103m 158 de ani dela na\u015fterea marelui nostru Poet Na\u0163ional, sim\u0163im cum adie peste \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindenea un har eminescian al rom\u00e2nismului integral, care transcende barierile \u015fi ideologiile de tot felul, literare, culturale, artistice sau politice, unindu-ne \u00een aceea\u015fi aniversare na\u0163ional\u0103 a na\u015fterii marelui nostru poet f\u0103r\u0103 de moarte \u00een spiritualitatea neamului nostru.<\/p>\n

Desigur, aniversarea a 158 de ani dela na\u015fterea lui Mihai Eminescu premerge simbolic 24 Ianuarie, ziua na\u015fterii Rom\u00e2niei moderne sub alt sf\u00e2nt al comuniunii rom\u00e2ne\u015fti, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Dar \u015fi na\u015fterea lui Mihai Eminescu \u015fi Unirea Principatelor Rom\u00e2ne, adic\u0103 na\u015fterea Rom\u00e2niei moderne, se \u00eenscriu ca dou\u0103 evenimente cruciale, de-a pururi actuale, ale c\u0103ror \u00eempliniri, \u00een vreme \u015fi peste vreme, s\u2019au dovedit providen\u0163iale \u00een dob\u00e2ndirea independen\u0163ei spirituale \u015fi na\u0163ionale a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n

Astfel, prin puterea harului s\u0103u de poet na\u0163ional \u015fi cre\u015ftin ortodox, Mihai Eminescu este adev\u0103ratul dezrobitor al sufletelor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi f\u0103uritorul spiritual al Rom\u00e2niei Mari, unit\u0103 poetic \u00een aceea\u015fi limb\u0103 na\u0163ional\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, transfigurat\u0103, dela Nistru p\u00e2n\u2019 la Tisa, de geniul eminescian.<\/p>\n

A\u015fadar, \u00een \u00eencheere, cuvine-se cu adev\u0103rat ca, \u00een fiecare an, la 15 Ianuarie, sufletele noastre, \u00eenv\u0103p\u0103iate de dorul \u015fi de misterul actualit\u0103\u0163ii eminesciene, s\u0103 se cuminece cu harul poeziei sale, \u00eentru purificarea de tain\u0103 a fiin\u0163ei noastre na\u0163ionale, \u015fi, mai ales, \u00eentru cre\u015fterea ei spiritual\u0103 dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea Sf\u00e2ntului nostru Mare Poet Na\u0163ional, Mihai Eminescu Rom\u00e2nul!<\/p>\n

 <\/p>\n

V\u0103 mul\u0163umesc!<\/p>\n

( New York, Institutul Rom\u00e2n de Teologie \u015fi Spiritualitate Ortodox\u0103,<\/em><\/p>\n

Simpozionul Aniversar: 158 de ani dela na\u015fterea lui \u201dMihai Eminescu\u2019)<\/em><\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 Ianuarie 2008<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DIMITRIE\u00a0 GRAMA<\/p>\n

 <\/p>\n

DIALOGURI<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

……imi spui<\/p>\n<\/div>\n

\n

sa traim<\/p>\n<\/div>\n

\n

acest moment<\/p>\n

doar acesta…<\/p>\n<\/div>\n

\n

nu exista<\/p>\n<\/div>\n

\n

nici trecut<\/p>\n<\/div>\n

\n

nici viitor!<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

….asa imi spui<\/p>\n<\/div>\n

\n

fara sa te gandesti<\/p>\n<\/div>\n

\n

ca in timp<\/p>\n

ce imi vorbeai<\/p>\n<\/div>\n

\n

deja aveam<\/p>\n<\/div>\n

\n

un trecut impreuna<\/p>\n

o amintire<\/p>\n

si in gandul tau<\/p>\n<\/div>\n

\n

inca nespus<\/p>\n<\/div>\n

\n

traiam deja<\/p>\n<\/div>\n

\n

in viitor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

nu,<\/p>\n<\/div>\n

\n

eu vreau sa traiesc<\/p>\n<\/div>\n

\n

in trecutul pe care<\/p>\n

mi-l amintesc<\/p>\n

cand vreau si<\/p>\n

asa cum vreau<\/p>\n

mereu acelasi<\/p>\n

schimbator<\/p>\n<\/div>\n

\n

si nou<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

…vreau sa traiesc<\/p>\n

cu tine clipa asta<\/p>\n<\/div>\n

\n

amintire in devenire<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0si viitorul vreau<\/p>\n<\/div>\n

\n

sa-l traiesc<\/p>\n<\/div>\n

\n

cu tine<\/p>\n<\/div>\n

\n

si cu tine<\/p>\n<\/div>\n

\n

si cu tine<\/p>\n<\/div>\n

\n

si cu tine<\/p>\n

cu tine<\/p>\n

si…..<\/p>\n

 <\/p>\n

Dimitrie, Uppsala 12\/4, 2017<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0GEORGE\u00a0 ANCA<\/p>\n

ALFA <\/em><\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2nd a ap\u0103rut Marele Alfa<\/em> de Alexandru George (1970), studiul s\u0103u dedicat lui Tudor Arghezi a putut trece, mai mult dec\u00e2t un debut \u201einsolit\u201d (arghezian?) \u00een contextul comunismului, drept o punere la punct a \u00eentregii istorii literare, o m\u0103nu\u015f\u0103 aruncat\u0103 literaturii rom\u00e2ne. Am crezut chiar c-ar fi vorba de un alfa dedublat. Mai t\u00e2rziu, autorul, pe alt\u0103 tem\u0103, se confeseaz\u0103, \u00een perpetuitate: \u201cCu ocazia public\u0103rii la ed. Minerva a antologiei mele Masca <\/em>de proz\u0103 insolit\u0103 \u015fi fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 m-am lovit de mirarea \u015fi oponen\u0163a fa\u0163\u0103 de primul calificativ: nimeni nu \u015ftia ce \u00eenseamn\u0103, cu toate c\u0103 m-am silit din r\u0103sputeri s\u0103 explic inocen\u0163a lui, c\u0103ci \u00eenseamn\u0103 doar neobi\u015fnuit<\/em>… P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 cenzura suprem\u0103, nu editorial\u0103, a procedat \u201elogic\u201d: mi l-a suprimat.\u201d (CONEXIUNI<\/em> nr. 14, aprilie 2006).<\/p>\n<\/div>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A \u00eenceput cu alfa-poezie, spre a se apleca mai apoi, asemeni lui Zampano la sf\u00e2r\u015fitul filmului lui Fellini, asupra prozei, inclusiv critice, lista crispant\u0103 a operelor sale \u2013 semne, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, induc\u0163ii, diminea\u0163a, seara, toamna, grea\u0163a – l\u0103s\u00e2nd \u00een picioare \u201einfinitul de virtualit\u0103\u0163i necunoscute\u201d. Ce s\u0103 se fi ales ori nu (\u00eenc\u0103: George a l\u0103sat pentru a fi citit postum un roman care, ne sugereaz\u0103, ar putea fi comparat cu Il Gattopardo<\/em> al lui Lampedusa), ce s\u0103 mai crezi, \u00een ce \u015fcoal\u0103: \u201e\u015ecoala de la T\u00e2rgovi\u015fte n-a existat\u201d (Mircea Horia Simionescu), \u015fcoala \u201eprozatorilor t\u00e2rgovi\u015fteni, c\u0103reia (Alexandru George) i se afiliaz\u0103 \u015fi \u00eei este integrat de c\u00e2t\u0103va vreme\u201d (Tudor Cristea).<\/p>\n

Eminescu – \u201eduhul suprauman\u201d – vs Arghezi – \u201edezordinea genial\u0103\u201d vor fi f\u0103cut loc, fie \u015fi autopolemic, perechilor: exegez\u0103-confesiune, ironie-erudi\u0163ie, abstrac\u0163ie-comunism. \u201eIntelectualul lui Alexandru George \u015ftie s\u0103 fie abject cu gra\u0163ie\u201d (Valeria Manta T\u0103icu\u0163u).<\/p>\n

\n

Alfa, Marele Alfa, a se citi \u00eempreun\u0103: Arghezi, George.<\/p>\n

Din Marele Alfa<\/em>: \u201eunul din cei mai mari \u015fi mai cunoacu\u0163i scriitori ai vremii noastre\u201d; \u201ela bursa valorilor literare actuale, cota lui Arghezi e extrem de sc\u0103zut\u0103\u201d; falsa recunoa\u015ftere; \u201emomentul s\u0103u\u201d \u201en-a exista niciodat\u0103\u201d; \u201ea avut parte ca niciun alt scriitor rom\u00e2n de un climat de disput\u0103 \u015fi de contesta\u0163ie\u201d; \u201eam intrat \u00een via\u0163a expresiei cu z\u0103ticnire\u201d; \u201ecazul aproape unic al unui poet care nu-\u015fi g\u0103se\u015fte timbrul original \u015fi personalitatea dec\u00e2t \u00een pragul \u00eemplinirii v\u00e2rstei de 50 de ani\u201d<\/p>\n

Dup\u0103 \u00eenc\u0103 40 de ani, despre sine (cf. Br\u00e2ncu\u015fi: \u201erelativement que moi\u201d\/ meme):<\/p>\n<\/div>\n

\u201eInforma\u0163ia mea cultural\u0103, ca s\u0103 nu-i zic cultur\u0103, era legat\u0103 de repere \u015fi de sisteme de valori ce se elaboraser\u0103 \u00een timpul epocii libertare a rom\u00e2nilor, care erau foarte greu de g\u00e2ndit \u00een timpul unui regim de opresiune. Faptul c\u0103 eu am fost atras \u015fi am scris despre scriitori destul de caracteristici pentru stilul liber al culturii rom\u00e2ne, \u00eencep\u00e2nd cu Caragiale-tat\u0103l \u015fi termin\u00e2nd cu Caragiale-fiul, Tudor Arghezi \u015fi al\u0163ii, scriitori cu limba foarte slobod\u0103 \u015fi cu drept de a-\u015fi spune opinia, f\u0103cea ca s\u0103 manifest o anumit\u0103 \u00eenclina\u0163ie spre o anumit\u0103 literatur\u0103.<\/p>\n

\u00cen momentul \u00een care a venit comunismul eram t\u00e2n\u0103r, n-aveam dec\u00e2t 18 ani, dar am prev\u0103zut destul de clar nenorocirea care o s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. Eu m-am \u0163inut \u015fi am rezistat numai dintr-un instinct \u015fi dintr-o consecin\u0163\u0103 a educa\u0163iei mele, dar \u015fi din faptul c\u0103 \u00eemi d\u0103deam seama c\u0103 valorile pe care le impune comunismul sunt false. Cum s-au \u015fi dovedit. \u015ei cei care au servit comunismul, \u00een marea lor majoritate, au opera falimentar\u0103, pentru c\u0103 aproape nimic nu se mai poate cita din literatura ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 1948 \u015fi p\u00e2n\u0103 la mijlocul anilor \u201960.\u201d(Inerviu cu Alexandru George de Angela Baciu, 22 aprilie 2010)<\/p>\n

80 de ani de via\u0163\u0103 – 40 de la Marele Alfa, \u201e\u00eenceputul\u201d, revan\u015fa implicit\u0103, poate nemuritoare, la \u201eputreziciunea poeziei\u201d. N-a fost citit c\u00e2t temut, dar \u015fi sim\u0163it ca un titan ascuns \u00een revolta libert\u0103\u0163ii sale luminate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi (5 mai 2010), m-a sunat Pu\u015fi Dinulescu \u015fi am vorbit mai mult despre Alexandru George. E un mare prozator, \u00een primul r\u00e2nd. Din d\u00e2ra lui Mateiu Caragiale. Un prozator adev\u0103rat, ca \u015etefan B\u0103nulescu, Fane Stoian. E mai bun dec\u00e2t se d\u0103 voie s\u0103 fie recunoscut, ca \u015fi \u00een cazul lu Vasile Lovinescu, un fel de zon\u0103 crepuscular\u0103. Ar merita s\u0103 fie membru al Academiei, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Iv\u0103nescu.<\/p>\n

Atunci de ce numai Mateiu sau Galaction (C\u0103lifar) \u015fi nu \u015fi Steinbeck? George din Georgescu, precum Ahoe, dar \u015fi Al-George tat\u0103l, poet, care \u015fi el a lucrat la Biblioteca Academiei.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cel cuno\u015fteam, din loja asfaltului, pe alt George (contras tot din Georgescu, pe renun\u0163area la noble\u0163ea infla\u0163ionat\u0103, \u015fi politic, a sufixului): Ahoe, flmboaiant trubaduresc boem . \u00cen Delhi, l-am g\u0103zduit pe Al-George, indianistul, fiu de poet (publicat postum \u015fi\u00a0 \u00een Honolulu, de \u015etefan Baciu), fost bibliotecar la Biblioteca Academiei, asemeni lui Alexandru George. Altfel m-a prins Marele Alfa. <\/em>Autorul p\u0103rea neverosinil, iar dac\u0103 va fi existat – o masc\u0103 a unui alt Arghezi.<\/p>\n

Poate c\u0103 poezia devenise un alibi platonian al rebeliunii pe via\u0163\u0103, \u00een proz\u0103. L-am receptat zgudit, din zguduirea de sine a justi\u0163iarului, aparent excentric, Alexandrul George. La vremea aceea nu-\u0163i d\u0103dea m\u00e2na, mai firav dec\u00e2t ap\u0103r\u0103torii deodat\u0103 \u015fi ai t\u0103i, s\u0103 pariezi. Se pare c\u0103 singurul care a pariat pe sine, p\u00e2n\u0103 azi, a fost \u00eensu\u015fi mizantropicul g\u00e2nditor literar \u015fi n\u0103praznic \u0163inta\u015f \u00een litera\u0163ii totalitari.<\/p>\n

Ce studii argheziene se\u00a0 mai puteau scrie dup\u0103 Putrefac\u0163ia Poeziei<\/em>? M-a speriat Marele Alfa.. <\/em>Nu \u015fi pe voi? Jubilasem vinovat citind \u00een Revista Funda\u0163iilor ce glosa \u015eerban Cioculescu despre poezia religioas\u0103 a lui Arghezi. Mult \u00eencoace, chiar am fost fericit, oricum surprins, s\u0103 aud la T\u00e2rgu-Mure\u015f o comunicare a lui Corneliu Moraru pe acela\u015fi subiect (s\u0103 m\u0103 \u015fi hazardez, aici, c\u0103, prin tunelul jungian mai repera radarul Marelui Alfa, necum al Puterfac\u0163iei).<\/p>\n<\/div>\n

\u201eS\u0103 mai \u0163inem seama c\u0103 marxismul pe care comunismul \u00eel adoptase (dup\u0103 multe controverse) drept doctrin\u0103 oficial\u0103 unic\u0103, era de fapt o utopie futurist\u0103, promi\u0163\u00e2nd fericirea tuturor oamenilor ca pe o consecin\u0163\u0103 a unei revolu\u0163ii generale \u015fi a abolirii sistemului numit de el \u201ecapitalist\u201d. Or, cum \u00een mod vizibil acest lucru nu survenise \u00eenc\u0103, proiec\u0163ia \u00een viitor r\u0103m\u0103sese \u015fi ea o tem\u0103 obligatorie a g\u00e2ndirii de acest tip, \u015fi o consolare pentru toate e\u015fecurile, niciodat\u0103 numite a\u015fa, ci doar \u201eobstacole\u201d \u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u00eenc\u0103 nu \u00eenl\u0103turate sau dep\u0103\u015fite, mici erori de regie, fapte de ignoran\u0163\u0103 m\u0103runt\u0103. Exclama\u0163ia lui Lenin \u201eS\u0103 vis\u0103m!\u201d, de multe ori \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een practica activistului porpagandist, este \u00een contrazicere total\u0103 cu ceea ce enun\u0163ase \u201e\u015ftiin\u0163a\u201d marxist\u0103 \u015fi se pretindea \u00een via\u0163a de fiecare zi a supu\u015filor.<\/p>\n

Dar cu at\u00e2t mai mult e o literatur\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00eentemeiat\u0103 nu pe visul compensator, ci pe n\u0103zuin\u0163a unei cu totul alte lumi. Or, \u00een comunism a existat acest tip de literatur\u0103, cel pu\u0163in ca un simptom \u00eengrijor\u0103tor pentru spiritul s\u0103u logic, cu privire la absurditatea programului… general.<\/p>\n

Eu fusesem atras de ea, interesat cum eram de proza de tip psihologic, prelungind marea experien\u0163\u0103 a lui Proust sau Joice, dar \u015fi Thomas Mann sau Ald. Huxley, numai c\u0103, la debut, pentru a-mi u\u015fura intrarea \u00een literatur\u0103 \u00eentr-un moment de accentuat\u0103 liberalizare de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960, am improvizat aproape dou\u0103 volume de proze scurte cu subiecte fanteziste, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la fantastic, dar \u015fi cu o net\u0103 coloratur\u0103 umoristic\u0103, ceea ce le apropia de simplul joc distractiv. Iar succesul lor mi-a dat curajul ca, dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii, s\u0103 propun publicarea unei masive antologii de proze fantastice \u015fi insolite rom\u00e2ne\u015fti \u00een care nu se cuprindeau \u015fi cele de science-fiction. Chiar \u015fi a\u015fa, mi-am pus probleme tipice cuiva care se prezenta \u00een fa\u0163a cenzurii cu o tem\u0103 destul de periculoas\u0103, totul \u00eencep\u00e2nd cu auto-cenzura, care m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 \u00eentreb: cum se potrivesc textele \u201emele\u201d cu ideologia promovat\u0103 de Partid? \u015ei, trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 n-am g\u0103sit nici un r\u0103spuns.\u201d(Conexiuni, art.cit.) – Alexandru George.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 “T\u00e2n\u0103rul Alexandru George, lucr\u00e2nd \u00een catacombe, cu un cuv\u00e2nt pe care el \u00eensu\u015fi l-a folosit repetat pentru a-\u015fi descrie situa\u0163ia \u00een anii cei mai duri ai comunismului, pleac\u0103 de la Proust \u00eentr-o c\u0103utare nu at\u00e2t a timpului pierdut \u015fi a epifaniilor memoriei involuntare, c\u00e2t a proceselor prin care amintirea se \u00eemplete\u015fte cu fic\u0163iunea \u015fi oamenii din perspectiva eului narator se transform\u0103 \u00een umbre<\/em>. C\u0103utarea mai e \u015fi a unui timp netr\u0103it, pentru a fugi din timpul tr\u0103it: a unui timp istoric personalizat prin imagina\u0163ie, printr-o conving\u0103toare transla\u0163ie imaginativ\u0103 a ocupa\u0163iei ruse\u015fti a Rom\u00e2niei dup\u0103 Cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial, a\u015fa cum a tr\u0103it-o autorul, \u00een episodul central al ocupa\u0163iei nem\u0163e\u015fti a Bucure\u015ftiului \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial (…). – Matei C\u0103linescu. Ar fi vorba despre Alexandru George – Oameni \u015fi umbre, glasuri, t\u0103ceri <\/em>(roman); postfa\u0163\u0103 de Alexandru George, 2008, 624 p. Pagini de la 27 de ani, bine c\u0103 nu de la 18, ca ale Marelui Alfa, detronat din orice precocitate de Octogenarul Tainic Alexandru George.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DOINA\u00a0 BORICEANU<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

IAR NE CAUT\u0102 O \u00ceNT\u00c2LNIRE<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

te ui\u0163i la mine ca \u015fi cum<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

dar nicidecum,<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

eu sunt doar \u00eenserarea mea<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00eemi iau gardurile \u00een prip\u0103<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u015fi le a\u015fez din iarba<\/em><\/strong><\/p>\n

dragostei surpate sub nepotolirea…<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

cu vers<\/em>\u00a0st\u00e2ncii oglindit<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

m\u0103tur sticloase mir\u0103rile<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

din ograda g\u00e2ndului ce mi te-a amintit.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

<\/em>
<\/em><\/strong><\/p>\n

\n


\n<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

praf,<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00eenveli\u015f grav<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

de vie\u0163ii c\u0103lc\u00e2iele,<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

anapoda previzibile.<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00eemi plimb prin lume \u00eenc\u00e2nt\u0103ri,<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

soare brutal, n\u0103glabie pe z\u0103ri.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

un c\u00e2ntec se toarce din dureri<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u015fi cineva zice din fluier visului<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

cum c\u00e2mpia se dor preface<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u015fi nesf\u0103r\u015fitul \u00eendorurat<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

o \u00eent\u00e2mplare clipei \u00eemi coace.<\/em><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

PROFE\u021aIA\u00a0 LUI\u00a0 IOAN\u00a0 DE\u00a0 LA\u00a0 IERUSALIM<\/p>\n<\/div>\n

Cea mai veche profe\u0163ie despre Al Treilea R\u0103zboi Mondial r\u0103m\u00e2ne profe\u0163ia cavalerului templier Ioan de Vezelay, cunoscut \u015fi sub numele de Ioan de la Ierusalim. El \u015fi-a redactat viziunea lui la anii 1099.<\/p>\n

Cunoscut\u0103 de templieri, Profe\u0163ia lui Ioan de la Ierusalim descrie cu o exactitate uimitoare istoria lumii p\u00e2n\u0103 \u00een anul 3000, iar ceea ce a descris p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000 s-a \u00eemplinit deja.<\/p>\n

El spunea atunci \u00een anul 1099, adic\u0103 \u00een urm\u0103 cu 914 ani:<\/p>\n

\u201eV\u0103d \u015fi \u015ftiu. Ochii mei citesc \u00een ad\u00e2ncurile cerului \u00eent\u00e2mpl\u0103rile viitoare \u015fi eu trec dintr-un singur pas pragul Timpului. O m\u00e2n\u0103 m\u0103 conduce spre ceea ce voi nici nu vede\u0163i \u015fi nici nu \u015ftiti.<\/p>\n

Peste o mie de ani Ierusalimul nu va mai fi ora\u015ful lui Cristos. Cre\u015ftinii veni\u0163i \u00een pelerinaj de departe nu vor mai putea intra dup\u0103 voia lor acolo unde ei aveau dreptul s\u0103 intre, \u00een locurile care sunt leag\u0103nul credin\u0163ei lor. Cre\u015ftinii nu vor mai \u00eendr\u0103zni s\u0103 se apropie de Sf\u00e2ntul Morm\u00e2nt \u015fi de relicvele credin\u0163ei lor care vor fi \u00een \u00eentregime sub paza \u015fi supravegherea evreilor care \u00ee\u015fi vor ridica din nou aici templele lor \u015fi \u0163ara lor. Evreii vor umple lumea si o vor domina de la un cap\u0103t la cel\u0103lalt cap\u0103t al ei \u015fi oamenii \u00ee\u015fi vor pierde credin\u0163a \u00een Isus pe tot P\u0103m\u00e2ntul.<\/p>\n

Continente \u015fi lumi la care Herodot nici nu visa m\u0103car vor fi descoperite de oameni dincolo de marile p\u0103duri de care vorbe\u015fte Tacit \u015fi dincolo de oceanul nesf\u0103r\u015fit de ap\u0103 care \u00eencepe imediat dup\u0103 Coloanele lui Hercule.
\n(este vorba despre descoperirea Americii, care pe vremea lui Vezelay nu era descoperit\u0103 \u0219i se afla dincolo de Gibraltar numit in antichitate Coloanele lui Hercule \u2013n.n.)<\/p>\n

Peste o mie de ani de aici \u00eencolo toate micile \u0163\u0103ri din Europa \u015fi c\u00e2teva \u0163\u0103ri mari \u015fi puternice se vor uni \u00eentr-un singur imperiu (Uniunea European\u0103 n.n.). Apoi r\u0103zboaie f\u0103r\u0103 num\u0103r vor \u00eencepe cu popoarele R\u0103s\u0103ritului.<\/p>\n

Peste o mie de ani oamenii vor scotoci fundul m\u0103rilor cu cor\u0103bii care merg pe sub ape \u015fi vor zbura cu navele \u00een cer printre stele. Ei vor \u0163ine \u00een pumnii lor puterea soarelui \u015fi se vor crede dumnezei \u015fi vor \u00een\u0103l\u0163a spre cer mii de cl\u0103diri c\u00e2t Turnul lui Babel pe toat\u0103 fa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Fiecare ora\u015f va deveni o Sodom\u0103. Obiceiuri spurcate vor deveni firesti. Oamenii vor fi mul\u0163i ca nisipurile, vor popula pustiurile \u015fi m\u0103rile \u015fi vor fi puternici ca ni\u015fte dumnezei \u015fi se vor crede chiar dumnezei. Omul va deveni a\u015fa de \u00eensetat de putere c\u0103 setea lui de putere nu va mai putea fi potolit\u0103. Dar la cap\u0103tul acestui drum \u00eel va p\u00e2ndi pr\u0103bu\u015firea in abis.<\/p>\n

Peste o mie de ani foametea va domni pe cea mai mare intindere a P\u0103m\u00e2ntului, va arde m\u0103runtaiele oamenilor \u015fi oamenii vor dori cu ardoare s\u0103 schimbe lumea.<\/p>\n

Atunci vor apare negustorii de iluzii, dar iluziile pe care ei le vor vinde oamenilor vor otr\u0103vi sufletele, vor p\u00e2ng\u0103ri trupurile \u015fi vor \u00eentuneca min\u0163ile. Atunci se vor porni r\u0103zmeri\u0163e \u015fi r\u0103zboaie cumplite, vor fi comise omoruri \u015fi nelegiuiri \u015fi viclenii a\u015fa de mari ca lumea \u00eentreag\u0103 va deveni un iad \u015fi fiecare zi va fi precum o apocalips\u0103.<\/p>\n

Oamenii vor cade \u00een p\u0103cate trupe\u015fti \u00eenfior\u0103toare, b\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile se vor destr\u0103b\u0103la la vedere. Femeia va fi cutez\u0103toare \u015fi semea\u0163\u0103 \u00een destr\u0103b\u0103larea ei.<\/p>\n

Popoarele se vor topi \u00eentr-o unire f\u0103r\u0103 rost, vor forma o adun\u0103tur\u0103 \u00een care fiecare se va sim\u0163i singur, legea va fi uitat\u0103, tradi\u021bia pierdut\u0103, credin\u0163a abandonat\u0103.<\/p>\n

Peste o mie de ani femeile se vor culca cu femeile \u015fi b\u0103rba\u0163ii cu b\u0103rba\u0163ii, b\u0103tr\u00eenii se vor culca cu copilele \u015fi aceste cumplite f\u0103r\u0103delegi se vor petrece \u00een v\u0103zul \u00eentregii lumi \u015fi vor fi considerate de to\u0163i ca lucruri fire\u015fti. Toate aceste spurc\u0103ciuni vor fi \u00eent\u0103rite prin legi.<\/p>\n

Dar din pricina acestei destr\u0103b\u0103l\u0103ri \u0219i a acestui marasm s\u00e2ngele va deveni impur, r\u0103ul se va intinde dintr-un pat \u00een alt pat precum focul de la o cas\u0103 la alt\u0103 cas\u0103, boli cumplite \u015fi molime \u00eenfrico\u015f\u0103toare se vor abate peste locuitori, trupurile vor putrezi de vii adun\u00e2nd \u00een ele toate bolile p\u0103m\u00e2ntului, fe\u0163ele se vor acoperi de r\u0103ni \u015fi bube cu puroi, membrele se vor desc\u0103rna \u015fi dragostea trupeasc\u0103 va fi o primejdie de moarte pentru oricine. (sida \u2013n.n.)<\/p>\n

Peste o mie de ani peste tot se vor r\u0103sp\u00e2ndi ca o ap\u0103 rev\u0103rsat\u0103 ereziile. Ura cea mai cr\u00e2ncen\u0103 va domni \u00eentre popoare.<\/p>\n

Peste o mie de ani lumea va ajunge la un cinism \u015fi o pref\u0103c\u0103torie a\u015fa de mari \u00eenc\u00e2t cel care este putred de bogat \u015fi doarme pe sacii plini cu aur va primi ajutor \u0219i sprijin \u015fi va primi hran\u0103 de poman\u0103, iar el la r\u00e2ndul s\u0103u se va preface c\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe s\u0103raci, dar ce va da el s\u0103racilor cu o m\u00e2n\u0103 le va lua inapoi \u00eenzecit cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Peste o mie de ani lumea \u00eentreag\u0103 va deveni o pia\u0163\u0103 \u00een care fiecare lucru \u00ee\u015fi va avea pre\u0163ul lui \u015fi totul va fi de v\u00e2nzare. Carnea \u015fi munca omului \u00ee\u015fi vor avea \u015fi ele pre\u0163ul lor, ochi de om \u015fi inimi de om scoase din piepturi ca ni\u015fte buc\u0103\u0163i de carne se vor vinde altora. (transplantul de organe \u2013n.n.)<\/p>\n

Cuv\u00eentul dat, onoarea sau credin\u0163a nu vor mai valora nimic. Omul va ajunge cu adev\u0103rat st\u0103p\u00e2nul p\u0103m\u00e2ntului, dar p\u0103m\u00e2ntul va fi sterp, apa otr\u0103vit\u0103 \u015fi putred\u0103, v\u0103zduhul va fi dogoritor.<\/p>\n

Peste o mie de ani via\u0163a se va scumpi fiindc\u0103 bog\u0103\u0163iile p\u0103m\u00e2ntului vor sec\u0103tui, bogatul va tr\u0103i ascuns in bog\u0103\u0163ia lui ca lupul \u00een vizuin\u0103.<\/p>\n

Peste o mie de ani cei care vor conduce lumea nu vor avea nici un dumnezeu, vor fi suverani f\u0103r\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi onoare, al c\u0103ror nume nimeni nu-l va cunoa\u015fte, vor porunci mul\u0163imilor ne\u015ftiutoare \u015fi indiferente \u015fi le vor hot\u0103r\u00ee soarta de la ad\u0103postul palatelor lor ascunse de ochii lumii, de dinapoia zidurilor impenetrabile. Nimeni nu va participa la adun\u0103rile lor \u015fi la sfatul lor. Vor face \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t orice om duc\u00e2nd o via\u0163\u0103 de sclav s\u0103 se cread\u0103 liber \u015fi fericit.<\/p>\n

Peste o mie de ani soarele va dogori cu putere \u015fi va p\u00e2rjoli c\u00e2mpiile, apa se va ascunde tot mai ad\u00e2nc sub pam\u00e2nt \u015fi se va \u00eempu\u0163ina, v\u0103zduhul nu va mai ap\u0103ra omul de c\u0103ldura soarelui, lumina va arde pielea \u015fi ochii.<\/p>\n

Peste o mie de ani cei s\u0103raci \u015fi lipsi\u0163i de drepturi, cei f\u0103r\u0103 acoperi\u015f deasupra capului vor porni un r\u0103zboi distrug\u0103tor \u00een care vor fi ocupate multe \u0163\u0103ri \u015fi \u00een care luptele cumplite vor aminti de n\u0103v\u0103lirile barbare de odinioar\u0103.\u201d<\/p>\n

(La Prophetie de Ioan de Ierusalem)<\/p>\n

Profe\u0163ia lui Ioan din Ierusalim este de fapt o descriere complet\u0103 \u015fi fidel\u0103 nu doar a actualei societ\u0103\u0163ii in care noi tr\u0103im azi ci \u015fi a situa\u0163iei ecologice planetare actuale.<\/p>\n

Prof. Gheorghe PANAITESCU<\/p>\n

http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CU\u00a0 TINE \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Misterul actualit\u0103\u0163ii\u00a0eminesciene La 15 Ianuarie 1850 vedea lumina zilei \u00een satul Ipote\u015fti, de l\u00e2ng\u0103 Boto\u015fanii P\u0103rintelui Theodor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-29944","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29944","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29944"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29944\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29947,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29944\/revisions\/29947"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29944"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29944"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29944"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}