{"id":30094,"date":"2017-05-19T17:36:11","date_gmt":"2017-05-19T17:36:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30094"},"modified":"2017-05-19T17:36:11","modified_gmt":"2017-05-19T17:36:11","slug":"alexandru-nemoianu-istoria-ca-o-doina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/19\/alexandru-nemoianu-istoria-ca-o-doina\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Istoria ca o doin\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Sa cauti istoria Romanilor Almajeni si sa te rezumui in a o reconstitui din ceeace arata izvoarele istorice conventionale si oficiale inseamna sa te condamni singur la neantelegere,insuficienta si finalmente plictiseala.
\nIstoria Almajului nu este si nu poate fi rezumata la depanarea unor evenimente,conventional considerate “importante”. Ea este un trup viu, atotcurpinzator, care mereu creste si mereu ramane credincios siesi si autenticitatii sale. Pentru a putea patrunde in istoria Almajului, pentru a putea intelege acea “vale a minunilor” (cum inspirat a numit-o poetul Iosif Bacila) , este mai ales lipsa sa ii privesti si asculti pe Almajeni,cum lucreaza, cum povestesc, la bucurie si la necaz, sa le vezi casele, portul, sa le asculti cantecele. Iar atunci vei putea spune ca istoria Almajului este o doina si o poveste doinita. Doar doua dintre cantarile lor pot ilustra cele spuse mai sus: “La izvor ,la izvorele” si ” Tot trecand la mandra dealu'”.
\nPrimul cantec da glas dorului unei fete pentru cel ales. Ea ii aminteste ca pentru intaia data s-au vazut , “la izvor, la izvorele” si acolo au cules ei, impreuna, “viorele flori adanci, cand le vezi badeo sa plangi”. Iar apoi fata ii spune celui drag ca il asteapta in acelasi loc, “ca-nfloresc iar viorele, la izvor, la izvorele.”
\nAl doilea cantec, “Tot trecand la mandra dealu'”, exprima gandul unui tanar care spune “tot trecand la mandra dealu’, mi s-o despotcovit calu”. Iar apoi cauta sa afle cine este de vina, calul, potcovarul, mandra (“c-o pus casa-n dealuri grele”) si incheie ca singur este de vina caci “ma duc prea des la ea”. Dincolo de frumusetea textului si farmecul liniei melodice aceste doua cantari ne dezvaluie o lume in toata maretia ei.
\nAlmajenii erau asezati intre “dealuri grele”, la margine de padure, feriti de primejdiile ce le putea aduce raul din afara. Casele le erau risipite intre dealuri,pentru a face inca mai grea o aflare a lor de catre cei rai.Intre ei erau relatii de o buna cuvinta si decenta impresionante. Aceste legaturi arata ca acolo era o societate straveche, cu randuieli ce merg intr-un timp ce trece de istorie, si ei duceau o viata exemplara. O viata care lega demnitatea de modestie si modestia de eleganta.
\nSunt putine locurile si oamenii care sunt amintiti fie si intr-o singura cantare. Dar Almajul si oamenii lui sunt o doina, inceputa cine stie cand si care se continua si azi, mereu aceiasi in fond si mereu tanara si fermecatoare in forma, in forma noua in care se imbraca din nou si din nou.<\/p>\n

\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2014\u2013<\/p>\n

Alexandru Nemoianu<\/strong>
\nIstoric
\n\u201cCentrul de Studii \u0219i Documentare al Rom\u00e2nilor-Americani\u201d
\n(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
\nJackson , Michigan, USA
\nla<\/p>\n

8 mai 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sa cauti istoria Romanilor Almajeni si sa te rezumui in a o reconstitui din ceeace arata izvoarele istorice conventionale si [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30094","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30094"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30094\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30097,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30094\/revisions\/30097"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}