{"id":30143,"date":"2017-05-21T05:45:08","date_gmt":"2017-05-21T05:45:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30143"},"modified":"2017-05-27T11:18:35","modified_gmt":"2017-05-27T11:18:35","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-si-elena-%e2%80%93-imparati-si-sfinti-daci-ai-pamantului-si","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/21\/gheorghe-constantin-nistoroiu-constantin-si-elena-%e2%80%93-imparati-si-sfinti-daci-ai-pamantului-si\/","title":{"rendered":"Prof.Dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu: Constantin \u0219i Elena \u2013 \u00cemp\u0103ra\u021bi \u0219i Sfin\u021bi Daci ai P\u0103m\u00e2ntului \u0219i Cerului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eNiciun domnitor, \u00een \u00eentreaga istorie, nu a meritat titlul de Mare, a\u015fa cum l-a meritat Constantin.\u201d <\/em><\/p>\n

<\/em>(John Julius Norwich)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eBinen\u0163eles c\u0103 \u00eemp\u0103ratul Constantin <\/em><\/p>\n

cel Mare a fost un adev\u0103rat episcop.\u201d<\/em><\/p>\n

(Dositei-Patriarhul Ierusalimului)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Asemeni \u00cemp\u0103ratului \u00eemp\u0103ra\u0163ilor-Iisus Hristos \u015fi a tuturor marilor B\u0103rba\u0163i ai istoriei, posesori ai rarelor virtu\u0163i \u015fi Sf\u00e2ntul \u00cemp\u0103rat Constantin cel Mare a beneficiat de bune \u015fi rele \u00een viziunea unor istorici ori cercet\u0103tori, \u00een func\u0163ie de caracterul, slujirea sau slug\u0103rnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a \u00een\u0103l\u0163at spre zarea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 a azurului ceresc identific\u00e2ndu-se cu dreapta credin\u0163\u0103, cu monarhia cre\u015ftin\u0103, cu slujirea apostolic\u0103, cu autoritatea \u015fi dragostea hristic\u0103, dar mai presus de toate cu Prietenia lui Iisus \u015fi a Maicii Sale-Marea Cr\u0103ias\u0103 a Cosmosului, Fecioara Maria.<\/p>\n

Zbuciumul \u015fi osteneala celor mici, ur\u00e2cio\u015fi dar cointeresa\u0163i, s-a axat pe nedumerirea convertirii ori neconvertirii \u00eemp\u0103ratului, uit\u00e2nd faptul esen\u0163ial \u015fi fundamental c\u0103 prin aderare la Ortodoxia lui Hristos, Constantin cel Mare a devenit coslujitor al Bisericii celei Una Sf\u00e2nt\u0103 \u0219i Soborniceasc\u0103 al\u0103turi de Apostolii, Ucenicii, Ierarhii \u015fi poporul Bisericii Universale. A\u015fadar, \u00eentre \u00eemp\u0103ratul dac Constantin cel Mare \u015fi Augustul Cerului \u015fi al P\u0103m\u00e2ntului, M\u00e2ntuitorul, Cel Care l-a uns \u00cemp\u0103rat, devenind astfel primul \u00cemp\u0103rat cre\u015ftin dup\u0103 \u00cemp\u0103ratul Cosmosului Iisus Hristos, s-a \u0163esut o comuniune divin\u0103, influen\u0163\u00e2nd deopotriv\u0103 \u015fi Unul \u015fi Cel\u0103lalt prop\u0103v\u0103duirea Evangheliei \u015fi \u00cenvierea Domnului, culmin\u00e2nd cu \u00eentronizarea ve\u015fnic\u0103 a Ortodoxiei ca Imperiu cre\u015ftin universal.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Bisericii \u015fi al Imperiului lui Hristos nu a avut o via\u0163\u0103 dramatic\u0103 a\u015fa cum relateaz\u0103 diferi\u0163i pigmei prin\u015fi \u00een v\u00e2rtejul cercet\u0103rii \u015fi al argin\u0163ilor pe care-i slujesc. Imperiul traco-roman, pe care Bunul Dumnezeu l-a \u00eenvrednicit pe Alesul s\u0103u Constantin cel Mare s\u0103-l smulg\u0103 din tirania politeist\u0103 a cezarilor \u00eenchin\u0103tori idolilor, a fost destinat\u00a0 s\u0103 fie slujit \u0219i p\u0103storit pentru a-l salva de la pieire, ren\u0103sc\u00e2ndu-l astfel ca un imperiu cre\u015ftin ortodox nemuritor.<\/p>\n

Constantin cel Mare a avut o via\u0163\u0103 plin\u0103 de dreptate, de suferin\u0163\u0103, de \u00een\u0163elepciune, de adev\u0103r, de unitate, de bun strateg, de bun\u0103 organizare, de demnitate \u015fi de iubire, ctitorindu-\u015fi imperiul s\u0103u Dac pe arhitectura religioas\u0103 a unicului stil a Frumuse\u0163ii Hristice Ultime. Marele \u00cemp\u0103rat Constantin, \u00eentre to\u0163i monarhii p\u0103m\u00e2ntului prototrac, Alexandru cel Mare, Teodosie cel Mare, Iustinian cel Mare, Heraclios, Ioni\u0163\u0103 Asan-Caloian, Basarab I, Neagoe Basarab, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Alexandru cel Bun, \u015etefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015f.a., a r\u0103mas al\u0103turi de to\u0163i marii b\u0103rba\u021bi din aceea\u015fi semin\u0163ie geto-dac\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103, o C\u0103l\u0103uz\u0103 ca asumare a dreptei credin\u0163e, un model de \u00eemplinire a slujirii lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt, un arhetip monarhic cre\u015ftin dup\u0103 sceptrul monarhiei dumnezeie\u015fti.<\/p>\n

Faptul c\u0103 mul\u0163i teologi profesioni\u015fti r\u0103s\u0103riteni, dar nu m\u0103rturisitori \u00eentru Adev\u0103r ca fundament experen\u0163ial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca de Aur a Marelui Constantin-epoc\u0103 deschiz\u0103toare a milenarismului constantinian, au netezit calea oponen\u0163ilor \u015fi detractorilor Augustului \u00cemp\u0103rat, cei drept to\u0163i apuseni, r\u0103ma\u015fi \u00een agonia fumigen\u0103 de spuz\u0103, dar \u00eensutit responsabili de discordia \u015ftiin\u0163ifist\u0103 inten\u0163ionat creat\u0103. Este cunoscut faptul c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XVIII-lea, diferi\u0163i istorici din Apus care au \u00eembr\u0103cat haina ghiftuitoare a \u00eemprejur\u0103rilor favorite calomniei, au dispre\u0163uit cu toat\u0103 ura lor izvoarele istorice cre\u015ftine, prelucr\u00e2nd altele \u00eenver\u015funate, \u00eenc\u0103rcate cu fiere \u015fi venin, depreciind \u015fi devaloriz\u00e2nd Chipul \u00cemp\u0103ratului: admira\u0163ia, cinstirea, slava, credin\u0163a,\u00a0 m\u0103re\u0163ia, sfin\u0163enia sa, contribu\u0163ia incomensurabil\u0103 adus\u0103 Istoriei cre\u015ftinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. \u00cenver\u015funarea acuzatorilor apuseni, b\u00e2jb\u00e2itori \u00een cercetarea just\u0103, cu privire \u00eengust\u0103, semit\u0103, urma\u015fii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours, J.B. Bury, Kodinos, Luigi Pareti, Edward Gibbon, Paolo Bre\u0163i, James Carroll, Luciano Petek, Stanley Hauerwas, Stanley Karnow, Keim, Wesseling, Ph. Schaff, Francisc Bertolini, Samuel Bagster, John Howard Yoder, Otto Seeck, Laelius Bisciola, Karl Barth, J. D. Ritter, P. Bentley, St. Croix, F. Ch. Schlosser (aproape to\u0163i ro\u015fca\u0163i, perciuna\u0163i \u015fi cu pistruii) \u015f.a., a fost infinit mai mare dec\u00e2t limitata lor cunoa\u015ftere, str\u0103duindu-se din r\u0103sputeri s\u0103 pun\u0103 caricatura reflectat\u0103 de caracterul lor malefic, tenebros, invidios, chircit, egoist, \u00een locul Icoanei binecuv\u00e2ntate a \u00cemp\u0103ratului pe care \u00censu\u015fi \u00cemp\u0103ratul omenirii Iisus Hristos \u015fi l-a aleas ca Prieten.<\/p>\n

Evolu\u0163iile istorice de-a lungul timpului au avut \u015fi ele rolul determinant care au creat diferen\u0163a dintre percep\u0163ia, atitudinea,\u00a0 cultura \u015fi spiritualitatea occidental\u0103 \u015fi cea r\u0103s\u0103ritean\u0103. Cercet\u0103torul care se \u00eencumet\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een Vie\u0163ile b\u0103rba\u0163ilor ilu\u015ftri \u015fi \u00een\u0163elep\u0163i, cum este \u00een cazul nostru Marele \u00cemp\u0103rat Sf\u00e2nt Constantin, trebuie s\u0103 lase altor neofi\u0163i convingerile personale, prejudec\u0103\u0163ile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare \u015fi s\u0103 treac\u0103 dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurg\u00e2nd un drum destul de lung, cu \u00een\u0103l\u0163imi abrupte, ca sui\u015ful filocalic al unei adev\u0103rate M\u0103rturisiri de Credin\u0163\u0103 Ortodox\u0103. \u00cen calea sa istoricul trebuie \u00eenso\u0163it de obiectivitate, acurate\u0163e, buna credin\u0163\u0103, de armura calit\u0103\u0163ilor \u00een\u0163elegerii intuitive, de cavaleria percep\u0163iei imaginative, de erudi\u0163ia unei culturi alese, \u00eencorpor\u00e2nd astfel darurile spiritului rafinat pentru a p\u0103trunde aspira\u0163iile, temerile, visele, convingerile, lupta l\u0103untric\u0103 \u015fi cea din afar\u0103, suferin\u0163a, credin\u0163a, nelini\u015ftile metafizice, neprejudiciind \u00een nici un fel mesajul central al Eroului cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii. Necercet\u00e2nd cu aten\u0163ie, cu bun sim\u0163, cu ra\u0163iune \u015fi credin\u0163\u0103 Via\u0163a \u015fi Opera Marelui Constantin \u00een lumina con\u015ftiin\u0163ei \u015fi cuno\u015ftin\u0163ei Adev\u0103rului Bisericii, printr-o g\u00e2ndire holist\u0103 \u00een spa\u0163iu \u015fi timp, cea care integreaz\u0103 \u015fi sintetizeaz\u0103 toate aspectele constitutive ale acelui moment istoric cu \u00eenr\u00e2urirea lui milenar\u0103 \u015fi transcendent\u0103,\u00a0 ci doar \u00een obscuritatea unei ra\u0163iunii aservite, se iese din nimbul \u00een\u0163elegerii intime intr\u00e2ndu-se voit \u00een conul cernit al mistific\u0103rii.<\/p>\n

Trat\u00e2nd via\u0163a \u015fi Opera celui mai mare \u00eemp\u0103rat cre\u015ftin al tuturor timpurilor, nu se cere doar o a\u015fteptare pe m\u0103sur\u0103, ci rafinamentul unui mare teolog reflectat \u00eentr-un apologet de excep\u0163ie, fiindc\u0103 toate firele \u015fi undele cercet\u0103rii se urzesc \u015fi se unduies sub nimbul strict teologic. Convertirea Marelui Constantin a fost o continu\u0103 sete \u015fi foame de Cina Hristic-teologic\u0103, insuflat\u0103 de Mama sa smerita \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 Elena \u015fi de tat\u0103l s\u0103u, bl\u00e2ndul \u015fi dreptul Constan\u0163iu \u00eenainte \u015fi dup\u0103 Sinodul I Ecumenic din anul 325 d. Hr.<\/p>\n

Cronicarul Kedrenos relateaz\u0103 despre profunda evlavie a Augustei Elena transmis\u0103 fiului Constantin: \u201eacest lucru l-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe fiul ei \u015fi anume s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0163elepciune smerit\u0103, s\u0103 fie atent la virtute \u015fi la purtare, slujind Domnului cu fric\u0103 \u015fi cutremur; p\u0103zind \u00eentocmai poruncile acesteia, acesta avea s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 rod \u00eensutit.\u201d (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1,498,Index of\/ PG m\/ PG_Migne\/ Georgius Cedrenus_PG, col. 121-122) Acela\u015fi cronicar \u00eel punea \u00eentr-o lumin\u0103 la fel de str\u0103lucitoare \u015fi pe tat\u0103l viitorului mare \u00eemp\u0103rat: \u201eConstan\u0163iu era foarte bun \u015fi evlavios \u015fi tot a\u015fa l-a educat \u015fi pe fiul s\u0103u, pe Constantin, \u015fi nu-i interzicea s\u0103 ia parte la cele cre\u015ftine\u015fti.\u201d (Kedrenos G., Prescurtare de istorii 1,472, Index of\/PG m\/ PG_Migne\/ Georgius Cedrenus_PG, col. 121-122)<\/p>\n

Eusebiu de Cezareea, ierarhul-cronicar adaug\u0103 \u015fi el o lumin\u0103 serafic\u0103 la portretul lui Constan\u0163iu, care era de fapt cre\u015ftin \u00een tain\u0103, dovedindu-se ap\u0103r\u0103torul cre\u015ftinilor, c\u00e2nd confra\u0163ii lui augu\u015fti \u015fi cezari \u00eei persecutau pe ace\u015ftia de moarte: \u201es-a ar\u0103tat a fi foarte \u00eendur\u0103tor nelu\u00e2nd parte la lupta \u00eempotriva noastr\u0103 (a cre\u015ftinilor), ci ne-a p\u0103zit nev\u0103t\u0103ma\u0163i \u015fi neatin\u015fi, pe ai s\u0103i cet\u0103\u0163eni evlavio\u015fi fa\u0163\u0103 de Dumnezeu, \u015fi nici nu ne-a d\u0103r\u00e2mat bisericile, nici vreun alt r\u0103u nu a f\u0103cut \u00eempotriva noastr\u0103, s\u0103v\u00e2r\u015findu-se din via\u0163\u0103 fericit \u015fi de trei ori fericit…\u201d (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeasc\u0103, VIII 13, 12-13)<\/p>\n

\u00cen prima parte a domniei sale, ca \u00cemp\u0103rat al Occidentului, Constantin a mo\u015ftenit Vechea Rom\u0103 p\u0103g\u00e2n\u0103-Marea t\u00e2rf\u0103, cum era supranumit\u0103, pofticioas\u0103 dup\u0103 religia monstruo\u015filor idoli. Dup\u0103 ce l-a \u00eenvins la 27 Octombrie 312, pe cumnatul s\u0103u Maxen\u0163iu, la Podul Vulturului-Pons Milvius, la 2 km. de Roma, c\u00e2nd primise \u00een ajun pe 26 Octombrie 312, Crucea d\u0103ruit\u0103 de Hristos, intr\u00e2nd cu Aura acelui semn \u00een Coloseum se adreseaz\u0103 romanilor: \u201e…Prin acest semn m\u00e2ntuitor-adev\u0103rata dovad\u0103 a b\u0103rb\u0103\u0163iei-am izb\u0103vit eu ora\u015ful vostru de sub jugul tiranului, red\u00e2ndu-v\u0103 libertatea; \u015fi izb\u0103vindu-v\u0103, am redat at\u00e2t senatului, c\u00e2t \u015fi poporului roman \u00eensemn\u0103tatea \u015fi str\u0103lucirea de odinioar\u0103.\u201d (Eusebiu de Cezareea, op. cit., p. 72)<\/p>\n

\u201eCrucea, dup\u0103 Marele nostru Apostol Pavel: \u201eeste puterea m\u00e2ntuitoare a lui Dumnezeu\u201d, \u015fi tot Crucea confer\u0103 monarhilor puterea care: \u201eeste slujitoare a lui Dumnezeu \u015fi r\u0103zbun\u0103toare a m\u00e2niei Lui asupra celui ce s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte r\u0103ul.\u201d(I Corinteni, 1,18; Romani 13, 4),<\/p>\n

\u00cen prima faz\u0103 p\u00e2n\u0103 s-ar dumeri, p\u00e2n\u0103 a fi cople\u015fi\u0163i de Biruin\u0163a \u00cemp\u0103ratului \u015fi p\u00e2n\u0103 a ap\u0103rea invidia celor r\u0103i, Senatul i-a conferit lui Constantin titlul de Maximus Augustus. Peste acest titlu, care nu-l m\u0103gulea deloc, Constantin a a\u015fezat nimbul Edictului de la Mediolanum, din anul 313, prin care legifera: Duminica-Zi sf\u00e2nt\u0103, cre\u015ftinismul religie licit\u0103, libertatea religioas\u0103 a celorlalte culte, eliberarea sclavilor, dreptul de judecat\u0103 dat episcopilor, \u00eentregirea familiei \u00eent\u0103rind pozi\u0163ia mamei, \u00eengreunarea divor\u0163ului, a reglat problemele legate de mo\u015ftenire, de avere, interzicerea legilor penale anticre\u015ftine, desfiin\u0163area luptelor de gladiatori, desfiin\u0163area pedepsei capitale prin r\u0103stignire, a interzis uciderea sclavilor prin lapidare, otr\u0103vire, aruncare la fiare, sp\u00e2nzurare, arderea membrelor, a interzis pruncuciderea, denun\u0163\u0103rile, pedeapsa celor care nu pot face copii, violen\u0163a \u00een familie, a ocrotit pe datornici,\u00a0 scute\u015fte Biserica de d\u0103ri, ajutor b\u0103nesc pentru ridicarea de biserici \u015fi \u00eentre\u0163inerea clerului, protec\u0163ie pentru s\u0103raci, bolnavi, v\u0103duve, orfani, emite monede cu monogram cre\u015ftin. Dup\u0103 3 ani de la acest Edict, Senatul i-a ridicat \u00een semn de mare pre\u0163uire Arcul de triumf.<\/p>\n

Marele nostru \u00cemp\u0103rat dac a vrut s\u0103 spele ru\u015finea Romei desfr\u00e2nate, s\u0103 o renasc\u0103 \u015fi s\u0103 o \u00eenfrumuse\u0163eze ca pe o \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 a lui Hristos, dar Senatul barbar, domnii, istorici ori teologi, au r\u0103mas tributari desfr\u00e2ului, denigr\u00e2ndu-l \u015fi alung\u00e2ndu-l chiar din istorie, dup\u0103 ce Constantin cel Mare a re\u00eentregit lumea Apusului cu cea a R\u0103s\u0103ritului-rectus totius orbis, prin noua Capital\u0103 a lumii Constantinopol.<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare nu a considerat nici m\u0103car o clip\u0103, c\u0103 Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei p\u0103g\u00e2ne, pentru a fi supranumit\u0103 Noua Rom\u0103… Marele \u00cemp\u0103rat Constantin a numit-o deja din p\u00e2ntecele inten\u0163iei ctitoriei sale: Cetatea \u00eenchinat\u0103 frumuse\u0163ii Maicii Domnului \u015fi M\u0103re\u0163iei Fiului ei, \u201e\u00cemp\u0103r\u0103teasa ora\u015felor\u201d-\u00cemp\u0103r\u0103teasa imperiului-Cetatea capital\u0103 a celor 1000 de ani ai dacismului ve\u015fnic.<\/p>\n

Nu str\u0103mutarea capitalei Imperiului a declan\u015fat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a faimei at\u00e2t de grandios r\u0103sp\u00e2ndite de splendida \u015fi miraculoasa Cetate: \u201eBine\u00een\u0163eles c\u0103 trebuie s\u0103 subliniem faptul c\u0103 domnii apuseni \u015fi istoricii niciodat\u0103 nu i-au iertat lui Constantin aceast\u0103 mutare a capitalei. De atunci, nici un pap\u0103 sau conduc\u0103tor al Apusului nu s-a mai numit Constantin.\u201d (Konstantinos I. Holevas, Glifada, \u00een Cuv\u00e2ntul la prima edi\u0163ie a lui Kostas V. Karastathis, Marele Constantin, \u00eenvinuiri \u015fi Adev\u0103r-Studiu istoric, trad. din lb. greac\u0103 de pr. Ion Andrei Gh. \u0162\u00e2rlescu. Ed. Egumeni\u0163a, Gala\u0163i-2013, p. 14)<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare, nu numai c\u0103 scoate Biserica M\u00e2ntuitorului s\u0103u Iisus Hristos din catacombele romano-atee, nu numai c\u0103 schimb\u0103 la fa\u0163\u0103, ireversibil istoria lumii, dar angajeaz\u0103 eclesiologic apostolicitatea \u015fi ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe Universale \u00een Ve\u015fnicia M\u00e2ng\u00e2ietorului Dumnezeu-Duhul Sf\u00e2nt: \u201eDup\u0103 ucenicii direc\u0163i ai M\u00e2ntuitorului, nimeni nu a f\u0103cut mai multe pentru r\u0103sp\u00e2ndirea \u015fi \u00eent\u0103rirea sfintei noastre credin\u0163e.\u201d(K. Paparrigopoulos, Istoria poporului grec, vol.II, p. 385)<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin r\u0103m\u00e2ne marele artizan al \u00eencre\u015ftin\u0103rii Europei: trimite un grup de misionari \u00een Iviria \u00eent\u0103rind lucrarea pilduitoare a Ninei din Capadocia, veri\u015foara Sf\u00e2ntului Gheorghe \u015fi altul \u00een Armenia pentru \u00eent\u0103rirea dreptei credin\u0163e sem\u0103nate de Ierarhul Grigorie Lumin\u0103torul-P\u0103rintele Armeniei cre\u015ftine. (N. Kalist, P.G. 146, col. 125-VIII, 34)<\/p>\n

\u00cemp\u0103ratul Constantin a r\u0103mas \u00een Icoana noastr\u0103 sf\u00e2nt\u0103: un Mare chemat, un Mare ales, un Mare Om, un Mare vizionar, un Mare \u00een\u0163elept, un Mare Apostol, o persoan\u0103 onest\u0103, o personalitate august\u0103 politic\u0103 \u015fi religioas\u0103 de neegalat, ini\u0163iatorul Teocra\u0163iei bizantine, un Fiu de seam\u0103 al Bisericii care s-a identificat cu ea, un om al credin\u0163ei, al tr\u0103irii directe, al \u00een\u0163elegerii intime a lui Dumnezeu, a avut o g\u00e2ndire cosmic\u0103 care a \u00eentrep\u0103truns toate elementele esen\u0163iale \u015fi le-a realizat \u00een cea mai mare parte, a avut con\u015ftiin\u0163a integrit\u0103\u0163ii, unit\u0103\u0163ii \u015fi fidelit\u0103\u0163ii Mesajului lui Hristos \u00een lume, a r\u0103mas o con\u015ftiin\u0163\u0103 plenar\u0103 \u015fi planetar\u0103 care, a consolidat Monarhia lui Iisus pe p\u0103m\u00e2ntul pe care l-a \u00eenvrednicit Dumnezeu s\u0103-l slujeasc\u0103. Asemeni \u00cemp\u0103ratului s\u0103u absolut Hristos, a fost singurul \u00eemp\u0103rat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conduc\u00e2ndu-l biruitor spre menirea \u015fi \u00eemplinirea eshatologic\u0103.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103teasa ELENA este cinstit\u0103 la demnitatea cereasc\u0103 \u00eentocmai cu Apostolii Domnului.<\/p>\n

Elena vine din semin\u0163ia noastr\u0103 dacic\u0103, fiind \u00eenzestrat\u0103 de Dumnezeu cu o frumuse\u0163e nem\u0103rginit\u0103, o inteligen\u0163\u0103 aleas\u0103, o bun\u0103tate pe m\u0103sur\u0103 \u015fi o virtute cereasc\u0103-smerenia, calit\u0103\u0163i suverane \u00een care l-a crescut \u015fi l-a educat pe fiul ei \u015fi viitorul Mare \u00cemp\u0103rat al lumii. S-a c\u0103s\u0103torit cu t\u00e2n\u0103rul ofi\u0163er din armata imperial\u0103 Constan\u0163iu, pe care l-a urmat \u00een multe campanii militare. Ascensiunea lui Consta\u0163iu la treapta de cezar l-a desp\u0103r\u0163it de Elena care, a acceptat cu o nobil\u0103 demnitate starea de fapt, dar Constan\u0163iu a protejat-o permanent.<\/p>\n

C\u00e2nd Constantin a ajuns la r\u00e2ndul s\u0103u cezar \u015fi-a luat mama al\u0103turi de el, acord\u00e2ndu-i dup\u0103 victoria \u00eempotriva lui Maxen\u0163iu din 312, titlul de Nobilissima Femina, iar dup\u0103 biruin\u0163a \u00eempotriva lui Liciniu din 324, Elena a devenit Augusta.<\/p>\n

Constantin i-a d\u0103ruit Mamei sale palatul de la Sessario, din Lateran, unde s-a dedicat \u00een exclusivitate slujirii M\u00e2ntuitorului prin credin\u0163\u0103, n\u0103dejde, demnitate, dragoste \u015fi filantropie. \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena a restaurat l\u0103ca\u015furile de cult ale sfin\u0163ilor Marcelin \u015fi Petru din Roma, fosta catedral\u0103 din Bonn-Germania, Biserica Sf\u00e2ntului Gereon din Cologne, Biserica Sf\u00e2ntului Victor, ora\u015ful german Xanten, M\u0103n\u0103stirea \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica \u00cenvierii de pe Golgota, Biserica Na\u015fterii de la Betleem, Biserica \u00cen\u0103l\u0163\u0103rii de pe Muntele M\u0103slinilor, Biserica din pustia Sinai \u00eenchinat\u0103 Cr\u0103iesei Cerului \u015fi turnul Elena, care-i poart\u0103 numele, Biserica Maicii Domnului cu cele 100 de por\u0163i din Paros etc. Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i conform tradi\u0163iei p\u0103strate afirm\u0103 c\u0103: \u201eSf\u00e2nta Elena a construit la Locurile Sfinte 365 de biserici mari \u015fi mici.\u201d(Kostas V. Karastathis, op. cit., p. 393)<\/p>\n

Dumnezeu a \u00eencredin\u0163at-o prin vis \u015fi a h\u0103r\u0103zit-o s\u0103 g\u0103seasc\u0103 lemnul Sfintei Cruci al R\u0103stignirii Domnului \u015fi R\u0103scump\u0103r\u0103torului nostru de la Locurile Sfinte, despre care cel mai Mare Apostol, traco-dacul Pavel m\u0103rturisea: \u201eIar mie s\u0103 nu-mi fie a m\u0103 l\u0103uda dec\u00e2t numai \u00een crucea Domnului nostru Iisus Hristos.\u201d (Galateni 6, 13) O variant\u0103 ne relateaz\u0103 c\u0103 deasupra celor trei cruci: \u201ecele trei cruci, care se g\u0103seau \u00eentr-un vechi bazin de ap\u0103, l\u00e2ng\u0103 Golgota\u201d…,\u00a0 p\u0103g\u00e2nii au zidit templul zei\u0163ei Afrodita.<\/p>\n

Patriarhul Dositei Nottara (1641-1707), vine cu alt\u0103 versiune mai credibil\u0103 \u015fi m\u0103rturise\u015fte c\u0103 Pronia divin\u0103 s-a \u00eengrijit: \u201e\u00eengrop\u00e2ndu-le \u015fi ascunz\u00e2ndu-le \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu ard\u0103 cele trei cruci, una f\u0103cut\u0103 din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru…\u201d\u00a0 (Dositei, Cele 12 c\u0103r\u0163i, vol.1, 1982, p. 260\/ 262)<\/p>\n

Crucea c\u0103utat\u0103 de \u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena era aceea\u015fi despre care profe\u0163ise cu mult \u00eenaintea tuturor Sibilele neamului nostru pelasgo-traco-geto-dac: \u201eO preafericite lemn, pe care Dumnezeu \u015fi-a \u00eentins m\u00e2inile (pentru a se R\u0103stigni).\u201d (Sozomen, \u00een P.G. 82, p. 955). \u00a0\u00a0Dup\u0103 vis \u00eemp\u0103r\u0103teasa Mam\u0103 Elena i-a m\u0103rturisit fiului ei Constantin \u00eenvrednicirea pe care i-a dat-o Domnul: \u201e\u00cenchina-ne-vom locului unde au \u015fezut picioarele Lui.\u201d<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena a descoperit Sf\u00e2nta Cruce \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0163it-o \u00een trei: o parte a r\u0103mas la Ierusalim, alta a fost trimis\u0103 la Constantinopol, iar restul a ajuns \u00een cetatea Romei.<\/p>\n

Sf\u00e2ntul Paulin de Nolla ne relateaz\u0103 spusele monahului Alexandru (sec. XIII), c\u0103 pe Golgota, locul unde a fost descoperit\u0103 Crucea M\u00e2ntuitorului \u00eentotdeauna r\u0103sare busuioc.\u00a0 (Epistola XXXI ad Severum)<\/p>\n

Modelul \u00cemp\u0103r\u0103tesei Elena la noi, de d\u0103ruire, jertf\u0103 \u015fi frumuse\u0163e a fost Regina Maria.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0103teasa Elena a fost con\u015ftient\u0103 de alegerea sa, prin care \u00cemp\u0103ratul Hristos i-a preg\u0103tit rangul pentru a-\u015fi \u00eemplini dragostea fa\u0163\u0103 de Dumnezeu \u015fi fa\u0163\u0103 de imperiul s\u0103u cre\u015ftin.<\/p>\n

Icoana Sfintei \u00cemp\u0103r\u0103tese Elena r\u0103sp\u00e2nde\u015fte lumii generozitatea sa dacic\u0103 f\u0103r\u0103 hotare, nimbul adev\u0103ratei Femei cre\u015ftine, aura Mamei evlavioase, dar \u015fi apoteoza marii \u00cemp\u0103r\u0103tese. \u00a0\u00a0Icoane dacorom\u00e2ne odr\u0103slite din Numele Sfin\u0163ilor \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena:<\/p>\n