{"id":30166,"date":"2017-05-23T14:06:33","date_gmt":"2017-05-23T14:06:33","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30166"},"modified":"2017-05-23T14:06:33","modified_gmt":"2017-05-23T14:06:33","slug":"emilia-tutuianu-profesorul-sorin-ullea-istoric-al-artei-medievale-moldovenesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/23\/emilia-tutuianu-profesorul-sorin-ullea-istoric-al-artei-medievale-moldovenesti\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu: Profesorul Sorin Ullea, istoric al artei medievale moldovene\u0219ti"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e<\/em>Cunoa\u015fterea trecutului, a istoriei, este o necesitate<\/em><\/em> pentru con\u015ftiin\u0163a uman\u0103<\/em>\u201d<\/em><\/strong> <\/em><\/p>\n

<\/em>Nicolae Iorga<\/p>\n

Profesorul Sorin Ullea a fost un str\u0103lucit \u015fi autentic medievist, care a pus bazele, \u00eempreun\u0103 cu Ion Frunzetti \u015fi Mircea Popescu, Institutului de Istoria Artei, la Bucure\u015fti \u00een anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proasp\u0103t absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Litere din Bucure\u015fti, unde a studiat istoria artei la catedra profesorului George Oprescu. Despre aceast\u0103 mare personalitate a istoriei artei medievale rom\u00e2ne\u015fti am onoarea s\u0103 discut cu doamna Simona Ioanovici.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> \u00centemeietorul Institutului de Istoria Artei al Academiei, profesorul George Oprescu \u2013 academician, titlu pe care-l folosea doar pentru Comitetul Central al P.C.R., cum ar fi sus\u021binerea unui cercet\u0103tor capabil dar cu dosar \u201eprost\u201d \u2013 \u0219i-a ales ca primi colaboratori trei fo\u0219ti studen\u021bi, \u0219efi de promo\u021bie, absolven\u021bi la distan\u021b\u0103 de patru ani unul de cel\u0103lalt: Ion Frunzetti, Mircea Popescu \u0219i, ultimul, Sorin Ullea. \u0218i-a dorit s\u0103 creeze un institut de \u00eenalt\u0103 specializare \u00een cercetarea istoriei artei, s\u0103 \u00eenchege o \u0219coal\u0103, N-a reu\u0219it din cauza comunismului care a\u0219a cum bine \u0219tim punea pre\u021b pe \u201eoriginea s\u0103n\u0103toas\u0103\u201d nu pe erudi\u021bie, pe elite. Pentru a putea sprijini totu\u0219i elitele \u2013 Sorin Ullea pentru Orientul cre\u0219tin (nepotul mare\u0219alului Palatului, Octav Ullea, sub regii Carol al \u2013 II-lea \u0219i Mihai, care a p\u0103r\u0103sit \u021bara odat\u0103 cu regele Mihai), a fost sf\u0103tuit de profesor s\u0103 renun\u021be la al doilea l din numele de familie pentru a preveni al\u0103turarea imediat\u0103 a numelui s\u0103u cu palatul regal. \u0218i-a reluat grafia corect\u0103 abia dup\u0103 1989. Remus Niculescu specializat \u00een arta european\u0103 a sec. XVIII- XIX (fiu de colonel cu mo\u0219ie, arestat pentru simpatizarea cu grupul Noica) \u0219i Theodor Enescu pentru secolul XX (doar mic burghez, dar tot f\u0103r\u0103 dosar \u201es\u0103n\u0103tos\u201d) \u2013 a fost nevoit s\u0103 accepte oameni de partid care nu aveau leg\u0103tur\u0103 cu cercetarea, cu cultura, dar care, ocroti\u021bi \u0219i impu\u0219i de Partid, mimau specializarea. Arta popular\u0103, foarte drag\u0103 profesorului Oprescu, era reprezentat\u0103 de Paul Petrescu care, \u00eentocmai ca Sorin Ullea, de cum venea vremea favorabil\u0103 se \u201emuta\u201d pe teren. \u0218i astfel, datorit\u0103 nucleului de speciali\u0219ti recunoscu\u021bi, Institutul de Istoria Artei sub conducerea personalit\u0103\u021bii directorului s\u0103u (p\u00e2n\u0103 \u00een 1969), era apreciat \u0219i peste hotare. Dup\u0103 moartea profesorului a urmat inevitabila destr\u0103mare treptat\u0103 a institutului. Sus\u021binerea de care s-au bucurat cercet\u0103torii serio\u0219i, pasiona\u021bi, din Institut din partea profesorului Oprescu a fost continuu, el insist\u00e2nd \u0219i ob\u021bin\u00e2nd aprobarea deplas\u0103rii lor \u00een str\u0103in\u0103tate, deplas\u0103ri absolut necesare complet\u0103rii planului de cercetare al fiec\u0103rui specialist sau participarea la congresele importante, \u00eent\u00e2lniri cu somit\u0103\u021bile care ne vizitau \u021bara.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Practic, via\u0163a dumneavoastr\u0103 \u015fi a profesorului Ullea s-au \u00eempletit pe o perioad\u0103 de peste 50 de ani. Cum v-a\u0163i cunoscut?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Ne-am cunoscut la Institutul de Istoria Artei.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Veni\u0163i dintr-un mediu intelectual, povesti\u0163i-ne despre familia dvs\u2026<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> \u00cenc\u0103 din liceu m-a atras \u00een mod deosebit istoria \u0219i istoria artei, de aceea doream s\u0103 urmez la universitate limbile str\u0103ine \u0219i evident istoria artei. \u00cens\u0103 \u00een 1948, anul \u00een care am intrat \u00een facultate, s-a desfiin\u021bat catedra profesorului George Oprescu \u0219i din cele dou\u0103 limbi str\u0103ine admise rusa a devenit obligatorie. Cu toate acestea genera\u021bia mea s-a putut bucura de cursurile ultimilor mari profesori: Vianu, Bick, Rosetti, C\u0103linescu, la englez\u0103 doamna Cartianu.
\nMama mea, al c\u0103rui tat\u0103 plecase de r\u0103ul ungurilor din S\u0103cele stabilindu-se la Ploie\u0219ti, a vrut s\u0103 urmeze la Viena Facultatea de Belle Arte, \u00eens\u0103 bunicul meu, potrivit mentalit\u0103\u021bii vremii, a socotit c\u0103 o fat\u0103 n-are ce c\u0103uta la facultate locul ei fiind \u00een gospod\u0103rie. Peste ani, tablourile mamei, executate f\u0103r\u0103 nici o preg\u0103tire de specialitate, au impresionat pe pictorul Costin Petrescu, cel care a realizat fresca de la Ateneul Rom\u00e2n. Socotesc interesant s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 afl\u00e2ndu-m\u0103 odat\u0103 la Ploie\u0219ti, locul de na\u0219tere al mamei mele, am cunoscut un domn \u00een v\u00e2rst\u0103 a c\u0103rui familie venise \u00een \u021bar\u0103 cu Carol I. Cu \u00eenclina\u021bie specific german\u0103 \u0219i doritor de activitate, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 afle cine sunt locuitorii ora\u0219ului \u00een care tr\u0103ia. A constatat, nu f\u0103r\u0103 uimire, c\u0103 aproape 90 la sut\u0103 din familiile vechi cobor\u00e2ser\u0103, ca \u0219i bunicul meu, din Transilvania din cauza persecu\u021biilor la care erau supu\u0219i rom\u00e2nii de c\u0103tre unguri p\u00e2n\u0103 la Marea Unire din 1918 .
\n\u00centrebarea dvs. privitoare la familia mea \u00eemi d\u0103 prilejul s\u0103 fac o dureroas\u0103 compara\u021bie \u00eentre cinstea \u0219i serioasa preg\u0103tire profesional\u0103 a func\u021bionarului, angajat al statului, \u00eenainte de r\u0103zboi \u0219i al celui total diferit creat de comunism \u0219i dezvoltat dup\u0103 1989 de fo\u0219tii activi\u0219ti de partid \u0219i urma\u0219ii lor, p\u00e2n\u0103 azi. Adic\u0103 o compara\u021bie \u00eentre dou\u0103 sisteme<\/strong>: capitalist \u0219i comunist \u2013 \u0219i nu compara\u021bia care, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, se face azi \u00eentre dou\u0103 etape ale aceluia\u0219i sistem<\/strong>: etapa 1944-1989, comunist\u0103, \u0219i cea dup\u0103 1989 p\u00e2n\u0103 azi, perioad\u0103 dominat\u0103 tot de fo\u0219tii activi\u0219ti P.C.R. sub abila conducere comunist\u0103 a pre\u0219edintelui Ion Iliescu<\/strong>. Aceast\u0103 a doua etap\u0103, dup\u0103 1989, reprezint\u0103 democra\u021bia \u201eoriginal\u0103\u201d al c\u0103rei lucid creator e fostul pre\u0219edinte Ion Iliescu, democra\u021bie care asigur\u0103 \u201esimpatizan\u021bilor\u201d, \u00eentocmai ca \u00een comunism, func\u021bii importante, f\u0103r\u0103 preg\u0103tirea profesional\u0103 corespunz\u0103toare postului ocupat. Cu trecerea anilor vechii activi\u0219ti au fost \u00eenlocui\u021bi de copiii \u0219i nepo\u021bii lor la conducerea \u021b\u0103rii \u0219i ei, f\u0103r\u0103 cultur\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 meserie, dar avizi de posturi \u00eenalte \u0219i \u00eembog\u0103\u021bire, cu doctorate plagiate. Aceasta este \u2013 cu rarisime excep\u021bii \u2013 noua noastr\u0103 clas\u0103 politic\u0103, indiferent de partidul politic din care face azi parte.<\/strong> Firesc, parlamentarii \u0219i membrii guvernului ocup\u0103 primul loc \u00een \u201eoriginala\u201d \u0219i necinstita or\u00e2nduire total neinteresat\u0103 de prosperitatea \u021b\u0103rii. Sc\u0103pa\u021bi de relativa constr\u00e2ngere din perioada comunist\u0103 noii no\u0219tri conduc\u0103tori s-au specializat \u00een spolierea \u021b\u0103rii devenind peste noapte miliardari, chiar multimiliardari, \u0219i, prev\u0103z\u0103tori, \u0219i-au f\u0103urit degrab\u0103 legi ambigue care s\u0103 nu-i poat\u0103 pedepsi dar care pot b\u0103ga \u00een \u00eenchisoare pe cel care fur\u0103 c\u00e2\u021biva cartofi. Exemplul lor contagios a transformat \u021bara \u00eentr-un popor de oameni majoritar necinsti\u021bi, incul\u021bi, f\u0103r\u0103 meserii, cu diplome \u0219i doctorate false, ob\u021binute cu bani, de\u021binerea unui doctorat devenind astfel, \u00een majoritatea cazurilor, o minciun\u0103. Corup\u021bia generalizat\u0103 a blocat afirmarea elitelor, at\u00e2tea c\u00e2te mai sunt, a dus la pr\u0103bu\u0219irea \u021b\u0103rii \u0219i la plecarea \u00een mas\u0103 din \u021bar\u0103 a tineretului capabil (peste 4 milioane) dornic de realizare. E cu totul ilustrativ r\u0103spunsul unui parlamentar la \u00eentrebarea pus\u0103 de un ziarist: \u201eCe meserie ave\u021bi?\u201d Prompt: \u201eAuto\u201d!!! Acest \u201eauto\u201d se afl\u0103 \u00een parlament pentru a face legi care s\u0103 conduc\u0103 \u021bara spre bun\u0103stare! Mai mult: parlamentarii sus\u021bin cu mare infatuare c\u0103 sunt altfel dec\u00e2t restul rom\u00e2nilor, sunt deasupra lor; din care cauz\u0103 nu li se poate ridica imunitatea spre a fi judeca\u021bi pentru infrac\u021biunile pe care le fac \u0219i socotesc firesc s\u0103 aib\u0103 salarii de zeci de mii de lei pe lun\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 le pese c\u0103 sunt rom\u00e2ni cu pensii \u0219i sub 500 de lei. A\u0219a au grij\u0103 \u201eale\u0219ii\u201d no\u0219tri de rom\u00e2ni \u0219i de Rom\u00e2nia.
\nIat\u0103 acum \u0219i opusul acestei situa\u021bii: felul \u00een care se ajungea \u00een capitalismul rom\u00e2nesc \u00een func\u021bii de r\u0103spundere. Dau de exemplu pe tat\u0103l meu. Absolvent a dou\u0103 facult\u0103\u021bi, cea de litere \u0219i a celei de drept, a de\u021binut func\u021bia de director general al finan\u021belor, datoriei publice \u0219i contabilit\u0103\u021bii generale a statului (titulatura oficial\u0103 a postului) sub ministeriatul lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu, post \u00een care a ajuns \u00eens\u0103 numai dup\u0103 ce a trecut, \u00een Ministerul de Finan\u021be, prin toate func\u021biile ierarhice obligatorii, fiecare func\u021bie av\u00e2nd la r\u00e2ndul s\u0103u c\u00e2te trei grade de parcurs! Salariul \u00eei asigura un trai potrivit obliga\u021biilor sale sociale \u00eens\u0103 averea, dup\u0103 o via\u021b\u0103 ca func\u021bionar al statului, a fost o cas\u0103 (parter, etaj \u0219i pod) construit\u0103 de fratele s\u0103u, deci, firesc, \u00een pre\u021bul de cost. \u0218i cu toate acestea, la moartea tat\u0103lui meu \u00eemprumutul ipotecar nu era \u00eenc\u0103 achitat. At\u00e2ta avere se putea realiza la stat \u00een mod cinstit, chiar ca \u00eenalt func\u021bionar, \u00eenainte de comunism, \u00eentr-o societate \u00een care domina cinstea \u0219i nu jefuirea \u021b\u0103rii!<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Ce ne pute\u0163i spune despre anii tinere\u0163ii lui Sorin Ullea?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Soarta a vrut ca de copil s\u0103 mearg\u0103, cu regularitate, \u00een fiecare duminec\u0103 la biseric\u0103. Era luat de o foarte religioas\u0103 m\u0103tu\u0219\u0103: \u201es\u0103 nu m\u0103 plictisesc m\u0103 \u021binea pu\u021bin \u00een biseric\u0103\u2026 ceea ce f\u0103cea ea f\u0103ceam \u0219i eu. Nu-mi spunea cum s\u0103 fac.\u201d Dup\u0103 Liturghie mergeau la \u201eo foarte bun\u0103 cofet\u0103rie din centrul ora\u0219ului\u201d unde m\u00e2nca doi \u201esenatori\u201d de care-\u0219i amintea cu pl\u0103cere. \u201e\u00cen felul \u0103sta a intrat \u00een mine obiceiul de a o urma la Liturghie.\u201d
\nInteresul acut pentru cunoa\u0219tere, pentru cultur\u0103, s-a manifestat de timpuriu la Sorin Ullea.
\nLa 13 ani<\/strong>, \u00een 1938, se pasioneaz\u0103 de apari\u0163iile s\u0103pt\u0103m\u00e2nale ale \u201eDoxului\u201d (seriile Aventurile submarinului DOX \u015fi Aventurile echipajului DOX de H. Warren), o mic\u0103 bro\u015fur\u0103 cu aventurile unui echipaj de vas \u00een zona Pacificului, cu descrieri exacte ale locurilor \u0219i obiceiurilor. Doritor s\u0103 cunoasc\u0103 acele meleaguri, \u00eempreun\u0103 cu \u00eenc\u0103 doi colegi de \u0219coal\u0103 hot\u0103r\u0103sc s\u0103 se antreneze pentru a pleca \u00een locurile descrise cu at\u00e2t de mare precizie \u00een DOX: India, Africa, Insulele Sunde \u015fi alte insule din Oceanul Pacific. Unul din antrenamentele pentru aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie a fost cobor\u00e2rea cu lanterne \u015fi fr\u00e2nghii prin ferestrele bisericii Trei Ierarhi aflate la nivelul solului. Sorin Ullea a cobor\u00e2t primul. Au dat de un p\u00e2r\u00e2ia\u015f mai lat de un metru pe care l-au trecut pun\u00e2nd lemne peste el \u015fi au ajuns \u00eentr-un culoar cu o u\u015f\u0103 mic\u0103 ce d\u0103dea \u00eentr-o \u00eenfund\u0103tur\u0103 \u00een care au g\u0103sit o sticl\u0103 de vin cu c\u0103ma\u015f\u0103. Au luat-o apoi pe culoar la st\u00e2nga, apoi dreapta unde n-au putut p\u0103trunde dec\u00e2t t\u00e2r\u00e2ndu-se circa 5 metri. Alt antrenament: aruncarea, noaptea, de pe un pod ce trecea peste calea ferat\u0103, pe un morman de c\u0103rbuni; prin\u015fi de paz\u0103, au fost du\u015fi la biroul de serviciu CFR. Din economiile str\u00e2nse \u015fi-au cump\u0103rat vesel\u0103 de aluminiu, echipamente, h\u0103r\u0163i \u015fi alte obiecte necesare expedi\u0163iei. Ajuns la maturitate, Sorin Ullea, socotea c\u0103 aceste lecturi au contribuit la dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii sale, afirma\u0163ie pe care a f\u0103cut-o o dat\u0103 \u015fi \u00een consiliul \u015ftiin\u0163ific al Institutului. L\u0103uda \u0219i frumoasa limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 a traduc\u0103toarei Lia H\u00e2rsu \u00een contrast cu ad\u00e2nca stricare a limbii rom\u00e2ne de azi.
\nLa 14 ani<\/strong>, pentru a putea pleca pe urma Doxului, a \u00eenv\u0103\u0163at engleza, exclusiv de la radio BBC, lipind urechea de difuzor spre a percepe exact respira\u021bia vorbitorului. A dob\u00e2ndit astfel cea mai autentic\u0103 \u015fi perfect\u0103 Oxford English. (Mult mai t\u00e2rziu, la o recep\u021bie dat\u0103 de Ambasada Britanic\u0103, ambasadorul, de cur\u00e2nd venit \u00een \u021bar\u0103, l-a \u00eentrebat de c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ned\u00e2ndu-\u0219i seama c\u0103 nu e englez.)
\nLa 15 ani<\/strong> cite\u0219te cu aviditate Shakespeare care va r\u0103m\u00e2ne unul din marii s\u0103i favori\u021bi, bustul lui str\u0103juindu-i biroul. Recita cu pl\u0103cere sonetele \u015fi fragmente din piese. ( La Cap\u015fa, Ion Barbu \u00eel ruga s\u0103-i recite Ulalume de Edgar Poe pentru c\u0103 el graseia \u015fi strica pronun\u0163ia englezei.)
\nP\u0103trunde cu pasiune \u00een cultur\u0103, studiaz\u0103 greaca \u015fi-\u015fi face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pere\u0163i. Abia mai t\u00e2rziu s-a ad\u00e2ncit \u00een studierea literaturii rom\u00e2ne: cronicarii moldoveni, Ion Creang\u0103: \u201eun unicat, c\u0103ci literatura mondial\u0103 nu cunoa\u015fte un alt \u0163\u0103ran cu o asemenea oper\u0103\u201d , E. Lovinescu \u2013 \u201emarele artist al limbii\u201d \u0219i al felului cum folosea neologismele \u2013 l-au \u00eenso\u0163it apoi de-a lungul \u00eentregii existen\u0163e. Recitea cu pl\u0103cere c\u0103r\u021bile lui Freud dar mai ales pe cele ale lui Jung; era atras de filosofia budist\u0103.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Ce preocup\u0103ri comune avea\u0163i cu viitorul cercet\u0103tor \u015fi profesor Sorin Ullea, ce tr\u0103s\u0103turi de caracter, pasiuni v-au atras unul pentru cel\u0103lalt?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> \u00cemi citea cu regularitate ceea ce scria diminea\u021ba socotind c\u0103 sunt \u201eomul de pe strad\u0103\u201d care-l cite\u0219te. Dup\u0103 pensionarea sa i-am scris la ma\u0219in\u0103, apoi la calculator textele. Timp de opt ani m-am luptat cu mare perseveren\u021b\u0103 s\u0103-mi ob\u021bin casa, o mic\u0103 parte nu am c\u0103p\u0103tat-o nici p\u00e2n\u0103 azi. E la CEDO \u2013 evident f\u0103r\u0103 speran\u021be, de\u0219i se \u00eencadra \u00een Legea 112\/1995: apartament locuit de fostul proprietar!<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Povesti\u0163i-ne despre omul Sorin Ullea \u015fi r\u0103d\u0103cinile sale, familia \u015fi genealogia sa\u2026<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Descendent dup\u0103 tat\u0103 din boierimea moldav\u0103 \u00eenrudit\u0103 cu cea transilvan\u0103 prin Dumitrie Stoika de Also-Venitze (Vene\u0163ia de Jos), stabilit la Ia\u015fi. Profesor de greac\u0103 \u015fi latin\u0103 la Academia Mih\u0103ilean\u0103, D. Stoika a publicat \u00een 1852 Gramatica latin\u0103 pentru clasele gimnasiale din Principatul Moldaviei, Jassi, \u00een Tipografia rom\u00e2no-francese. Cu totul nea\u0219teptat, \u00een 1965 Sorin Ullea primea \u00een dar un exemplar din aceast\u0103 istoric\u0103 gramatic\u0103, impecabil p\u0103strat\u0103 \u00een frumoasa-i leg\u0103tur\u0103 originar\u0103. Dar la fel de important este \u0219i cui a apar\u021binut acest volum. Discret, \u00eentr-o scriere foarte m\u0103runt\u0103 \u0219i frumoas\u0103, la extremitatea de sus a paginei albe de \u00eenceput din st\u00e2nga, st\u0103 scris:
\n\u201eEx libris meis elev\u00fa din classa Va gimn.\u00a0T.T. Burada\u201d.<\/strong><\/em><\/p>\n

Iat\u0103 \u0219i dedica\u021bia din 1965, dup\u0103 mai mult de 100 de ani:<\/p>\n

,,30.I. 1965. Bucure\u015fti.<\/span><\/em><\/strong><\/p>\n

\nLui Sorin Tr. Ulea \u2013 distins descendent al autorului acestei valoroase opere, de rar\u0103 existen\u021b\u0103, p\u0103strat\u0103 \u00een biblioteca lui T.T. Burada.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nCu drag \u0219i cu ur\u0103ri de prosperitate \u00een domeniul fructuoaselor sale cercet\u0103ri \u0219tiin\u021bifice.<\/strong><\/em>
\n\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0Al.T.Burada<\/em><\/strong><\/p>\n

\nUna din fetele lui Dumitru Stoika \u2013 Iulia \u2013 s-a c\u0103s\u0103torit cu Dumitru Ullea, \u015fef de gar\u0103 la Ungheni, fiul postelnicului Ullea, \u015fi au avut trei b\u0103ie\u0163i \u015fi trei fete. Unul din fii, Traian, cavalerist, colonel, apoi magistrat militar, pre\u015fedintele Tribunalului Militar din Ia\u015fi, \u0219i din 1945 \u015feful Cenzurii Presei \u00een Bucure\u015fti, a fost tat\u0103l lui Sorin Ullea. E ilustrativ pentru acea epoc\u0103 r\u0103spunsul dat de unul din fra\u021bii lui Traian Ullea, generalul Octav Ullea, maestru de ceremonii al Casei regale at\u00e2t \u00een timpul regelui Carol II c\u00e2t \u015fi al regelui Mihai: c\u00e2nd a fost rugat de regele Carol s\u0103-i \u021bin\u0103 de ur\u00e2t doamnei Lupescu, refuzul generalului a fost categoric: \u201eMajestate eu servesc o institu\u021bie nu o persoan\u0103\u201d. A p\u0103r\u0103sit \u021bara odat\u0103 cu regele Mihai, a murit la Paris.
\nDin partea mamei ascenden\u0163a merge p\u00e2n\u0103 la Maria, fiica lui Petru Rare\u015f \u015fi coboar\u0103 la fiica voievodului Nicolae Mavrogheni, Sultana Mavrogheni, c\u0103s\u0103torit\u0103 cu marele hatman Manoil Manu, al c\u0103ror fiu, Manolache Manu, mare vornic, s-a c\u0103s\u0103torit cu Elena Luca, fiica vornicului Ioan Luca. Fiica lor, Aglaia Manu, este str\u0103bunica lui Sorin Ullea, \u00een a c\u0103rei cas\u0103 a locuit la Ia\u015fi familia Traian Ullea, pe strada Eminescu nr.1, col\u0163 cu S\u0103r\u0103riei. Elisa, unica fiic\u0103 a Aglaei Manu din c\u0103s\u0103toria cu Constantin Diamandy, s-a c\u0103s\u0103torit cu colonelul Nicolae Vasilescu \u0219i au avut o singur\u0103 fiic\u0103: Margareta, mama lui Sorin Ullea din c\u0103s\u0103toria cu colonelul Traian Ullea.
\nFamilii \u00eenrudite: Lucre\u0163iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, ad\u0103postit de tat\u0103l lui Sorin Ullea c\u00e2nd era urm\u0103rit de poli\u021bia politic\u0103 burghez\u0103 pentru convingerile sale comuniste, \u0219i Grigore Gafencu.
\nMi-a\u021bi cerut s\u0103 v\u0103 vorbesc despre omul Sorin Ullea. A\u0219a cum am spus, \u00eenc\u0103 de la 13 ani era temerar, dominat de o irepresibil\u0103 dorin\u021b\u0103 de cunoa\u0219tere. Des\u0103v\u00e2r\u0219it \u021binta\u0219, dup\u0103 prima victim\u0103, un pui de lup, i-a spus tat\u0103lui s\u0103u c\u0103 nu poate fi v\u00e2n\u0103tor, rup\u00e2nd astfel firul pasiona\u021bilor v\u00e2n\u0103tori din familie \u2013 tat\u0103l \u0219i bunicul.
\nAvea o dragoste infinit\u0103 pentru c\u00e2ini, urmare a convie\u021buirii \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie cu cei 12 c\u00e2ini de v\u00e2n\u0103toare ai tat\u0103lui s\u0103u. \u00cen plimbarea zilnic\u0103 \u00een jurul parcului Her\u0103str\u0103u sau la vreme rea pe str\u0103zile din zona casei trecea anume pe la cur\u021bile cu c\u00e2ini care deveniser\u0103 prietenii lui. Nu se temea c\u00e2nd era atacat de c\u00e2ini c\u0103ci r\u0103spundea prin atac \u00eenso\u021bit de vocifer\u0103ri \u0219i avea c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103. Nu se temea \u00een genere de nici un animal, era \u00eens\u0103 foarte atent. \u00cen mun\u021bii Apuseni dezmierda botul \u201ecatifelat\u201d al unui m\u0103gar care p\u0103\u0219tea aproape zilnic \u00eentr-o mic\u0103 poian\u0103 la jum\u0103tatea drumului dintre c\u0103tunul Plopi unde locuiam \u0219i Valea Ierii; urm\u0103rea cu interes zborul p\u0103s\u0103rilor\u2026Era interesat de orice vietate \u0219i se bucura de orice priveli\u0219te.
\nLa facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria artelor \u0219i Dreptul.
\nCu o memorie excep\u021bional\u0103, constatat\u0103 de timpuriu \u0219i de pediatrul ie\u0219ean Gra\u021boschi, a \u00eenv\u0103\u021bat cu mare u\u0219urin\u021b\u0103 limbile str\u0103ine prinz\u00e2nd \u00eendat\u0103 muzicalitatea specific\u0103 fiec\u0103reia. Din cele 11 limbi, \u00eenv\u0103\u021bate f\u0103r\u0103 profesor, engleza a dob\u00e2ndit-o de la BBC lipindu-\u0219i urechea de difuzor pentru a prinde respira\u021bia vorbitorului, cum am spus mai sus. Limbile slave au fost instrumentele obligatorii muncii de cercetare. \u201eManualul\u201d pentru limba rus\u0103, prima limb\u0103 slav\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103, a fost Istoria artei bizantine a savantului V.N. Lazarev. Sus\u021binea, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 nu po\u021bi face cercetare autentic\u0103 folosind c\u0103r\u021bile de specialitate \u00een traducere pentru c\u0103 ele nu \u00eentotdeauna exprim\u0103 cu fidelitate textul originar.
\nDotat cu mare putere de munc\u0103, dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la exces dar perfect organizat\u0103, a dob\u00e2ndit o remarcabil\u0103 erudi\u021bie; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare imagina\u021bie, a ajuns la conexiuni \u0219i rezultate nea\u0219teptate \u00een munca de cercetare. Profund cinstit \u0219i neiert\u0103tor cu minciuna \u0219i incompeten\u021ba d\u0103dea replici ustur\u0103toare care sup\u0103rau.
\nMare povestitor, dublat de mare humor \u0219i talent de actor, cucerea asisten\u021ba.
\nFoarte punctual. \u00cenc\u0103 de la prima or\u0103 cu studen\u021bii, dup\u0103 ce a a\u0219teptat, mut, aproape o jum\u0103tate de or\u0103 p\u00e2n\u0103 s-a terminat venirea \u00eent\u00e2rzia\u021bilor, le-a spus c\u0103 pe viitor cine \u00eent\u00e2rzie s\u0103 nu mai intre, iar cine nu este interesat de cursurile sale s\u0103 nu vin\u0103, asigur\u00e2ndu-i c\u0103 la finele anului vor primi nota 5, de trecere. Rezultatul: la prelegerile lui veneau \u0219i persoane din exterior.
\nModest \u00een via\u021ba zilnic\u0103, c\u00e2nd era \u00eens\u0103 vorba de meserie nimic nu-i st\u0103tea \u00een cale pentru a ob\u021bine documenta\u021bia necesar\u0103 (deplas\u0103ri, cump\u0103r\u0103ri de c\u0103r\u021bi) indiferent de efort \u0219i de costuri. Studierea monumentului o \u00eencepea \u00een zori, pentru a putea urm\u0103ri \u00eentrarea treptat\u0103 a soarelui prin ferestre. \u00cen anii `50-`60, deplasarea la monumente nu se putea face dec\u00e2t pe jos sau cu \u201eocazii\u201d: c\u0103ru\u021b\u0103 sau camion c\u0103ci nu existau cursele cu autobuze. La biserici nu erau reflectoare \u0219i ca s\u0103 poat\u0103 citi inscrip\u021biile din scenele aflate la \u00een\u0103l\u021bime, \u00eentindea pe podea, acolo unde c\u0103dea soarele, un cearceaf alb \u00eemprumutat de la \u021b\u0103rani, proiect\u00e2nd astfel lumina \u00een sus, sau capta soarele \u00een oglind\u0103 dirij\u00e2ndu-l apoi pe pere\u021bii monumentului. La Vorone\u021b, \u00een timp ce analiza pictura din turl\u0103 cu o scar\u0103 lungit\u0103 cu o a doua \u0219i \u021binut\u0103 de doi \u021b\u0103rani, una din leg\u0103turi s-a desprins iar scara a \u00eenceput s\u0103 se roteasc\u0103 sub ochii \u00eengrozi\u021bi ai \u021b\u0103ranilor. A evitat pr\u0103bu\u0219irea prinz\u00e2nd lan\u021bul candelabrului, pe care a cobor\u00e2t. \u00cen Bulgaria pentru c\u0103 nu a putut descuia u\u0219a unei biserici dezafectate a intrat pe fereastr\u0103, s\u0103rind peste \u0219an\u021bul de sub fereastr\u0103, iar la o biseric\u0103 dintr-un sat p\u0103r\u0103sit aflat la oarecare distan\u021b\u0103 de ora\u0219, pentru a nu pierde din timpul zilei, a r\u0103mas peste noapte \u00eentr-o cas\u0103, \u00een pofida protestelor \u00eenso\u021bitorului. La miezul nop\u021bii, unul din cercet\u0103torii institutului venit pentru a nu-l l\u0103sa singur, l-a g\u0103sit baricadat. R\u0103spundeau de soarta str\u0103inului! \u00cen Salonic era cunoscut drept \u201eOmul cu scara\u201d pentru c\u0103 \u00ee\u0219i c\u0103ra \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 scara, deloc u\u0219oar\u0103, la monumentul pe care-l cerceta. La Athos, unde a lucrat timp de o lun\u0103, la M\u0103n\u0103stirea Sf. Pavel, la dou\u0103 noaptea i-a b\u0103tut \u00een u\u0219\u0103 un c\u0103lug\u0103r \u00eentreb\u00e2ndu-l \u201eDomnule dori\u021bi Liturghia?\u201d A r\u0103spuns c\u0103 ar participa cu drag dar e foarte obosit de munca zilei. A doua zi nu \u0219i-a putut continua lucrul la biserica respectiv\u0103 pentru c\u0103 nu s-a g\u0103sit cheia de la intrare. \u00cen noaptea urm\u0103toare, tot la ora dou\u0103, i s-a repetat \u00eentrebarea. Evident, a r\u0103spuns afirmativ. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd aproape de ie\u0219irea din biseric\u0103 a fost poftit foarte politicos tot mai \u00een fa\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 a ajuns s\u0103 c\u00e2nte al\u0103turi de c\u0103lug\u0103ri. Cum era de a\u0219teptat, diminea\u021ba s-a g\u0103sit cheia bisericii.
\nDatorit\u0103 unei scrisori din partea Patriarhului Constantinopolului a fost bine primit la Athos, a putut cerceta \u0219i fotografia. La biblioteci \u0219i la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare rom\u00e2ne\u0219ti, a ajuns, cu toat\u0103 recomandarea patriarhal\u0103 de la Constantinopol, cu oarecare greutate. \u00cen schimb la m\u0103n\u0103stirea Iviron s-a bucurat de o cercetare ne\u00eengr\u0103dit\u0103 deoarece stare\u021bul \u0219i secretarul erau macedoneni, arom\u00e2ni.
\nAthosul e condus de Sf\u00e2nta Comunitate alc\u0103tuit\u0103 din patru stare\u021bi ale\u0219i pe r\u00e2nd din cele 20 m\u0103n\u0103stiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la r\u00e2nd grecii, ru\u0219ii, s\u00e2rbii, bulgarii. Rom\u00e2nii nu vin niciodat\u0103 la conducere din cauza del\u0103s\u0103rii rom\u00e2nilor: nimeni nu s-a interesat ca cel pu\u021bin unul din schituri s\u0103 fie recunoscut ca mare lavr\u0103 cu toate c\u0103 at\u00e2t moldovenii, c\u00e2t \u0219i muntenii, e foarte bine cunoscut, au contribuit cu mare d\u0103rnicie de-a lungul timpului la \u00eenzestrarea a\u0219ez\u0103mintelor de la Athos \u00eenc\u0103 din secolul XV; avem numai schituri, cel mai cunoscut fiind schitul Prodromu, mare \u0219i frumos, \u00eentemeiat \u00een 1820 \u00een vremea p\u0103storirii lui Veniamin Costachi, foarte potrivit s\u0103 fie mare lavr\u0103. Consecin\u021ba: rom\u00e2nii nu au nici un cuv\u00e2nt de spus \u00een conducerea Athosului, nu pot cerceta tezaurele din celelalte a\u0219ez\u0103ri, nu pot studia arhivele de documente! Dar aceasta, afirm\u0103 Sorin Ullea, \u201ee o discu\u021bie la nivel de state, nu la nivel patriarhal\u201d. (Interviu cu Sorin Ullea \u201eOmul cu scara\u201d, \u00een Cotidianul, 8 iulie 2002, Litere, Arte, Idei, p.4).
\nSistematica prelungire a deplas\u0103rilor \u00een str\u0103in\u0103tate cu bursa primit\u0103 de la Academie, se datora conservelor cump\u0103rate din \u021bar\u0103 pentru a nu cheltui cu m\u00e2ncarea \u0219i gazdelor cu chirii modeste. \u00cen Italia a m\u00e2ncat o singur\u0103 dat\u0103 o friptur\u0103. \u00cen Grecia la pr\u00e2nz, pe teren, m\u00e2nca dou\u0103 banane pentru c\u0103 hot\u0103r\u00e2se s\u0103 ajung\u0103 \u0219i la Constantinopol cu banii primi\u021bi pentru trei luni \u00een Grecia. S-a \u00eentors \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 \u0219ase luni, istovit dar cu \u201eplanul\u201d \u00eendeplinit.
\nInvitat \u00een 1974 la Padova s\u0103 preda un curs despre marile probleme ale artei bizantine, a fost cazat la un hotel de lux. A doua zi a rugat s\u0103 i se dea banii corespunz\u0103tori restului caz\u0103rii urm\u00e2nd a se muta la o gazd\u0103 ieftin\u0103 ca s\u0103-\u0219i prelungeasc\u0103 astfel \u0219ederea.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Dragostea de limba rom\u00e2n\u0103, pasiunea pentru limbile slave au fost o adev\u0103rat\u0103 acribie pentru ilustrul profesor\u2026 un mare iubitor al limbii rom\u00e2ne \u2013 pe care a onorat-o \u00een toate scrierile domniei sale \u2013 o personalitate emblematic\u0103\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> A\u0219a este, a fost un mare iubitor al limbii rom\u00e2ne, \u0219lefuind fiecare cuv\u00e2nt \u0219i fiecare fraz\u0103, din care cauz\u0103, cu doar c\u00e2teva excep\u021bii, toate articolele \u0219i c\u0103r\u021bile sale sunt \u00een rom\u00e2n\u0103 de\u0219i nu pu\u021bini speciali\u0219ti str\u0103ini au depl\u00e2ns acest lucru. Exigent stilist, nu permitea nici o modificare \u00een textele date public\u0103rii, evident nici interven\u021bii \u00een ortografie.
\nMare observator al oamenilor, urm\u0103rea cu mult\u0103 aten\u021bie graiul lor, specificul lui, deosebirea sau asem\u0103narea acestuia \u00een diversele zone ale \u021b\u0103rii. Doritor s\u0103 stea de vorb\u0103 cu \u021b\u0103ranii, se sim\u021bea bine \u00een tov\u0103r\u0103\u0219ia lor, urm\u0103rea s\u0103 le cunoasc\u0103 felul de a g\u00e2ndi, de a povesti, via\u021ba lor.
\nSuferea v\u0103z\u00e2nd pr\u0103bu\u0219irea nu numai a \u021b\u0103rii dar \u0219i a limbii ei. Socotesc de aceea potrivit s\u0103 redau aici un pasaj al s\u0103u despre limba rom\u00e2n\u0103: \u201eI-au trebuit 400 de ani s\u0103 se formeze marea literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, crea\u0163ie nobil\u0103 \u015fi care \u00eennobileaz\u0103 mintea; 400 de ani de continu\u0103 \u015fi consecvent\u0103 dezvoltare a limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne pentru a ajunge la perfec\u0163ia \u015fi bog\u0103\u0163ia mijloacelor lor de exprimare, care sunt cuvintele precum \u015fi diversele modalit\u0103\u0163i de a le a\u015feza \u00een propozi\u0163ii \u015fi fraze, diferite de la scriitor la scriitor. Vorbim, evident, de marii scriitori, dar e de observat, c\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului 20 marele \u015fi extrem de preten\u0163iosul Ion Luca Caragiale aprecia c\u0103 limba rom\u00e2neasc\u0103 e \u2018extraordinar de frumoas\u0103 \u015fi de\u2026 grea\u2019 . \u2018 Tr\u0103iasc\u0103 frumoasa [\u2026] limb\u0103 rom\u00e2n\u0103! Fie \u00een veci p\u0103strat\u0103 cu sfin\u0163enie aceast\u0103 scump\u0103 Carte-de-boierie.\u2019 (Ideea Unirii\u2026, p.190-191).
\nLa cursurile \u0219i seminariile \u021binute la Institutul Nicolae Grigorescu \u2013 \u201eca om de litere, nu ca lingvist\u201d \u2013 le vorbea studen\u0163ilor despre \u00eembog\u0103\u0163irea, \u015fi apoi, s\u0103r\u0103cirea \u0219i stricarea limbii contemporane, insist\u00e2nd asupra obliga\u0163iei specialistului de a folosi o limb\u0103 literar\u0103 \u00eengrijit\u0103, \u201esim\u0163ul limbii asigur\u00e2ndu-le o busol\u0103 infailibil\u0103\u201d.
\n\u201eInteligen\u0163a omului, sus\u021binea Sorin Ullea<\/strong>, se exprim\u0103 prin cuvinte, \u015fi idei. Cu c\u00e2t o limb\u0103 e mai bogat\u0103 \u00een cuvinte de tot felul \u015fi bine alese, \u015fi plin\u0103 de nuan\u0163e, stimuleaz\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte g\u00e2ndirea \u015fi, invers, cu c\u00e2t limba e mai s\u0103r\u0103c\u0103cioas\u0103 \u015fi redus\u0103 total \u00een fondul ei de cuvinte elevate, decade \u015fi ajunge la nivelul mizer de azi, \u00een care nu se mai pot \u00eenchega idei \u00eenalte. La care se mai ad\u0103ug\u0103 \u015fi oribila vulgaritate care e inerent\u0103 unei societ\u0103\u0163i \u00een degradare\u201d \u0219i d\u0103 c\u00e2teva exemple de vorbire contemporan\u0103 \u00eentre care: \u201eNu se mai spune \u201eeu ca ministru\u201d, \u201eeu ca profesor\u201d ci eu ca \u015fi ministru, eu ca \u015fi profesor. Acest \u201eca \u015fi\u201d e un agramatism de necrezut care s-a generalizat!\u201d Dar cum a ap\u0103rut aceast\u0103 form\u0103? Iat\u0103 cum: pentru evitarea \u00een vorbire a cacafoniei \u2013 de\u0219i cuv\u00e2ntul cacao nu am auzit s\u0103 fi r\u0103nit c\u00e2ndva auzul cuiva! \u2013 din comoditate mental\u0103 dar mai ales din dezinteres pentru limb\u0103 datorit\u0103 cumplitei inculturi, s-a inventat intercalarea cuv\u00e2ntului virgul\u0103, cum ar fi: \u201eca virgul\u0103 capr\u0103\u201d. Acest cuv\u00e2nt s-a dovedit probabil lung \u0219i a fost cur\u00e2nd \u00eenlocuit cu scurtul \u0219i \u201emai comodul\u201d \u0219i: \u201eca \u0219i capr\u0103\u201d \u0219i a\u0219a e p\u0103strat \u0219i ast\u0103zi dar cu o \u201emic\u0103\u201d schimbare: nu mai este folosit numai pentru evitarea unei cacofonii ci zburd\u0103 voios \u0219i liber prin limba rom\u00e2n\u0103 de sine st\u0103t\u0103tor: ca \u0219i om; ca \u0219i m\u00e2ncare; ca \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103, ca \u0219i prim ministru, \u00een total dispre\u021b pentru regulile gramaticale datorit\u0103 profundei inculturi de ast\u0103zi, fiind folosit de \u201eintelectualii\u201d contemporani \u0219i devenind astfel \u201eeticheta\u201d inculturii lor \u00eencep\u00e2nd, evident, chiar cu conduc\u0103torii bol\u0219evici ai \u021b\u0103rii. Alt\u0103 expresie: \u201epe hol\u201d \u00een loc de \u00een hol (caut\u0103 \u00een hol), c\u0103ci atunci ar trebui s\u0103 caut pe sufragerie sau pe dormitor \u0219i iat\u0103 cum limba devine ilogic\u0103 \u0219i nu mai exprim\u0103 g\u00e2ndirea, realitatea: cum po\u021bi sta pe hol sau pe sufragerie?!
\nAm\u0103r\u0103ciunea pentru stricarea limbii \u0219i-a exprimat-o \u0219i prin scoaterea \u00een eviden\u021b\u0103 cu (sic) a \u201elimbii de lemn\u201d folosit\u0103 \u0219i \u00een textele de specialitate: \u201ePe aceast\u0103 linie (sic) a c\u0103ut\u0103rilor se \u00eenscrie (sic) \u0219i pictura bisericii din\u2026\u201d .<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Am avut fericirea s\u0103 \u00eel cunosc pe profesorul Sorin Ullea la m\u0103n\u0103stirea Agapia, cu 30 de ani \u00een urm\u0103. O prietenie care m-a f\u0103cut s\u0103 \u00een\u0163eleg frumuse\u0163ea \u015fi ad\u00e2ncimea sufletului oamenilor. O prietenie care mi-a dat for\u0163a s\u0103 \u00eemi definesc drumul \u015fi atinge visul. Acolo, la Agapia am \u00een\u0163eles c\u0103 rolul meu nu poate fi dinainte hot\u0103r\u00e2t iar rolul s\u0103u cu at\u00e2t mai pu\u0163in\u2026 definit. La Agapia domnul profesor se sim\u0163ea ca la el acas\u0103. Toate m\u0103icu\u0163ele l-au adoptat cu mult\u0103 dragoste \u015fi respect. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd cu sufletul fr\u00e2nt a p\u0103r\u0103sit Agapia \u015fi s-a mutat la V\u0103ratec. Povesti\u0163i-ne v\u0103 rog despre acea perioad\u0103 dureroas\u0103 din via\u0163a sa.<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> \u00centr-adev\u0103r, v-a apreciat \u00een chip deosebit, a fost preocupat de viitorul dvs. \u0219i mul\u021bumit c\u00e2nd a\u021bi ajuns la liman.
\nMutarea de la Agapia la V\u0103ratec este o poveste mai lung\u0103. \u00cencerc s-o\u00a0sintetizez. Sorin Ullea era deosebit de legat de acest loc \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie c\u0103ci familia sa \u00ee\u0219i petrecea aici verile. Povestea c\u0103 str\u0103bunica lui obi\u0219nuia s\u0103 fac\u0103 \u00een fiecare an acest drum, dup\u0103 obicei, cu carul cu boi. Revin. \u00cen 1991 \u00een prima zi de concediu la Agapia la maica Ani\u0219oara Smeu am ie\u0219it, ca \u00eentotdeauna, mai \u00eent\u00e2i prin m\u0103n\u0103stire. Livada casei memoriale Vlahu\u021b\u0103, pe dealul din spatele casei, nu mai exista: era transformat\u0103 \u00eentr-o groap\u0103 imens\u0103, \u00een fund plin\u0103 cu ap\u0103. \u00centreba\u021bi, muncitorii au r\u0103spuns c\u0103 acolo se va ridica un seminar cu 3 etaje. La observa\u021bia c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul este \u00eembibat cu ap\u0103 \u0219i nu permite o asemenea construc\u021bie, lucru care era evident pentru oricine pentru c\u0103 \u00een poian\u0103 cre\u0219tea iarba porcului, r\u0103spunsul a fost: \u201eNoi lucr\u0103m zi lumin\u0103.\u201d Sub ochii no\u0219tri se desprindeau din munte \u0219i c\u0103deau \u00een groap\u0103 mari buc\u0103\u021bi de p\u0103m\u00e2nt plin de ap\u0103. A doua zi Sorin Ullea a plecat la Ia\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 cu mitropolitul de cur\u00e2nd \u00eensc\u0103unat, \u00eenso\u021bit fiind de dou\u0103 somit\u0103\u021bi universitare ie\u0219ene. \u00cen lipsa din \u021bar\u0103 a mitropolitului loc\u021biitorul s\u0103u s-a m\u0103rginit s\u0103 spun\u0103: \u201eAcolo s-a b\u0103gat un sac de bani\u201d. \u00centors \u00een Bucure\u0219ti, a scris articolul \u201eSalva\u021bi Agapia\u201d pe care l-a dat spre publicare la Rom\u00e2nia Liber\u0103. Dup\u0103 dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni v\u0103z\u00e2nd c\u0103 nu are nici o veste de la ziar s-a dus la redac\u021bie \u0219i a aflat c\u0103 Patriarhia! cere modificarea articolului. Revoltat de cenzura impus\u0103, a retras textul \u0219i l-a publicat la Cotidianul unde a ap\u0103rut \u00een luna martie 1992 \u00een trei numere consecutive. Cur\u00e2nd dup\u0103 apari\u021bia articolului a fost \u00een\u0219tiin\u021bat de redac\u021bie c\u0103 s-a primit o scrisoare de la Patriarhie cu proteste pentru publicarea acestuia. Au ap\u0103rut \u0219i alte reac\u021bii: la Ia\u0219i, \u00een articolul \u201eSolidari cu Sorin Ulea \u00een salvarea Agapiei\u201d publicat \u00een ziarul Monitorul (6 august 1992) 25 de oameni de cultur\u0103, majoritatea universitari, au cerut sprijinul ministrului culturii Ludovic Spiess pentru aplicarea solu\u021biilor propuse de Sorin Ullea \u00een prevenirea inerentelor alunec\u0103ri de teren. Apelul a fost preluat a doua zi \u0219i de Cotidianul din Bucure\u0219ti. Ministrul culturii Ludovic Spiess nu a luat \u00eens\u0103 \u00een seam\u0103 avertiz\u0103rile universitarilor.
\nRedac\u021bia ziarului Cotidianul a primit o scrisoare \u0219i de la fostul consilier al patriarhului Iustinian, preotul Dumitru Stancu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 92 de ani, care dorea s\u0103-l cunoasc\u0103 pe autorul articolului pentru a-i da unele informa\u021bii \u201edin interiorul\u201d Bisericii, \u00eentre care \u0219i informa\u021bii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu biserica Enei socotit\u0103 de Sorin Ullea \u201eo perl\u0103 \u00een mijlocul Bucure\u0219tiului\u2026 cea mai zvelt\u0103 \u0219i mai elegant\u0103\u2026 izbea ochii prin verticalismul ei poruncitor, mai accentuat dec\u00e2t la surata ei Kre\u021bulescu\u201d \u0219i pe care o examinase imediat dup\u0103 cutremurul din 1977. Biserica nu suferise nici un fel de deterior\u0103ri, nici m\u0103car m\u0103runte, a\u0219a cum de altfel constataser\u0103 \u0219i speciali\u0219tii de la Direc\u021bia Monumentelor Istorice. Cu toate acestea, potrivit versiunii oficiale, comuniste, necinstite, biserica Enei a fost demolat\u0103 pentru c\u0103 fusese prea grav deteriorat\u0103 de cutremur. \u00cen timpul patriarhului Iustinian, spune p\u0103rintele Stancu, nici Gheorghiu-Dej \u0219i nici Nicolae Ceau\u0219escu nu au demolat biserici pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd Gheorghiu- Dej a vrut s\u0103 d\u0103r\u00e2me biserica
\nSlobozia r\u0103spunsul patriarhului dat delega\u021biei trimis\u0103 pentru a-i ob\u021bine asentimentul a fost categoric: \u201eSpune\u021bi-i domnului Pre\u0219edinte c\u0103 are puterea s\u0103 le demoleze pe toate dar nu cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul meu. Dac\u0103 o face eu depun c\u00e2rja \u0219i plec la m\u0103n\u0103stire. Spune\u021bi-i c\u0103 Patriarhul nu este un func\u021bionar oarecare \u00een Republic\u0103 \u0219i acest lucru va fi cunoscut \u00een toat\u0103 lumea.\u201d Demol\u0103rile au \u00eenceput numai dup\u0103 moartea patriarhului Iustinian (26 martie 1977, la numai trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 cutremur!) cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul \u201ePatriarhul- ateu \u2013 Iustin\u201d. \u00cen campania de distrugere a bisericilor ini\u021biat\u0103 de Nicolae Ceau\u0219escu \u00een vremea patriarhului Iustin Moisescu, preotul Calciu, \u00eentr-o cuv\u00e2ntare la Europa Liber\u0103 a dat ca exemplu de verticalitate r\u0103spunsul patriarhului Iustinian dat lui Gheorghiu-Dej, citat mai sus.
\nP\u0103rintele Dumitru Stancu, pomene\u0219te \u00een Scrisoarea deschis\u0103 adresat\u0103 lui Sorin Ullea, \u0219i despre gestul de recuno\u0219tin\u021b\u0103 f\u0103cut de Gheorghiu-Dej, ajuns \u0219eful statului, fa\u021b\u0103 de preotul Ion Marina, preot cu mare prestigiu la R\u00e2mnicul V\u00e2lcea: pentru c\u0103 acesta \u00eei \u00eentinsese c\u00e2ndva o m\u00e2n\u0103 de ajutor la nevoie, i-a oferit Ministerul Cultelor dar preotul l-a refuzat dorind s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een slujba Bisericii. A\u0219a a ajuns preotul Marina, colegul de seminar al autorului Scrisorii deschise, patriarhul Iustinian, rol pe care \u201el-a \u00eendeplinit cu deosebit\u0103 r\u00e2vn\u0103\u201d ajut\u00e2nd nu rare ori pe cei \u00een mare nevoie, dovedindu-se totodat\u0103 \u0219i un bun diplomat. De\u0219i era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Gald\u0103u \u201ePatriarhul Ro\u0219u\u201d iar Patriarhia \u201eSovrompatriarhia\u201d, tat\u0103l acestui preot, \u00een Rom\u00e2nia, era angajatul unei \u00eentreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-\u0219i putea \u00eentre\u021bine familia deportat\u0103 din Teleorman \u0219i cu averea confiscat\u0103. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urm\u0103rirea securit\u0103\u021bii \u0219i l-a numit consilierul s\u0103u. Cu aprobarea guvernului a organizat ample manifesta\u021bii religioase la care luau parte prela\u021bi cre\u0219tini din toat\u0103 lumea; a\u0219a a fost \u0219i canonizarea sf\u00e2ntului Calinic de la Cernica c\u00e2nd \u201eM\u0103n\u0103stirea a fost inundat\u0103 de cre\u0219tini \u0219i prela\u021bi str\u0103ini\u201d. Prin m\u0103surile luate a redresat situa\u021bia economic\u0103 a m\u0103n\u0103stirilor, evit\u00e2nd astfel \u00eenfometarea acestora ini\u021biat\u0103 de conducerea comunist\u0103 a \u021b\u0103rii.
\nRevin la Agapia. \u00cen anul urm\u0103tor, dup\u0103 primele zile de concediu Sorin Ullea a v\u0103zut-o pe gazda noastr\u0103, maica Ani\u0219oara Smeu, vorbind \u00een poart\u0103 cu un poli\u021bist. Intrigat, s-a dus s\u0103 vad\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103. A aflat c\u0103 poli\u021bistul \u00eei spusese maicii c\u0103 \u021bine \u00een gazd\u0103 pe \u201edu\u0219manul m\u0103n\u0103stirii\u201d; pe Sorin Ullea l-a \u00eentrebat dac\u0103 s-a \u00eenregistrat la st\u0103re\u021bie \u0219i i-a cerut buletinul de identitate. Profesorul a fost de acord s\u0103 se legitimeze \u00eens\u0103 numai dup\u0103 ce vor merge \u00eempreun\u0103 la toate casele pentru a legitima pe to\u021bi str\u0103inii de m\u0103n\u0103stire. De\u0219i maica Ani\u0219oara ne-a rugat s\u0103 nu plec\u0103m, pentru a nu-i crea nepl\u0103ceri, am p\u0103r\u0103sit Agapia peste c\u00e2teva zile, pentru totdeauna.
\nUrmarea inevitabil\u0103 a distrugerii echilibrului freatic nu s-a l\u0103sat a\u0219teptat\u0103: \u00eentreaga a\u0219ezare m\u0103n\u0103stireasc\u0103 de sub deal a fost grav afectat\u0103, biserica inundat\u0103, pictura lui Nicolae Grigorescu deteriorat\u0103, iar din \u0219an\u021bul creat \u00een jurul bisericii apa trebuia continuu scoas\u0103 cu g\u0103le\u021bile. Datorit\u0103 \u201eagrav\u0103rii avariilor \u0219i degrad\u0103rilor la complexul m\u0103n\u0103stiresc, stavrofora Olimpiada Chiriac, stare\u021ba m\u0103n\u0103stirii, a intervenit \u00een anul 1995 pentru introducerea Ansamblului monument istoric M\u0103n\u0103stirea Agapia (biserica mare, cl\u0103dirile de incint\u0103, casele chilii din satul monahal, celelalte edificii de cult) \u00een programul na\u021bional de restaurare. Studiile de specialitate din anul 1995 au constatat c\u0103 ansamblul m\u0103n\u0103stirii Agapia se afl\u0103 \u201e\u00eentr-o stare grav\u0103 de avarie. Aceasta se manifest\u0103 prin reducerea nivelului apei freatice fa\u021b\u0103 de sol,\u2026inundarea funda\u021biilor (la ad\u00e2ncimea de circa 0,90 m)\u2026 degradarea zidurilor \u0219i evolu\u021bia progresiv\u0103 a igrasiei \u00een pere\u021bii bisericii \u0219i a cl\u0103dirilor din incint\u0103, alunec\u0103ri de teren. Biserica \u201eSf. Voievozi\u201d prezenta degrad\u0103ri importante la turl\u0103, precum \u0219i fisuri \u0219i cr\u0103p\u0103turi \u00een zid\u0103rie\u2026 cl\u0103dirile de pe latura de sud au fost grav avariate \u00een partea central\u0103, fiind pr\u0103bu\u0219it\u0103 zona \u00een care func\u021bionase trapeza m\u0103n\u0103stirii \u0219i beciurile din subsolurile aferente (1) \u201d. Pentru \u00eempiedicarea alunec\u0103rilor de teren \u00een gospod\u0103riile maicilor ale c\u0103ror case erau sub casa Vlahu\u021b\u0103 au fost necesare lucr\u0103ri de consolidare a terenului. Lucr\u0103rile de restaurare au durat 12 ani, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2008.
\n\u00cen 1997 Sorin Ullea \u00een ziarul Dreptatea din 15-21 octombrie a publicat articolul intitulat \u201eCer demiterea mitropolitului Daniel\u201d.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: La V\u0103ratec, \u00een casa maicii Ripsimia \u015fi Dionisia, a scris o parte din c\u0103r\u0163ile pe care le-a \u00eencredin\u0163at tiparului mai t\u00e2rziu. Lini\u015ftea \u015fi pacea din acel loc erau ca un balsam pentru domnul profesor. Acolo domnul profesor se refugia pentru a scrie \u015fi a medita ..acolo am avut \u015fansa s\u0103 o cunosc \u015fi eu pe maica Benedicta. Vorbi\u0163i-ne v\u0103 rog de aceast\u0103 prietenie\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Concediul era \u00eentotdeauna dedicat exclusiv odihnei, contempl\u0103rii naturii mi\u0219c\u0103toare \u0219i nemi\u0219c\u0103toare, drume\u021biilor zilnice. \u00cen ce o prive\u0219te pe maica Benedicta \u2013 Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga \u2013 au fost colegi de an la facultate, au r\u0103mas prieteni. Sorin Ullea avea \u00eens\u0103 mai multe \u201enel\u0103muriri\u201d \u00een evolu\u021bia ei ulterioar\u0103: membr\u0103 a C.C. al P.C.R.; atitudinea fa\u021b\u0103 de Dinu Pillat \u00een calitatea ei de directoare a Institutului de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d al c\u0103rui membru era \u0219i Dinu Pillat; discursul de bun venit \u00een cinstea pre\u0219edintelui Ion Iliescu la venirea acestuia la m\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic\u2026 Afl\u00e2nd c\u0103 Sorin este la V\u0103ratec dna Bu\u0219ulenga a dat o mas\u0103 cu mul\u021bi oaspe\u021bi \u00een cinstea revederii lor, prilej cu care a \u021binut s\u0103-\u0219i motiveze atitudinea fa\u021b\u0103 de Dinu Pillat.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Pasiunea \u015fi studiul intens \u00een Arta medieval\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 i-a oferit perspectiva de a scoate la lumin\u0103 comori neb\u0103nuite de cultur\u0103 \u015fi g\u00e2ndire. Domnia sa, considera c\u0103 toate aceste descoperiri sunt m\u0103rturia creatoare, caracteristic\u0103, a poporului rom\u00e2n. La v\u00e2rsta de 29 ani deja studiase pe marii cronicari: Grigore Ureche, Ion Neculce, Miron Costin. Descoperiri importante din veacurile al \u2013 XIV \u2013 lea \u2013 al \u2013 XVI-lea l-au \u00eencurajat \u015fi hot\u0103r\u00e2t s\u0103-\u015fi continue munca, nu lipsit\u0103 de obstacole\u2026\u015etiu c\u0103 a existat scris, la un moment dat un scenariu despre cronicarul Miron Costin\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Da, a\u0219a este. A avut inten\u021bia s\u0103 scrie un scenariu pentru un film dedicat vie\u021bii \u0219i mor\u021bii marelui c\u0103rturar Miron Costin (1633-1691) \u0219i, ca urmare, a sim\u021bit imperios nevoia s\u0103 se documenteze asupra epocii; s-a ad\u00e2ncit tot mai mult \u00een istoria, via\u021ba \u0219i cultura acelei vremi, dominat\u0103 \u00een secolul XV de Alexandru cel Bun, apoi de marele \u0218tefan \u0219i urma\u0219ii s\u0103i \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een secolul XVII cu bogata \u0219i influenta familie a Movile\u0219tilor cu care se \u00eenrudea Miron Costin. Interesat la \u00eenceput de originala arhitectur\u0103 a bisericilor vremii a\u0219a cum a g\u0103sit-o descris\u0103 \u00een savantele c\u0103r\u021bi ale lui Gh. Bal\u0219, mult admirat de el, a ajuns inevitabil s\u0103 fie interesat \u0219i de pictura acestor biserici, pictur\u0103 care era \u00eens\u0103 foarte diferit datat\u0103, acela\u0219i monument av\u00e2nd nu rareori diversele dat\u0103ri la distan\u021b\u0103 chiar de un secol, \u00een vreme ce pictorii erau socoti\u021bi a fi str\u0103ini. Firesc, a ap\u0103rut dorin\u021ba irepresibil\u0103 de cunoa\u0219tere aprofundat\u0103 a acelei epoci. A\u0219a a ajuns Sorin Ullea medievist. \u0218i, incitat de concluziile predecesorilor s\u0103i \u0219i cu prec\u0103dere de afirma\u021bia categoric\u0103 a marelui specialist Andr\u00e9 Grabar c\u0103 nu se poate distinge o continuitate, o evolu\u021bie, o \u0219coal\u0103 moldoveneasc\u0103 de pictur\u0103 \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 pictura fiind dominat\u0103 de for\u021be \u201estatice\u201d \u0219i nu de \u201ecele c\u00e2teva urme de evolu\u0163ie pe care, din obi\u015fnuin\u0163\u0103, credem a le recunoa\u015fte\u201d, Sorin Ullea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 constate \u201ecu ochii mei\u201d, spune el, dac\u0103 \u00eenainta\u0219ii avuseser\u0103 dreptate sau nu \u0219i s\u0103 poat\u0103 demonstra adev\u0103rul f\u0103r\u0103 replic\u0103, oricare ar fi fost el, \u0219i nu doar prin simple impresii. Cum speciali\u0219tii studiaser\u0103 numai monumentele foarte bine sau bine p\u0103strate, ignor\u00e2nd numeroasele biserici cu pictur\u0103 mai prost sau chiar prost p\u0103strate, Sorin Ullea a socotit c\u0103 numai o cercetare exhaustiv\u0103 a tuturor monumentelor din turl\u0103 p\u00e2n\u0103 la podea, poate duce la concluzii ferme. Ca urmare, timp de doi ani \u2013 1955-1957 \u2013 a cercetat toate ansamblurile bine sau r\u0103u p\u0103strate din Moldova secolelor XV-XVI, arhitectur\u0103 \u0219i pictur\u0103 deopotriv\u0103, ceea ce, cum am spus, nu f\u0103cuse nici un specialist \u00eenaintea sa. Numai a\u0219a, datorit\u0103 acestei cercet\u0103ri exhaustive, a ie\u0219it la iveal\u0103 cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodat\u0103 c\u0103 pictura, at\u00e2t cea interioar\u0103 c\u00e2t \u0219i cea exterioar\u0103, nu a apar\u0163inut me\u015fterilor str\u0103ini, cum se afirmase p\u00e2n\u0103 la el, ci unei mari \u015fcoli moldovene\u015fti de pictur\u0103 al c\u0103rei efortul novator s-a sprijinit \u00eentotdeauna pe tradi\u021bia anterioar\u0103, iar cei opt pictori, ale c\u0103ror semn\u0103turi le-a descoperit, au fost to\u021bi rom\u00e2ni. Treptat, \u00eencep\u00e2nd din anul 1959, a consacrat c\u00e2te un articol dat\u0103rii fiec\u0103rui monument \u00een parte.
\nDar \u201erevela\u021bia\u201d c\u0103 pictura exterioar\u0103 care \u00eembrac\u0103 complet monumentele de la turl\u0103 p\u00e2n\u0103 la soclu \u201eascunde\u201d un mesaj a avut-o abia \u00een 1959. \u201e\u2026 a fost \u00eenceputul noii mele metode de cercetare prin exegeza teologic\u0103 a \u00eentregului program iconografic al picturii exterioare moldovene\u015fti, \u2013 metod\u0103 ce m\u0103rturisesc c\u0103 nu \u015ftiam la ce m\u0103 va duce\u201d.
\n\u00cens\u0103 \u201erevela\u021bia\u201d a fost posibil\u0103 \u201enumai dup\u0103 ce am ajuns s\u0103 punem ordine \u00een datarea monumentelor\u201d c\u0103ci nici unul dintre \u00eenainta\u0219i nu a urm\u0103rit problema dat\u0103rilor, adic\u0103 nu a cercetat toate ansamblurile de pictur\u0103 mural\u0103, c\u0103p\u0103t\u00e2nd din aceast\u0103 cauz\u0103 o imagine foarte neclar\u0103 \u015fi plin\u0103 de contradic\u0163ii cu privire la evolu\u0163ia picturii medievale moldovene\u015fti. E de re\u021binut c\u0103 pictura mural\u0103 din sec.XV-XVI, \u00eempreun\u0103 cu pictura exterioar\u0103, reprezint\u0103 \u201ecea mai vast\u0103 \u00eentindere de suprafa\u0163\u0103 mural\u0103 pictat\u0103 din c\u00e2te se cunosc \u00een lumea ortodox\u0103.\u201d
\n\u0218i, astfel, de-a lungul a peste dou\u0103 decenii (1959-1984) Sorin Ullea a dedicat o mare parte a activit\u0103\u021bii sale cercet\u0103rii iconografiei acestei picturii, demonstr\u00e2nd c\u0103 pictura exterioar\u0103 moldoveneasc\u0103 reprezint\u0103 o \u201eMare Rug\u0103ciune\u201d pentru victoria militar\u0103 \u00eempotriva turcilor imaginat\u0103 de Petru Rare\u0219 \u00een numele poporului Moldovei, exprimat\u0103 \u00eentr-o vast\u0103 \u015fi erudit\u0103 g\u00e2ndire teologic\u0103 de episcopul Macarie: \u201eo ectenie, \u015fi anume ectenia a \u015fasea, exclusiv militar\u0103 din Marea ectenie cu care \u00eencepe slujba Liturghiei\u201d, repetat\u0103 \u2013 cu aceia\u0219i schem\u0103 iconografic\u0103 \u2013 \u201ecu o tenacitate f\u0103r\u0103 egal din monument \u00een monument \u2013 fenomen unic \u00een istoria ideilor\u201d.
\nPrima biseric\u0103 total \u00eembr\u0103cat\u0103 cu pictur\u0103 exterioar\u0103 din Moldova \u0219i din lume a fost biserica domneasc\u0103 din H\u00e2rl\u0103u zugr\u0103vit\u0103 \u00een 1530 al c\u0103rei program \u00eel g\u0103sim \u00een form\u0103 embrionar\u0103 cu un an \u00eenainte, 1529, \u00een pictura pronaosului de la Dobrov\u0103\u021b unde sunt invoca\u0163i to\u0163i sfin\u0163ii pentru victoria militar\u0103 a Moldovei. Scoaterea invoc\u0103rii de la Dobrov\u0103\u021b \u00een exterior a permis exprimarea ei \u00eentr-o vast\u0103 \u015fi erudit\u0103 g\u00e2ndire teologic\u0103. Aceast\u0103 cercetare este men\u021bionat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1972, \u00een Encyclopaedia Universalis (vol.14) publicat\u0103 \u00een Fran\u021ba. Important de re\u021binut: punctul de plecare al ideii lui Rare\u015f a fost actualitatea politic\u0103 \u015fi militar\u0103 reflectat\u0103 \u00een pictura interioar\u0103 a vremii lui \u015etefan cel Mare, adic\u0103 leg\u0103tura cu trecutul. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu trecutul, cu tradi\u021bia, o caracteristic\u0103 important\u0103 a societ\u0103\u021bii moldovene\u0219ti din secolele XV \u0219i XVI, o va eviden\u021bia Sorin Ullea cu mare grij\u0103 \u00een lucr\u0103rile sale, p\u00e2n\u0103 la Sucevi\u021ba \u0219i Dragomirna, ultimele mari monumente ale epocii de aur a picturii moldovene\u0219ti.
\nDar stabilirea cronologiei picturii murale, evolu\u021bia ei, precum \u0219i constatarea scrierii foarte unitare stilistic din aceast\u0103 pictur\u0103, inevitabil, l-au f\u0103cut s\u0103 priveasc\u0103 \u00een urm\u0103, s\u0103 studieze manifest\u0103rile artistice ce au precedat epoca lui \u0218tefan cel Mare. \u0218i, \u00een 1964, a publicat studiul Gavril Uric primul artist rom\u00e2n cunoscut, autorul binecunoscutului de speciali\u0219ti Tetraevaghel din 1429, manuscris realizat la M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, \u00een timpul domniei lui Alexandru cel Bun, pentru domn \u0219i so\u021bia sa doamna Marina, aflat azi \u00een renumita Bibliotec\u0103 Bodleian\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Oxford \u0219i expus ca pies\u0103 important\u0103. \u00cen studiul s\u0103u Sorin Ullea constat\u0103 c\u0103 Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de \u00eenainta\u0219i, apreciat doar ca realizare artistic\u0103 f\u0103r\u0103 analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheli\u0219tilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, \u0219i nici punerea \u00een pagin\u0103 a textului. Nu a fost inclus nici \u00een istoria picturii moldovene\u0219ti ci men\u021bionat doar \u00een capitole secundare. \u00cen realitate acest Tetraevanghel, demonstreaz\u0103 Sorin Ullea, \u201econstituie introducerea fireasc\u0103 \u0219i necesar\u0103 \u00een istoria picturii medievale moldovene\u0219ti\u201d, c\u0103ci Uric nu a f\u0103cut oper\u0103 de copist, \u201eprocesul de rom\u00e2nizare\u201d fiind prezent \u0219i \u201e\u00een interpretarea liniei \u0219i a conturului ondul\u00e2nd lin \u0219i armonios\u2026 de o mare elegan\u021b\u0103 formal\u0103\u2026 interpretare ce va constitui una din tr\u0103s\u0103turile stilistice specifice secolelor XV-XVI moldovene\u0219ti\u201d, precum \u0219i \u00een \u201eoptimismul \u0219i rafinamentul coloristic\u201d, \u00een reprezentarea imaginii omului \u0219i construc\u021bia compozi\u021bional\u0103 a miniaturilor.
\n\u0218aptesprezece ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1981, dup\u0103 o aprofundat\u0103 documentare, public\u0103 Gavril Uric. Studiu paleografic, dovedindu-l nu numai un mare artist ci \u0219i un om de aleas\u0103 cultur\u0103, un bibliofil ce studiase la Constantinopol scrierile bizantine, scrieri din care a ie\u0219it \u0219i alfabetul chirilic. Rafinamentul estetic al frontispiciilor sale precum \u0219i ornamenta\u021bia primei litere cu care \u00eencepe fiecare Evanghelie dar \u0219i textul deosebit de elaborat \u2013 a\u0219a-numita scriere uncial\u0103 de lux \u00een care literele sunt \u201edesenate\u201d; efortul de rafinare \u0219i repropor\u021bionare; \u00een\u0103l\u021bimea literelor, cu mici inova\u021bii; elegan\u021ba liniilor curbe \u0219i ductul lor specific; toate acestea sunt dovezi de cerebralitate care dovedesc cu hot\u0103r\u00e2re vechime: nou nu era poporul, el avea un lung recul la 1400, nou\u0103 era statalitatea. Din Uric se trage \u0219coala moldoveneasc\u0103 de art\u0103 a c\u0103r\u021bii cu scrierea moldoveneasc\u0103 \u2013 unanim recunoscut\u0103 de speciali\u0219ti \u00eenc\u0103 din secolul XIX. Imaginile evangheli\u0219tilor vor fi reluate cu fidelitate \u00een arta c\u0103r\u021bii p\u00e2n\u0103 la Petru Rare\u0219 \u0219i, lucru ne\u0219tiut p\u00e2n\u0103 la Sorin Ullea, reprodu\u0219i \u0219i \u00een pictura bisericilor, tot p\u00e2n\u0103 la Petru Rare\u0219, iar scrierea lui Uric este p\u0103strat\u0103 cu fidelitate \u00een toate formele de art\u0103 ulterioare: pisanii, pietre de morm\u00e2nt, pictur\u0103 mural\u0103, broderii, orfevr\u0103rie, lemn. Gavril Uric reprezint\u0103 apogeul scrierii moldave, cercetarea ulterioar\u0103 va trebui s\u0103 descopere scrierea copi\u0219tilor anteriori. \u0218i tocmai de aceea constata cu am\u0103r\u0103ciune Sorin Ullea c\u0103 bulgarii au scos o edi\u021bie de lux, tip\u0103rit\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, a Tetraevanghelului lui Ivan Alexandru din 1356 iar noi rom\u00e2nii n-am fost \u00een stare s\u0103 avem o astfel de reproducere a at\u00e2t de importantului Tetraevanghel al lui Uric!! Ne facem singuri r\u0103u, nu ne preocup\u0103 s\u0103 fie cunoscute realiz\u0103rile de valoare ale acestui neam nici cele din trecut, nici cele de azi!!
\nDescifrarea mesajului picturii exterioare, l-a condus \u00een mod firesc la cercetarea operei celui care alc\u0103tuise programul Marii rug\u0103ciuni: c\u0103lug\u0103rul cronicar Macarie. Grav subestimat de istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, Macarie a fost socotit ca unul din cei trei mode\u0219ti cronicari ai vremii al\u0103turi de Eftimie \u0219i Azarie. Analizarea operei sale \u00een amplul studiu din 1985, intitulat O surprinz\u0103toare personalitate a evului mediu rom\u00e2nesc: cronicarul Macarie, l-a dus pe Sorin Ullea, \u00een contrast cu predecesorii, la concluzii nea\u0219teptate. Astfel, Petru Rare\u0219 i-a cerut lui Macarie s\u0103-i scrie Cronica domniei pentru c\u0103 \u00eel socotea \u201ecel mai vestit literat al \u021b\u0103rii\u201d; stilul cronicii este str\u0103lucitor, \u201e\u00eenalt\u201d, adic\u0103 isihast, cu caden\u021be speciale, chiar cu versuri, Macarie dovedindu-se astfel \u201eprimul poet din istoria literaturii rom\u00e2ne\u201d; traducerea, la cererea lui Alexandru L\u0103pu\u0219neanu, din greac\u0103 \u00een slavon\u0103 a codului de legi al lui Vlastares pe care l-a reorganizat \u00een ordinea alfabetului slavon l-a dovedit pe Macarie a fi marele teolog al secolului XVI cu \u201er\u0103d\u0103cini directe \u0219i puternice \u00een marea mi\u0219care bizantin\u0103 \u0219i sud-slav\u0103 a secolului XIV \u0219i primul mare ierarh rom\u00e2n dup\u0103 semilegendarul Iosif, mitropolitul de la 1400\u201d; pentru \u201eelaborarea iconografic\u0103 a picturii exterioare\u201d domnul Moldovei \u201ea ales pe cel mai vestit teolog\u201d iar savanta compunere a vastului program iconografic i-a adus drept r\u0103splat\u0103 stare\u021bului de Neam\u021b, \u00eentemeietorul isihasmului moldovenesc, ridicarea sa de c\u0103tre Rare\u0219 la rangul de episcop al Romanului. C\u0103ci nu pictorii au fost alc\u0103tuitorii ansamblurilor de pictur\u0103, a\u0219a cum se crezuse p\u00e2n\u0103 la Sorin Ullea, ei au fost doar buni executan\u021bi \u0219i cunosc\u0103tori ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergur\u0103 \u0219i inventivitate au fost creatorii de compozi\u021bii \u0219i programe. Puternica influen\u021b\u0103 a episcopului isihast Macarie avea s\u0103 se extind\u0103, mai t\u00e2rziu, prin c\u0103lug\u0103rul Ioanichie Movil\u0103, fostul mare logof\u0103t Ioan Movil\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een simbolistica picturii Sucevi\u021bei, impun\u0103toarea ctitorie a Movile\u0219tilor (1601) a c\u0103rei pictur\u0103 face parte din a doua faz\u0103, ultima, a picturii moldovene\u0219ti din secolele XV-XVI, faz\u0103 \u00eenceput\u0103 \u00een 1535 la Homor \u0219i care va merge p\u00e2n\u0103 la Varlaam \u0219i Vasile Lupu. Este vremea \u00een care zugravii pierd treptat viziunea monumental\u0103 adic\u0103 leg\u0103tura cu monumentul \u2013 tr\u0103s\u0103tura principal\u0103 a primei faze, \u0219i apare tot mai evident\u0103 diminuarea progresiv\u0103 a viziunii monumentale pentru a atinge la Sucevi\u021ba cele mai mici dimensiuni din \u00eentreaga pictur\u0103 moldoveneasc\u0103 a acestei a doua faze. Dimensiunile mici au \u00eenlesnit \u00eens\u0103 exprimarea \u00een pictura Sucevi\u021bei, interioar\u0103 \u0219i exterioar\u0103, a unui num\u0103r impresionant de scene cu \u201et\u00e2lc\u201d legate \u00eentre ele \u201eprin fire nev\u0103zute \u2026 cel mai complex program iconografic din \u00eentreaga ortodoxie medieval\u0103\u201d, spune Sorin Ullea.
\nEste concluzia la care a ajuns \u00eens\u0103 numai dup\u0103 aplicarea timp de c\u00e2teva decenii a aceleia\u0219i metode de studiere exhaustiv\u0103 \u0219i asupra monumentelor bizantine c\u00e2t \u0219i ale \u0219colilor de tradi\u021bie bizantin\u0103, \u00eensemnate sau mai pu\u021bin \u00eensemnate. Cercetare care l-a dus \u0219i la deslu\u0219irea mesajului politic al regelui celor dou\u0103 Sicilii Roger al II-lea \u00een mozaicurile de la Cefal\u00f9, mesaj surprins deja de istoricii politici, precum \u0219i a mesajului politic \u00eencifrat al Cavalcadei lui Constantin cel Mare zugr\u0103vit\u0103 \u00een modesta biseric\u0103 bizantin\u0103 din satul Kritza (insula Creta).
\nO preocupare deosebit\u0103 a lui Sorin Ullea a fost modul de construire al spa\u021biului interior, uimitoarea descoperire a marelui istoric de art\u0103 austriac Alois Riegel, publicat\u0103 \u00een 1901: \u201eo entitate abstract\u0103 \u0219i nev\u0103zut\u0103 care este baza \u0219i punctul de plecare al oric\u0103rei arhitecturi, pere\u021bii fiind doar cochilia, \u00eenveli\u0219ul acestui spa\u021biu\u201d, talentul constructorului fiind \u00eens\u0103 cel care determin\u0103 calitatea spa\u021biului interior religios sau laic: bine sau prost realizat.
\nCercetarea comparativ\u0103 \u00een 1965 a acestui spa\u021biu \u00een bisericile din Armenia \u0219i Georgia, dou\u0103 dintre cele mai originale \u0219coli ale artei medievale cre\u0219tine, l-a dus pe Sorin Ullea la \u00eencheierea c\u0103 de\u0219i exprimarea geniului artistic \u00een perioada clasic\u0103, finele sec. VI \u0219i sec. VII, este foarte personal\u0103 \u00een cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, ea e, totu\u0219i, \u00een ambele rezultatul \u00eembin\u0103rii a dou\u0103 concepte spa\u021biale diferite: pe de o parte conceptul spa\u021biului centralizat, specific Caucazului, care \u00ee\u0219i are potrivit cercet\u0103torilor armeni \u0219i georgieni originea \u00een locuin\u021ba \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 (glhatun \u00een Armenia \u0219i darbazi \u00een Georgia), anume o \u00eenc\u0103pere p\u0103trat\u0103 acoperit\u0103 cu o cupol\u0103, \u0219i pe de alt\u0103 parte influen\u021ba bazilicilor vechi caucaziene de origine nord sirian\u0103. \u00cen biserica Djvari din vechea capital\u0103 a Georgiei, M\u021bheta, m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a \u201er\u0103mas fascinat\u201d de spa\u021biul ce-l \u00eenconjura. \u00cen 1967 a ap\u0103rut articolul despre spa\u021biul interior \u00een bisericile din Armenia \u0219i Georgia.
\n\u00cen anii \u201970 trece la studiul spa\u021biului interior al marilor catedrale medievale nu numai din lumea ortodox\u0103, ci \u0219i din marile catedrale ale Occidentului \u2013 Constantinopol, Italia \u0219i nordul Angliei. Arhitectura gotic\u0103 a Occidentului este \u00een general considerat\u0103 ca cea mai \u00eenalt\u0103, recordul de\u021bin\u00e2ndu-l catedrala din Beauvais de 47 metri \u00een\u0103l\u021bime. Speciali\u0219tii \u0219tiu \u00eens\u0103 c\u0103 acest record este dep\u0103\u0219it de catedrala bizantin\u0103 Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol mai \u00eenalt\u0103 cu aproape 10 metri (56,60 metri \u00een cheia bol\u021bii) dec\u00e2t catedrala din Beauvais. Cu toate acestea nimeni nu a \u00eentreprins un studiu comparativ \u00eentre reprezentantele gigantismului arhitectonic \u2013 Sf. Sofia \u0219i catedralele gotice \u2013 cu impact mult mai puternic asupra psihologiei privitorului datorit\u0103 spa\u021biului uria\u0219 pe care-l \u00eenchid, studiu pe care inten\u021biona s\u0103-l realizeze Sorin Ullea. \u00cen 2001 prezint\u0103 la Sorbona la al XX-lea Congres de studii bizantine comunicarea The interior space of Hagia Sophia at Constantinople, prima construc\u021bie bizantin\u0103, \u00een care analizeaz\u0103 rolul complexelor \u201etensiuni spa\u021biale\u201d: longitudinale, transversale, verticale, diagonale din acest monument, tensiuni care toate \u00eempreun\u0103 fac ca spa\u021biul interior s\u0103 nu fie niciodat\u0103 static ci \u00een continu\u0103 mi\u0219care. Iar gigantica interac\u021biune a tensiunilor spa\u021biale e sprijinit\u0103 \u0219i de o activ\u0103 \u0219i rafinat\u0103 fenestra\u021bie \u00eempreun\u0103 cu vasta, joasa, f\u0103r\u0103 pondere, a cupolei ce pare c\u0103 plute\u0219te peste un cerc de lumin\u0103 creat de cele 40 de ferestre ample \u0219i foarte apropiate de sub ea. \u201eUn spa\u021biu interior halucinant, supranatural, unic \u00een istoria arhitecturii, revela\u021bia imaterialului prin material realizat\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een arhitectur\u0103\u201d \u0219i numai apoi \u00een pictur\u0103.
\nL-a preocupat \u0219i pictura rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania dedic\u00e2ndu-i \u00eentre 1973 \u0219i 1984 o parte din timp. De la \u00eenceput a fost impresionat de viziunea estetic\u0103 comun\u0103 a picturilor de la Ribi\u021ba, Cri\u0219cior, Le\u0219nic \u0219i par\u021bial Strei, picturi executate \u00een jurul anilor 1400 \u00een perioada paleolog\u0103 a artei bizantine. Uimitor \u00eens\u0103, picturile din cele patru biserici hunedorene nu apar\u021bin esteticii paleologe contemporane ci clar celei comnene din secolul XII bizantin, descifrarea acestei \u201eciud\u0103\u021benii\u201d f\u0103c\u00e2nd din cele patru monumente cele mai importante din \u00eentreaga Transilvanie \u0219i, prin semnifica\u021bia lor, chiar din Rom\u00e2nia, a\u0219a cum demonstreaz\u0103 Sorin Ullea, \u00een cartea din 2001 Arhanghelul de la Ribi\u021ba. Angelologie, estetic\u0103, istorie politic\u0103, dedicat\u0103 acestor picturi. Dup\u0103 cum se \u0219tie, epoca comnen\u0103 e cea mai valoroas\u0103 \u0219i original\u0103 din \u00eentreaga istorie a picturii bizantine pentru c\u0103 a pus cel mai bine \u00een valoare elementul specific g\u00e2ndirii bizantine: prin material la revela\u021bia imaterialului, adic\u0103 a transcendentalului. Este ceea ce exprim\u0103 \u00eentocmai \u2013 dup\u0103 o am\u0103nun\u021bit\u0103 compara\u021bie estetic\u0103 cu cele mai valoroase reprezent\u0103ri bizantine comnene \u2013 \u0219i picturile celor patru monumente rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i mai ales imaginile arhanghelilor Gavriil \u0219i Mihail din pictura de la Ribi\u021ba, adic\u0103 felul \u00een care \u201egramatica stilistic\u0103 a faciesului\u201d bazat\u0103 pe \u201eimportan\u021ba suveran\u0103 a liniei \u00een spiritualizarea volumelor\u201d a dus la pierderea reliefului imaginii, adic\u0103 a \u201emateriei\u201d, a\u0219a cum este estetica aulic\u0103 pur comnen\u0103 a secolului XII. Firesc apare \u00eentrebarea: cum a r\u0103mas mediul artistic transilvan at\u00e2t de fidel unei faze dep\u0103\u0219ite a picturii bizantine? R\u0103spunsul e unul singur demonstreaz\u0103 autorul: nu datorit\u0103 ata\u0219amentului fa\u021b\u0103 de o art\u0103 revolut\u0103 \u00een dispre\u021bul artei contemporane paleologe ci datorit\u0103 izol\u0103rii; o enclav\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 tot mai modest\u0103 \u00een resurse materiale, izolat\u0103 geografic din cauza domina\u021biei maghiare de dup\u0103 1204, necunosc\u0103toare a artei paleologe contemporane din afara enclavei, care \u0219i-a continuat astfel tradi\u021bia \u0219colii locale rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 comnenul secolelor XI-XII.
\n\u201e\u0218coala comnen\u0103 hunedorean\u0103 a fost at\u00e2t de puternic \u00eenfipt\u0103 \u00een sol rom\u00e2nesc \u0219i at\u00e2t de fertil \u00eenc\u00e2t se \u00een\u021belege automat c\u0103 ancora creativ\u0103 a cerebralit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti aruncat\u0103 din secolul XII \u00een urm\u0103 aterizeaz\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 net anterioar\u0103 sosirii ungurilor \u00een Europa\u201d (p.123-124). Este primul document de importan\u021b\u0103 fundamental\u0103 c\u0103ci el confirm\u0103 continuitatea ne\u00eentrerupt\u0103 a cerebralit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti la nord de Dun\u0103re, nu numai cea biologic\u0103 a\u0219a cum era p\u00e2n\u0103 acum, iar aria vechimii culturale rom\u00e2ne\u0219ti se l\u0103rge\u0219te astfel din Moldova p\u00e2n\u0103 \u00een vestul Transilvaniei.
\nCa urmare, \u201emult \u00eenaintea marii \u0219coli moldovene\u0219ti de pictur\u0103 \u2026 cristalizat\u0103 \u00een prima treime a secolului XV, a existat \u0219coala transilvan\u0103 de pictur\u0103 \u2026 cristalizat\u0103 \u00een secolul XII, secol din care va trebui s\u0103 consider\u0103m de acum \u00eenainte c\u0103 \u00eencepe istoria picturii medievale rom\u00e2ne\u0219ti (p.9)\u2026c\u0103ci existen\u021ba ei implic\u0103 automat existen\u021ba unei civiliza\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een acel secol\u201d (subl.SI) . Este de datoria arheologiei \u2013 at\u00e2t de neglijat\u0103 \u0219i de gre\u0219it orientat\u0103 \u00een Transilvania! \u2013 s\u0103 caute prin s\u0103p\u0103turi de ad\u00e2ncime urme de picturi, construc\u021bii ale nobililor rom\u00e2ni dar \u0219i anterioare venirii maghiarilor sus\u021bine Sorin Ullea. Socote\u0219te c\u0103 \u0219coala comnen\u0103 s-a format \u00een nordul jude\u021bului Hunedoara (\u201edesigur aceasta e o deduc\u021bie iar nou\u0103 ne trebuie o certitudine\u201d) \u0219i c\u0103 s\u0103p\u0103turile sistematice \u00een jude\u021b, \u201e\u00eemi permit s\u0103 propun\u201d, ar trebui f\u0103cute nu din nord spre sud din cauza mun\u021bilor, ci de la est spre vest. Era de mult necesar\u0103 o cercetare \u201eat\u00e2t \u00een eleva\u021bia zidurilor bisericilor, c\u00e2t \u0219i \u00een plan arheologic, cercetare sistematic\u0103 \u0219i exhaustiv\u0103 care s\u0103 fi ajuns p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi la rezultate definitive \u0219i incontestabile. Din p\u0103cate n-a fost a\u0219a. \u2026 era la mijloc un fals, dar tenace complex de inferioritate, de biat\u0103 \u021bar\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 aflat\u0103 \u00een calea r\u0103ut\u0103\u021bilor \u0219i mul\u021bumit\u0103 s\u0103-\u0219i apere ce? Prosperitatea material\u0103 \u0219i dezvoltarea spiritual\u0103? Nu. S\u0103-\u0219i apere s\u0103r\u0103cia \u0219i nevoile \u0219i neamul. A\u0219adar: o mentalitate fatalist\u0103 ce nu i-a \u00eempins pe rom\u00e2nii medievali la lupt\u0103 continu\u0103 \u0219i efort energic, dup\u0103 cum nu i-a f\u0103cut pe istoricii moderni dec\u00e2t s\u0103 fie prea bucuro\u0219i dac\u0103 s-ar g\u0103si fie \u0219i c\u00e2t de modeste urme de existen\u021b\u0103 fizic\u0103 a rom\u00e2nilor\u2026 necum o existen\u021b\u0103 spiritual\u0103 creatoare de \u00eenalte valori de cultur\u0103\u201d (p.119) (subl.SI).
\nRecunosc\u00e2nd c\u0103 nu cunoa\u0219te limba maghiar\u0103 pentru c\u0103 nu s-a ocupat \u00een mod special de istoria Transilvaniei, depl\u00e2nge c\u0103 \u201emul\u021bimea\u201d lucr\u0103rilor \u00een maghiar\u0103 \u201eeste mai mult citat\u0103 dec\u00e2t citit\u0103\u201d la noi din necunoa\u0219terea limbii maghiare!
\nLipsa de interes pentru sus\u021binerea cauzei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Transilvania din partea speciali\u0219tilor rom\u00e2ni este cu am\u0103r\u0103ciune exprimat\u0103 \u0219i de marele patriot David Prodan, academician, care \u00een Cuv\u00e2ntul \u00eenainte din 1991 la cartea Transilvania \u0219i iar Transilvania publicat\u0103 \u00een 2002 m\u0103rturise\u0219te: \u201eAm scris \u00eensumi \u00een tinere\u021be o replic\u0103 istoric\u0103 la teoriile revizioniste, \u00een 1944, sub titlul Teoria imigra\u021biei, tradus\u0103 \u0219i \u00een limba francez\u0103, care a r\u0103mas f\u0103r\u0103 replic\u0103, a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103. Nici n-a fost \u00eenregistrat\u0103 nic\u0103ieri de istoriografia maghiar\u0103. N-am prea f\u0103cut caz nici noi de ea. O reeditez acum \u00een func\u021bie de noua recidiv\u0103 \u0219i la un nou nivel. Nu cu iluzia c\u0103 acum ar fi mai conving\u0103toare, ci pentru propria-mi con\u0219tiin\u021b\u0103 de istoric, implicat \u00een tem\u0103\u2026 pentru informarea propriului popor. Citind-o, te convingi u\u0219or c\u0103 ea r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 adres\u0103\u201d(subl.SI). Imensa triste\u021be a unei lumi apuse profund iubitoare de \u021bar\u0103 \u0219i profund preocupat\u0103 de soarta ei!
\nDup\u0103 46 de ani de cercetare, \u00een volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbe\u0219te despre metoda sa de cercetare a lumii medievale \u0219i insist\u0103 asupra interdependen\u021bei disciplinelor pe care trebuie s\u0103 le cunoasc\u0103 un \u201emedievist complet\u201d: istoria politic\u0103, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literar\u0103, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corect\u0103 de ansamblu a evului mediu. Numai dup\u0103 studierea \u201eanalitic\u0103 a componentelor\u201d acelei lumi cercet\u0103torul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu, la \u201eanalize de sintez\u0103\u201d f\u0103r\u0103 teama de a comite \u2013 f\u0103r\u0103 voie \u2013 gre\u0219eli uneori fundamentale. \u00cen orice cercetare a evului mediu trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 \u00een primul r\u00e2nd seam\u0103 c\u0103 perioada medieval\u0103 a Europei este exclusiv teocentric\u0103: totul vine de la Dumnezeu \u0219i \u201e\u00een ciuda marilor deosebiri dintre estul \u0219i vestul Europei, teocentrismul e liantul care face din istoria evului mediu european un tot at\u00e2t de unitar\u2026 \u00eenc\u00e2t singura solu\u021bie eficient\u0103 pentru a \u00een\u021belege lumea medieval\u0103 e de a cuprinde \u00eentr-o unic\u0103 privire de ansamblu toate componentele pentru a le studia apoi analitic\u201d De aceea \u201emai \u00eent\u00e2i, prin ad\u00e2ncite studii \u0219i medita\u021bii, trebuie p\u0103truns\u0103, \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i tr\u0103it\u0103 psihologia omului medieval\u201d (subl.SI), (p.142) \u0219i modul lui de exprimare; \u00eens\u0103 dezlegarea modului de exprimare nu se g\u0103se\u0219te \u00eentotdeauna \u00een domeniul pe care tocmai \u00eel cercetezi ci \u00een cu totul alt\u0103 parte, \u00een alt\u0103 disciplin\u0103, pe care cercet\u0103torul cantonat \u00eentr-un singur domeniu n-o cunoa\u0219te \u0219i de aceea nu poate explica fenomenul. \u201e\u0218i nu pot ilustra mai conving\u0103tor punctul meu de vedere dec\u00e2t oferind cititorului spre judecare rezultatele noii mele metode de cercetare. Unul dintre exemple e chiar prezenta carte \u00een care un document politic de importan\u021b\u0103 crucial\u0103 \u0219i unicul p\u00e2n\u0103 acum pentru dovedirea axiomatic\u0103 a continuit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti la nordul Dun\u0103rii nu l-am descoperit prin documente din domeniul istoriei politice ci prin exegeze teologice \u0219i estetice.\u201d (p.143). Din cauza cercet\u0103rilor numai \u00een domenii izolate, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentregul, nu dispunem de \u201eanalize de sintez\u0103\u201d, idee reluat\u0103 mai precizat \u00een interviul din 2002 \u201eOmul cu scara\u201d, pomenit mai \u00eenainte. La \u00eentrebarea pus\u0103 de ziarista Claudia Ti\u021ba: \u201eLa ora actual\u0103, care crede\u021bi c\u0103 ar fi priorit\u0103\u021bile noastre?\u201d R\u0103spuns:
\n\u201eNou\u0103, rom\u00e2nilor, ne lipsesc sintezele. G\u00e2ndul meu merge deci \u00een aceast\u0103 direc\u021bie: ne trebuie o sintez\u0103 \u00een care s\u0103 ap\u0103rem \u0219i noi, dar \u0219i ceilal\u021bi. Str\u0103inii \u00ee\u0219i permit s\u0103 emit\u0103 istorii ale poporului rom\u00e2n (cum e cazul ru\u0219ilor, maghiarilor, bulgarilor, chiar \u0219i polonezilor), scrise din punctul lor de vedere. Atunci noi de ce n-am face istoria lor?!\u201d (subl.SI), (p.3)
\nDepl\u00e2nge \u0219i aici aceea\u0219i mentalitate de recul \u00een fa\u021ba luptei pentru adev\u0103r, pentru sus\u021binerea istoriei noastre corecte \u0219i nu falsificate dup\u0103 placul str\u0103inilor.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Din c\u00e2te \u015fti\u0163i care au fost personalit\u0103\u0163ile pe care le admira profesorul Ullea?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Bizantini\u0219tii V.N. Lazarev \u0219i Andr\u00e9 Grabar ocupau primele dou\u0103 locuri \u00een ce prive\u0219te lucr\u0103rile speciali\u0219tilor str\u0103ini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din sec. XV-XVI, c\u0103r\u021bile lui Gh. Bal\u0219 l-au \u00eenso\u021bit \u00een toate deplas\u0103rile. Avea o deosebit\u0103 considera\u021bie \u0219i pentru lucr\u0103rile lui Grigore Ionescu din acest domeniu.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Ce modele a avut \u00een formarea sa ca cercet\u0103tor, cu ce personalit\u0103\u0163i ale lumii \u015ftiin\u0163ifice sau culturale a avut colabor\u0103ri sau prietenii?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Nu a avut modele fiind o personalitate prea puternic\u0103. Singurele lui modele au fost oamenii cinsti\u021bi din orice domeniu, care \u0219i-au iubit \u021bara \u0219i au \u00eencercat s\u0103 ajute dezvoltarea ei. S-a format singur ca cercet\u0103tor a\u0219a cum reiese \u0219i din cele de mai sus. Firesc, nu putea s\u0103-l intereseze colabor\u0103rile. Era doritor de discu\u021bii cu speciali\u0219tii sau cu persoane de cultur\u0103, dup\u0103 cum era bucuros s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 celor interesa\u021bi din cuno\u0219tin\u021bele sale.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Cum era via\u0163a al\u0103turi de un cercet\u0103tor mereu plecat pe teren la diferite biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri din Moldova?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Foarte interesant\u0103.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: A cochetat cu muzica, iubea crea\u0163iile lui Bach. Aceast\u0103 pasiune l-a f\u0103cut s\u0103 \u00eencerce a profesa \u00een acest domeniu\u2026<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Muzica lui Bach \u00eel cucerea, cum spunea el, prin ordinea ei matematic\u0103, cosmic\u0103. A vrut s\u0103 devin\u0103 pianist. Totul a mers foarte bine p\u00e2n\u0103 la execu\u021bia fugilor unde nu \u0219i-a mai putut coordona citirea notelor cu viteza impus\u0103 degetelor.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: \u00a0Ce locuri i-au fost dragi?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> I-a fost nespus de drag\u0103 Moldova \u00eentreag\u0103 \u0219i i-a dus dorul toat\u0103 via\u021ba. A r\u0103mas \u00eens\u0103 deosebit de legat de Basarabia unde \u0219i-a petrecut multe veri din copil\u0103rie p\u00e2n\u0103 la 15 ani. La R\u0103deni, spune el, \u201ep\u0103rin\u0163ii m-au b\u0103gat efectiv, cum ai b\u0103ga pe cineva \u00een ap\u0103, drept \u00een mijlocul \u0163\u0103ranilor \u015fi cu prec\u0103dere \u00een mijlocul celor din satele \u00eenfundate \u00een frumo\u015fii \u015fi imen\u015fii codri ai B\u00e2cului. Stam mereu printre d\u00e2n\u015fii, m\u0103 jucam cu copiii lor de-a \u201cmijoarca\u201d, ne dam tumba la vale pe iarb\u0103, f\u0103ceam p\u0103tuli \u00een copaci tineri cu crengi ml\u0103dioase \u015fi sorbeam \u00eempreun\u0103 din linguri cu cozi foarte lungi \u015fi din acela\u015fi vas mare \u015fi foarte evazat, chi\u015fleag sau \u201cdzam\u0103\u201d de pui, la m\u0103su\u0163a lor pe trei picioare, joas\u0103 \u015fi rotund\u0103, al\u0103turi de masa mare la care m\u00e2ncau p\u0103rin\u0163ii \u015fi bunicii.\u201d Prin Ultimatul din 26 Iunie 1940 sovieticii au impus Rom\u00e2niei cedarea Basarabiei \u00een numai trei zile. Aflat la Sadova la familia inginerul silvic Metodiu Ionescu prieten\u0103 cu p\u0103rin\u021bii lui, Sorin Ullea a fost martor la groaza care a cuprins \u021bara: \u201eOr\u0103\u015feni cu figuri descompuse, unii reu\u015find s\u0103 fug\u0103, al\u0163ii nu; g\u0103ri \u00een haos indescriptibil, cu pl\u00e2nsete \u015fi \u0163ipete isterizate; familii rupte \u00een dou\u0103, \u015fi-n patru. Numai \u0163\u0103ranii \u2013 tot \u0163\u0103ranii! \u2013 , cu disperare mut\u0103 \u00een priviri, c\u0103ci \u015ftiau ce-i a\u015fteapt\u0103, au r\u0103mas la brazda lor.\u201d (Grani\u021bele Moldovei, 2009). \u0218i tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1956, \u00een timp ce studia cu binoclu pictura exterioar\u0103 a Sucevi\u021bei a fost de mai multe ori \u00eentrerupt de o \u201er\u0103z\u0103\u0219oaic\u0103\u201d care i-a cerut mai multe l\u0103muriri despre bisericile pe care timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni le v\u0103zuse, iar la sf\u00e2r\u0219it l-a rugat s\u0103-i pun\u0103 pe h\u00e2rtie tot ce-i spusese. Uimit, a \u00eentrebat-o la ce-i folose\u0219te o astfel de h\u00e2rtie. ,,Domnule drag\u0103, mi-a r\u0103spuns femeia, eu nu-s de pe-aici; eu \u00ees r\u0103z\u0103\u015foaic\u0103 din malul Nistrului, de pe l\u00e2ng\u0103 Orhei \u015fi m\u0103 tot \u00eentreab\u0103 copiii \u015fi nepo\u0163ii: m\u0103muc\u0103, unde sunt voievozii no\u015ftri ceia vechi? Eu \u00ees o femeie proast\u0103 \u015fi nu \u015ftiu s\u0103 le spun, iar \u2018soveticii\u2019 nu le dau drumu\u2019 \u00eencoace peste Prut \u015fi nici nu le dau voie s\u0103 \u00eenve\u0163e la \u015fcoal\u0103 lucruri de-ieste vechi. Ei c\u00e2t mai degrab\u0103 rus\u0103\u015fti s\u0103-i \u00eenve\u0163e.\u201d Hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103 poat\u0103 l\u0103muri pe cei tineri a cerut \u201eSovetului\u201d din sat s\u0103-i dea permisiunea s\u0103-\u0219i vad\u0103 o rud\u0103 foarte bolnav\u0103 din Ia\u0219i \u0219i dup\u0103 multe respingeri exasperat \u201eunu\u2019 mai mare a strigat: \u2018Da\u0163i-i bre drumul s\u0103 se duc\u0103 dincolo c\u0103 asta-i nebun\u0103 \u015fi nu ne mai m\u00e2ntuim de d\u00e2nsa\u2019 \u201e.
\nA iubit \u0219i Transilvania pe care, \u00een afar\u0103 de cercet\u0103rile \u00eentreprinse, a str\u0103b\u0103tut-o cu bicicleta 10 ani \u00een timpul concediilor locuind doar la \u021b\u0103ranii de pe acele meleaguri, din Hunedoara \u00een Mun\u021bii Apuseni \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Maramure\u0219.
\nA hot\u0103r\u00e2t s\u0103 stea \u00een Bucure\u0219ti numai pentru c\u0103 documentarea necesar\u0103 unui istoric era mai lesne de ob\u021binut dec\u00e2t \u00een provincie, dar nu s-a sim\u021bit om de-al locului.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Aminti\u0163i-ne v\u0103 rog ce c\u0103r\u0163i au v\u0103zut lumina tiparului \u00een cursul vie\u0163ii profesorului Ullea?<\/strong><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> C\u0103r\u021bi a scris doar dup\u0103 ce a ie\u0219it la pensie. Arhanghelul de la Ribi\u021ba (2001), Grani\u021bele Moldovei (2009), \u00cencheierea cronologiei picturii moldovene\u0219ti secolele XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la P\u0103rh\u0103u\u021bi \u0219i Arbure (2012) \u0219i bro\u0219urile Un unicat \u00een ortodoxie: Piatra de morm\u00e2nt din biserica Sf. Nicolae Pop\u0103u\u021bi, 1492 (2002), \u0219i Datarea ansamblului de pictur\u0103 de la Sucevi\u021ba (2006). \u00cenainte de pensionare a publicat numai articole, aproape exclusiv \u00een revista Institutului de Istoria Artei.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: Om de o vast\u0103 cultur\u0103, profesorul Ullea a l\u0103sat multe lucr\u0103ri \u00een manuscris pe care dvs. acum \u00eencerca\u0163i s\u0103 le pune\u0163i \u00een valoare, ce c\u0103r\u0163i a\u0163i reu\u015fit p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 tip\u0103ri\u0163i \u015fi ce lucr\u0103ri mai sunt \u00een manuscrise \u015fi dori\u0163i s\u0103 le tip\u0103ri\u0163i?<\/strong><\/em><\/p>\n

\nSimona Ioanovici:<\/strong> Am publicat volumul Ideea Unirii de la \u0218tefan cel Mare prin Movile\u0219ti la Cuza Vod\u0103 (2014) \u0219i este gata de publicare volumul Movile\u0219tii \u0219i simbolismul picturii Sucevi\u021bei. Potrivit inten\u021biilor lui Sorin Ullea, mi-am propus s\u0103 str\u00e2ng \u00een volum articolele din reviste privitoare la Cronologia picturii medievale moldovene\u0219ti din secolele XV-XVI.<\/p>\n

\nV\u0103 mul\u0163umesc pentru acest dialog, care creioneaz\u0103 \u015fi certific\u0103 personalitatea profesorului Sorin Ullea. V\u0103 doresc mult\u0103 putere \u00een munca dumneavoastr\u0103 de-a edita ceea ce a r\u0103mas \u00een manuscris de la eminentul profesor Sorin Ullea.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

(1)Vasile Dasc\u0103lu, Consolidarea funda\u021biilor bisericii \u201eSfin\u021bii Voievozi\u201c, M\u0103n\u0103stirea Agapia \u2013 o rezolvare complex\u0103 a interac\u021biunii construc\u021bie \u2013 factori de mediu, \u00een \u201eMonumentul \u2013 Tradi\u021bie \u0219i viitor. Lucr\u0103rile Simpozionului Na\u021bional Monumentul \u2013 tradi\u021bie \u0219i viitor, edi\u021bia a IX-a\u201d (Ed. Art Studio, Ia\u0219i, 2008); Idem, Criterii \u0219i concepte de restaurare \u0219i conservarea ansamblului monument istoric \u201eM\u0103n\u0103stirea Agapia\u201d, jud. Neam\u021b, \u00een vol. Lucian-Valeriu Lefter, Aurica Ichim \u0219i Sorin Iftimi (coord.), Monumentul \u2013 tradi\u021bie \u0219i viitor, Ed. Doxologia, Ia\u0219i, 2011.<\/p>\n

\n

——————————————————<\/p>\n

Emilia \u021au\u021buianu<\/strong><\/p>\n

(Din vol.: Azi\u2026 pentru m\u00e2ine\u2013Convorbiri<\/em><\/strong>, autor Emilia \u021au\u021buianu)<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eCunoa\u015fterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru con\u015ftiin\u0163a uman\u0103\u201d Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un str\u0103lucit \u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30166"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30169,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30166\/revisions\/30169"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}