{"id":30185,"date":"2017-05-24T10:54:39","date_gmt":"2017-05-24T10:54:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30185"},"modified":"2017-05-24T10:54:39","modified_gmt":"2017-05-24T10:54:39","slug":"dr-stelian-gombos-marturisitorii-romani-ai-lui-dumnezeu-din-perioada-comunista-parintii-de-la-rugul-aprins-si-lumina-credintei-lor%e2%80%a6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/24\/dr-stelian-gombos-marturisitorii-romani-ai-lui-dumnezeu-din-perioada-comunista-parintii-de-la-rugul-aprins-si-lumina-credintei-lor%e2%80%a6\/","title":{"rendered":"Dr. Stelian Gombo\u015f: M\u0103rturisitorii rom\u00e2ni ai lui Dumnezeu din perioada comunist\u0103. P\u0103rin\u021bii de la Rugul Aprins \u0219i lumina credin\u021bei lor\u2026"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Din seria \u201ePro Memoria \u2013 Anul comemorativ Justinian Patriarhul \u015fi al ap\u0103r\u0103torilor Ortodoxiei \u00een timpul comunismului\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

M\u0103rturisitorii rom\u00e2ni ai lui Dumnezeu din perioada comunist\u0103. P\u0103rin\u021bii de la Rugul Aprins \u0219i lumina credin\u021bei lor\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Dreptsl\u0103vitori cre\u0219tini,<\/p>\n

\n

Mul\u021bumind lui Dumnezeu, \u00eent\u00e2i de toate, pentru \u00eent\u00e2lnirea \u0219i rug\u0103ciunea noastr\u0103 de ast\u0103zi la Sf\u00e2nta Liturghie, v\u0103 m\u0103rturisesc bucuria mea \u0219i emo\u021bia de a fi \u00eentr-un duh \u0219i o inim\u0103 cu dumneavoastr\u0103, dreptm\u0103ritorii cre\u0219tini din biserica\/comunitatea sau parohia aceasta.<\/p>\n

Pentru c\u0103 la Sf\u00e2nta Liturghie, noi am pomenit \u0219i-i pomenim mereu cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 pe to\u0163i cei care s-au str\u0103duit s\u0103 ne ofere \u015fi nou\u0103 ceva mai bun, s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 vedem duhovnice\u0219te, ne-au oferit calea cunoa\u015fterii lui Dumnezeu, a Ortodoxiei \u0219i s-au rugat pentru noi. \u015ei \u00eentre ace\u015fti \u00eenainta\u015fi ai no\u015ftri, nu doar dup\u0103 trup, ci mai ales dup\u0103 duh, se afl\u0103 Martirii, M\u0103rturisitorii \u0219i P\u0103timitorii din vremea comunist\u0103. Unii au p\u0103timit grele torturi fizice \u0219i psihice \u00een temni\u0163e, \u00een lag\u0103re \u0219i chiar au fost omor\u00e2\u0163i, iar al\u0163ii au dus crucea m\u0103rturisirii \u00eentr-o via\u0163\u0103 curat\u0103 \u0219i smerit\u0103, \u00een familie \u0219i comunitate. To\u0163i, \u00eens\u0103, au purtat f\u0103clia dreptei-credin\u0163e p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u0219i ne-au d\u0103ruit-o \u015fi nou\u0103.<\/p>\n

Credin\u0163a, ca \u015fi lumina care, vede\u0163i, se transmite prin lum\u00e2nare de la unul la altul, este singurul lucru care nu se \u00eempu\u0163ineaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eempr\u0103\u015ftie, ci se \u00eenmul\u0163e\u015fte. De aceea, recuno\u015ftin\u0163a noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri trebuie s\u0103 fie mare, pentru c\u0103 rug\u0103ciunea lor, rug\u0103ciunea acestor m\u0103rturisitori \u015fi tr\u0103itori ai dreptei-credin\u0163e a dat roade \u015fi ca s\u0103 fim noi aici, \u015fi ca s\u0103 fie bisericile pline \u00een \u0163ar\u0103, dar \u015fi ca s\u0103 fie o unitate de m\u0103rturisire \u015fi de credin\u0163\u0103 ortodox\u0103 \u00een \u00eentreg spa\u0163iul care c\u00e2ndva era sufocat de propaganda comunist\u0103, materialist\u0103, ateist\u0103.<\/p>\n

A\u015fa \u00eenc\u00e2t d\u0103m slav\u0103 lui Dumnezeu \u015fi \u00cei mul\u0163umim Lui pentru toate, dar le mul\u021bumim \u015fi Sfin\u0163ilor Lui, care \u00een chip nev\u0103zut lumineaz\u0103 \u0219i ocrotesc Biserica Dreptsl\u0103vitoare \u015fi pe cei care au urmat dup\u0103 ei \u00een credin\u0163\u0103<\/a>[1]. Iar ce facem noi ast\u0103zi este o umil\u0103 manifestare a recuno\u015ftin\u0163ei noastre \u015fi o pomenire \u00eenaintea lui Dumnezeu a jertfei lor, a m\u0103rturisirii lor. I-am numit generic pe ace\u015fti m\u0103rturisitori, dar am v\u0103zut c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 cei cunoscu\u0163i, pe l\u00e2ng\u0103 cei pe care \u00eei cunoa\u015ftem din c\u0103r\u0163ile scrise despre ei, au fost \u015fi mul\u0163i necunoscu\u0163i. Au fost mul\u0163i p\u0103timitori care nu au avut cultura lui Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong> sau a lui Vasile Voiculescu<\/strong> sau a P\u0103rintelui Daniil \u2013 Sandu Tudor,<\/strong> dar au avut t\u0103ria \u015fi statornicia \u00een credin\u0163\u0103 a Sf\u00e2ntului Apostol Pavel. Au fost oameni simpli, neinstrui\u0163i, netrecu\u0163i prin \u015fcoli \u015fi prin m\u00e2ndria intelectualului, ci au fost cre\u0219tini cumin\u021bi, rug\u0103tori \u015fi totodat\u0103 de-minuni-f\u0103c\u0103tori, nu numai \u00een timpul vie\u0163ii lor smerite, lini\u015ftite, ci \u015fi \u00een temni\u0163\u0103.<\/p>\n

P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u021beanu,<\/strong> c\u00e2nd l-am \u00eentrebat odat\u0103: \u201eP\u0103rinte, cine v-a impresionat cel mai mult dintre to\u0163i cei cu care a\u0163i fost \u00een temni\u0163\u0103? I-a\u0163i cunoscut pe ace\u015fti mari st\u00e2lpi ai Ortodoxiei?\u201d, referindu-m\u0103 la preo\u021bii \u0219i intelectualii mai faimo\u0219i, a r\u0103spuns: \u201eDa, am fost cu ei \u015fi \u00een celul\u0103 \u015fi la munc\u0103, dar cel mai mult m-a impresionat un \u0163\u0103ran simplu din Teleorman, pe nume Tudor, care era mai ferm \u00een credin\u0163\u0103 dec\u00e2t marii teologi.\u201d\u2026 S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u00een cadrul acelor anchete, a acelor b\u0103t\u0103i crunte, unii dintre intelectuali au cedat, \u015fi-au renegat credin\u0163a, valorile \u0219i pozi\u0163iile cre\u015ftine \u00een ce prive\u015fte atitudinea lor din via\u0163a public\u0103 anterioar\u0103 comunismului, \u015fi au devenit la r\u00e2ndul lor tor\u0163ionari, tortur\u00e2ndu-i pe colegii lor de celule. Ei, acest \u0163\u0103ran simplu nu numai c\u0103 n-a f\u0103cut nim\u0103nui r\u0103u, dar nici c\u00e2nd era b\u0103tut p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge nu scotea nici m\u0103car un vai sau un oftat. A\u015fa a p\u0103timit el \u015fi a rezistat \u00een pu\u015fc\u0103rie, neced\u00e2nd la presiunile \u015fi b\u0103t\u0103ile gardienilor de a-\u015fi lep\u0103da credin\u0163a ortodox\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m de la bun \u00eenceput c\u0103 ace\u015fti m\u0103rturisitori, rug\u0103tori \u015fi tr\u0103itori ai lui Iisus Hristos nu \u0219i-au \u00eenceput via\u0163a lor de credin\u0163\u0103 \u00een temni\u0163\u0103, ci au avut o perioad\u0103 de preg\u0103tire \u00eenainte \u015fi Dumnezeu i-a \u015fcolit, s\u0103 zic a\u015fa, pe fiecare \u00een parte \u015fi pe to\u0163i laolalt\u0103 \u00eentr-o comuniune de credin\u0163\u0103 \u015fi r\u0103bdare, de \u00een\u0163elegere \u0219i iubire, \u00een acele comunit\u0103\u0163i de idei sau de spirit sau de duh.<\/p>\n

Astfel, la M\u0103n\u0103stirea Antim din Bucure\u0219ti, \u00een cadrul mi\u015fc\u0103rii \u201eRugului Aprins\u201d, mai mul\u0163i P\u0103rin\u0163i, monahi, clerici, dar \u015fi studen\u0163i \u015fi chiar mireni simpli participau la comunic\u0103rile duhovnice\u0219ti \u015fi se \u00eent\u0103reau \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi rug\u0103ciune c\u0103tre M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos.<\/p>\n

De asemenea, la M\u0103n\u0103stirile Sih\u0103stria, Slatina, Neam\u0163, P\u0103rin\u0163ii Cleopa, Paisie (Olaru), Vichentie (M\u0103l\u0103u) adunau cre\u015ftinii \u00een jurul Bisericii \u015fi \u00een cadrul Bisericii, \u00eent\u0103rindu-i s\u0103 reziste \u00een credin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de t\u0103v\u0103lugul ateist. \u015ei P\u0103rintele Ioan Iovan de la M\u0103n\u0103stirea Vladimire\u015fti (\u015fi mai t\u00e2rziu de la M\u0103n\u0103stirea Recea) era un m\u0103rturisitor al credin\u0163ei, al statorniciei \u00een Biseric\u0103 \u015fi a fost sub lupa Securit\u0103\u0163ii ani de zile, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a fost \u015fi el arestat, fiind numit unul din cei care opun rezisten\u0163\u0103 \u015fi au atitudine du\u015fm\u0103noas\u0103 la adresa regimului politic comunist. \u00cen Bucure\u015fti, P\u0103rintele Profesor Constantin Galeriu adunase, la fel, mul\u0163i intelectuali, nu mai zic de cre\u015ftinii enoria\u015fi ai lui, care se \u00eent\u0103reau \u00een credin\u0163\u0103 \u00een comunitatea de la Biserica Sf\u00e2ntul Silvestru.<\/p>\n

Un alt punct de rezisten\u0163\u0103 erau M\u0103n\u0103stirile din Oltenia, cele din Ardeal, la Putna de asemenea \u015fi nu numai aici, \u015fi-a preg\u0103tit Dumnezeu m\u0103rturisitorii pentru proba de foc a temni\u0163ei. Erau \u201efr\u0103\u021biile de Cruce\u201d \u2013 comunit\u0103\u0163ile de tineri cre\u015ftini care \u00eenv\u0103\u0163au s\u0103-\u015fi iubeasc\u0103 aproapele, Biserica \u015fi \u0163ara \u00een tabere care nu erau numai de munc\u0103, ci \u0219i de \u00eent\u0103rire \u00een credin\u0163\u0103 \u015fi iubirea de neam. \u015ei mul\u0163i din elita studen\u0163ilor au trecut prin aceast\u0103 Mi\u015fcare Legionar\u0103, care la \u00eenceput a avut caracteristicile unei mi\u015fc\u0103ri duhovnice\u015fti de \u00eennoire \u015fi \u00eent\u0103rire a credin\u0163ei \u015fi a con\u015ftiin\u0163ei de Biseric\u0103 \u015fi de neam. Mai t\u00e2rziu s-au infiltrat tot felul de agen\u021bi diversioni\u015fti \u00eenl\u0103untru, care au deturnat-o spre exager\u0103ri politicianiste, spre mi\u015fc\u0103ri paramilitare, care au compromis na\u021bionalismul cre\u0219tin echilibrat \u0219i chiar pe unii din tr\u0103itorii adev\u0103ra\u0163i ai Ortodoxiei din Mi\u015fcarea Legionar\u0103. De aceea, trebuie cercetat\u0103 \u0219i aleas\u0103 cu mult\u0103 aten\u0163ie, cu mult\u0103 grij\u0103, via\u021ba \u0219i m\u0103rturisirea ortodox\u0103 curat\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 a membrilor Mi\u015fc\u0103rii, care, a\u0219a cum spuneau mul\u021bi preo\u021bi \u0219i istorici, a fost infectat\u0103 apoi, a fost parazitat\u0103 \u0219i virusat\u0103 de vanitatea omeneasc\u0103 ce a f\u0103cut s\u0103 fie def\u0103imat\u0103 calea cre\u015ftin\u0103 a iubirii de Dumnezeu \u015fi de \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Totodat\u0103, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een anii 1940, existau \u00een Rom\u00e2nia mai multe curente ideologice. \u015ei anume era, s\u0103 zicem, curentul moderat na\u021bionalist cre\u0219tin rom\u00e2nesc de tr\u0103ire \u015fi m\u0103rturisire a dreptei-credin\u0163e \u015fi a iubirii de neam. Erau apoi extremi\u015ftii, na\u0163ionali\u015ftii fileti\u0219ti, care mergeau p\u00e2n\u0103 la exterminarea sau anularea calit\u0103\u0163ii celorlal\u0163i. Era, pe de alt\u0103 parte, \u015fi un curent de mole\u015feal\u0103, adic\u0103 de nerecunoa\u015ftere \u015fi nerecuno\u015ftin\u0163\u0103 a valorilor na\u0163ionale \u015fi cre\u015ftine, care b\u0103tea \u00eencet-\u00eencet spre materialism \u015fi ateism. \u015ei pe fondul acestei r\u0103t\u0103ciri \u0219i r\u0103ciri spirituale \u0219i ideologice, s\u0103 zic, a acestui curent majoritar a putut prinde teren comunismul, odat\u0103 cu aducerea \u0219i impunerea lui for\u021bat\u0103 din Rusia, nu de c\u0103tre ru\u015fi, ci de c\u0103tre bol\u015fevicii anticre\u0219tini care aveau nu doar ideile, ci \u00een mare parte \u0219i na\u0163ionalitatea lui Marx, Engels \u015fi Lenin. \u015etim bine, potrivit documentelor istorice \u00eenc\u0103 existente<\/a>[2], c\u0103 atunci c\u00e2nd au venit din Uniunea Sovietic\u0103 \u0219i s-au \u201estabilit\u201d \u00een Romania, comuni\u0219tii bol\u0219evici au \u00eenfiin\u0163at un guvern \u00een care peste 80% dintre membrii lui erau evrei; \u015fi \u015feful Siguran\u0163ei Statului, conduc\u0103torii Ministerelor de Interne \u015fi al Ap\u0103r\u0103rii erau evrei. Ace\u0219ti bol\u0219evici anticre\u0219tini, folosindu-se de \u201ecozi de topor\u201d luate dintre localnicii tr\u0103d\u0103tori, vanito\u0219i \u0219i servili, au purces la cel mai oribil genocid la adresa valorilor rom\u00e2ne\u015fti, a personalit\u0103\u0163ilor \u0219i a ideilor lor ancorate \u00een credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u015fi \u00een iubirea de \u0163ar\u0103<\/a>[3]. Ei au aplicat ceea ce \u00een Protocoalele (\u00een\u021belep\u021bilor Sionului) binecunoscute \u015fi \u00een Talmud exist\u0103, adic\u0103 acest \u00eendemn: \u201epe cel mai bun dintre neevrei, ucide-l!\u201d<\/a>[4]. A\u015fa au f\u0103cut cu toat\u0103 elita culturii, a spiritualit\u0103\u0163ii \u0219i a d\u0103ruirii \u00eentre rom\u00e2ni, dup\u0103 ce au venit \u00een anul 1945 la putere \u00een Rom\u00e2nia. A\u0219a au fost aresta\u0163i, tortura\u021bi, reeduca\u021bi \u0219i martiriza\u021bi<\/a>[5] cei mai lumina\u0163i tr\u0103itori \u015fi M\u0103rturisitori ai credin\u0163ei \u00een Iisus Hristos \u015fi ai iubirii de neam, mul\u021bi dintre ei fiind tineri studen\u021bi, cura\u021bi, inteligen\u021bi \u0219i cu un caracter frumos.<\/p>\n

S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu sunt vorbe goale, iubirea de neam este o stare fireasc\u0103 pe care trebuie s\u0103 o avem cu to\u0163ii, indiferent dac\u0103 locuim \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een afara ei. Este atitudinea de recuno\u015ftin\u0163\u0103 fireasc\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eenainta\u015fii no\u015ftri: p\u0103rin\u0163i, bunici, str\u0103mo\u015fi, cei care ne-au transmis dreapta-credin\u0163\u0103 \u015fi valorile rom\u00e2ne\u015fti: omenia, cuviin\u0163a, umorul, dorul, folclorul, dreapta-socoteal\u0103 sau \u00een\u0163elepciunea. Aceste valori ne-au venit de la ni\u015fte oameni, de la str\u0103mo\u0219i, n-au c\u0103zut direct din Cer; noi nu suntem f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini pe p\u0103m\u00e2nt, ci r\u0103d\u0103cinile noastre sunt \u00een ei \u015fi e firesc s\u0103 ne cultiv\u0103m \u0219i ar\u0103t\u0103m din genera\u021bie \u00een genera\u021bie iubirea \u0219i recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de ei, prelu\u00e2nd \u0219i \u00eembog\u0103\u021bind, la r\u00e2ndul nostru, patrimoniul spiritual \u0219i material na\u021bional mo\u0219tenit de la ei.<\/p>\n

A\u015fa c\u0103, dac\u0103 cercet\u0103m bine lucrurile, suntem nu numai datori, ci \u015fi obliga\u0163i s\u0103-i pomenim \u00eenaintea lui Dumnezeu pe ace\u015fti \u00eenainta\u015fi care s-au jertfit \u00een temni\u0163ele, \u00een lag\u0103rele \u015fi prigoanele comuniste, dar ale c\u0103ror jertfe au dat roade \u015fi vor da \u00een continuare. Pe m\u0103sur\u0103 ce \u015fi noi ne vom ar\u0103ta recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de ei, pe m\u0103sur\u0103 ce ei vor ajunge cunoscu\u0163i \u015fi la al\u0163ii, rug\u0103ciunea noastr\u0103 c\u0103tre ei \u015fi mijlocirea lor la Dumnezeu pentru noi vor cre\u015fte. Astfel va cre\u015fte unitatea noastr\u0103 \u015fi starea de solidaritate dintre noi \u015fi ei, chiar dac\u0103 ei nu mai sunt la vedere \u015fi chiar dac\u0103 ei nu au morm\u00e2nt: Mircea Vulc\u0103nescu, P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor, \u0219i al\u021bi zeci, sute \u0219i poate mii de M\u0103rturisitori omor\u00e2\u0163i \u00een temni\u0163ele comuniste \u015fi \u00eengropa\u0163i pe cine-\u015ftie-unde, numai Dumnezeu \u015ftie unde sunt cinstitele lor oseminte. Fiind vii cu sufletul<\/a>[6], ace\u015ftia se roag\u0103 pentru noi to\u0163i, \u015fi de aceea \u0219i noi trebuie s\u0103 facem tot ce \u0163ine de noi ca jertfa lor s\u0103 fie cunoscut\u0103 \u015fi ca atitudinea noastr\u0103 de rug\u0103ciune \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ei s\u0103 fie c\u00e2t mai vizibil\u0103 \u00een spa\u021biul public.<\/p>\n

Ace\u0219ti m\u0103rturisitori ai lui Iisus Hristos au fost, a\u0219adar, \u015fi tr\u0103itori ai Lui, au fost oameni \u00eenainta\u0163i \u00een credin\u0163\u0103, oameni care au vorbit din preaplinul inimii lor \u015fi care ne-au zidit \u015fi pe noi, \u015fi zidesc pe cei care vin dup\u0103 noi. Cu c\u00e2t devin ei mai cunoscu\u0163i, cu at\u00e2t devenim \u015fi noi mai str\u00e2ns uni\u0163i cu ei. \u015ei s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 este important ca noi s\u0103 cre\u015ftem \u00een aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 eclezial\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, pentru c\u0103 \u00eenaintea lui Dumnezeu vom merge cu tot neamul nostru la judecat\u0103, \u015fi ace\u015fti st\u00e2lpi \u015fi Sfin\u0163i ai neamului nostru vor mijloci pentru m\u00e2ntuirea neamului nostru, pentru m\u00e2ntuirea rom\u00e2nilor de pretutindeni \u015fi din toate timpurile.<\/p>\n

Acestea sunt ni\u015fte lucruri generale. Prigoana \u00eempotriva Bisericii pe care au ini\u0163iat-o \u015fi au desf\u0103\u015furat-o uciga\u015fii \u015fi ur\u00e2torii lui Iisus Hristos n-a fost numai asupra acestor mari st\u00e2lpi ai credin\u0163ei, \u015fi anume \u00een temni\u0163e \u015fi \u00een lag\u0103re. \u015eti\u0163i bine cum era atunci, c\u0103 poate mul\u0163i dintre dumneavoastr\u0103 a\u0163i trecut prin perioada comunist\u0103, c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi \u00eenv\u0103\u0163am cu to\u0163ii la lumina l\u0103mpii sau a lum\u00e2n\u0103rii, c\u00e2nd curentul era deschis doar dou\u0103 ore pe zi, c\u00e2nd frigul, s\u0103r\u0103cia \u015fi \u00eenfometarea erau metodele de \u00eenfrico\u0219are \u0219i maltratare psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 a popula\u0163iei \u00eentregi. S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 Lenin<\/a>[7], demult, pe la anii 1917-1918, spunea c\u0103 un popor, ca s\u0103 fie dominat de ei, adic\u0103 de comuni\u015fti, trebuie s\u0103 fie suficient de s\u0103n\u0103tos c\u00e2t s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi suficient de bolnav c\u00e2t s\u0103 nu se r\u0103zvr\u0103teasc\u0103, adic\u0103 suficient de bolnav, de s\u0103r\u0103cit, dezbinat \u0219i sl\u0103bit, de f\u0103cut neputincios \u0219i de speriat \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu se poat\u0103 r\u0103scula \u00eempotriva \u201esistemului\u201d. \u015ei poate c\u0103 a\u021bi citit sau a\u0163i \u0219i cunoscut pe viu ce stare de nesolidaritate era \u0219i la noi \u00eenainte de revolu\u021bia din 1989, c\u00e2nd oamenii, de\u0219i sufereau \u00een mas\u0103 \u0219i erau nemul\u021bumi\u021bi, totu\u0219i nu erau uni\u0163i. Plus c\u0103 te mai temeai \u0219i de turn\u0103torii din jurul t\u0103u, sau uneori chiar din casa ta\u2026 \u00cemi amintesc o glum\u0103 politic\u0103, o glum\u0103 trist\u0103 de altfel, dar adev\u0103rat\u0103. Se spune c\u0103 era un congres interna\u0163ional de c\u00e2ini, \u015fi c\u00e2inele american, bine-f\u0103cut, gras, zice: \u201eLa noi \u00een \u0163ar\u0103 se g\u0103se\u015fte de m\u00e2ncare peste tot, po\u021bi s\u0103 latri c\u00e2t vrei, te plimbi c\u00e2t vrei, totul e bine.\u201d. C\u00e2inele din Uniunea Sovietic\u0103 zice: \u201eLa noi \u00een \u0163ar\u0103 se g\u0103se\u015fte de m\u00e2ncare, dar nu po\u0163i s\u0103 latri, nuu prea po\u0163i s\u0103 latri.\u201d. Iar c\u00e2inele din Rom\u00e2nia zise: \u201eLa noi \u00een \u021bar\u0103, nici de m\u00e2ncat nu g\u0103se\u015fti, nici de l\u0103trat nu po\u0163i, dar e o m\u00e2r\u00e2ial\u0103 \u00eentre noi, aiii!\u201d. Asta reflecta starea de lucruri din Rom\u00e2nia \u00eenainte de perioada anilor \u201990.<\/p>\n

S\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 teroarea era \u0219i este principalul mod de \u00eengenunchere a oamenilor, de\u0219i uneori se folose\u0219te \u0219i opusul ei, pl\u0103cerea, pentru sl\u0103birea voin\u021bei \u0219i a discern\u0103m\u00e2ntului oamenilor. Dar cel mai mult se folose\u0219te teroarea \u0219i tortura sub toate aspectele: alimentar, educa\u0163ional, economic, etc. Tortura fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 era \u0219i este, repet, metoda bol\u0219evic\u0103 de anulare a demnit\u0103\u0163ii omene\u015fti. \u015ei aceast\u0103 teroare a fost aplicat\u0103 \u0219i se aplic\u0103 \u00eenc\u0103 nu doar \u00een lag\u0103re concentra\u021bionare \u015fi \u00een temni\u0163e m\u0103rginite, ci \u015fi la nivel na\u0163ional, ba chiar suprana\u0163ional. Toate popoarele ortodoxe, de fapt toate \u0163\u0103rile din Estul Europei, au trecut prin aceast\u0103 experien\u0163\u0103 trist\u0103 \u0219i traumatizant\u0103. \u015ei s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 nu numai la noi \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een Rusia majoritatea conduc\u0103torilor erau iudei \u015fi iudaiza\u0163i, ci erau anticre\u015ftini dup\u0103 \u00eenainta\u015fii de trup \u015fi \u00een celelalte \u0163\u0103ri. Am vorbit cu mai mul\u0163i studen\u0163i str\u0103ini, colegi \u0219i prieteni de-ai no\u015ftri care m\u0103rturisesc la fel c\u0103 cei care au fost promotorii comunismului \u00een celelalte \u0163\u0103ri fost-comuniste n-au fost de na\u0163ionalitatea \u0163\u0103rilor respective\u2026<\/p>\n

Acum, dup\u0103 cum se vede, e greu \u015fi va fi mai greu, bine\u00een\u0163eles, pentru c\u0103 tot \u00een m\u00e2na lor au ajuns puterea \u0219i banii lumii\u2026 Iar noi am ajuns precum grecii, doar c\u0103 grecii spun pe fa\u0163\u0103 \u00een diverse emisiuni televizate c\u0103 sunt datori la evrei, la Consiliul \u201eEvreopei\u201d, la F.M.I. \u015fi la Banca Mondial\u0103 \u2013 Troica, a\u015fa o numesc ei. Au curajul s\u0103 spun\u0103 \u00een dezbateri televizate \u0219i \u00een mass-media aceste lucruri. Iar ei, st\u0103p\u00e2nii lumii, deja aplic\u0103 \u0219i vor aplica \u00een \u0219i mai multe \u021b\u0103ri, la fel, aceea\u015fi metod\u0103 de tortur\u0103 \u00een mas\u0103, de \u00eengenunchere, de \u00eenfometare, de s\u0103r\u0103cire, de control, de urm\u0103rire ca \u015fi \u00een vremea comunist\u0103, numai c\u0103 la un nivel mai mare, mai vast, globalist.<\/p>\n

De aceea noi nu doar c\u0103 trebuie s\u0103 cinstim, dar avem mereu de \u00eenv\u0103\u0163at din jertfa \u00eenainta\u015filor no\u015ftri, tocmai ca s\u0103 ne \u00eent\u0103rim pentru vremurile care vin. Nu trebuie s\u0103 ne speriem, ci s\u0103 vedem \u00een toate pronia lui Dumnezeu, Care a r\u00e2nduit s\u0103 avem \u00eenaintea noastr\u0103 ni\u015fte f\u0103clii luminoase, ni\u015fte st\u00e2lpi care nu au cedat compromisurilor cu diavolul (\u015fi cu slujitorii lui uciga\u0219i), care au fost \u015fi sunt repere \u00een continuare pentru noi to\u0163i, de la vl\u0103dic\u0103 p\u00e2n\u0103 la opinc\u0103.<\/p>\n

Domnul doctor Pavel Chiril\u0103 ne spunea c\u00e2ndva: \u201eCum descoperi dac\u0103 un p\u0103stor sau conduc\u0103tor face voia lui Dumnezeu?\u201d \u2013 un p\u0103stor, fie cleric, fie necleric, pentru c\u0103 \u015fi medicul \u015fi profesorul sunt p\u0103stori; \u015fi un simplu mirean cre\u015ftin ortodox poate fi un p\u0103stor la locul lui de munc\u0103 sau \u00een societate, pentru c\u0103 fiecare dintre cre\u015ftinii ortodoc\u015fi apar\u0163ine preo\u0163iei universale. Zice: \u201eTe ui\u021bi \u015fi vezi de cine se teme, de Dumnezeu sau de oameni, vezi cum m\u0103rturise\u015fte, cum tr\u0103ie\u015fte. E important acest criteriu, pentru c\u0103, dac\u0103 \u0163i-e fric\u0103 de Dumnezeu, vei spune adev\u0103rul chiar dac\u0103 deranjeaz\u0103 pe mul\u0163i oameni, fie mai mari, fie de l\u00e2ng\u0103 tine sau chiar de sub tine. Dar dac\u0103 te temi de oameni, atunci vei strica cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu doar ca s\u0103 te pui \u00abpe bune\u00bb cu oamenii, ca s\u0103 placi oamenilor, de fapt doar unor oameni. \u015ei asta deschide calea compromisului \u015fi a c\u0103derii.\u201d.<\/p>\n

Noi trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 mai presus de oameni este Dumnezeu, Care guverneaz\u0103 totul, \u015fi c\u0103 nimic nu se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een lume f\u0103r\u0103 \u015ftirea \u0219i \u00eeng\u0103duin\u0163a Lui. Astfel, cu aceast\u0103 atitudine au putut rezista P\u0103rin\u0163ii no\u015ftri \u2013 \u015fi a\u015fa \u00eei numesc generic pe to\u0163i \u00eenainta\u015fii no\u015ftri care au p\u0103timit \u00een temni\u0163ele comuniste. Ei \u015ftiau c\u0103 dincolo de b\u0103taia, de tortura gardienilor e pronia lui Dumnezeu, care c\u00e2ndva le va r\u00e2ndui ceva mai bun chiar \u015fi pentru tor\u021bionarii cei mai \u00eenfrico\u015f\u0103tori \u0219i mai \u00eendr\u0103ci\u021bi, dac\u0103 ei se vor poc\u0103i.<\/p>\n

Mai spun ceva, \u015fi anume c\u0103 p\u0103timitorii din temni\u0163ele comuniste au o putere mare \u00een mijlocirea lor c\u0103tre Dumnezeu, pentru c\u0103 s-au lep\u0103dat de toate grijile lume\u015fti. S-au lep\u0103dat de vanit\u0103\u0163i, s-au lep\u0103dat de propriet\u0103\u0163i, s-au lep\u0103dat de confort \u2013 totul la ei era ancorat \u00een Dumnezeu. \u015ei P\u0103rintele Sofian spunea c\u0103 \u00een vremea temni\u0163ei nu aveau alte griji dec\u00e2t s\u0103 se roage, ca s\u0103 reziste foametei, frigului din temni\u0163\u0103, b\u0103t\u0103ilor, numai la Hristos aveau n\u0103dejde \u015fi aveau sursa de putere. De aceea, aceast\u0103 r\u0103bdare a lor a fost mai mare dec\u00e2t a mucenicilor din primele secole, care erau chinui\u0163i c\u00e2teva minute, ore, poate uneori \u015fi zile. Dar P\u0103rin\u021bii no\u0219tri au fost \u00een temni\u0163\u0103 \u00eentr-o teroare psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 luni \u0219i ani de zile, \u00een b\u0103t\u0103i \u00eengrozitoare, \u0219i umilin\u0163e la care nu se g\u00e2ndise nici un om.<\/p>\n

O s\u0103-i las P\u0103rintelui ni\u015fte c\u0103r\u0163i cu m\u0103rturii din temni\u0163ele comuniste, pe care ni le-au l\u0103sat tr\u0103itori ca Dumitru Bordeianu, Ioan Ianolide, P\u0103rintele Dimitrie Bejan, Virgil Maxim, Demostene Andronescu \u015fi al\u0163i m\u0103rturisitori. V\u0103 ve\u0163i \u00eenfiora v\u0103z\u00e2nd ce lucruri oribile erau pu\u015fi s\u0103 fac\u0103, \u015fi, din nefericire, unii au cedat; \u0219i nu sunt de condamnat, c\u0103ci nu \u015ftim nici noi ce am fi f\u0103cut sub aceea\u015fi presiune. Mul\u0163i f\u0103ceau pl\u00e2ng\u00e2nd paradele acelea anticre\u015ftine, c\u00e2nd erau nu doar amenin\u0163a\u0163i cu b\u0103taia, ci chiar b\u0103tu\u0163i crunt dac\u0103 nu le f\u0103ceau\u2026<\/p>\n

Ei bine, str\u0103lucirea acestor P\u0103timitori statornici \u015fi M\u0103rturisitori ortodoc\u0219i \u00een temni\u0163ele comuniste este mare \u00eenaintea lui Dumnezeu tocmai datorit\u0103 r\u0103bd\u0103rii \u00eendelungate \u00een chinuri mari de care au dat dovad\u0103. \u015ei credem c\u0103 sunt mul\u0163i dintre ace\u015fti Sfin\u0163i p\u0103timitori, care sunt ca Sfin\u0163ii mari din vechime sau chiar mai mari dec\u00e2t cei trecu\u0163i \u00een calendare \u015fi pe care noi \u00eei cinstim cu slujbe mari, cu slujbe recunoscute \u00een \u00eentreaga Biseric\u0103. De aceea, s\u0103 avem mare recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi totu\u015fi mare sfial\u0103 fa\u0163\u0103 de jertfa lor. \u00centre ace\u015fti p\u0103timitori \u0219i m\u0103rturisitori, tr\u0103itori \u015fi rug\u0103tori ai lui Iisus Hristos, se num\u0103r\u0103 cei aresta\u0163i \u00een lotul \u201eRugul Aprins\u201d care este legat de M\u0103n\u0103stirea Antim pentru c\u0103 ei se \u00eent\u00e2lneau \u00een biblioteca m\u0103n\u0103stirii \u00eentre toamna din anul 1945 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1948, c\u00e2nd a fost interzis acest cenaclu duhovnicesc \u015fi a fost interzis\u0103 asocia\u0163ia juridic\u0103 ce purta numele \u201eRugul Aprins al Maicii Domnului\u201d.<\/p>\n

Vreau acum s\u0103 ne oprim la c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i care participau la aceste \u00eent\u00e2lniri ale \u201eRugului Aprins\u201d, \u00eent\u00e2lniri care erau ca aceste cateheze, ca aceste colocvii pe care le s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u015fi p\u0103rintele Ioan aici dup\u0103 Sf\u00e2nta Liturghie, duminica. A\u015fa aveau loc \u015fi la Antim, duminica \u015fi joia seara dup\u0103 Vecernie, c\u00e2nd mai mul\u0163i intelectuali, mai mul\u0163i preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri sau clerici de mir veneau \u00een biblioteca m\u0103n\u0103stirii \u015fi dezb\u0103teau subiecte legate de via\u0163a duhovniceasc\u0103 \u0219i cultura cre\u0219tin\u0103. \u00cen dosarul de condamnare al acestor participan\u0163i la \u00eentrunirile \u201eRugului Aprins\u201d, acuza\u0163ia principal\u0103 era cea de complot \u00eempotriva statului sau de manifest\u0103ri du\u015fm\u0103noase la adresa regimului politic muncitoresc. Asta era justificarea scriptic\u0103 a persecu\u0163iei acestor credincio\u015fi cre\u015ftini ortodoc\u015fi erudi\u0163i, a acestor f\u0103clii ale Bisericii \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti. Dar la \u201eRugul Aprins\u201d nu s-au dezb\u0103tut niciodat\u0103 probleme politice sau, cel pu\u0163in, de r\u0103sturnare violent\u0103 a regimului politic comunist proasp\u0103t instalat. La M\u0103n\u0103stirea Antim, \u00een vremea aceea era stare\u0163 P\u0103rintele Vasile Vasilache, care, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Haralambie Vasilache, era de loc din jude\u021bul Vaslui. Au venit \u015fi s-au stabilit \u00een M\u0103n\u0103stirea Antim, \u015fi au p\u0103timit \u015fi ei \u00een temni\u0163ele comuniste, P\u0103rintele Haralambie d\u00e2ndu-\u015fi via\u0163a \u00een m\u00e2inile Domnului Iisus Hristos la Gherla. Dar voiam s\u0103 spun c\u0103 P\u0103rintele Vasile Vasilache, \u00een calitate de Stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Antim, a ocrotit aceast\u0103 mi\u015fcare, aceast\u0103 efervescen\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 \u015fi a acoperit-o cu \u00een\u0163elepciunea sa \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ilor. Trei ani \u015fi jum\u0103tate participan\u021bii au discutat, au dezb\u0103tut probleme duhovnice\u015fti \u00een aceste \u00eent\u00e2lniri ale \u201eRugului Aprins\u201d. \u201eRugul Aprins\u201d este numele generic sub auspiciile c\u0103ruia s-a f\u0103cut \u0219i o asocia\u0163ie, cu statut juridic, dar care urm\u0103rea ca fiecare membru, fiecare participant la aceste \u00eentruniri, \u00a0s\u0103 sporeasc\u0103 \u00een via\u0163a duhovniceasc\u0103.<\/p>\n

De unde vine numele de \u201eRugul Aprins\u201d? De la vederea Sf\u00e2ntului Prooroc Moise pe Muntele Sinai a unui rug care ardea \u015fi nu se mistuia. Acest rug arz\u00e2nd este simbol al Maicii Domnului, este o profe\u0163ie a Maicii Domnului, care a fost cuprins\u0103 de focul Duhului Sf\u00e2nt \u015fi \u015fi-a p\u0103strat fecioria \u015fi \u00eenainte \u015fi \u00een timpul \u015fi dup\u0103 na\u015fterea M\u00e2ntuitorului Hristos. \u00cen icoana Maicii Domnului \u201eRugul Aprins\u201d este reprezentat\u0103 Maica Domnului \u00een centru \u00eentre dou\u0103 romburi, unul verde \u015fi unul ro\u015fu. Verdele simbolizeaz\u0103 pururea-fecioria ei, iar ro\u015ful simbolizeaz\u0103 flac\u0103ra Duhului Sf\u00e2nt. De asemenea, \u201eRugul Aprins\u201d este un simbol al rug\u0103ciunii inimii, al rug\u0103ciunii ne\u00eencetate care se s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een inim\u0103 \u015fi, de\u015fi focul Duhului Sf\u00e2nt o cuprinde, ea continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 bat\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 lume, \u00eens\u0103 str\u0103b\u0103tut\u0103 de Duhul Sf\u00e2nt, care o face s\u0103 strige c\u0103tre Dumnezeu: \u201eAvva!\u201d, adic\u0103 \u201eP\u0103rinte!\u201d.<\/p>\n

De aceea P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor<\/strong>, pe numele s\u0103u de mirean Alexandru Teodorescu, a pus toate \u00eent\u00e2lnirile \u015fi dezbaterile ce aveau loc sub acest nume \u0219i simbol al \u201eRugului Aprins\u201d, pentru c\u0103 cele mai multe discu\u0163ii erau despre rug\u0103ciunea lui Iisus, despre felul cum o putem dob\u00e2ndi \u015fi o putem tr\u0103i. Dar cine a fost P\u0103rintele Daniil, \u00eentemeietorul acestei mi\u015fc\u0103ri duhovnice\u015fti? A fost un om foarte citit, un om de o erudi\u0163ie genial\u0103, de o sclipire \u015fi de o t\u0103rie duhovniceasc\u0103 uluitoare. A tr\u0103it \u015faizeci \u0219i \u0219ase de ani pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eentre 24 decembrie 1896 \u015fi 17 noiembrie 1962. S-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de magistra\u0163i \u00een Ploie\u015fti, unde a \u015fi dob\u00e2ndit credin\u0163a de la mama lui \u015fi unde \u015fi-a \u00eent\u0103rit-o \u00een perioada liceului, c\u00e2nd un profesor de Filosofie \u00eel \u00eendemna s\u0103 caute \u00eentotdeauna la ad\u00e2nc, s\u0103 nu se mul\u0163umeasc\u0103 nici \u00een credin\u0163\u0103, nici \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 cu suprafa\u0163a lucrurilor (adic\u0103 s\u0103 repete sau s\u0103 recite a\u015fa, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceea ce vede, \u015fi la Biseric\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a gnostic\u0103, \u00een via\u0163a de cunoa\u015ftere), ci s\u0103 aprofundeze, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 totdeauna totul, a\u0219a \u00eel \u00eendemna acest profesor, pe care el \u00eel recunoa\u015fte mai t\u00e2rziu ca pe unul dintre formatorii lui. \u00cen anul 1922, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial c\u00e2nd el a fost subofi\u0163er trimis pe front, P\u0103rintele Daniil s-a \u00eenscris la Facultatea de Belle-Arte, doi ani studiind grafica \u015fi pictura. Dar a renun\u0163at la ea, particip\u00e2nd la cursuri la Facult\u0103\u0163ile de Teologie, de Filosofie, Drept \u015fi Litere, dob\u00e2ndind, ca \u015fi Eminescu, o mare cultur\u0103 \u015fi o cuprindere \u00een\u0163eleg\u0103toare foarte larg\u0103, precum \u015fi o u\u015furin\u0163\u0103 \u00een a-\u015fi manifesta ideile, verbal \u015fi \u00een scris. A\u015fa, \u00een anul 1925 a lansat primul volum de versuri numit Comornic<\/em>, poezii frumoase \u015fi \u00een care putem recunoa\u015fte stilul de mai t\u00e2rziu al unui poet genial. El a \u015fi fost premiat de Funda\u0163ia Regal\u0103, \u015fi cartea sa a \u015fi fost tip\u0103rit\u0103 la editura Funda\u0163iei Regale. \u00cen anul 1927 compune primul Acatist \u00een versuri dup\u0103 ritmul \u015fi rima greceasc\u0103, a\u015fa cum este regula \u00een imnografia greceasc\u0103: troparele sunt \u00een versuri \u015fi \u00een ni\u015fte m\u0103suri foarte precise de num\u0103r de silabe. A\u015fa a scris el Acatistul Sf\u00e2ntului Dimitrie Basarabov<\/em>. A primit binecuv\u00e2ntarea Sf\u00e2ntului Sinod \u015fi totodat\u0103 recomandarea de a fi citit \u00een fiecare biseric\u0103 din cuprinsul Patriarhiei Rom\u00e2ne. Important este c\u0103 P\u0103rintele Daniil, \u00eenc\u0103 de atunci, a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 o sintez\u0103 \u00eentre teologie \u015fi poezie, pe de-o parte ridic\u00e2nd poezia la nivelul cel mai \u00eenalt, \u015fi anume al rug\u0103ciunii, iar pe de alt\u0103 parte duc\u00e2nd expresia rug\u0103ciunii la perfec\u0163iune, adic\u0103 la poezie. Cine a mai compus multe rug\u0103ciuni \u00een versuri, mai \u015fti\u0163i? Sf\u00e2ntul Grigorie Teologul, acum dou\u0103 zile pr\u0103znuit, care are mii de versuri, mii de rug\u0103ciuni \u015fi doxologii oferite lui Dumnezeu \u00een forma cea mai \u00eenalt\u0103 de exprimare, \u015fi anume \u00een poezie. \u00cen anul 1929, P\u0103rintele Daniil, la v\u00e2rsta de treizeci \u015fi trei de ani, adic\u0103 la jum\u0103tatea vie\u0163ii sale p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, face o c\u0103l\u0103torie \u00een Sf\u00e2ntul Munte Athos, pe care o prelunge\u015fte de la dou\u0103-trei luni p\u00e2n\u0103 la opt luni. \u00cen aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00eent\u00e2lne\u015fte mul\u0163i p\u0103rin\u0163i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi\u021bi, rug\u0103tori, oameni smeri\u0163i \u2013 ba chiar, el, care avea o oarecare m\u00e2ndrie intelectual\u0103, spune c\u0103 a fost cople\u015fit de smerenia \u015fi ascultarea deplin\u0103 cu care ni\u015fte c\u0103lug\u0103ri erudi\u0163i, cu dou\u0103-trei facult\u0103\u0163i, de la o m\u0103n\u0103stire athonit\u0103, \u00eel slujeau pe Stare\u0163ul care st\u0103tea paralizat la pat \u015fi care doar \u015foptit le spunea ce s\u0103 fac\u0103 fiecare. El a observat \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 \u00een aceast\u0103 slujire jertfelnic\u0103, \u00een aceast\u0103 ascultare necondi\u0163ionat\u0103 st\u0103 cheia adev\u0103ratului progres duhovnicesc.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a revenit din Athos, el a consemnat \u00een dou\u0103 c\u0103rticele experien\u0163a lui din \u00een Sf\u00e2ntul Munte, dar mai important a fost, nu doar c\u0103 el a aprofundat credin\u0163a \u00een partea ei mistic\u0103, adic\u0103 \u00een ascultare \u0219i \u00een ad\u00e2ncirea rug\u0103ciunii lui Iisus, ci c\u0103 a dorit s\u0103 fac\u0103 \u015fi el c\u00e2t mai mult ca s\u0103-L vad\u0103 pe Dumnezeu, s\u0103-L cunoasc\u0103 nemijlocit pe Dumnezeu. \u015ei \u00een felul acesta, \u00een anul 1932 a \u00eenfiin\u0163at o revist\u0103, Floarea de foc<\/em> se chema, \u00een paginile c\u0103reia a adunat scrieri ale multor intelectuali rom\u00e2ni importan\u0163i din acea vreme, chiar \u015fi Mircea Eliade \u015fi Emil Cioran au scris la \u00eenceput acolo, \u00een paginile revistei lui. Petru Comarnescu, Nichifor Crainic, Ion Marin Sadoveanu, Anton Dimitriu, Vasile Voiculescu erau \u015fi ei prezen\u0163i \u00een aceste pagini ale revistei lui, \u015fi mai t\u00e2rziu vom vedea c\u0103 unii dintre ace\u015fti intelectuali au continuat colaborarea cu P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor \u015fi \u00een cadrul \u201eRugului Aprins\u201d, \u015fi dup\u0103 aceea. La 1 decembrie 1933 tip\u0103re\u015fte primul cotidian cre\u015ftin din Rom\u00e2nia \u2013 deci iat\u0103 cu c\u00e2t timp \u00eenaintea ziarului \u201eLumina\u201d apare acest ziar, numit Credin\u0163a<\/em>, el fiind director, semn\u00e2nd articolele sub pseudonimul Sandu Tudor, ca mirean. \u00cen fiecare zi el scria c\u00e2te un editorial \u015fi un articol, aduc\u00e2nd colaboratori importan\u0163i \u015fi pe al\u0163i P\u0103rin\u0163i importan\u0163i din Biseric\u0103 \u015fi pe al\u0163i intelectuali. Avea \u015fi o pagin\u0103 de catehez\u0103, de catehism cre\u015ftin ortodox. Deci iat\u0103 c\u0103 el s-a str\u0103duit s\u0103 ofere oamenilor aceast\u0103 perspectiv\u0103 de \u00een\u0163elegere a lumii care este cea cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103. Nu sc\u0103pa \u00eens\u0103 de analiza vigilent\u0103 \u015fi virulent\u0103 a lui nici un fenomen sau eveniment social, politic sau economic care avea loc \u00een \u0163ar\u0103. \u00cens\u0103 toate aceste tulbur\u0103ri \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri sociale sau ideologice, P\u0103rintele Daniil le interpreta, le analiza \u015fi le oferea solu\u0163ia \u00een cheie cre\u015ftin-ortodox\u0103. Adic\u0103 \u00een \u00een\u0163elegerea pe care o ofer\u0103 prezen\u0163a lui Iisus Hristos \u015fi lucrarea Lui \u00een Biseric\u0103 \u015fi \u00een lume. Nu c\u0103uta solu\u0163ii f\u0103r\u0103 Iisus Hristos \u015fi f\u0103r\u0103 Biseric\u0103, solu\u0163ii care duc la degradarea omului \u015fi a societ\u0103\u0163ii, cum vedem ast\u0103zi c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103. P\u0103rintele Daniil a semnalat exager\u0103rile \u015fi extremismul la care poate duce comunismul, \u00eenc\u0103 de pe atunci. La fel, \u015fi extremismul na\u0163ionalist a fost comb\u0103tut de el. El nu a fost legionar, a fost cre\u015ftin ortodox, a fost un intelectual de prim\u0103-m\u00e2n\u0103, a\u015f zice un alt Eminescu al secolului 20 pe care l-au avut publicistica \u015fi poezia rom\u00e2neasc\u0103. S\u0103 citi\u0163i Acatistul \u201eRugului Aprins\u201d<\/em> compus de P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor, \u015fi dac\u0103 ve\u0163i rezista un condac \u015fi un icos f\u0103r\u0103 dic\u0163ionar \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunte\u0163i preg\u0103ti\u0163i s\u0103-l cunoa\u015fte\u0163i mai bine.<\/p>\n

Dar pe l\u00e2ng\u0103 con\u0163inutul \u015fi \u00een\u0163elesul ad\u00e2nc al imnurilor lui, P\u0103rintele Daniil folose\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi arat\u0103 \u0219i sensibilitatea lui extraordinar\u0103. \u00cen anul 1938, Octavian Goga, pe atunci ministru al Cultelor \u015fi Culturii, \u00eei interzice s\u0103 mai publice \u015fi ziarul Credin\u0163a<\/em> este scos \u00een ilegalitate. Curentul comunist \u00eencepe deja s\u0103 se strecoare printre intelectualii vremii, \u015fi mul\u0163i s-au molipsit de aceste oferte ale ateilor \u0219i ateismului. \u00cen anul 1940, c\u00e2nd \u00eencepe r\u0103zboiul, P\u0103rintele Daniil a fost deta\u015fat pe front fiind subofi\u0163er, chiar a condus o unitate militar\u0103 de motomecanizate de l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. Nu \u0219tim precis motivele pentru care a fost arestat, dar Ministerul Ap\u0103r\u0103rii a intervenit \u015fi l-a eliberat. A fost arestat \u00een acel exces de zel al dictaturii carliste, care c\u0103uta du\u015fmani \u015fi unde nu erau.<\/p>\n

\u00cen anul 1944, dup\u0103 ce se termin\u0103 r\u0103zboiul, P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor avea o avere considerabil\u0103, chiar \u015fi avion personal, \u015fi, \u00een urma unui zbor deasupra M\u0103rii Negre, a avut un accident \u00een aer, avionul s-a pr\u0103bu\u015fit de la circa doi kilometri altitudine. \u0218i \u00een acea c\u0103dere el se ruga la Dumnezeu cu mai mult\u0103 t\u0103rie dec\u00e2t oric\u00e2nd\u2026 \u0218ti\u0163i c\u0103 disperarea te deta\u015feaz\u0103 de orice ag\u0103\u021bare de lucrurile exterioare \u015fi \u00ee\u0163i d\u0103 aripi rug\u0103ciunii. Ei bine, P\u0103rintele Daniil n-a murit; avionul s-a pr\u0103bu\u015fit, s-a rupt \u00een buc\u0103\u0163i, dar el a c\u0103zut \u00een mare \u015fi a rezistat o noapte \u00eentreag\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fie ajutat de nimeni, doar plutind singur, \u00eenot\u00e2nd. Spre diminea\u0163\u0103, pe c\u00e2nd se lumina, a v\u0103zut o bucat\u0103 din aripa avionului, de care s-a prins, iar peste c\u00e2teva ore a putut fi recuperat de un echipaj de salvare. Apoi el \u0219i-a v\u00e2ndut toat\u0103 averea, c\u0103ci avea dou\u0103 case pe Calea Victoriei \u0219i o ma\u015fin\u0103, \u015fi cu banii aceia a restaurat M\u0103n\u0103stirea Antim, a reparat turlele \u015fi chiliile, \u015fi a venit ca frate \u00een ob\u015ftea M\u0103n\u0103stirii Antim. Doar biblioteca, doar c\u0103r\u0163ile lui \u015fi le-a p\u0103strat \u015fi le-a adus \u00een chilia care era deasupra intr\u0103rii, \u00een clopotni\u0163\u0103. A fost cineva la Antim? Deasupra tunelului intr\u0103rii din clopotni\u021b\u0103, unde sunt arcadele acelea, este o chilie, acum este \u00een restaurare \u2013 acolo a vie\u0163uit P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor trei ani \u015fi jum\u0103tate, acolo mai st\u0103tea uneori de vorb\u0103 cu P\u0103rintele Sofian Boghiu, cu P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae, cu prietenul lui, Alexandru Mironescu, unul dintre marii cercet\u0103tori \u015fi profesori universitari \u00een domeniul chimiei. Fiul acestuia, \u0218erban Mironescu, era student la Arhitectur\u0103, \u015fi venea \u015fi el la \u00eent\u00e2lnirile cu P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor de la Antim.<\/p>\n

A\u015fa el, iat\u0103, venind la Antim ca frate ascult\u0103tor, \u00eembr\u0103c\u00e2nd haina monahal\u0103, a chemat la \u00eent\u00e2lnirile \u201eRugului Aprins\u201d pe prietenii lui, colaboratori ai ziarului Credin\u0163a<\/em> \u015fi ai revistei Floarea de foc<\/em>, a\u015fa \u00eenc\u00e2t pomenim acum pe mai mul\u0163i dintre clericii \u015fi intelectualii care veneau la \u00eent\u00e2lnirile \u201eRugului Aprins\u201d: Mitropolitul Tit Simedrea<\/strong>, fratele \u0219i mai t\u00e2rziu Arhimandritul Andrei Scrima<\/strong>, Leonida devenit mai t\u00e2rziu Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103<\/strong>, P\u0103rintele Bartolomeu Valeriu Anania<\/strong>, mai t\u00e2rziu Mitropolitul Clujului, P\u0103rintele Sofian Boghiu<\/strong>, mai t\u00e2rziu Stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Antim timp de treizeci de ani, P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong>, de asemenea duhovnic al M\u0103n\u0103stirii Antim vreme \u00eendelungat\u0103, P\u0103rintele Benedict Ghiu\u015f<\/strong>, cel care a fost ales de Sinodul BOR ca Episcop pentru Basarabia, dar a fost respins de Direc\u0163ia Cultelor, adic\u0103 de securi\u015fti, P\u0103rintele Roman Braga<\/strong>, P\u0103rintele Felix Dubneac<\/strong>, veni\u0163i \u015fi ei din Basarabia, pictori \u015fi c\u00e2nt\u0103re\u0163i biserice\u0219ti foarte buni, P\u0103rintele Dumitru St\u0103niloae<\/strong>, cel mai luminat teolog ortodox din secolul 20, P\u0103rintele Arsenie Papacioc<\/strong>, pe care \u00eel \u015fti\u0163i cu to\u0163ii. Tot la Antim a primit tunderea \u00een monahism \u0219i P\u0103rintele Petroniu T\u0103nase<\/strong>, Stare\u0163ul Schitului Prodromu de la Sf\u00e2ntul Munte Athos. Deci iat\u0103 c\u0103 ace\u015fti P\u0103rin\u0163i, aceste personalit\u0103\u0163i ale Bisericii n-au ap\u0103rut fiecare pe un cer gol, ci au ap\u0103rut \u00eentr-o \u00eempreun\u0103-stimulare \u015fi \u00eempreun\u0103-cre\u015ftere, pe care Dumnezeu le-a r\u00e2nduit s\u0103 le tr\u0103iasc\u0103 \u00een ob\u0219tea Antimului, dar \u015fi \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor de la \u201eRugul Aprins\u201d.<\/p>\n

Dintre intelectualii mireni amintim pe poetul Vasile Voiculescu<\/strong>, scriitor \u015fi poet de mare erudi\u0163ie \u015fi de mare valoare, dar totodat\u0103 (lumea nu \u015ftie!) doctor f\u0103r\u0103-de-argin\u0163i, c\u0103ci el nu lua bani la consulta\u0163ii, ci \u00eei sf\u0103tuia pe pacien\u021bi s\u0103-i ajute pe cei s\u0103raci. De asemenea, trebuie amintit faptul c\u0103 Vasile Voiculescu a fost \u00eentemeietorul emisiunii de la radio \u201eSfatul medicului\u201d. A\u0163i ascultat-o vreodat\u0103? Era pe la \u015fase diminea\u0163a, era o emisiune ini\u0163iat\u0103 de el pentru popularizarea \u015ftiin\u0163ei medicale \u00een r\u00e2ndul oamenilor simpli. \u00cenc\u0103 pe programul Radio \u2013 Cultural, Vasile Voiculescu a \u00eentemeiat emisiunea intitulat\u0103 \u201eUniversitatea Radio\u201d care era duminica pe la pr\u00e2nz. Era un fel de ramp\u0103 de lansare a tinerilor scriitori.<\/p>\n

Apoi era profesorul Paul Constantinescu<\/strong>, compozitorul care a realizat dou\u0103 oratorii bizantine, Oratoriul bizantin de Pa\u015fti Patimile \u015fi \u00cenvierea Domnului<\/em> \u015fi Oratoriul Doamne Iisuse Hristoase, miluie\u015fte-m\u0103 pe mine, p\u0103c\u0103tosul<\/em>. Nu exist\u0103 alte crea\u0163ii \u00een muzica clasic\u0103 sau cult\u0103 cu o asemenea \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 mistic\u0103.<\/p>\n

Apoi erau scriitorii Ion Marin Sadoveanu<\/strong>, chiar \u015fi Eugen Jebeleanu<\/strong>, apoi Anton Dumitriu<\/strong>, mare filosof \u015fi logician, care a venit chemat de discipolul sau asistentul lui de la Filosofie, Andrei Scrima.<\/strong> Profesorul Alexandru Mironescu<\/strong>, cu fiul s\u0103u \u015eerban Mironescu, profesorul Gheorghe Dabija<\/strong>, \u00eentemeietorul \u015fcolii de neuro-psihiatrie din Rom\u00e2nia, conducea Spitalul 9, spitalul de boli nervoase, apoi Olga Greceanu<\/strong>, singura femeie care a avut binecuv\u00e2ntarea s\u0103 predice \u00een biseric\u0103, o pictori\u0163\u0103 \u015fi o grafician\u0103 de valoare, ucenica P\u0103rintelui Sofian. Ea a realizat \u00eempreun\u0103 cu P\u0103rintele Sofian<\/strong> icoanele \u00een mozaic din pridvorul M\u0103n\u0103stirii Antim \u015fi de pe catapeteasma de piatr\u0103 a bisericii mari din M\u0103n\u0103stirea Antim. Constantin Joja<\/strong> era \u015fi el prezent, \u015fi era \u015fi el unul din c\u0103rturarii rom\u00e2ni, de forma\u0163ie militar\u0103, din cultura interbelic\u0103.<\/p>\n

To\u0163i ace\u015fti P\u0103rin\u0163i \u015fi intelectuali veneau cu ucenicii lor, cu monahi sau cu studen\u0163i \u0219i asisten\u0163i pe care \u00eei aveau la Facultate. \u015ei \u00een cadrul acestor \u00eent\u00e2lniri de la \u201eRugul Aprins\u201d erau dezb\u0103tute mai multe teme. Cea mai important\u0103 era Rug\u0103ciunea lui Iisus, practic\u0103 \u015fi teorie<\/em>. Alta era metoda cunoa\u015fterii \u015ftiin\u0163ifice \u015fi limitele ei, certitudine \u015fi adev\u0103r, leg\u0103tura dintre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi credin\u0163\u0103. Alte subiecte erau legate de iconografia M\u00e2ntuitorului, de expresii muzicale ale teologiei ortodoxe, adic\u0103 despre imnografie. Iat\u0103, to\u0163i ace\u015fti intelectuali prezentau \u00een \u00eent\u00e2lnirile \u201eRugului Aprins\u201d c\u00e2te o tem\u0103, prezentare ce dura cam o or\u0103, dup\u0103 care urmau \u00eentreb\u0103rile. Iar P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor<\/strong> realiza \u00eentotdeauna la final o recapitulare a subiectelor dezb\u0103tute, \u015fi \u00een felul acesta se \u00eencheiau, dup\u0103 dou\u0103-trei ore, aceste \u00eent\u00e2lniri-dezbateri din cadrul bibliotecii M\u0103n\u0103stirii Antim.<\/p>\n

Men\u021bion\u0103m c\u0103 P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> \u00eempreun\u0103 cu P\u0103rintele Paulin Lecca<\/strong> au fost \u015fi ei ucenici direc\u0163i ai P\u0103rintelui Daniil \u2013 Sandu Tudor,<\/strong> \u015fi ei l-au urmat \u015fi dup\u0103 ce P\u0103rintele Daniil a plecat de la Antim \u015fi a fost numit stare\u0163 la M\u0103n\u0103stirea Crasna din Gorj sau la Rar\u0103u.<\/p>\n

\u00cen anul 1950, P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor<\/strong> a fost arestat de la M\u0103n\u0103stirea Crasna-Gorj \u015fi \u0163inut \u00een temni\u0163\u0103 doi ani de zile la Jilava \u015fi apoi la Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i intelectuali \u015fi personalit\u0103\u0163i din via\u0163a public\u0103 politic\u0103 \u015fi religioas\u0103; a p\u0103timit doi de zile, fiind \u00eenc\u0103rcat cu munci grele \u015fi umilitoare. Dup\u0103 ce s-a \u00eentors \u00een \u201952 din temni\u0163\u0103 \u0219i de la Canal, P\u0103rintele Daniil a plecat \u00een anul 1955 \u00een Moldova la M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria \u2013 \u015fi acolo cine crede\u0163i c\u0103 l-a luat sub mantie, cine a s\u0103v\u00e2r\u015fit slujba tunderii ca schimonah pentru P\u0103rintele Daniil? P\u0103rintele Ilie Cleopa, da! P\u0103rintele Ilie Cleopa l-a \u015fi recomandat Mitropolitului, \u015fi apoi P\u0103rintele Daniil a fost numit stare\u0163 la Schitul Rar\u0103u. Iar aici, la Schitul Rar\u0103u, P\u0103rintele Daniil c\u0103uta din nou monahi \u0219i mireni intelectuali care s\u0103 traduc\u0103 din c\u0103r\u0163ile Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i \u00een limba greac\u0103 \u015fi s\u0103 ofere teologiei rom\u00e2ne\u015fti comorile Ortodoxiei. Ini\u0163iativa lui nu a putut s\u0103 fie \u00eemplinit\u0103, pentru c\u0103 securi\u015ftii \u00eei risipeau \u00eentotdeauna turma, \u00eei speriau pe cei care veneau la el \u00een ob\u015fte, \u015fi de multe ori P\u0103rintele Daniil recuno\u015ftea aceast\u0103 lupt\u0103 a lui \u00een gol pentru a \u00eentemeia o ob\u015fte de c\u0103lug\u0103ri intelectuali care s\u0103 duc\u0103 credin\u0163a ortodox\u0103 mai departe, s\u0103 o fac\u0103 mai accesibil\u0103 oamenilor prin t\u00e2lcuirea \u015fi traducerea c\u0103r\u0163ilor Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i.<\/p>\n

N-a putut s\u0103 duc\u0103 el la cap\u0103t aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103, dar P\u0103rintele Patriarh Iustinian a preluat-o \u015fi a mobilizat profesorii din centrele universitare, \u015fi \u00een felul acesta au putut ap\u0103rea, \u00een timp, volumele din colec\u0163ia PSB (P\u0103rin\u021bi \u0219i Scriitori Biserice\u0219ti). Deci iat\u0103 cum Dumnezeu a lucrat dincolo de toate fr\u00e2nele puse, Dumnezeu a activat alte resurse atunci c\u00e2nd unele p\u0103reau pe terminate!<\/p>\n

La M\u0103n\u0103stirea Rar\u0103u P\u0103rintele Daniil a scris foarte mult, cele mai multe dintre scrierile lui, \u015fi a adus \u00een form\u0103 final\u0103 Acatistului \u201eRugului Aprins\u201d al Maicii Domnului<\/em>. S\u0103 citi\u0163i acest Acatist, eventual s\u0103-l c\u0103uta\u0163i \u015fi pe Internet ca s\u0103-l desc\u0103rca\u0163i, s\u0103-l citi\u0163i \u015fi o s\u0103 observa\u0163i c\u0103 e at\u00e2t de bogat \u00een sensuri, c\u0103 este at\u00e2t de plin, at\u00e2t de luminos, \u00eenc\u00e2t \u00eendr\u0103znesc s\u0103 spun c\u0103 e cea mai frumoas\u0103 poezie \u015fi rug\u0103ciune compus\u0103 \u015fi rostit\u0103 vreodat\u0103 pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului! Este o sintez\u0103 a Ortodoxiei, a teologiei ortodoxe. Acest Acatist al \u201eRugului Aprins\u201d<\/em> este, ca \u015fi icoana \u201eRugului Aprins\u201d, cea mai complex\u0103 form\u0103 poetic\u0103, respectiv iconografic\u0103, de a aduce mul\u0163umire \u015fi laud\u0103 Maicii Domnului.<\/p>\n

Adeseori P\u0103rintele Daniil se retr\u0103gea \u00een p\u0103dure ca s\u0103 se ad\u00e2nceasc\u0103 \u00een rug\u0103ciune \u015fi multor oameni le-o lua \u00eenainte c\u00e2nd veneau s\u0103-i cear\u0103 o pova\u0163\u0103 sau ajutor, spun\u00e2ndu-le problema \u0219i solu\u021bia ei. Ba, \u00eenc\u0103, este cunoscut\u0103 o minune pe care a f\u0103cut-o \u015fi pe care a m\u0103rturisit-o apoi cel care a tr\u0103it-o. \u015ei anume, un t\u00e2n\u0103r de 20 de ani, care voia s\u0103 se sinucid\u0103 \u015fi care s-a dus pe marginea unei pr\u0103p\u0103stii, dup\u0103 ce a trecut printr-un desi\u015f foarte greu, foarte mare; era \u00eentr-o mare dezn\u0103dejde. \u015ei spune c\u0103 atunci nu voia dec\u00e2t s\u0103-i fie \u015fters numele din Cartea Vie\u0163ii, at\u00e2t de mare era \u00eentristarea \u015fi sup\u0103rarea lui. Cine era acest t\u00e2n\u0103r de 20 de ani? Un t\u00e2n\u0103r care tocmai atunci aflase c\u0103 nu a fost dorit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, c\u0103 tat\u0103l \u015fi bunicul lui au c\u0103utat \u015fi s\u0103-l omoare, dar a fost ascuns \u015fi a tr\u0103it undeva \u00eentr-un sat pierdut de lume. Era fiul Principelui Nicolae, care era fiul lui Carol al II-lea, Regele Rom\u00e2niei. Acest t\u00e2n\u0103r a devenit apoi ucenicul P\u0103rintelui Daniil \u2013 Sandu Tudor, membru \u00een ob\u015ftea de la M\u0103n\u0103stirea Rar\u0103u, a p\u0103timit \u015fi el \u00een temni\u0163ele comuniste, a compus multe poezii \u015fi scrieri duhovnice\u015fti sub numele de Doinel Codreanu. Povestea c\u0103 atunci c\u00e2nd dezn\u0103dejdea lui era la maximum \u015fi voia doar s\u0103 se arunce \u00een pr\u0103pastie, s\u0103 fac\u0103 pasul acela decisiv, c\u00e2nd era o lini\u015fte de morm\u00e2nt, a sim\u0163it o m\u00e2n\u0103 pe um\u0103r \u015fi apoi o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare: era P\u0103rintele Daniil. Cum a ajuns l\u00e2ng\u0103 el, f\u0103r\u0103 zgomot, cum de s-a strecurat prin desi\u015f, cum de l-a v\u0103zut acolo ascuns \u00een r\u00e2pa aia? Nimeni nu \u015ftie. \u015ei dup\u0103 ce P\u0103rintele Daniil l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat \u015fi l-a oprit de la acest gest, t\u00e2n\u0103rul i-a devenit fiu duhovnicesc \u015fi a p\u0103timit \u015fi el, ca ucenic al P\u0103rintelui Daniil, \u00een temni\u0163ele comuniste.<\/p>\n

\u00cen anul 1958, P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor f\u0103cea destul de des vizite la Bucure\u015fti, unde se mai \u00eent\u00e2lnea cu P\u0103rintele Sofian Boghiu la M\u0103n\u0103stirea Plumbuita. Comuni\u015ftii, \u00een anul 1948, dup\u0103 ce au interzis \u00eent\u00e2lnirile de la M\u0103n\u0103stirea Antim, i-au risipit pe to\u0163i P\u0103rin\u0163ii care veneau la \u00eent\u00e2lnirile \u201eRugului Aprins\u201d. A\u015fa P\u0103rintele Sofian a fost trimis la M\u0103n\u0103stirea Plumbuita, P\u0103rintele Arsenie (Papacioc) la Neam\u0163, P\u0103rintele Benedict (Ghiu\u015f) \u015fi el tot la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. P\u0103rintele Adrian (F\u0103ge\u0163eanu) era plecat \u00een Mitropolia Olteniei. Ei bine, P\u0103rintele Daniil era urm\u0103rit, era filat, era ne\u00eencetat sub ochiul vigilent al Securit\u0103\u0163ii. Am g\u0103sit \u00een arhivele de la CNSAS m\u0103rturiile acestor informatori, care nu erau numai p\u0103durarul, portarul \u015fi, eu \u015ftiu, c\u0103ru\u0163a\u015ful care l-a condus la C\u00e2mpulung Moldovenesc ca s\u0103 ia trenul, ci erau chiar unii fra\u021bi teologi din ob\u015ftea de la M\u0103n\u0103stirea Rar\u0103u. Am recuperat din aceste m\u0103rturii ale lor idei de apologetic\u0103 ortodox\u0103 ale P\u0103rintelui Daniil. El predica \u00eentotdeauna despre netemeinicia ateismului ca ideologie, ca materialism f\u0103r\u0103 sens, \u015fi pe to\u0163i copiii care veneau \u00een pelerinaj, \u00een excursii la M\u0103n\u0103stirea Rar\u0103u, \u00eei l\u0103murea \u015fi \u00eei \u00eentorcea de pe c\u0103ile ateismului \u015fi evolu\u0163ionismului la concep\u0163ia cre\u015ftin\u0103 ortodox\u0103 despre via\u0163\u0103 \u015fi despre crea\u0163ie. Mul\u0163i dintre ace\u015fti profesori conduc\u0103tori de grup chiar \u00eei mul\u0163umeau P\u0103rintelui Daniil c\u0103 a avut timp s\u0103 stea de vorb\u0103 cu ei, c\u0103 i-a b\u0103gat \u00een seam\u0103, c\u0103 le-a descoperit aceste ad\u00e2ncuri neb\u0103nuite ale lumii, ale vie\u0163ii omene\u015fti \u015fi ale vie\u0163ii duhovnice\u015fti. C\u00e2nd \u00eent\u00e2lneau \u00een fa\u0163a lor un om de o asemenea erudi\u0163ie, de o sintez\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00eentre multe perspective, teologic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103, atunci ace\u015fti intelectuali r\u0103t\u0103ci\u0163i redeveneau membri ai Bisericii, unii se spovedeau la P\u0103rintele Daniil \u015fi deveneau ucenici ai lui, ajung\u00e2nd la r\u00e2ndul lor m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei cre\u015ftin-ortodoxe \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i \u00een comunitate.<\/p>\n

\u00centre capetele de acuzare ale P\u0103rintelui Daniil \u2013 Sandu Tudor<\/strong> care conducea mi\u015fcarea \u201eRugul Aprins\u201d era scris a\u015fa, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 el are concep\u0163ii du\u015fm\u0103noase la adresa regimului social \u015fi politic din Rom\u00e2nia, el caut\u0103 s\u0103-i aduc\u0103 pe c\u00e2\u0163i mai mul\u0163i, spuneau securi\u015ftii, la \u201emisticismul religios\u201d. \u0102sta era un termen destul de dubios \u2013 adic\u0103 spre via\u0163a mistic\u0103, spre via\u0163a de rug\u0103ciune, de \u00eent\u00e2lnire interioar\u0103, tainic\u0103, ascuns\u0103, cu Dumnezeu. \u015ei mai scriau ace\u015fti informatori \u015fi securi\u015fti care \u00eel supravegheau c\u0103 P\u0103rintele Daniil caut\u0103 \u00een toat\u0103 vremea \u015fi \u00een tot locul \u201es\u0103-\u015fi fac\u0103 acoli\u0163i\u201d, adic\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 ucenici, pentru c\u0103 el avea o a\u015fa mare putere de convingere, o a\u015fa experien\u0163\u0103 \u015fi o a\u015fa cultur\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00eei cucerea pe mul\u0163i. A fost arestat \u00eempreun\u0103 cu profesorul Alexandru Mironescu<\/strong> \u00eentr-o noapte c\u00e2nd el era la Bucure\u015fti, la profesorul Mironescu acas\u0103, la 14 iunie 1958, la v\u00e2rsta de 62 de ani. P\u0103rintele a fost arestat, iar manuscrisele lui de la Rar\u0103u au fost ridicate \u015fi depuse \u00een arhiva Securit\u0103\u0163ii spre a fi cercetate \u0219i \u201e\u00eenfierate\u201d. Ele au fost recuperate dup\u0103 revolu\u021bie, \u015fi pentru asta d\u0103m slav\u0103 lui Dumnezeu, \u015fi \u00eencet \u2013 \u00eencet ele au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 lumina tiparului la Editura \u201eChristiana\u201d \u2013 poate a\u0163i v\u0103zut cele \u0219ase volume, \u015fi anume \u201eDumnezeu \u2013 dragoste\u201d, \u201eSfin\u0163ita rug\u0103ciune\u201d, \u201eTaina Sfintei Cruci\u201d, \u201eCe este omul?\u201d, \u201eImnul Acatist la Rugului Aprins al N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu\u201d \u015fi \u201eAcatistele P\u0103rintelui Daniil \u2013 Sandu Tudor\u201d \u2013 \u015fapte fiind la num\u0103r, toate dup\u0103 rim\u0103 \u015fi ritm bizantine.<\/p>\n

A fost arestat \u0219i anchetat luni de zile, apoi \u00een procesul din 8 noiembrie 1958 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani de temni\u021b\u0103 grea \u0219i degradare civic\u0103. Dup\u0103 ce a trecut prin mai multe temni\u021be, a ajuns \u015fi la \u00eenchisoarea de la Aiud, unde P\u0103rintele Daniil a fost umilit mai mult dec\u00e2t to\u0163i de\u0163inu\u0163ii pe motiv religios sau politic. A avut lan\u0163uri la picioare cam pe toat\u0103 perioada deten\u0163iei, patru ani de zile, \u015fi adesea a fost b\u0103tut, torturat, \u00eens\u0103 el g\u0103sea resurse s\u0103 reziste chiar \u015fi \u00een acele st\u0103ri de groaz\u0103, de experien\u0163e \u2013 limit\u0103 unde era \u00eempins. Ba chiar le striga ofi\u0163erilor, securi\u015ftilor \u015fi gardienilor care \u00eel b\u0103teau c\u0103 sunt ilogici \u00een ceea ce f\u0103ceau ei. C\u00e2nd veneau de la Bucure\u015fti sau din alte centre \u00eentrebau: \u201eCum, nu te-ai lep\u0103dat de Dumnezeu, banditule?\u201d \u015ei \u00eel \u00eenjurau \u015fi \u00eel torturau, \u015fi el le spunea: \u201eVoi crede\u0163i c\u0103 Dumnezeu nu exist\u0103?\u201d \u201eDa\u201d. \u201eCrede\u0163i \u00een ra\u0163iune?\u201d \u201eDa\u201d. \u201eP\u0103i\u201d, zice, \u201esunte\u0163i ilogici, n-ave\u0163i minte, n-ave\u0163i ra\u0163iune. P\u0103i cum po\u0163i s\u0103 lup\u0163i \u00eempotriva a ceva care nu exist\u0103? Deci voi dovedi\u0163i prin aceasta c\u0103 Dumnezeu exist\u0103 \u0219i c\u0103 voi sunte\u0163i vr\u0103jma\u015fii Lui!\u201d. \u015ei aceia \u00eel luau iar la b\u0103taie\u2026<\/p>\n

A fost aruncat patru zile \u00een \u201efrigider\u201d. Era numit\u0103 \u201efrigider\u201d carcera, celula cea mai \u00eentunecat\u0103 \u015fi mai ad\u00e2nc\u0103, unde era mai tot timpul ghea\u0163\u0103 pe jos, pe betonul acela m\u00e2ncat \u015fi unde erau tot felul de mizerii. A fost aruncat acolo \u00een carcer\u0103 \u00eempreun\u0103 cu un t\u00e2n\u0103r ucenic al lui, \u015fi \u015ftiau c\u0103 cei care erau \u00een carcer\u0103 nu mai primesc nimic de m\u00e2ncare \u015fi de b\u0103ut zile \u00eentregi, tocmai ca s\u0103 fie l\u0103sa\u0163i s\u0103 moar\u0103. P\u0103rintele Daniil i-a zis profesorului Mihai R\u0103dulescu, ucenicul lui care era condamnat cu el la carcer\u0103, s\u0103 nu fac\u0103 nimic altceva dec\u00e2t ce \u00eei spune el. \u015ei s-a \u00eentins P\u0103rintele Daniil pe jos \u00een semnul crucii, cu bra\u0163ele deschise larg, cu fa\u0163a la p\u0103m\u00e2nt \u015fi i-a zis: \u201eA\u015faz\u0103-te peste mine, cu fa\u0163a \u00een sus, \u015fi roag\u0103-te \u00eempreun\u0103 cu mine!\u201d. \u015ei au \u00eenceput s\u0103 se roage cu rug\u0103ciunea lui Iisus. Profesorul Mihai R\u0103dulescu \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 doar vreo jum\u0103tate de or\u0103 a putut s\u0103 vegheze, dup\u0103 aceea nu mai \u015ftie ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu el. A auzit doar z\u0103ng\u0103nitul u\u015fii de metal \u015fi morm\u0103ielile gardienilor: \u201eHai, m\u0103, s\u0103-i ridic\u0103m \u015fi pe mor\u0163ii \u0103\u015ftia de aici\u2026\u201d. Dar c\u00e2nd au deschis u\u015fa betonul de sub ei era uscat \u015fi cald, de\u0219i ghea\u0163a era pe tot restul podelei, iar ei nu au p\u0103\u0163it nimic, nu au r\u0103cit \u015fi nici nu au avut vreo complica\u0163ie pulmonar\u0103, de\u015fi era un frig teribil acolo \u015fi nu aveau dec\u00e2t zeghea, pijamaua aceea de de\u0163inu\u0163i. Nu le-au dat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, patru zile au trecut, profesorul R\u0103dulescu nu \u015ftie cum, iar P\u0103rintele Daniil i-a spus c\u0103 nu a adormit deloc \u00een acest r\u0103stimp. Ucenicul lui adormise, la un moment dat nu mai \u015ftia de el, dar P\u0103rintele Daniil a vegheat continuu.<\/p>\n

Deci iat\u0103 c\u0103 rug\u0103ciunea lui Iisus pe care el o tr\u0103ia, pe care el o experiase, o \u00eenv\u0103\u0163ase \u00een cadrul \u00eent\u00e2lnirilor de la \u201eRugul Aprins\u201d a dat roade \u015fi \u00een temni\u0163\u0103. Ba mai mult, povesteau ceilal\u0163i colegi de celul\u0103 c\u0103 P\u0103rintele Daniil, c\u00e2nd avea dezbateri dogmatice, \u00eei biruia pe to\u0163i protestan\u0163ii \u015fi catolicii de acolo pentru c\u0103 el avea o at\u00e2t de mare cultur\u0103 teologic\u0103, dar \u015fi tr\u0103ire mistic\u0103, \u00eenc\u00e2t cuv\u00e2ntul lui era cu putere mult\u0103. El avea \u00eentotdeauna ultimul cuv\u00e2nt, dup\u0103 argumentele teologice vii, mistice.<\/p>\n

A fost omor\u00e2t, spun al\u0163i \u00eempreun\u0103-\u00eentemni\u0163a\u0163i cu el, \u00een b\u0103taie. Pe certificatul de deces scrie hemoragie cerebral\u0103. \u00cen noaptea de 16 spre 17 noiembrie 1962 s-a \u00eent\u00e2mplat aceasta. Noi, la Antim, \u00een toamna anului trecut, am f\u0103cut o aniversare la cincizeci de ani de la trecerea lui din aceast\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi a avut loc un simpozion dedicat P\u0103rintelui Daniil la cincizeci de ani la trecerea lui c\u0103tre M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos, \u0219i dedicat totodat\u0103 \u015fi P\u0103rin\u021bilor Sofian Boghiu<\/strong> \u015fi Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> la o sut\u0103 de ani de la na\u015fterea lor.<\/p>\n

P\u0103rintele Daniil a fost apoi scos din temni\u0163a de la Aiud, iar, dup\u0103 unele m\u0103rturii, la poart\u0103 i s-a \u00eenfipt un \u0163\u0103ru\u015f de fier \u00een inim\u0103. Se temeau gardienii s\u0103 nu \u00eenvie! Apoi trupul lui a fost aruncat \u00eentr-o r\u00e2p\u0103, \u00eentr-o vale la marginea ora\u015fului Aiud, la c\u00e2\u0163iva zeci de metri de temni\u0163\u0103, unde erau aruncate gunoaiele \u015fi trupurile \u00eentemni\u0163a\u0163ilor. Peste trupurile de\u0163inu\u0163ilor era pr\u0103v\u0103lit p\u0103m\u00e2ntul cu buldozerul, a\u0219a \u00eenc\u00e2t mul\u0163i intelectuali \u015fi m\u0103rturisitori din temni\u0163ele comuniste au fost \u00eengropa\u0163i a\u015fa, la gr\u0103mad\u0103, f\u0103r\u0103 nici un respect, f\u0103r\u0103 nici o ordine.<\/p>\n

\u0218i a\u015fa, dup\u0103 cum spun, \u015fi Mircea Vulc\u0103nescu<\/strong> a fost aruncat \u00een R\u00e2pa Robilor, cum se cheam\u0103 acum aceast\u0103 vale. Acum este amenajat un cimitir acolo, au fost ridicate \u015fi o m\u0103n\u0103stire \u015fi un monument, monumentul celor f\u0103r\u0103 de morm\u00e2nt. Este foarte frumos \u0219i sugestiv. Acolo s-au descoperit multe oseminte ale p\u0103timitorilor din temni\u0163ele comuniste, care nu numai c\u0103 miros foarte frumos, ci sunt \u00eentr-o stare de conservare a\u015fa cum sunt Sfintele Moa\u015fte. Am v\u0103zut \u015fi eu un fragment, parc\u0103 dintr-o m\u00e2n\u0103, unde se vede \u015fi p\u0103rul de pe m\u00e2n\u0103 \u015fi care miroase foarte frumos. Poate a\u0163i mai citit \u015fi pe internet c\u0103 anumite Sfinte Moa\u015fte adunate din r\u00e2pa de la Aiud p\u0103strate \u00eentr-o cutie au izvor\u00e2t mir \u00een cadrul unor conferin\u0163e ale ASCOR-ului \u015fi acum trei, doi ani, \u015fi anul trecut. Sunt semne ale prezen\u0163ei Duhului Sf\u00e2nt \u00een trupul acestor p\u0103timitori, semne foarte precise. C\u0103uta\u0163i pe internet \u015fi ve\u0163i g\u0103si mai multe m\u0103rturii \u0219i am\u0103nunte despre aceste Sfinte Moa\u015fte. Dumnezeu S-a pream\u0103rit \u00een ace\u015fti Sfin\u0163i, \u00een ace\u015fti noi Mucenici care n-au cedat presiunilor de apostazie, de lep\u0103dare de credin\u0163\u0103.<\/p>\n

P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> povestea c\u0103, \u00een cadrul b\u0103t\u0103ilor de la Aiud, la un moment dat a venit un ofi\u0163er care nici nu l-a \u00eentrebat cum \u00eel cheam\u0103 \u015fi l-a luat la b\u0103taie. L-a culcat la p\u0103m\u00e2nt \u015fi, \u00een \u00eenver\u015funarea lui, d\u0103dea cu pumnii \u015fi picioarele oriunde apuca. P\u0103rintele \u00ee\u015fi ap\u0103ra doar capul \u015fi la un moment dat, \u00een toat\u0103 durerea \u015fi frica lui, a \u00eenceput s\u0103 r\u00e2d\u0103. \u00cen timp ce \u0103la \u00eel \u00eenjura, \u00eel blestema \u015fi-l umilea, P\u0103rintele r\u00e2dea, dar asta era \u015fi ca o protec\u0163ie psihologic\u0103 la presiunea foarte mare, la suferin\u0163a foarte mare. \u00cenc\u00e2t ofi\u0163erul \u0103la, \u00eenver\u015funat \u015fi \u00eendr\u0103cit cum era, s-a oprit \u015fi i-a zis: \u201eTu r\u00e2zi de mine, banditule?! Spune-mi, de ce r\u00e2zi? Ce ai de r\u00e2zi de mine, nu sunt \u015fi eu om?\u201d. P\u0103rintele ridic\u0103 \u015fi el a\u015fa, din m\u00e2ini, c\u0103 vrea s\u0103 zic\u0103 \u015fi el ceva. Iar acela zice: \u201eSpune!\u201d \u201eP\u0103i cum s\u0103 fii om, dac\u0103 nici nu m\u0103 cuno\u015fti \u015fi m-ai luat la b\u0103taie, cum po\u0163i s\u0103 fii om?\u201d. L-a blocat, a r\u0103mas c\u00e2teva secund \u00een\u0163epenit acel ofi\u0163er, pentru c\u0103 nu a \u015ftiut ce s\u0103 mai r\u0103spund\u0103. S-a trezit \u015fi el dintr-o vraj\u0103, nu?, a \u00eendr\u0103cirii \u00een care era \u2013 \u015fi totu\u015fi, ca s\u0103 nu-\u015fi piard\u0103 autoritatea, a continuat cu b\u0103taia\u2026<\/p>\n

P\u0103rintele Sofian Boghiu<\/strong> a fost un alt mare st\u00e2lp al m\u0103n\u0103stirii \u015fi \u00een perioada comunist\u0103 \u015fi apoi. A tr\u0103it 90 de ani pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eentre anii 1912 \u015fi 2002. Pictor, zugrav de biserici, teolog, predicator \u015fi un liturgist des\u0103v\u00e2r\u015fit. Era numit de P\u0103rintele Ilie Cleopa \u201eApostolul Bucure\u015ftilor\u201d, pentru c\u0103 mii de oameni s-au spovedit sub epitrahilul lui \u0219i au primit sfatul \u0219i cuv\u00e2ntul lui de folos. De aceea mult\u0103 lume \u00eel admira \u015fi-l asculta pe P\u0103rintele Sofian Boghiu, care iradia sfin\u0163enia \u015fi pacea \u00een tot ce f\u0103cea el. O s\u0103 g\u0103si\u0163i multe fotografii de-ale lui \u015fi predici ce sunt puse pe internet. El vorbea cel mai mult despre smerenie \u015fi despre dragoste. Pentru el, aceste dou\u0103 calit\u0103\u0163i sunt \u00eensu\u015firile credin\u0163ei ortodoxe, smerenia \u015fi dragostea, iar ele pot fi dob\u00e2ndite prin ascultare \u015fi rug\u0103ciune \u2013 prin ascultarea de duhovnic \u015fi prin rug\u0103ciunea c\u00e2t mai deas\u0103 \u015fi c\u00e2t mai ne\u00eentrerupt\u0103. A trecut la M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u00een ziua \u00cen\u0103l\u021b\u0103rii Sfintei Cruci, la 14 septembrie 2002, dup\u0103 luni de suferin\u021b\u0103 fizic\u0103 cauzate de b\u0103tr\u00e2ne\u021be, sciatic\u0103 \u0219i diabet.<\/p>\n

P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> a tr\u0103it 99 de ani p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, \u00eentre anii 1912 \u2013 2011, a studiat Dreptul \u015fi Filosofia, a fost avocat, procuror, chestor, \u015fef al poli\u0163iei din F\u0103lticeni, dup\u0103 care a mers pe front \u00een linia \u00eent\u00e2i \u00eempotriva ru\u015filor comuni\u015fti, a p\u0103timit o experien\u0163\u0103 \u00een vecin\u0103tatea mor\u0163ii \u015fi apoi, c\u00e2nd a venit din r\u0103zboi, \u015fi-a dedicat sufletul lui Dumnezeu intr\u00e2nd ca frate la M\u0103n\u0103stirea Putna. De la Putna, c\u00e2nd au venit bol\u0219evicii \u00een anii \u201945-\u201946, a venit la M\u0103n\u0103stirea Antim \u015fi a\u015fa a fost primit de P\u0103rintele Vasile Vasilache \u00een ob\u015fte la M\u0103n\u0103stirea Antim. A devenit foarte apropiat de fratele Alexandru (Sandu Tudor), \u015fi i-a devenit ucenic mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd erau M\u0103n\u0103stirea Crasna \u2013 Gorj. A fost trimis \u015fi ca preot misionar \u00een Ardeal \u015fi duhovnic la mai multe m\u0103n\u0103stiri, dar apoi, prin anii \u201980, a revenit la M\u0103n\u0103stirea Antim \u015fi chiar dac\u0103 nu era primit \u00een ob\u015fte, nu avea chilie \u00een ob\u015fte, st\u0103tea la un nepot pe Calea Mo\u015filor \u015fi \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 pe la ora patru \u2013 patru \u015fi jum\u0103tate pleca pe jos spre Antim sau cu primul tramvai ca s\u0103 spovedeasc\u0103. El spovedea de diminea\u0163\u0103 de la ora cinci jum\u0103tate. La fel, sute, mii de oameni au trecut pe sub epitrahilul lui \u015fi au primit iertarea de la Dumnezeu \u015fi c\u0103l\u0103uz\u0103 \u00een via\u0163a duhovniceasc\u0103. A plecat apoi, \u00een urma unor complica\u0163ii cardiace (a avut dou\u0103 preinfarcturi \u015fi chiar un infarct), \u015fi s-a retras la M\u0103n\u0103stirea Lainici unde \u015fi aerul era mai curat, clima mai constant\u0103, dar erau mai pu\u021bine \u015fi solicit\u0103rile oamenilor, ale credincio\u015filor care veneau zi \u015fi noapte \u0219i care se spovedeau la el. Pe de alt\u0103 parte, el voia s\u0103 fie de folos oamenilor, dar \u0163in minte c\u0103 dup\u0103 ce a fost internat la spitalul de urgen\u0163\u0103 pentru infarctul acela, P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> a primit canon de la doctor s\u0103 nu mai spovedeasc\u0103. Eram, \u015fi eu, acolo c\u00e2nd doctorul i-a zis: \u201eP\u0103rinte, de data aceasta face\u0163i dumneavoastr\u0103 ascultare, v\u0103 rog!\u201d. Ajunsese doctorul s\u0103-l roage. Zice: \u201eVre\u0163i s\u0103 fi\u0163i de folos altora? Nu mai spovedi\u0163i, c\u0103 v\u0103 consuma\u0163i, proteja\u0163i-v\u0103 \u015fi sfin\u0163ia voastr\u0103 un pic!\u201d. \u015ei a\u015fa a mers la M\u0103n\u0103stirea Lainici, dar \u00een urma unei complica\u0163ii la pl\u0103m\u00e2ni, dup\u0103 20 septembrie 2011 a venit la Bucure\u015fti la Spitalul Filaret, spitalul de pneumologie, \u015fi acolo a \u00eemplinit un tratament care i-a f\u0103cut bine. Luase efectiv externarea din spital pentru a doua zi, dar \u00een seara aceea, \u00een timpul mesei de sear\u0103, precum a r\u00e2nduit Dumnezeu, s-a l\u0103sat \u00eentr-o parte \u015fi a trecut din via\u0163a aceasta \u00een ziua Sf\u00e2ntului Antim Ivireanul, ocrotitorul lui, la 27 septembrie 2011.<\/p>\n

Dac\u0103 P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu<\/strong> ar fi murit la M\u0103n\u0103stirea Lainici, credincio\u015fii din Bucure\u015fti cred c\u0103 nu aveau cum s\u0103 fie \u015fi anun\u0163a\u0163i ca s\u0103 poat\u0103 ajunge s\u0103 ia ultima binecuv\u00e2ntare de la el. Dar \u00een Bucure\u015fti fiind, am putut s\u0103-l \u0163inem o zi \u00een paraclisul de la M\u0103n\u0103stirea Antim, ca s\u0103 vin\u0103 to\u0163i credincio\u015fii care l-au cunoscut s\u0103-\u015fi ia r\u0103mas-bun \u015fi binecuv\u00e2ntare de la P\u0103rintele Adrian F\u0103ge\u0163eanu. Voiam s\u0103 v\u0103 spun c\u0103 \u00eenainte cu dou\u0103 zile de adormirea lui, c\u00e2nd am mers la el la spital, era \u00eentr-o rezerv\u0103 mic\u0103, o camer\u0103 cu gratii la geam. Era at\u00e2t de mic\u0103, av\u00e2nd un pat, un mic culoar, o m\u0103su\u0163\u0103 \u00eentr-un col\u0163 \u015fi cam at\u00e2ta, \u00eenc\u00e2t atunci c\u00e2nd am intrat cu un prieten al P\u0103rintelui, un cre\u015ftin s\u0103ritor (Dumitru A.), mai \u00een v\u00e2rst\u0103, dup\u0103 ce ne-a dat binecuv\u00e2ntare, a zis: \u201eOare eu sunt condamnat s\u0103 mor \u00een pu\u015fc\u0103rie?\u201d. P\u0103rea f\u0103r\u0103 sens acest cuv\u00e2nt, \u00eens\u0103 am ridicat ochii \u015fi m-am uitat la geam \u015fi am v\u0103zut gratiile \u015fi spa\u0163iul mic, \u015fi i-am zis: \u201eDar, P\u0103rinte, aici nu este pu\u015fc\u0103rie \u015fi v\u0103 sim\u0163i\u0163i \u015fi mai bine.\u201d. Uite c\u0103 nu am avut dreptate \u00een ce am \u00eencercat eu s\u0103-l m\u00e2ng\u00e2i \u0219i \u00eencurajez! Precis P\u0103rintele a sim\u0163it ceva. \u0218i s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 de multe ori P\u0103rintele Adrian folosea a\u015fa un limbaj, nu zic codificat, ci \u00een pilde, \u015fi trebuia s\u0103 stai un pic s\u0103 meditezi ca s\u0103 \u00een\u021belegi ce a vrut s\u0103 zic\u0103. Dincolo de asprimea lui, c\u0103ci era un om foarte rigorist, care a respectat canoanele Bisericii \u015fi pentru poc\u0103in\u0163a oamenilor \u015fi pentru p\u0103strarea cugetului ortodox, dincolo de aceast\u0103 asprime cu el \u00eensu\u015fi, zic, el era un om foarte cald, \u015fi c\u00e2nd te apropiai s\u0103 iei binecuv\u00e2ntare te \u00eentreba cum te cheam\u0103. At\u00e2ta \u00ee\u0163i trebuia s\u0103 zici: \u201eGeorge p\u0103c\u0103tosul\u201d, c\u0103 \u00ee\u0163i ardea o castan\u0103 \u00een cap, zic\u00e2nd: \u201eS\u0103 nu te mai v\u0103d!\u201d. \u015ei atunci r\u0103m\u00e2neai blocat, nu \u015ftiai de ce, te duceai s\u0103-i ceri iertare: \u201eDar, P\u0103rinte, ierta\u0163i-m\u0103, ce am f\u0103cut?\u201d. Iar el zicea: \u201eA\u015fa te-a botezat preotul, George p\u0103c\u0103tosul?!\u201d \u201eNu, numai George\u201d. \u201eP\u0103i atunci s\u0103 nu te mai v\u0103d p\u0103c\u0103tos\u201d. Sau, la fel: \u201eCum te cheam\u0103?\u201d \u201eCutare p\u0103c\u0103tosul\u201d. \u201eHm, asta s\u0103 o crezi tu, s\u0103 nu mi-o spui mie!\u201d.<\/p>\n

Ba eram odat\u0103, \u00eencepuser\u0103 atunci cu reclamele pe la televizor, \u015fi ne uitam la \u015ftiri, nu \u015ftiu ce a fost, un eveniment prin \u201996-\u201997, cu San Egidio, o \u00eent\u00e2lnire ecumenist\u0103, \u015fi d\u0103duser\u0103 imagini. \u015ei, dup\u0103 astea, imediat a urmat o reclam\u0103 la Dero sau la nu-\u015ftiu-ce. Iar P\u0103rintele Adrian zice: \u201eCe este acum?\u201d \u201eP\u0103i, face reclam\u0103 la Dero\u201d. Atunci v\u0103zuse pentru prima dat\u0103 reclame, c\u0103 era nevoie ca marfa s\u0103 fie promovat\u0103 \u00een felul acesta. \u201eDa, da, face\u201d. Peste c\u00e2teva zile ne-a dat o pild\u0103. Zice: \u201eUn om a cerut de la Dumnezeu s\u0103 vad\u0103 cum e cu calea m\u00e2ntuirii, cum e cu via\u0163a omului, alegerea dintre bine \u015fi r\u0103u, \u015fi a avut urm\u0103toarea vedenie: se f\u0103cea c\u0103 omul acesta mergea pe un drum \u015fi la un moment dat drumul se bifurc\u0103 \u00een dou\u0103, era un indicator care arat\u0103 spre Rai \u015fi pe jos, pe cale scria \u00abCredin\u0163\u0103\u00bb, \u015fi cel\u0103lalt drum avea un indicator spre Iad \u015fi pe jos scria \u00abNecredin\u0163\u0103\u00bb. Deci, dac\u0103 mergi pe calea credin\u0163ei ajungi \u00een Rai, iar de mergi pe calea necredin\u0163ei ajungi \u00een Iad. \u015ei s-a oprit omul acela la intersec\u0163ie.\u201d P\u0103rintele ne povestea, ne captivase \u015fi pe noi care l-am \u00eentrebat: \u201e\u0218i apoi ce a f\u0103cut?\u201d. \u015ei el a zics: \u201eP\u0103i s-a uitat \u00een lungul drumului celui cu credin\u0163a \u015fi a v\u0103zut acolo oameni lini\u015fti\u0163i, pa\u015fnici, vorbind calm, \u00een spate un peisaj extraordinar cu flori, cu pomi, cu p\u0103s\u0103rele, cu izvoare, cu munte, cu cer senin \u015fi soare, \u015fi a zis: \u00abHm, cam monoton!\u00bb. Se uit\u0103 \u00een partea cealalt\u0103 \u015fi vede dansuri, muzic\u0103, h\u0103rm\u0103laie, distrac\u0163ie. \u00abEi\u00bb, zise omul, \u00abuite aicea via\u0163\u0103!\u00bb, \u015fi a luat-o pe drumul acesta al necredin\u0163ei. \u015ei a trecut el de primul plan cu muzic\u0103 \u0219i distrac\u021bie, apoi dintr-odat\u0103 sim\u021bi o furc\u0103 \u00een spate, \u0163ipete, urlete, spaime interioare, remu\u015fc\u0103ri, mustr\u0103ri ale con\u015ftiin\u0163ei, vaietele altora din jur, suferin\u0163\u0103, fl\u0103c\u0103ri, diavolul \u00eel chinuia acolo. \u015ei l-a \u00eentrebat pe diavol: \u00abP\u0103i, stai, eu ce am v\u0103zut adineauri?\u00bb, iar \u0103la r\u0103u \u00eei r\u0103spunse: \u00abAia era reclama!\u00bb\u201d. Vede\u0163i ce pild\u0103 frumoas\u0103 a g\u0103sit P\u0103rintele Adrian de la o \u00eent\u00e2mplare banal\u0103, dar cu ce t\u00e2lc? C\u0103 a\u015fa este! \u0218i c\u00e2te m\u0103\u015fti frumoase nu ascund \u00een spatele lor, abisuri de dezn\u0103dejde \u015fi de chin?!\u2026<\/p>\n

Am vrut s\u0103-i prezint pe ace\u015fti trei Mari P\u0103rin\u0163i ai M\u0103n\u0103stirii Antim \u0219i ai \u201eRugului Aprins\u201d, care au \u0163inut f\u0103clia credin\u0163ei, a demnit\u0103\u0163ii omene\u015fti dar \u015fi a pre\u0163uirii neamului rom\u00e2nesc \u00een vremea comunist\u0103. Pe doi dintre ei i-am cunoscut direct, iar pe cel\u0103lalt indirect, din m\u0103rturiile celor de l\u00e2ng\u0103 el. \u0218i, \u00een semn de pre\u021buire \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103, la M\u0103n\u0103stirea Antim, P\u0103rintele Daniil \u2013 Sandu Tudor, P\u0103rintele Sofian \u015fi P\u0103rintele Adrian sunt pomeni\u0163i nominal la Vohodul Mare ca fiind cei mai reprezentativi dintre m\u0103rturisitorii credin\u0163ei cre\u015ftine \u00een cadrul M\u0103n\u0103stirii Antim, mai ales din ultimul secol.<\/p>\n

De asemenea, P\u0103rintele Vasile Vasilache<\/strong> a fost un P\u0103rinte mare, un om cu o statur\u0103 duhovniceasc\u0103 dar \u015fi fizic\u0103 impun\u0103toare. Era foarte \u00eenalt, un metru nou\u0103zeci \u015fi ceva, \u015fi dup\u0103 ce a fost Stare\u0163 la Antim a p\u0103timit o vreme \u00een temni\u0163ele comuniste \u015fi dup\u0103 aceea a ales s\u0103 mearg\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een S.U.A., a fost paroh la New York vreo treizeci de ani, p\u00e2n\u0103 la 93 ori 94 de ani. Arhiepiscop rom\u00e2n \u00een America era atunci \u00cenaltpreasfin\u0163itul P\u0103rinte Arhiepiscop Victorin, care avea peste 85 de ani. S\u0103 v\u0103 zic o \u00eent\u00e2mplare. La un moment dat, P\u0103rintele Patriarh Teoctist \u00eei spunea \u00cenaltpreasfin\u0163itului Victorin: \u201e\u00cenaltpreasfin\u0163ite, n-ar fi bine s\u0103-\u0163i iei un vicar? Ai de acuma 85 de ani. Alege-\u0163i de acolo un ucenic s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urma ta, c\u0103 e\u015fti b\u0103tr\u00e2n.\u201d. Iar \u00cenaltpreasfin\u0163itul P\u0103rinte Arhiepiscop Victorin zice: \u201eDa, am ales deja, dac\u0103 vre\u0163i s\u0103-l hirotoni\u0163i pe P\u0103rintele Vasile Vasilache.\u201d, care era mai b\u0103tr\u00e2n ca el! Da, i-a \u0163inut Dumnezeu, s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 a f\u0103cut misiune bun\u0103 \u00een New York, unde comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eenflorit.<\/p>\n

\u0218i a\u015fa sper\u0103m c\u0103 o s\u0103 creasc\u0103 Dumnezeu \u015fi aici, nu? P\u0103rintele Ioan, cu ocrotirea Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul \u015fi a Sf\u00e2ntului Ioan Gur\u0103-de-Aur, pe care \u00eel pr\u0103znuim ast\u0103zi, se va str\u0103dui s\u0103 \u0163in\u0103 ob\u015ftea aceasta unit\u0103 \u015fi tare. \u015ei pentru asta se cuvine s\u0103 mul\u0163umim tuturor celor de dinaintea noastr\u0103, care, \u015ftiu\u0163i sau ne\u015ftiu\u0163i, s-au rugat pentru aceast\u0103 biseric\u0103 \u015fi comunitate rom\u00e2neasc\u0103 de aici, dar \u015fi comunitatea rom\u00e2neasc\u0103 din \u0163ar\u0103. S\u0103 ne ajute Dumnezeu s\u0103 ducem \u015fi noi mai departe f\u0103clia dreptei-credin\u0163e \u015fi a iubirii dintre noi! Amin!\u2026<\/p>\n

\u2013 Mul\u0163umim frumos. C\u00e2nd se pronun\u0163\u0103 numele P\u0103rintelui Sofian Boghiu, m\u0103 g\u00e2ndesc la bl\u00e2nde\u0163e. Nu \u015ftiu dac\u0103 a\u0163i v\u0103zut fotografia P\u0103rintelui, nu ai nevoie de altceva c\u00e2nd vezi chipul lui, te \u00eembl\u00e2nze\u015fte \u015fi pe tine. \u015ei de\u015fi e timpul \u00eenaintat, dac\u0103 vre\u0163i s\u0103 ne spune\u0163i, de\u015fi a\u0163i dat un exemplu, acela cu P\u0103rintele Adrian c\u00e2nd era b\u0103tut de gardian \u2013 dac\u0103 \u015fti\u0163i vreun exemplu de \u00eembl\u00e2nzire de felul acesta a gardienilor din penitenciare. \u015etiu c\u0103 sunt c\u00e2teva exemple \u00een care oamenii s-au convertit sau cum reu\u015feau cei care erau tortura\u0163i s\u0103 rabde \u015fi s\u0103 nu-i blesteme, ci dimpotriv\u0103 s\u0103 se roage pentru ei\u2026<\/em><\/p>\n

\u2013 Da. \u015ei dup\u0103 ce a trecut regimul comunist oficial, unii voiau s\u0103-i trag\u0103 la r\u0103spundere pe tor\u0163ionari, dar ace\u015fti P\u0103rin\u0163i \u015fi m\u0103rturisitori din temni\u0163ele comuniste n-au cerut r\u0103zbunare, nici m\u0103car dreptate. \u00cens\u0103 e bine pentru noi s\u0103 \u015ftim cine au fost cei care i-au torturat, nu ca s\u0103 le scoatem ochii, ci m\u0103car ca s\u0103 ne ferim de ei \u0219i de urma\u0219ii lor sau s\u0103 \u015ftim s\u0103 evit\u0103m alte forme de viclenie, de tortur\u0103 \u0219i de am\u0103gire care exist\u0103 \u00eenc\u0103.<\/p>\n

P\u0103rintele Sofian Boghiu ne povestea c\u0103 la un moment dat erau \u015fi gardieni mai bl\u00e2nzi sau, v\u0103z\u00e2ndu-i cum sufer\u0103, le luau partea, sau eventual \u00eei anun\u0163au din timp: \u201eVede\u0163i c\u0103 o s\u0103 v\u0103 fac\u0103 a\u015fa, fi\u0163i tari, nu v\u0103 l\u0103sa\u0163i!\u201d. Ajungeau s\u0103 le transmit\u0103 ve\u015fti de la cei din afar\u0103. Au fost \u015fi gardieni care, iat\u0103, erau mai bl\u00e2nzi, mai buni. Dar, \u00een mare, tor\u0163ionarii au \u00eencercat s\u0103-i \u00eengenuncheze de tot pe de\u0163inu\u0163ii politici \u0219i religio\u0219i. La \u00eenchisoarea din Pite\u015fti era cunoscut\u0103 \u201ereeducarea\u201d prin tortur\u0103, prin chin. Erau pu\u015fi de\u0163inu\u0163ii s\u0103 se bat\u0103 \u00eentre ei. \u015ei ziceau: \u201eDac\u0103 nu o s\u0103 v\u0103 bate\u0163i voi, o s\u0103 v\u0103 batem noi pe am\u00e2ndoi!\u201d. \u015ei le d\u0103deau b\u00e2te ca s\u0103 se bat\u0103. \u015ei poveste\u015fte Dumitru Bordeianu c\u0103 la un moment dat, cu lacrimi \u00een ochi privindu-se reciproc de\u0163inu\u0163ii, acceptau tacit, a\u015fa, \u00eentr-o \u00een\u0163elegere nonverbal\u0103, ca s\u0103 se loveasc\u0103 ei unul pe altul mai bl\u00e2nd dec\u00e2t dac\u0103 ar fi \u00eencasat-o de la gardieni. \u015ei, astfel, ei jucau teatru, dar era foarte greu. Eugen \u0162urcanu, care a fost tor\u0163ionarul-\u015fef al celor de la Pite\u015fti, a fost legionar \u015fi unul dintre studen\u0163ii foarte inteligen\u021bi, dar care a fost deturnat \u00een acest proces de \u201ereeducare\u201d \u015fi a ajuns cel mai r\u0103u, cel mai fioros dintre b\u0103t\u0103u\u015fii din temni\u0163\u0103. El conducea toate anchetele \u015fi toate acele proceduri de tortur\u0103. La un moment dat unul dintre de\u0163inu\u0163i, fost \u015fi el legionar \u015fi frate cu el \u00een studen\u0163ie, i-a zis: \u201eM\u0103i, ai grij\u0103, c\u0103 \u0103\u015ftia o s\u0103 te foloseasc\u0103, \u015fi cum tu ne omori pe noi, a\u015fa vei p\u0103\u0163i \u015fi tu!\u201d \u2013 lucru care s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat. A fost \u015fi el \u00eempu\u015fcat dup\u0103 ce l-au folosit, de generalul Nicolski \u0219i colonelul Zeller, doi evrei bol\u0219evici criminali<\/a>[8] care conduceau aceste proceduri de \u201ereeducare\u201d<\/a>[9], de distrugere a demnit\u0103\u0163ii umane \u0219i a valorilor cre\u0219tine \u0219i na\u021bionale pentru care p\u0103timeau majoritatea de\u021binu\u021bilor politici.<\/p>\n

Dumitru Bordeianu<\/strong> recunoa\u015fte \u00een cartea sa M\u0103rturisiri din mla\u015ftina disper\u0103rii<\/em> (Editura Scara, Bucure\u0219ti, 2014) c\u0103 el a cedat torturilor fizice \u0219i psihice \u015fi, la un moment dat, a ajuns s\u0103-\u015fi renege credin\u0163a, a sim\u0163it, \u015fi poveste\u015fte cum a sim\u0163it el, pierderea harului, de parc\u0103 se \u00eendobitocise, se \u00eentunecase la minte ca un om f\u0103r\u0103 ra\u0163iune, care nu mai g\u00e2ndea. \u015ei recunoa\u015fte el apoi c\u0103 \u00een starea aia de demonizare suferind\u0103 pe care a tr\u0103it-o \u00eei p\u0103rea r\u0103u, avea momente de poc\u0103in\u0163\u0103, dar dup\u0103 ani de zile, dup\u0103 ce procedeele alea au mai \u00eencetat, s-au mai r\u0103rit, \u015fi au fost muta\u0163i \u00eentr-o alt\u0103 temni\u0163\u0103 \u015fi acolo era mai lejer, s\u0103 zic, \u201eprogramul\u201d, adic\u0103 nu mai erau a\u015fa mult tortura\u0163i, ci doar erau pu\u015fi la munc\u0103 efectiv, atunci el a redob\u00e2ndit harul \u2013 \u015fi cu lacrimi povestea cum a sim\u0163it din nou m\u00e2ng\u00e2ierea plin\u0103 de dragoste a lui Dumnezeu, Care iart\u0103 toate celor ce se poc\u0103iesc.<\/p>\n

\u00cenc\u00e2t, de aia zic, trebuie s\u0103 cercet\u0103m \u015fi noi cu luare-aminte, \u015fi Biserica s\u0103 r\u00e2nduiasc\u0103 mult mai mul\u0163i cercet\u0103tori s\u0103 verifice via\u0163a p\u0103timitorilor din temni\u021bele comuniste, s\u0103 vad\u0103 faptele lor, s\u0103 adune m\u0103rturii despre ei, despre sfin\u0163enia lor. \u0218i aceste m\u0103rturii trebuie s\u0103 fie adunate, s\u0103 fie puse cap la cap \u015fi s\u0103 fie aduse ca o ofrand\u0103 de mul\u0163umire pentru ei. Iar din m\u0103rturiile acestea ale oamenilor s\u0103 \u015ftim c\u0103 exist\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt o oglindire palid\u0103 a m\u0103rturiei mari din Ceruri, a m\u0103rturiei pe care M\u00e2ntuitorul \u00censu\u015fi o d\u0103 \u00eenaintea Tat\u0103lui ceresc despre cei care L-au m\u0103rturisit pe El, precum a zis El \u00censu\u015fi: \u201ePe oricine m\u0103 va m\u0103rturisi pe mine \u00eenainte oamenilor \u00eel voi m\u0103rturisi \u015fi eu \u00eenaintea Tat\u0103lui Meu Care este \u00een ceruri.\u201d. \u015ei aceast\u0103 m\u0103rturisire a Domnului Iisus Hristos ne d\u0103 certitudinea c\u0103 Sfin\u0163ii p\u0103timitori din temni\u0163ele comuniste sunt mijlocitori pentru noi \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi c\u0103 \u00eencet, \u00eencet, din m\u0103rturiile \u015fi scrierile noastre, numele lor vor trece \u00een scrierea cea mare, \u00een Cartea Vie\u0163ii, \u00een Cartea Bisericii care este Calendarul sau Sinaxarul. \u00cenc\u00e2t a\u015fa s\u0103 ne rug\u0103m, ca Dumnezeu s\u0103 r\u00e2nduiasc\u0103 mai repede ca ace\u015fti Sfin\u0163i M\u0103rturisitori s\u0103 fie recunoscu\u0163i \u015fi oficial, dar \u015fi noi s\u0103 le cerem ajutorul.<\/p>\n

S\u0103 v\u0103 ruga\u0163i P\u0103rintelui Daniil, P\u0103rintelui Sofian, P\u0103rintelui Adrian. O s\u0103 primi\u021bi \u0219i o s\u0103 sim\u0163i\u0163i ajutorul lor, pentru c\u0103 ei sunt vii, sufletele lor continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 \u00een cer ce au f\u0103cut pe p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 rug\u0103ciunea \u015fi mijlocirea pentru oameni.<\/p>\n

\u2013 Nu \u015ftiu dac\u0103 mai este timp \u015fi pentru \u00eentreb\u0103ri, pentru c\u0103 dac\u0103 am continua ne-am \u00eentinde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u0163ii, pentru c\u0103 a vorbi despre Sfin\u0163ii care au m\u0103rturisit \u00een \u00eenchisorile comuniste cere un timp care nu se mai m\u0103soar\u0103 \u00een minute \u015fi ore. Sper\u0103m c\u0103 acesta a fost un \u00eenceput \u015fi de\u015fi suntem obosi\u0163i, iat\u0103 c\u0103 ne-a ajutat Bunul Dumnezeu \u015fi am stat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. P\u0103rinte, v\u0103 mul\u0163umesc \u00eenc\u0103 o dat\u0103!<\/em><\/p>\n

\u2013 Dumnezeu s\u0103 ne dea tuturor har \u0219i s\u0103 v\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 pentru r\u0103bdarea de care a\u0163i dat dovad\u0103 \u015fi s\u0103 v-o \u00eenmul\u0163easc\u0103!<\/p>\n

Iar pe ei Dumnezeu s\u0103-i ierte \u015fi s\u0103-i odihneasc\u0103!<\/em><\/strong><\/p>\n

Ve\u015fnic\u0103 s\u0103 le fie pomenirea \u015fi amintirea! Amin!\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/a>[1] Ortodoxia este \u201ecredin\u021ba dat\u0103 Sfin\u021bilor, odat\u0103 pentru totdeauna\u201d (Iuda 1, 3), prin predania Sfin\u021bilor Apostoli \u0219i a Sfin\u021bilor P\u0103rin\u021bi care au explicitat-o prin cuvintele lor de-a lungul vremii \u0219i a confrunt\u0103rilor ideologice. P\u0103strarea nealterat\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii \u0219i a tradi\u021biei apostolice \u0219i patristice, uneori cu pre\u021bul vie\u021bii, este o garan\u021bie a comuniunii \u0219i a continuit\u0103\u021bii \u00een Duhul Sf\u00e2nt cu primii cre\u0219tini, lucru confirmat \u00een istorie \u0219i de prezen\u021ba continu\u0103 a darurilor (harismelor) duhovnice\u0219ti \u00een Biserica Dreptsl\u0103vitoare (Ortodox\u0103) a lui Iisus Hristos.<\/p>\n

<\/a>[2] Vezi \u0219i https:\/\/romaniabreakingnews.ro\/lista-evreilor-comunisti-care-au-condus-romania-in-anii-celei-mai-crunte-dictaturi-si-represiuni\/<\/a> \u0219i http:\/\/www.cunoastelumea.ro\/rolul-comunistilor-evrei-in-bolsevizarea-fortata-a-romaniei-lista-lui-spanu\/<\/a> .<\/p>\n

<\/a>[3] Holocaustul cre\u0219tin are peste 50 de milioane de victime \u00een \u00eentreaga lume, Rusia fiind prima \u021bar\u0103 unde s-au aplicat metodele de exterminare \u0219i \u00eengenunchere \u00een mas\u0103 a oamenilor prin \u00eempu\u0219care, torturi odioase, \u00eenfometare p\u00e2n\u0103 la canibalism, s\u0103r\u0103cire, colectivizare \u0219i reeducare ideologic\u0103.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 subliniem ideea c\u0103 de\u021binu\u021bii politici \u0219i religio\u0219i (din Rom\u00e2nia \u0219i nu numai) au p\u0103timit greu \u00een temni\u021bele comuniste nu de la stele, nici de la migratori necunoscu\u021bi, turci, mexicani, eschimo\u0219i, chinezi sau bo\u0219imani, ci de la ni\u0219te oameni concre\u021bi, cu o anumit\u0103 identitate personal\u0103, etnic\u0103 \u0219i ideologic\u0103. Bol\u0219evicii prigonitori, ideologi, tor\u021bionari \u0219i uciga\u0219i nu trebuie acoperi\u021bi \u0219i ascun\u0219i sub anonimatul colectiv al \u201ecomunismului\u201d ateu pe motiv c\u0103 \u201eei doar au \u00eendeplinit ordinele primite\u201d, vinova\u021bi fiind doar capii. C\u0103ci \u00eenver\u0219unarea criminal\u0103 a prigonitorilor \u0219i c\u0103l\u0103ilor anticre\u0219tini nu era numai o manifestare agresiv\u0103 a ateismului materialist, ci avea la baz\u0103 o ur\u0103 f\u0103\u021bi\u0219\u0103 \u0219i ne\u00eemp\u0103cat\u0103 a lor fa\u021b\u0103 de M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos \u0219i fa\u021b\u0103 de credincio\u0219ii Lui care str\u0103luceau \u00een lume precum f\u0103cliile \u00een \u00eentuneric \u0219i le demascau viclenia, goliciunea \u0219i ur\u00e2ciunea lor (personal\u0103 \u0219i ideologic\u0103). Mai mult, faptul c\u0103 dintre evrei au r\u0103s\u0103rit ace\u0219ti capi ai prigonitorilor bol\u0219evici anticre\u0219tini nu este o simpl\u0103 potriveal\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ci o consecin\u021b\u0103 a educa\u021biei lor statornice, de genera\u021bii, \u00eentr-un anume duh de m\u00e2ndrie, viclenie, ur\u0103 \u0219i cruzime fa\u021b\u0103 de cre\u0219tini (vezi Dr. Nicolae C. Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria<\/em>, Bucure\u0219ti, 1913), lucru ce nu trebuie uitat sau neglijat, m\u0103car c\u0103 ei nu mai pot fi tra\u0219i la r\u0103spundere pentru crimele lor, mul\u021bi fiind mor\u021bi deja de ceva vreme. Oricum, vinov\u0103\u021bia lor nu trebuie s\u0103-i apese, a\u0219a, la modul general \u0219i implicit, pe evreii conlocuitori pa\u0219nici care nu s-au m\u00e2njit cu s\u00e2nge, adic\u0103 nu s-au integrat prin colabora\u021bionism \u00een caracati\u021ba comunist\u0103 anticre\u0219tin\u0103 \u0219i antirom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

De asemenea, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 au fost \u0219i mul\u021bi tor\u021bionari rom\u00e2ni (ca Enoiu, Cr\u0103ciun, Moromete, Ficior, Vi\u0219inescu \u0219.a.), tot atei \u0219i criminali \u00eenver\u0219una\u021bi, la fel de vinova\u021bi de genocid (sau crime \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii) ca \u0219i bol\u0219evicii str\u0103ini veni\u021bi dinspre r\u0103s\u0103rit, dup\u0103 cum au fost \u0219i \u00eentre legionari extremi\u0219ti criminali\u2026<\/p>\n

<\/a>[4] Vezi Dr. Nicolae C. Paulescu, Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria<\/em>, p. 50, Ierom. Neofit \u00a0Cavsocalivitul, \u00cenfruntarea jidovilor<\/em>, Ia\u0219i, 1803, edi\u021bie electronic\u0103 la https:\/\/archive.org\/stream\/NeofitCavsocalvitiu-InfruntareaJidovilor1803\/NeofitCavsocalvitiu-InfruntareaJidovilor1803_djvu.txt<\/a>), p. 15-16 \u0219i https:\/\/mucenicul.wordpress.com\/2009\/08\/29\/adevarul-despre-talmud\/<\/a>.<\/p>\n

<\/a>[5] Vezi \u0219i http:\/\/romanialibera.ro\/aldine\/history\/fenomenul-pitesti-121096<\/a> \u0219i http:\/\/romanialibera.ro\/actualitate\/revista-presei\/14-0000-de-file-din-dosarul-experimentului-pitesti-accesibile-online-353697<\/a>.<\/p>\n

<\/a>[6] Potrivit cuv\u00e2ntului M\u00e2ntuitorului Hristos: \u201eEu sunt \u00eenvierea \u015fi via\u0163a; cel ce crede \u00een Mine, chiar dac\u0103 va muri, va tr\u0103i.\u201d (Ioan 11, 25).<\/p>\n

<\/a>[7] Sub sloganul \u201ereligia este opiu pentru popor\u201d, Lenin, cu fanatismul s\u0103u, a educat la bol\u0219evici ura fa\u021b\u0103 de religie, \u00een special fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism. Activit\u0103\u021bile sale erau \u00eendreptate \u00eempotriva Bisericii Ortodoxe Ruse \u0219i \u00eempotriva maselor de milioane de credincio\u0219i<\/strong>. El ordonase \u201es\u0103 se duc\u0103 o teroare necru\u021b\u0103toare \u00een mas\u0103 \u00eempotriva popilor\u201d, adic\u0103 \u201es\u0103 li se aplice pedeapsa cu moartea\u201d.<\/strong> \u00cen lupta sa \u00eempotriva religiei, Lenin a fost ajutat de colaboratorii s\u0103i cei mai apropia\u021bi: Sverdlov (Rosenfeld), Stalin (Djuga\u0219vili), Tro\u021bki (Bronstein), Zinoviev (Apfelbaum), Kamenev (Rosenfeld), Dzerjinski (Rufin), Volodarski (Cohen), Yaroslavl (Gubelman) \u0219i mul\u021bi al\u021bii. (http:\/\/www.anacronic.ro\/originile-raului-taina-comunismului\/<\/a>)<\/p>\n

<\/a>[8] Nici ofi\u021berii Jianu \u0219i Neme\u0219, nici tor\u021bionarii Fuchs \u0219i Steier, precum nici al\u021bi ofi\u021beri de mili\u021bie \u0219i securitate, n-au fost judeca\u021bi \u0219i condamna\u021bi vreodat\u0103 pentru ororile \u0219i crimele f\u0103cute \u00eempotriva rom\u00e2nilor anticomuni\u0219ti aresta\u021bi pe motive politice \u0219i religioase (http:\/\/romanialibera.ro\/aldine\/history\/fenomenul-pitesti-121096)<\/a>\u2026<\/p>\n

<\/a>[9] C\u00e2teva c\u0103r\u021bi de mare valoare, \u00een care sunt prezentate ororile \u201ereeduc\u0103rii\u201d prin tortur\u0103, sunt enumerate aici: http:\/\/www.procesulcomunismului.com\/marturii\/fonduri\/pitesti\/<\/a>.<\/p>\n

\n

Sursa: https:\/\/steliangombos.wordpress.com\/2017\/05\/20\/marturisitorii-romani-ai-lui-dumnezeu-din-perioada-comunista-parintii-de-la-rugul-aprins-si-lumina-credintei-lor\/<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din seria \u201ePro Memoria \u2013 Anul comemorativ Justinian Patriarhul \u015fi al ap\u0103r\u0103torilor Ortodoxiei \u00een timpul comunismului\u201d \u00a0 M\u0103rturisitorii rom\u00e2ni ai [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-30185","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30185","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30185"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30185\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30188,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30185\/revisions\/30188"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30185"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30185"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30185"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}