{"id":30193,"date":"2017-05-24T18:57:07","date_gmt":"2017-05-24T18:57:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30193"},"modified":"2017-05-24T18:57:07","modified_gmt":"2017-05-24T18:57:07","slug":"emilia-tutuianu-ileana-costea-o-romanca-adevarata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/24\/emilia-tutuianu-ileana-costea-o-romanca-adevarata\/","title":{"rendered":"Emilia \u0162u\u0163uianu: Ileana Costea – o rom\u00e2nc\u0103 adev\u0103rat\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dialogul meu cu doamna Ileana Costea, profesor la Universitatea de Stat din California, Northridge (CSUN) \u00een zona Los Angeles, o personalitate foarte activ\u0103 \u00een domeniul s\u0103u de activitate, invitat\u0103 la mai multe universit\u0103\u021bi din Europa, membr\u0103 \u00een comisii de organizare pentru conferin\u021be interna\u021bionale, mi-a f\u0103cut o real\u0103 pl\u0103cere. Am descoperit un suflet deosebit de rom\u00e2n, neobosit c\u0103ut\u0103tor \u00een sfera activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u015furate de domnia sa. Cercet\u0103tor \u0219i publicist cunoscut prin abordarea unor subiecte sensibile, ca inteligen\u0163a artificial\u0103, grafica pe calculator interactiv, precum \u0219i \u00een alte domenii asociate cu CAD \/ CAM \/ CAE, laureat\u0103 a premiului \u201eMerit Award\u201d a Consiliului de Ingineri pentru activitatea \u00een aceste domenii. Recenzent pentru National Science Foundation (NSF), SUA \u0219i IEEE \u0219i editor a unor volume speciale de jurnal. \u0218i mai mult de at\u00e2t, iubitoare de art\u0103, literatur\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103torii. Plecat\u0103 din \u021bar\u0103 din 1972, d\u00e2nsa \u0219i-a ales o misiune auto-impus\u0103 de a scrie articole despre prezen\u021be rom\u00e2ne\u0219ti-surpriz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate. A publicat din 1998 \u00eencoace peste 50 de articole, din care primul volum ap\u0103rut \u00een anul 2015, \u201eExerci\u021bii de Neuitare\u201d, poate fi r\u0103sfoit pe Amazon la:\u00a0www.amazon.com\/EXERCITII-NEUITARE-vol-I-romanesti-surpriza-strainatate<\/a><\/em><\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Drag\u0103 Ileana, ne-am cunoscut prin intermediul internetului, prin revista Melidonium. Cum ai reac\u021bionat cunosc\u00e2nd acest nou site rom\u00e2nesc de informa\u021bii culturale?<\/em><\/strong><\/p>\n


\n<\/em>Ileana Costea:<\/strong> M-a atras calitatea articolelor, at\u00e2t prin con\u021binutul lor c\u00e2t \u0219i prin modul frumos de redactare.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Vorbe\u0219te-ne te rog de perioada c\u00e2t ai studiat arhitectura \u00een Rom\u00e2nia \u0219i despre activitatea ta dinainte de a pleca din \u021bar\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

Ileana Costea: <\/strong>Copil \u0219i adolescent eram bun\u0103 la \u0219coal\u0103 la mai toate materiile, excep\u021bie f\u0103c\u00e2nd muzica \u0219i sportul. Asta a f\u0103cut s\u0103 \u00eemi fie greu s\u0103 aleg ce anume s\u0103 studiez. O mam\u0103 dedicat\u0103, care m-a crescut de una singur\u0103, tata plec\u00e2nd dintre noi mult prea devreme, la 49 ani, cu patru luni \u00eenainte de a ap\u0103rea eu. (Soart\u0103 crunt\u0103 din lipsa de antibiotice \u2013 o infec\u021bie la rinichi care l-a terminat \u00een numai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Am \u00een\u021beles de copil c\u0103 \u0219i doctorii mor. Tata era medic internist \u0219ef pe jude\u021b, Slatina). Mama mi-a tot repetat \u201eteoria ei\u201d, c\u0103 vrea s\u0103-mi dea \u201etot ceea ce nimeni nu \u00eemi va putea lua niciodat\u0103\u201d, educa\u021bie, cultur\u0103. Din pu\u021binul pe care \u00eel c\u00e2\u0219tiga mi-a luat profesori de istorie, de pian, de limbi str\u0103ine. A\u0219a am ajuns s\u0103 vorbesc curent franceza \u0219i engleza de mic\u0103, \u0219i s\u0103 citesc romane poli\u021biste \u00een german\u0103. Cred c\u0103 tot mama mi-a insuflat ambi\u021bia de note mari, c\u0103ci \u00eemi rupea din caiet pagina scris\u0103 neglijent \u0219i m\u0103 scula la 5 diminea\u021ba s-o rescriu caligrafic \u0219i f\u0103r\u0103 gre\u0219eli de ortografie. Mama era profesoar\u0103 de limba englez\u0103 la liceul \u0218incai din Bucure\u0219ti. A fost apoi c\u00e2\u021biva ani \u0219i lector la facultate. Avea un Masterat \u00een englez\u0103 \u0219i altul \u00een geografie. \u00cen tinere\u021be publicase mai multe schi\u021be \u00een reviste pentru copii. Tot de la ea cred ca am luat darul povestirii (ea era mai captivant\u0103 dec\u00e2t mine\u2026), energia, \u0219i dorin\u021ba de a c\u0103l\u0103tori \u0219i de a cunoa\u0219te \u0219i \u00een\u021belege lumea. \u00cen liceu \u00eemi pl\u0103cea matematica \u0219i biologia, dar \u0219i istoria \u0219i literatura. Citeam mult. M\u0103 cufundam \u00een Larousse-ul (parc\u0103, cu 22 de volume) pe care \u00eel aveam \u00een cas\u0103 \u0219i pe care \u00eel foloseam cu pasiune, pentru \u201ec\u0103ut\u0103ri de informa\u021bie\u201d, av\u00e2nd rolul pe care \u00eel are ast\u0103zi internetul. \u00cemi petreceam nop\u021bi studiind pentru examene, la etajul trei, pe Strada Speran\u021bei 13, Bucure\u0219ti la numai dou\u0103 minute de mers pe jos pana la \u0219coala mea, Spiru Haret. Pauzele erau cu spectacolul nocturn al str\u0103zii ve\u0219nic \u00een mi\u0219care.
\n\u00cen cele din urm\u0103, \u00een clasa a 10-a m-am decis c\u0103 vreau s\u0103 urmez regia de film. Mama a reu\u0219it s\u0103 \u00eemi aranjeze printr-o doamn\u0103, prieten\u0103 de a ei, s\u0103 m\u0103 dea \u00een grija cunoscutei regizoare de filme pentru copii, Elisabeta Bostan, care tocmai \u00eencepuse film\u0103rile la Amintiri din Copil\u0103rie. Am f\u0103cut astfel, \u00een vacan\u021ba ultimului an de liceu, un stagiu cu echipa ei, la Humule\u0219ti. Mama era speriat\u0103. M\u0103 tot \u00eendemna s\u0103 dau la \u201eLitere\u201d c\u0103ci la Institutul de Teatru \u0219i Film erau doar opt locuri \u0219i\u2026 toate \u201edate\u201d\u2026 \u00cen plus, pe atunci examenul de intrare la facultate se d\u0103dea peste tot la aceea\u0219i dat\u0103, \u0219i puteai aplica doar \u00eentr-un singur loc. Ca s\u0103 m\u0103 preg\u0103tesc am v\u0103zut enorm de multe filme, am citit criticile din toate ziarele. \u0218i totu\u0219i rezultatul a fost\u2026 c\u0103 toate colegele mele mult mai pu\u021bin bune la \u0219coal\u0103 au intrat la facultate, iar eu am r\u0103mas\u2026 s\u0103 \u00eencerc la anul. Mi-a venit greu, dar nu regret. M\u0103car am \u00eencercat. Cum nu puteam concepe s\u0103 stau acas\u0103\u2026 am g\u0103sit de lucru la un spital, \u00een laboratorul de f\u0103cut fotografii. Un cuplu t\u00e2n\u0103r conducea, el laboratorul de foto color, ea pe cel de alb negru. \u0218i eu am lucrat cu ea. Atunci am \u201e\u00eenv\u0103\u021bat!?\u201d c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii s\u0103 faci \u201ebusiness\u201d. C\u00e2nd un doctor venea s\u0103 \u00eemi dea un film, eu \u00eei spuneam s\u0103 revin\u0103 \u00eentr-o or\u0103, c\u0103 \u00eel voi developa imediat. \u0218i \u0219efa mea a fost revoltat\u0103. Trebuia s\u0103-i spun doctorului c\u0103 avem foarte mult de lucru, \u0219i pozele vor fi gata doar \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Cei doi \u0219efi de laborator erau fotografi la nun\u021bi, botezuri\u2026 \u0219i la spital \u201ese odihneau\u201d. \u00cen fine, mi-a pl\u0103cut s\u0103 fotografiez din totdeauna, \u0219i am fost bucuroas\u0103 s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 developez filme.
\n\u00centre timp \u00eens\u0103 mi-am schimbat op\u021biunea pentru ceea ce aveam s\u0103 studiez. Nu am mai fost gata s\u0103-mi asum riscul de a da la Institutul de Teatru \u0219i Film \u0219i m-am preg\u0103tit pentru arhitectur\u0103. Era tot un domeniu artistic, \u0219i mi se p\u0103rea tot \u201ede anvergur\u0103\u201d. C\u0103ci regia de film m\u0103 atr\u0103sese prin natura complex\u0103 a profesiei. Iar la arhitectur\u0103 erau m\u0103car mult mai multe locuri, \u0219i nu puteau chiar toate \u201es\u0103 fie date\u201d. Erau 150 de locuri c\u00e2nd am dat, \u0219i am intrat eu, \u00een 1966. Sunt convins\u0103 c\u0103 \u0219coala noastr\u0103 de arhitectur\u0103 era foarte, foarte bun\u0103. Erau profesori arhitec\u021bi, cunoscu\u021bi, printre care Ascanio Damian, Octav Doicescu, D\u00e2mboianu, \u0219i asisten\u021bi buni, Mircea Lupu, Ochinciuc, Dinu Paunescu, Scafa. A\u0219 vrea s\u0103-mi amintesc mai bine anii aceia, dar a venit peste mine t\u0103v\u0103lugul emigr\u0103rii. (Am plecat din \u021bar\u0103 imediat dup\u0103 examenul de terminarea facult\u0103\u021bii, fusesem repartizata la Cluj, unde tocmai se deschisese o nou\u0103 facultate de arhitectur\u0103.) \u0218i memoria mi-a fost estompat\u0103 de nevoia de a m\u0103 integra \u00een noile medii ale existen\u021bei mele, un an la Paris, apoi via\u021ba din Los Angeles. Facultatea de arhitectur\u0103 cerea foarte mult lucru, proiectele erau grele. \u00cemi aduc aminte c\u0103 \u00eemi tremura sufletul la g\u00e2ndul ca nu cumva s\u0103 pierd un an. Dar pot spune acum c\u0103 Institutul Ion Mincu era cu mult \u201emai la \u00een\u0103l\u021bime\u201d in compara\u021bie cu facultatea de Arhitectur\u0103 \u0219i Urbanism de la UCLA, din Los Angeles, unde mai t\u00e2rziu am urmat c\u00e2teva cursuri, \u00een timp ce am f\u0103cut un Masterat de Industrial Design, la Facultatea de Belle Arte, imediat dup\u0103 venirea mea \u00een California. Sunt convins\u0103 c\u0103 studiile de arhitectur\u0103 din Bucure\u0219ti mi-au dat o deschidere extraordinar\u0103 spre estetic, spre logica func\u021bionalit\u0103\u021bii combinat\u0103 corect cu frumosul. Era o facultate care te preg\u0103tea complex.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Ce amintiri ai din anii studen\u021biei ?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Colegii de la arhitectur\u0103 erau to\u021bi cul\u021bi, de\u0219tep\u021bi, talenta\u021bi. O pl\u0103cere s\u0103 fii \u00een preajma lor. \u00cemi aduc aminte \u0219i de lucruri amuzante: tab\u0103ra bucure\u0219tenilor era diferit\u0103 de tab\u0103ra celor veni\u021bi din provincie, care nu te primeau printre ei. Dar eu, av\u00e2nd o bun\u0103 prieten\u0103 (arhitect\u0103 acum la T\u00e2rgu Mure\u0219), Maria (Maia) Dragot\u0103, care a pus o vorb\u0103 bun\u0103 pentru mine, am plecat cu un grup de \u201eprovincie\u201d \u00eentr-o vacan\u021b\u0103 de Pa\u0219te la Lacul Snagov. \u0218i am dormit \u00eentr-un cort \u00eemprumutat de la facultate (eram mai mul\u021bi \u00een el), al c\u0103rui fermoar nu se \u00eenchidea, \u0219i era o prim\u0103var\u0103 foarte rece, cu v\u00e2nt puternic. Unul din b\u0103ie\u021bi adusese o sticl\u0103 de \u021buic\u0103, \u0219i noi fetele din cort i-am spus: \u201eHai s\u0103 bem din ea, s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzim pu\u021bin.\u201d \u0218i el \u021binea mor\u021bi\u0219 s-o p\u0103streze pentru a doua zi, la masa de Pa\u0219te, mai ales c\u0103 to\u021bi \u0219tiau despre sticla lui de \u021buic\u0103 (\u0219i contau pe ea)\u2026 N-a mai r\u0103mas nici un strop p\u00e2n\u0103 a doua zi\u2026 \u0218i sigur, noi \u201efetele\u201d am fost cele vinovate. Apoi apa rece \u00een care am s\u0103rit sa \u00eenot\u0103m. \u00ce\u021bi t\u0103ia respira\u021bia.\u00a0Tot din anii studen\u021biei mi-aduc aminte c\u0103 mergeam mult la filme, \u0219i uneori la teatru, c\u0103 mi-am dorit foarte tare un batic format mare, ro\u0219u, cu flori mari, care costa c\u00e2t toat\u0103 bursa pe lun\u0103 de la tata, \u0219i pe care l-am tot \u201elins cu privirea\u201d \u00een vitrina Fondului Plastic de l\u00e2ng\u0103 Teatrul Notara \u2026 Citeam cu deliciu revista Contemporanul, care ne informa frumos despre toate activit\u0103\u021bile culturale din lumea de vest. \u0218i evident citeam criticele filmelor de Gelu Ionescu.
\n\u00cemi aduc aminte de o excursie minunat\u0103 f\u0103cut\u0103 cu colegii de facultate la M\u0103n\u0103stirile din Moldova \u0219i o alta, de studiu, pentru a face releveuri caselor din Sibiu, ora\u0219 cu arhitectur\u0103 at\u00e2t de parfumat\u0103. \u00cemi aduc aminte \u0219i de profesorii de istoria artei (Petra\u0219cu) \u0219i arhitecturii (Curinski). \u00cemi mai aduc aminte \u0219i de ceaiurile dansante\u2026 \u0218i de teama bobocilor c\u0103 vor fi prin\u0219i \u0219i vopsi\u021bi. Era o tradi\u021bie \u00een \u0219coala de arhitectur\u0103, ca cei noi admi\u0219i s\u0103 fie prin\u0219i \u00een atelierele claselor mai mari, c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpla s\u0103 traverseze vreunul din noi un astfel de atelier, \u0219i s\u0103 fie \u00eenconjurat de cei din anii mai mari \u0219i vopsit\u2026 tu te zb\u0103teai s\u0103 scapi de sub culorile lor \u0219i tot mai m\u00e2njit deveneai. \u00cemi aduc aminte c\u0103 era rece vopseaua, \u0219i c\u0103 m\u0103 g\u00e2dila. \u00cemi mai aduc aminte \u0219i de ie\u0219iri la restaurantul din apropierea facult\u0103\u021bii, restaurantul Dun\u0103rea. Prin anii 70 \u00eencepuser\u0103 s\u0103 aduc\u0103 pe\u0219te bun.
\nAm f\u0103cut apoi o excursie foarte frumoas\u0103 cu un grup din anul nostru de arhitectur\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103, (eu \u0219tiam c\u0103 doresc s\u0103 plec din \u021bar\u0103 \u0219i vroiam s\u0103 v\u0103d m\u0103car odat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 Uniunea Sovietica care ne fusese at\u00e2t de impus\u0103 c\u00e2t am fost \u00een liceu). Am fost \u00een patru ora\u0219e. La Moscova m-a impresionat l\u0103rgimea bulevardelor, ad\u00e2ncimea \u0219i elegan\u021ba \u201ede palat\u201d a sta\u021biilor de metrou, \u0219i am r\u0103mas cu to\u021bii, cei din grupul meu \u00bd de or\u0103 s\u0103 c\u0103scam gura la un televizor color \u2013 prima dat\u0103 c\u00e2nd vedeam imagini color la TV \u2013 \u00een marele lor magazin universal, Gum. Am vizitat mausoleul lui Lenin din Pia\u021ba Ro\u0219ie. \u00cen 1971 Rom\u00e2nia se bucura de o anume libertate, care \u00een Uniunea Sovietic\u0103 era interpretat\u0103 ca direc\u021bie spre vest. Concluzie am fost pu\u0219i \u00een hoteluri pentru \u021b\u0103rile de vest, iar la mausoleu, unde erau dou\u0103 cozi, una foarte lung\u0103 pentru \u021b\u0103rile comuniste, alta mult mai scurt\u0103 pentru \u021b\u0103rile \u201ecapitaliste\u201d \u0219i pe noi ne-au \u00eencadrat \u00een cea din urm\u0103\u2026 La Leningrad pe Volga pluteau buc\u0103\u021bi uria\u0219e de ghea\u021b\u0103, era decembrie, excursia se organizase \u00een vacanta noastr\u0103 de iarn\u0103. B\u0103rba\u021bii, parc\u0103 to\u021bi \u00eenal\u021bi \u0219i blonzi, cu c\u0103ciuli din blana, tipic ruse\u0219ti, se conturau magic pe l\u00e2ng\u0103 noi prin cea\u021ba deas\u0103 a ora\u0219ului; Ermitajul \u2013 un muzeu plin de comori. C\u00e2nd am ajuns la Tbilisi, capitala Georgiei, tocmai se juca un meci important de fotbal la care participa \u0219i echipa Rom\u00e2niei. B\u0103ie\u021bii s-au dus to\u021bi la meci, \u0219i noi, vreo 6 fete, am preferat s\u0103 ne plimb\u0103m prin ora\u0219 \u0219i s\u0103 vedem un muzeu \u00een care, nu \u0219tiu cum se face, dar erau icoane vechi. Ni se spusese c\u0103 dac\u0103 ajungem dup\u0103 5 seara, nu vom mai avea masa de sear\u0103. Ne-am \u00eentors pe la 7, fl\u0103m\u00e2nde cum nu se poate, \u0219i eu le-am rugat pe chelneri\u021bele de la restaurant s\u0103 ne dea un ceai cu ni\u0219te felii de p\u00e2ine. Eu \u0219tiam pu\u021bin ruse\u0219te \u2013 dup\u0103 8 ani de rus\u0103, la liceu. Dr\u0103gu\u021be s-au \u00eenmuiat \u00een fata bietelor de noi \u0219i ne-au satisf\u0103cut rug\u0103mintea (c\u0103ci nu aveam nici un ban, \u0219i ni se spusese, de exemplu, s\u0103 nu atingem fructele din vasul de pe mas\u0103, la nici unul din restaurantele hotelurilor, c\u0103 trebuie (verbul a trebui are aceea\u0219i form\u0103 la singular \u015fi plural, este defectiv de plural = trebuie, at\u00e2t la singular c\u00e2t \u015fi la plural) pl\u0103tite \u0219i de unde?) \u00cen sal\u0103 eram numai noi, fetele, \u0219i \u00een col\u021bul opus un grup de vreo 8 georgieni, must\u0103cio\u0219i \u0219i negricio\u0219i, care, se vedea de departe, \u00eenfulecau numai bun\u0103t\u0103\u021bi care nu conteneau s\u0103 li se aduc\u0103. Am aflat pe urm\u0103 c\u0103 era echipa de muzicieni. Ne-au invitat la masa lor. Sigur, toate in cor, am spus nu, cu excep\u021bia celei mai cumin\u021bi dintre noi, care ne-a rugat s\u0103-i l\u0103sam pe ei s\u0103 vin\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i aduc\u0103 bucatele cu ei, c\u0103ci ea este lihnit\u0103 de foame. Zis \u015fi f\u0103cut. \u015ei apoi toat\u0103 noaptea ne-a sunat \u00een camer\u0103 telefonul\u2026 \u015fi sigur nici una din noi n-a r\u0103spuns. Ultima escal\u0103 a fost la Erevan, capitala Armeniei sovietice, de care noi nu auzisem dec\u00e2t prin glumele care vin de acolo. Ne-au cazat la un hotel pe un v\u00e2rf de deal. \u00cemp\u0103r\u0163eam camera cu o coleg\u0103 \u015fi pe c\u00e2nd ne odihneam pu\u0163in dup\u0103-mas\u0103, am fost invadate de mai multe femei de servici care \u00eencepuser\u0103 s\u0103 scotoceasc\u0103 prin valizele noastre, cer\u00e2ndu-ne s\u0103 le vindem desou-uri. \u015ei n-am sc\u0103pat de ele p\u00e2n\u0103 nu le-am v\u00e2ndut c\u00e2teva. \u00cemi aduc aminte c\u0103 eu am transformat banii aceia \u00eentr-o o br\u0103\u0163ar\u0103 cu pietre de Ural, galbene \u015fi negre, pe care o am \u015fi azi cu mine \u00een Los Angeles, \u015fi un aparat de proiectat filme 8mm, c\u0103ci la noi nu se g\u0103seau. Erevan era un ora\u015f frumos, construit din piatr\u0103 portocalie, cu o biblioteca faimoas\u0103, ca cea din Alexandria, Egipt. Avea case pe piloni coco\u0163ate pe dealuri. \u015ei azi c\u00e2nd urc cu ma\u015fina dealul dinspre San Fernando Valley, spre Mulholland drive, pe Beverly Glenn, \u201ecasc gura\u201d la casele pe piloni, amintindu-mi de cele care m\u0103 fascinaser\u0103 \u00een Armenia Sovietic\u0103. Cu lipsa mea de \u00een\u0163elegere a istoriei m-am tot \u00eentrebat de ce oare ne spune ghidul c\u0103 \u00een acele case sunt armeni care s-au refugiat \u00een Uniunea Sovietic\u0103 din Turcia. Noi to\u0163i \u015ftiam c\u0103 lumea e dornic\u0103 s\u0103 plece din \u0163\u0103rile comuniste\u2026 Sigur, acum \u015ftiu bine despre povestea genocidului armenesc. La \u00eentoarcere, \u00een avion, b\u0103ie\u0163ii se plimbau pe coridorul dintre scaune \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103ceau haina, ar\u0103t\u00e2ndu-\u015fi pieptul gol. To\u0163i \u00ee\u015fi v\u00e2nduser\u0103 c\u0103m\u0103\u015file \u00een hotel la Erevan. Noi nu venisem preg\u0103ti\u0163i pentru comer\u0163. Ne-a luat pe nea\u015fteptate \u015fi nu putusem s\u0103 d\u0103m dec\u00e2t \u201ehainele de pe noi\u201d.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Cum \u0219i \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri ai decis s\u0103 \u00ee\u021bi l\u0103rge\u0219ti orizontul cunoa\u0219terii plec\u00e2nd \u00een Lumea Nou\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd cred c\u0103 mai to\u0163i tinerii studen\u0163i pe care \u00eei cuno\u015fteam la Bucure\u015fti \u00ee\u015fi doreau s\u0103 vad\u0103 lumea de dup\u0103 cortina de fier. \u015ei nu se putea pleca dec\u00e2t, \u015fi asta cu greu, \u00een \u0163\u0103rile comuniste \u00eenconjur\u0103toare. Mama avea o prieten\u0103 evreic\u0103 \u00een Israel \u015fi aceea \u00eemi f\u0103cuse cadou un bilet de avion dus-\u00eentors pentru Tel Aviv dup\u0103 terminarea liceului. Dar aveam o rud\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate (Alexandra Bellow, pe atunci Ionescu-Tulcea, \u00een Statele Unite), deci pentru mine ie\u015firile \u00een vest erau interzise. \u00cemi doream s\u0103 c\u0103l\u0103toresc, s\u0103 v\u0103d arhitectura, arta \u015fi peisajele din restul lumii, \u015fi m\u0103 sim\u0163eam frustrat\u0103 c\u0103 nu am dreptul s\u0103 cunosc lumea. \u00cen 1970 am \u00eent\u00e2lnit la o mas\u0103 \u00een familie, un profesor de medicin\u0103 din Chicago, dr. Nicolas Costea, \u015fi m-am \u00eendr\u0103gostit. A fost \u201eprin\u0163ul meu\u201d\u2026 povestea e prea lung\u0103 \u015fi prea siropoas\u0103 (un tr\u0103snet a pornit din v\u00e2rful nasului meu spre al lui, la aceea mas\u0103 la care l-am \u00eent\u00e2lnit\u2026 ca \u00een filmele mute) \u015fi\u2026 c\u00e2nd am terminat facultatea am decis s\u0103 \u201em\u0103 duc s\u0103 \u00eel g\u0103sesc \u015fi s\u0103-l conving s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim\u201d. Pe atunci el locuia \u00een Chicago, dar pu\u0163in dup\u0103 aceea s-a mutat \u00een California. Ne v\u0103zusem doar de dou\u0103 ori la Bucure\u015fti, la o vorba \u015fi o cafea, dar apucasem s\u0103-i spun, \u00eencurajat\u0103 de so\u0163ul m\u0103tu\u015fii mele Nu\u0163a (Elena Dumitrescu Papahagi), Nicu (Nicolae) Dumitrescu, profesor de educa\u0163ie fizic\u0103 la facultate \u00een Bucure\u015fti, originar dintr-un sat din Bucovina, \u015fi care nu \u015ftia nimic despre restul lumii,. I-am povestit acestui unchi, \u00een zori, confes\u00e2ndu-m\u0103 lui, c\u0103ci pe Nu\u0163a tocmai o sc\u0103pasem, c\u0103ci plecase \u00eenainte de a sosi eu, la Spitalul Filantropia, unde lucra \u015fi care \u00eel cuno\u015ftea ceva mai bine pe cel care mai t\u00e2rziu \u00eemi va deveni so\u0163, c\u0103ci \u015fi ea era doctor hematolog, ca \u015fi Nic, \u015fi \u00eel auzise f\u0103c\u00e2nd o prezentare \u00een specialitate. Am dat drumul c\u0103tre unchiul meu, unui val de vorbe \u015fi sentimente, despre cum brusc m-am \u00eendr\u0103gostit \u015fi el mi-a f\u0103cut afirma\u0163ia super-\u00eencurajatoare: spune-i exact a\u015fa cum mi-ai spus mie \u201ec\u0103ci americanii n-au niciodat\u0103 timp, sunt mereu gr\u0103bi\u0163i\u201d\u2026 \u015ei a\u015fa am f\u0103cut, dar cu o logic\u0103 pe care nici azi nu mi-o pot explica. L-am \u00eentrebat \u00eent\u00e2i pe dr. Costea: ,,Sunte\u0163i c\u0103s\u0103torit? V\u0103 plac femeile? \u015ei despre mine ce crede\u0163i? c\u0103ci eu sunt convins\u0103 c\u0103 sunte\u0163i b\u0103rbatul cu care vreau s\u0103 m\u0103 c\u0103s\u0103toresc\u2026\u201d \u015ei el mi-a r\u0103spuns \u00een francez\u0103, c\u0103ci nu mai \u015ftia bine rom\u00e2na (emigrase \u00een 1946): \u201eSun\u0103 ca \u00een Micul Prin\u0163\u201d \u2026 dup\u0103 care a plecat \u00eenapoi la el acas\u0103 \u00een Statele Unite.
\n\u00cen vara lui 1972, imediat dup\u0103 ce mi-am dat examenul de diplom\u0103, am f\u0103cut o cerere s\u0103 plec \u00eentr-o excursie pe Valea Loirei cu Biroul de Turism pentru Tineret. Acum eram motivat\u0103 cu adev\u0103rat s\u0103 p\u0103r\u0103sesc Rom\u00e2nia. Visul meu era simplu: s\u0103 ajung profesor universitar \u00een SUA \u015fi s\u0103 \u00eel iau de b\u0103rbat pe Nic. \u00cemi trebuiau o mul\u0163ime de aprob\u0103ri, de la facultate. Am reu\u015fit s\u0103 iau semn\u0103tura decanului de atunci, Benedec. Dar tot nu mi s-a dat pa\u015faportul. A\u015fa c\u0103 am decis s\u0103 \u201em\u0103 lupt singur\u0103 pentru a-l ob\u0163ine.\u201d M-am dus la biroul de vize pe Nicolae Iorga. Mi s-a spus c\u0103 ei nu se ocup\u0103 de cereri pentru excursii organizate, \u015fi c\u0103 trebuie s\u0103 am un \u201erendez-vous\u201d fixat. Nu aveam. \u00cen ziua aceea purtam codi\u0163e, aveam cu mine un teu \u015fi un bloc mare de h\u00e2rtie sub m\u00e2na. Eram \u00een drum spre facultate\u2026 Portarul p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 m-a l\u0103sat s\u0103 \u00eentru, spun\u00e2ndu-mi c\u0103 n-am nici o \u015fans\u0103. Sala de a\u015fteptare era plin\u0103. To\u0163i aveau numere \u2026 Eu am prins un moment \u00eentre dou\u0103 persoane \u015fi am intrat \u00eentr-un birou. I-am povestit repede celui de dincolo de masa biroului impozant, povestea mea\u2026 \u015fi soarta a f\u0103cut ca la r\u00e2ndul lui s\u0103 aib\u0103 o fiic\u0103 student\u0103 la facultatea de arhitectur\u0103 \u2026 Mi-a spus s\u0103 fac, nu mai \u015ftiu ce, s\u0103 m\u0103 duc la nu \u015ftiu ce alt birou. Nu \u00een\u0163elesesem c\u0103 decisese s\u0103 \u00eemi dea viza. \u015ei l-am \u00eentrebat, dar dac\u0103 nu vre\u0163i dumneavoastr\u0103 s\u0103 \u00eemi da\u0163i aprobarea s\u0103 plec \u00een excursie, la cine altcineva pot s\u0103 m\u0103 adresez. \u015ei \u00eei aud \u015fi acum vorbele vocii puternice: Dac\u0103 nu v\u0103 dau eu viza, nu vi-o mai d\u0103 nimeni. Era \u201e\u015feful cel mare\u201d de la pa\u015fapoarte. \u015ei a\u015fa am ajuns cu grupul BTT la Paris s\u0103 vizitez castele de pe Valea Loirei, iulie 1973. \u015ei ast\u0103zi mai sunt \u00eenc\u0103 \u2026 pe aceea viz\u0103 \u2026 N-am vizitat atunci castelele c\u0103ci am \u201efugit\u201d din camera de hotel \u015fi mi-am \u00eenceput zbuciumul cererii de azil politic \u2026 un drum greu, c\u00e2nd pleci la 25 ani de una singur\u0103, n-ai nici un ban, nu cuno\u015fti pe nimeni. Aveam \u00eens\u0103 \u00eencrederea, incon\u015ftien\u0163a tinere\u0163ii c\u0103 voi reu\u015fi. Cum? Nu \u015ftiam, dar nu concepeam ca nu voi putea s\u0103 m\u0103 descurc. Sigur, faptul c\u0103 vorbeam curent franceza, \u015fi c\u0103 aveam o meserie practic\u0103, \u015fi o fire bun\u0103, toate m-au ajutat. Aproape un an am lucrat \u201eilegal\u201d la un birou de arhitectur\u0103 al unui \u015fmecher marocan care avea o motociclet\u0103 Harley Davidson impresionant\u0103. \u015eef era arhitectul rom\u00e2n Ghic\u0103 Morariu cu care veri\u015foara unei colege de arhitectur\u0103, proasp\u0103t c\u0103s\u0103torit\u0103 cu un francez din Paris, \u00eemi f\u0103cuse cuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi \u00eel rugase s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 g\u0103sesc ceva de lucru. Norocul poate fi ca \u00een pove\u015fti, sau filme. Ghic\u0103 nu m\u0103 putea angaja c\u0103ci nu aveam drept de lucru. Dar tocmai angajase pe cineva cu exact acela\u015fi nume ca mine, \u015fi venea tot de la Bucure\u015fti, o Ileana P\u0103unescu, so\u0163ia asistentului de la Ion Mincu, Constantin (Dinu) P\u0103unescu. Numele meu de fat\u0103 era P\u0103unescu\u2026 I-a rugat pe cei doi din cuplu, s\u0103-i fac\u0103 o favoare, i-a m\u0103rit lui Dinu salariul, \u015fi i-a spus s\u0103 m\u0103 lase pe mine s\u0103 lucrez \u00een locul so\u0163iei lui. Am locuit la Paris 11 luni, schimb\u00e2nd 14 adrese\u2026 Pe atunci francezii trebuiau s\u0103 raporteze dac\u0103 g\u0103zduiau un venit din \u0163\u0103rile comuniste\u2026 \u00cen fiecare miercuri aveam, la 3 \u00bd dup\u0103 amiaza o \u00eent\u00e2lnire la Poli\u0163ia Central\u0103 de l\u00e2ng\u0103 Catedrala Notre Dame, unde doi poli\u0163i\u015fti trebuiau s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 situa\u0163ia mea de str\u0103in ilegal. \u015ei prima dat\u0103 le-am spus c\u0103 lucrez ca arhitect (f\u0103ceam vile \u00een jurul Parisului) \u015fi mi-au spus cu ton foarte serios \u201eDar tu nu lucrezi. N-ai drept de lucru.\u201d \u201e\u015ei ce s\u0103 fac, s\u0103 fur, s\u0103 cer\u015fesc?\u201d \u201eSpune-ne c\u0103 nu lucrezi.\u201d \u201eNu lucrez\u201d \u2026 \u015ei asta a r\u0103mas gluma noastr\u0103 leit-motiv timp de vreo 10 luni, p\u00e2n\u0103 am primit viza spre Statele Unite cu ajutorul IRC-ului, un birou f\u0103r\u0103 specializare pe etnicitate sau religie (polonezi, ru\u015fi, catolici, evrei, nem\u0163i) c\u0103ci eu nu m\u0103 \u00eenscriam \u00een nici una. Iar\u0103\u015fi povestea de cum am aflat despre IRC, e prea lung\u0103 spre a fi spus\u0103 \u00een detaliu aici. Pe scurt am mers cu o mobilet\u0103 (conduc\u00e2nd o motociclet\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een via\u0163a mea) de la Nanterre la Place de la Concorde, Paris (vreo 20 km), \u015fi am avut un accident la o intersec\u0163ie. Mi-am f\u0103cut dou\u0103 r\u0103ni la fiecare genunchi, \u015fi am ajuns la consulat cu ciorapii de nylon lipi\u0163i de piele si cu d\u00e2re de s\u00e2nge. Vorbisem cu aceea\u015fi secretar\u0103 de la Consulatul American de probabil 9-10 ori. De fiecare dat\u0103 \u00eemi spusese c\u0103 nu \u015ftie nici o organiza\u0163ie care m-ar putea ajuta s\u0103 emigrez \u00een America. De data aceea \u00eens\u0103, mi-a spus: \u201eAi s\u0103 te omori, feti\u0163\u0103 drag\u0103. Iat\u0103 lista organiza\u0163iilor. Oficial nu avem voie s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe refugia\u0163ii din est. Nu spune la nimeni c\u0103 \u0163i-am dat-o. Alege una.\u201d \u015ei a\u015fa am mul\u0163umit soartei c\u0103 francezul \u201edrageur\u201d m-a f\u0103cut s\u0103 m\u0103 uit spre el la aceea intersec\u0163ie, \u00een acea zi, \u015fi s\u0103 m\u0103 pr\u0103bu\u015fesc \u00een nisipul por\u0163iunii de strad\u0103 \u00een repara\u0163ie. Dar \u015fi azi m\u0103 g\u00e2ndesc ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 accidentul ar fi fost mai serios?!<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Sintagma ,,depinde de tine \u00een ce fel te vor pre\u0163ui ceilal\u0163i\u201d este adev\u0103rat\u0103?<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Sunt convins\u0103 de adev\u0103rul acestei sintagme \u015fi am urmat-o toat\u0103 via\u0163\u0103. Am \u00eenv\u0103\u0163at-o brusc (tot la fel de repede pe c\u00e2t m-am \u00eendr\u0103gostit de viitorul meu so\u0163, Nic) c\u00e2nd am r\u0103mas la Paris. Lunile cu statut de emigrant ilegal \u00een Fran\u0163a, necunosc\u00e2nd pe nimeni, a fost cea mai puternic\u0103 experien\u0163\u0103 a vie\u0163ii mele. Am \u00een\u0163eles c\u0103 trebuie s\u0103 \u015ftii s\u0103 te prezin\u0163i bine, s\u0103 st\u00e2rne\u015fti \u00eencrederea \u00een oameni din primul moment, dar \u015fi s\u0103 faci totul spre a men\u0163ine aceast\u0103 \u00eencredere. \u015ei numai de tine depinde totul\u2026 Acolo, la Paris \u00een 1972-73 aplicarea cu sfin\u0163enie a acestei sintagme a fost vital\u0103. Dar \u015fi apoi: \u00een Los Angeles, c\u00e2nd \u201eam aterizat\u201d la un viitor so\u0163 pe care nu \u00eel cuno\u015fteam deloc, pe care trebuia s\u0103-l fac s\u0103 m\u0103 pre\u0163uiasc\u0103, pe care trebuia s\u0103-l conving de \u00eencrederea pe care s\u0103 mi-o fac\u0103 de a-i deveni so\u0163ie, de a nu-l pune la cheltuieli uria\u015fe \u015fi inutile (ca multe din nevestele doctorilor din Los Angeles). \u0218i mai apoi sintagma m-a ajutat \u00een profesie. \u00centr-adev\u0103r \u00een Statele Unite po\u0163i s\u0103 \u00ee\u0163i creezi singur o re\u0163ea de cuno\u0219tin\u021be profesionale, \u015fi \u00eenainta \u00een carier\u0103 prin tine \u00eensu\u0163i, \u015fi nu prin \u201epile\u201d, dar reu\u015fe\u015fti asta numai prin munc\u0103 mult\u0103, perseveren\u0163\u0103, \u00een\u0163elepciunea de a te purta cu respect \u015fi umilin\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Ce ai g\u0103sit dincolo de ocean: oameni, mentalit\u0103\u0163i poveste\u015fte-ne te rog despre impactul cultural pe care l-ai sim\u0163it\u2026<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u0162in minte c\u0103 la IRC la Paris una din doamnele care lucra acolo (era \u015fi pictori\u0163\u0103, avusese un tablou expus la Salon d\u2019Automne, a\u015f vrea s\u0103-mi amintesc numele ei, dar nu reu\u015fesc) s-a apropiat mai mult de o bulg\u0103roaic\u0103, Kathy, care terminase studii de francez\u0103 la Sofia, \u015fi de mine. C\u0103ci noi eram cele mai \u201ecu carte.\u201d Restul emigran\u0163ilor din acea perioada care veneau la IRC erau componen\u021bii trupei de circ din capitala Bulgariei; to\u0163i r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een acela\u015fi timp cu noi. \u015ei aceast\u0103 doamn\u0103 ne pasa bilete pe gratis la spectacole. A\u015fa cunosc eu foarte \u201ede aproape\u201d pictura plafonului de Marc Chagal de la Opera Garnier (opera tradi\u0163ional\u0103 din Paris, cea nou\u0103 fiind cl\u0103direa ultra-modern\u0103 de la Bastille), de la multele spectacole la care am fost datorit\u0103 acelei doamne, \u015fi am stat, Kathy \u015fi cu mine \u201ela cucurigu\u201d\u2026 Lui Kathy i-a venit viza pentru America cu c\u00e2teva luni \u00eenaintea mea. Mie, nu \u015ftiu cum se face, mi se pierduser\u0103 actele la sediul principal al IRC-ului din Elve\u0163ia. Kathy avea rude la Sacramento \u015fi \u00eemi tot scria \u201es\u0103 nu-\u0163i par\u0103 r\u0103u c\u0103 stai mai mult la Paris, c\u0103 aici nu e bine<\/em>\u201d. Rudele ei erau mai cu pu\u0163in\u0103 carte, \u015fi ea ca s\u0103 \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftige o existen\u0163\u0103, lucra cur\u0103\u0163\u00e2nd case. Doamna aceea minunat\u0103 de la IRC \u00eemi tot spunea: ,,Tu ai un mare noroc. Te duci la o veri\u015foar\u0103 (Alexandra) care e profesor de matematic\u0103 (la Northwestern University, Evanston, l\u00e2ng\u0103 Chicago) \u015fi la un doctor, profesor de medicin\u0103. Nu o s\u0103 fi in situa\u0163ia lui Kathy. Rudele tale sunt persoane cu carte. O s\u0103 \u00ee\u0163i \u00een\u0163eleag\u0103 dorin\u0163a de a-\u0163i face o carier\u0103<\/em>.\u201d
\n\u015ei \u00eentr-adev\u0103r a\u015fa a fost. Nic avea casa plin\u0103 cu c\u0103r\u0163i, era pasionat de istorie \u015fi de muzic\u0103 clasic\u0103, \u00eei pl\u0103cea muzica \u201epop\u201d fran\u0163uzeasc\u0103 (Edith Piaf, Charles Aznavour, Georges Brassens. Jacques Brell, etc.) \u015fi jazzul ca \u015fi mie, era abonat la tot felul de ziare \u015fi reviste (cotidianul Los Angeles Times, revistele Newsweek, Times, National Geographic, \u015fi multe altele). Ne-am dus la spectacole. \u00cemi aduc aminte c\u0103 m-a dus s\u0103-l v\u0103d pe Yul Brenner \u00een ,,The King and I\u201d, la un spectacol dat de Marlene Dietrich \u00een downtown Los Angeles la Ahmanson Center \u2013 sala unde se \u00eemp\u0103r\u0163eau pe atunci premiile Oscar, am fost s-o v\u0103d pe Elizabeth Taylor \u00een Little Foxes, etc. Ne \u00eenv\u00e2rteam \u00een lumea profesorilor de la UCLA (University of California at Los Angeles) \u015fi printre doctori care, ca \u015fi arhitec\u0163ii, au o deschidere mai larg\u0103 spre cultur\u0103. Dar \u00een genere societatea de aici te face s\u0103 te \u00eenconjori de o mare varietate de clase sociale \u015fi nivele de cultur\u0103.\u00a0Eu eram venit\u0103 din alt\u0103 lume \u015fi \u201e\u00een total\u0103 necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103\u201d. Cei care vin ast\u0103zi din Rom\u00e2nia au alt orizont, mult mai larg dec\u00e2t al meu atunci. Eu fusesem la un restaurant chinezesc doar de dou\u0103 ori la Paris, nu fusesem niciodat\u0103 la un restaurant japonez sau mexican. Pentru mine America era cea a zg\u00e2rie norilor din New York \u015fi Chicago (din filme), nu cea pe care o \u015ftiu cei din Rom\u00e2nia de azi (cu seriale despre Beverly Hills, \u015fi Malibu\u2026) Los Angeles-ul m-a dezam\u0103git: construit la nivelul p\u0103m\u00e2ntului. De la aeroport, pe 14 Februarie 1973 c\u00e2nd am aterizat la Los Angeles chiar de Valentine\u2019s Day, pe drum spre apartamentul lui Nic, \u00eel tot \u00eentreb\u0103m \u201e\u00een prostie\u201d: ,,Dar c\u00e2nd ajungem la Los Angeles?\u201d \u015ei el \u00eemi d\u0103dea mereu acela\u015fi r\u0103spuns: ,,Suntem \u00een LA.\u201d Aici \u00eemi lipsea strada marilor ora\u015fe (Paris \u015fi Bucure\u015fti, c\u0103ci \u015fi capitala \u0163\u0103rii noastre era de pe atunci \u201eo metropol\u0103\u201d care pulsa de via\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103), \u00eemi lipseau cafenelele de pe trotuare (pe atunci, \u00een LA, nu se st\u0103tea niciodat\u0103 la o teras\u0103, toat\u0103 lumea intra \u00een \u201epivni\u0163e \u00eentunecate\u201d m\u00e2nc\u00e2nd \u00een plin\u0103 zi cu soare \u201ela farmecul lum\u00e2n\u0103rii\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a venit criza de benzin\u0103, \u015fi lumea a \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 din spa\u0163iile cu aer condi\u0163ionat\u2026), \u00eemi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minuna\u0163i de altfel prin felul lor politicos de a-\u0163i respecta \u201espa\u0163iul privat\u201d, foarte disciplina\u0163i \u00een lucru, foarte harnici, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu te deranjeze cu nimic, mi se p\u0103reau, \u015fi \u00eenc\u0103 mi se par, prea \u201ep\u0103tr\u0103\u021bo\u0219i\u201d, reci. Normal, sunt anglo-saxoni, \u00een majoritate. Mi se p\u0103rea c\u0103 \u201enimeni\u201d nu se mai uit\u0103 la mine. \u00cen lift b\u0103rba\u0163ii \u00ee\u015fi \u00eendreptau privirile spre pardoseal\u0103 nu spre tine\u2026 Nu mai auzeam \u201eCe frumoas\u0103 rochie ave\u0163i, domni\u015foar\u0103\u201d\u2026 etc. De teama acuza\u0163iei de \u201eharassment sexual\u201d.
\nEram o romantic\u0103 cu cauza pierdut\u0103\u2026 Locuiam \u00eentr-un mic bloc de apartamente la ultimul etaj (4) \u015fi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd m\u0103 urc\u0103m \u00een lift mirosea superb a parfum de trandafiri. La etajul nostru locuia o t\u00e2n\u0103ra frumoas\u0103 pe care o vizita des un prieten. \u015ei eu \u00eemi imagin\u0103m cum el \u00eei duce buchete de trandafiri zilnic. P\u00e2n\u0103 \u00eentr-o zi, c\u00e2nd imaginea mi s-a pr\u0103bu\u015fit brusc, c\u00e2nd l-am v\u0103zut pe omul de servici d\u00e2nd cu spray cu miros de trandafiri ca s\u0103 cure\u0163e oglinda.
\nImpactul cultural pentru cineva ca mine a fost uria\u015f. Mi se p\u0103rea c\u0103 nu \u00een\u0163eleg nimic din ce v\u0103d \u00een jurul meu. \u015ei singura salvare erau Nic \u015fi dorin\u0163a mea de a studia. Pe campusul de la UCLA tineretul era venit din mai toate p\u0103r\u0163ile lumii, mul\u0163i indieni, iranieni, chinezi, japonezi. Oamenii de aici te primesc f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i. Tu, ca str\u0103in, devii foarte repede unul dintre ei. Doar c\u0103 preocup\u0103rile lor mi se p\u0103reau diferite de ale mele: sportul, ma\u015finile, c\u00e2\u015ftigarea de bani, investi\u021biile \u00een stockuri. Eu am \u00eenceput s\u0103 investesc doar la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e c\u00e2nd a trebuit s\u0103 fac decizii pentru fonduri de pensie\u2026
\nCu siguran\u021b\u0103 americanii \u0219i europeni de origine latin\u0103 suntem foarte diferi\u0163i. \u0162in minte c\u0103 Nic \u0219i cu mine ne spuneam mereu: ,,Vezi, la orice spectacol mergem, de cinema, de teatru, c\u00e2nd toat\u0103 lumea r\u00e2de, noi nu, iar c\u00e2nd noi r\u00e2dem \u00een hohote, nimeni altcineva nu r\u00e2de\u2026\u201d<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Po\u0163i s\u0103 ne spui ce ai studiat \u00een California?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>C\u00e2nd am venit \u00een LA, diploma mea de arhitectur\u0103 era \u00eenc\u0103 \u00een arhivele de la Institutul de Arhitectura Ion Mincu. Neav\u00e2nd diploma cu mine \u015fi dorindu-mi, a\u015fa cum am spus mai \u00eenainte, s\u0103 devin profesor universitar, trebuia s\u0103 fac un doctorat. \u00cen ziua de azi (\u015fi \u00een 1973 era la fel) nu po\u0163i fi angajat pe o pozi\u0163ie universitar\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 ai titlul de Doctor \u00een Filozofie (PhD). \u015ei cum f\u0103cusem arhitectura m-am g\u00e2ndit s\u0103 \u00eencerc s\u0103 aplic pentru studii de doctorat la UCLA. Dar ca s\u0103 m\u0103 \u00eenscriu la un doctorat \u00eemi trebuia \u00eent\u00e2i o diplom\u0103 de Master. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 nu e logic s\u0103 mai iau o diplom\u0103 de arhitectur\u0103, c\u00e2nd de fapt studiasem asta la Bucure\u015fti \u015fi m-am \u00eenscris la programul de Industrial Design de la Facultatea de Belle Arte de la UCLA. Mi s-a p\u0103rut extrem de simplu acel program, \u00een compara\u0163ie cu complexitatea studiilor care se f\u0103ceau la Ion Mincu. Am terminat masteratul \u00eentr-un an jum\u0103tate. Acum \u00eens\u0103 \u00eemi trebuia doctoratul, iar \u00een domeniul meu UCLA-ul oferea numai doctorate \u00een Urbanism (\u015fi acest program era mai mult orientat pe \u015ftiin\u0163e economice dec\u00e2t spre design \u015fi nu m\u0103 interesa). Un profesor din Rom\u00e2nia, care mi-a fost conduc\u0103torul tezei mele de Masterat la UCLA, Nathan Shapira, arhitect la r\u00e2ndul lui, m-a sf\u0103tuit s\u0103 vorbesc cu un profesor de la inginerie c\u0103ci \u015ftia c\u0103 se pune la cale pornirea unui program de Teoria Deciziilor \u00een departamentul de Ingineria Sistemelor la UCLA. M-am dus \u015fi am vorbit cu Profesorul Moshe Rubinstein. Mi-a spus c\u0103 va lua ni\u015fte ani aprobarea programului \u015fi nu crede c\u0103 ar fi o solu\u0163ie pentru mine s\u0103 a\u015ftept at\u00e2t de mult. Moshe avea dou\u0103 fiice \u015fi credea \u00een valoarea \u201efemeii\u201d. M-a \u00eentrebat cum o duceam cu matematica \u00een liceu. I-am r\u0103spuns c\u0103 bine. \u201eAtunci \u00eenscrie-te direct \u00eentr-un program de inginerie de Cercetare Opera\u0163ional\u0103 \u015fi Teoria Deciziilor.\u201d Nu \u015ftiam nimic despre ce \u00eenseamn\u0103 Cercetare Opera\u0163ional\u0103 (programare linear\u0103, nelinear\u0103, integral\u0103, etc\u2026 un domeniu de inginerie foarte orientat spre metode de matematic\u0103; deci poate cel mai greu, fiind foarte teoretic). Am venit acas\u0103 \u015fi m-am uitat \u00een Enciclopedia Britannica. N-am \u00een\u021beles mare lucru. Dar m-am \u00eenscris. Trecuser\u0103 mul\u0163i ani de c\u00e2nd \u201eeram eu bun\u0103 la matematic\u0103 \u00een liceu\u201d, iar \u00een facultatea de arhitectur\u0103 nu se f\u0103cea dec\u00e2t un an de matematic\u0103. A fost greu. Colegii mei to\u0163i erau ingineri, \u015fi \u201ese jucau cu numerele\u201d. Eu trebuia s\u0103 \u00eei apuc din urm\u0103, s\u0103 le \u0163in pasul, s\u0103 fac fa\u0163\u0103 unei competi\u0163ii incredibile, de min\u0163i \u201einginere\u015fti\u201d. Au fost momente c\u00e2nd m\u0103 \u00eentreb\u0103m \u201eCe caut eu \u00een sala asta de clas\u0103?\u201d Dar am terminat cu bine.
\n\u00centre timp diploma mea de arhitectur\u0103 nu apucase s\u0103 fie trimis\u0103 la facultatea de la Cluj, unde ar fi urmat s\u0103 lucrez ca asistent. Mama a reu\u015fit, cu ajutorul unei secretare \u201emama studen\u0163ilor\u201d (iar sunt sup\u0103rat\u0103 pe mine pentru c\u0103 i-am uitat numele) s\u0103 \u00eemi scoat\u0103 diploma de arhitect de la Ion Mincu dar am primit-o un an \u015fi ceva mai t\u00e2rziu. Trebuia s\u0103 fie \u015fi recunoscut\u0103 aici \u015fi procesul era lung. Prin prieteni comuni (cuno\u015fteam numai arhitec\u0163i la Los Angeles, \u015fi colegii lui Nic, c\u0103ci la r\u00e2ndul lui venise din Chicago la UCLA cu pu\u0163in \u00eenaintea mea) am g\u0103sit pe cineva care s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r am terminat arhitectura la Bucure\u015fti, pe Ilona Sabatino, acum Ilona Scott. Ea fusese cu un an \u00eenaintea mea la facultate, \u015fi aveam colegi, cuno\u0219tin\u021be comune. De atunci am devenit bune prietene. O prietenie lung\u0103 \u015fi frumoas\u0103, pe care au preluat-o de la fiicele lor \u015fi mamele noastre, Ana P\u0103unescu \u015fi Sofia Cosma (pianist\u0103 recunoscut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi care a predat la Conservatorul din Ia\u015fi).
\nDar n-am avut ocazia s\u0103 \u00eemi folosesc studiile de arhitectur\u0103 \u00een California. C\u00e2nd am terminat doctoratul am devenit automat inginer \u015fi am \u00eenceput s\u0103 caut de lucru \u00een domeniul studiilor mele de aici. Am lucrat un an \u00een statistic\u0103 la compania Hughes Aircraft (2-3 ore de condus dus, \u015fi tot at\u00e2tea \u00eentors, printre camioane, la Fullerton, \u00een zona numit\u0103 Orange County). Am g\u0103sit slujba printr-un rom\u00e2n matematician, Doru F\u0103g\u0103r\u0103\u0219anu. Grupul era foarte pl\u0103cut, dar domeniul nu m\u0103 pasiona, iar drumul p\u00e2n\u0103 acolo lua mult prea mult timp. S-a ivit o pozi\u0163ie de lector la CSUN, \u00eent\u00e2i \u00een facultatea de business, apoi \u00een cea de inginerie. Mai predasem la CSUN \u00een timp ce \u00eemi f\u0103ceam doctoratul, cursul de Problem Solving ini\u0163iat de Moshe Rubinstein. \u015ei \u00eentr-unul din departamente s-a deschis o pozi\u0163ie de linie profesoral\u0103 cu \u201etenure\u201d pentru cineva interesat \u00een grafic\u0103 \u015fi design asistate de computer. Mul\u0163i nu erau pe atunci interesa\u0163i de acest domeniu, care li se p\u0103rea o \u201emod\u0103\u201d trec\u0103toare. Eu am g\u0103sit c\u0103 mi se potrive\u015fte de minune, \u015fi \u00een 1982 am \u00eenceput s\u0103 predau \u00een acela\u015fi departament \u00een care sunt \u015fi ast\u0103zi, numele lui lu\u00e2nd diverse variante de-a lungul anilor \u015fi care acum se nume\u0219te \u201eManufacturing Systems Engineering and Management\u201d (MSEM). Am dezvoltat cursul de CAD\/CAM \u015fi am predat CAD \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile domeniului acesta cu un program pe computerul Apple (Machintosh-ul a ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu). Un program numit CADApple, precursorul programului pentru PC, VersaCAD \u2013 competi\u0163ia programului AutoCAD. Decanul Facultatii de Inginerie de la CSUN m-a trimis s\u0103 predau un curs intensiv de CAD., intr-o var\u0103, la o universitate sor\u0103 cu a noastr\u0103, din Beijing, China, BIT (Beijing Technical Institute). Aveam un computer pentru 30 de studen\u0163i. Apoi la CSUN am creat cursul de Inteligen\u0163\u0103 Artificial\u0103 (IA) pentru ingineri. Pentru studen\u0163ii no\u015ftri era greu s\u0103 urmeze cursul de IA \u00een cadrul departamentului de Computer Science (Informatic\u0103) fiind necesar un background de cuno\u0219tin\u021be de programare pe care nu \u00eel aveau, cursul fiind foarte teoretic. Eu am dezvoltat un curs cu c\u00e2teva elemente teoretice \u015fi care punea accentul pe aplica\u0163iile din domeniile de inginerie. Azi cursul se nume\u015fte \u201eIntelligent Manufacturing\u201d, e un curs graduat, pe care \u00eel predau \u015fi acum. Am predat la CSUN 35 de ani, ajungand, \u00eencet, \u00eencet la pozi\u0163ia de profesor plin (c\u0103ci trebuie 7 ani s\u0103 treci de la o treapt\u0103 de profesorat la alt\u0103), \u015fi \u00eentre 2011-2014 am fost \u015fefa catedrei de MSEM.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Cu ce te ocupi acum \u015fi de unde g\u0103se\u015fti timp \u015fi pentru preocup\u0103rile tale culturale, tu fiind autoarea unor interesante articole publicate \u00een revista Melidonium \u015fi a unor interesante interviuri cu rom\u00e2ni de pe mapamond\u2026?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u00cen August 2014 am ie\u015fti la pensie, dar \u00eentr-un sistem \u00een care mi se permite timp de 5 ani s\u0103 predau jum\u0103tate de norm\u0103, \u015fi s\u0103 \u00eemi iau \u015fi pensia. E un sistem avantajos din punct de vedere material, c\u0103ci profesorii ca mine devin pu\u0163in mai \u00eenst\u0103ri\u0163i dec\u00e2t chiar c\u00e2nd lucrau timp complet. Puteam s\u0103 aleg s\u0103 predau 4 cursuri (c\u00e2t este norm\u0103 complet\u0103 la facultatea de inginerie de la CSUN), fie toate \u00eentr-unul din cele dou\u0103 semestre (de toamn\u0103 sau de prim\u0103var\u0103), fie 2 cursuri pe semestru, lucr\u00e2nd tot anul \u015fcolar \u015fi av\u00e2nd vacan\u0163\u0103 numai vara. Cum \u00eemi lipse\u015fte Europa, cum \u00eemi doresc s\u0103 petrec acolo c\u00e2teva luni pe an (locul meu preferat fiind Parisul, unde pe c\u00e2nd eram \u201es\u0103rac\u0103 lipit\u0103\u201d \u00eemi doream s\u0103 revin \u00een acest ora\u015f ca \u201eom care tr\u0103ie\u015fte normal\u201d) am ales s\u0103 predau \u00een semestrul de prim\u0103var\u0103 (\u015fi pentru c\u0103 e greu s\u0103 predai 4 cursuri dup\u0103 o pauz\u0103 de mai multe luni, \u015fi f\u0103r\u0103 a mai fi \u00een v\u00e2rtejul congreselor \u00een profesia ta, cum am fost o via\u0163\u0103) are o vacan\u0163\u0103 de Pa\u015fte de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (ce poate fi prelungit\u0103 la 10 zile cu week-end-urile dinainte \u015fi de dup\u0103) \u00een care s\u0103 \u00eemi pot \u201etrage suflul\u201d pu\u0163in. \u00cen dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni termin al treilea an de FERP (a\u015fa se nume\u015fte programul Faculty Early Retirement Program). \u015ei \u00eemi mai r\u0103m\u00e2n doi ani \u00een care sa predau \u00een semestrul de prim\u0103var\u0103.
\nCu toate c\u0103 am lucrat extrem de intens \u00een domeniul CAD\/CAM, de grafic\u0103 cu ordinatorul, \u015fi profesoral, am fost \u00eentotdeauna de p\u0103rere c\u0103 omul trebuie s\u0103 men\u0163in\u0103 un echilibru \u00eentre carier\u0103 \u015fi via\u0163a privat\u0103, \u015fi s\u0103 nu se \u0163in\u0103 la o parte de cultur\u0103. \u00cei sf\u0103tuiesc pe studen\u0163ii mei ingineri s\u0103 fac\u0103 la fel. De-a lungul anilor am c\u0103l\u0103torit mult, prin congresele la care participam, \u00een comitete de organizare, \u00een conducerea de sesiuni \u015ftiin\u0163ifice sau f\u0103c\u00e2nd eu \u00eens\u0103mi prezent\u0103ri, cu congresele societ\u0103\u0163ii de hematologie (American Society of Hematology \u2013 ASH) din care f\u0103cea parte so\u0163ul meu (decedat \u00een 2000), \u015fi pentru vacan\u0163e de c\u0103l\u0103torie pe cont propriu. Am avut norocul s\u0103 cunosc lumea, a\u015fa cum \u00eemi doream \u00een anii studen\u0163iei la Bucure\u015fti c\u00e2nd asta p\u0103rea un vis imposibil de realizat. Am fost \u00een China (trimis\u0103 de CSUN s\u0103 predau CAD, dar am \u015fi luat o excursie s\u0103 v\u0103d Shanghai, Xi\u2019an (unde primul \u00eemp\u0103rat al Chinei, Qin Shi Huang a dat ordin s\u0103 se construiasc\u0103 impresionanta Armat\u0103 de Teracot\u0103), Canton-ul \u015fi Hong Kong-ul); am revenit \u00een China cu un congres al Societ\u0103\u0163ii SMC, IEEE (Systems Men and Cybernetics, Institute of Electrical and Electronics Engineers) \u00een conducerea c\u0103reia m\u0103 afl\u0103m, \u015fi am fost invita\u0163i la Universitatea din Tianjin\/Tientsin (metropol\u0103 port de pe coasta de nord a Chinei, cunoscut ora\u015f universitar). Am fost \u00een Japonia invitat\u0103 s\u0103 \u0163in o conferin\u0163\u0103 de Inteligen\u0163\u0103 Artificial\u0103 pentru grafica cu computerul, la laboratoarele Hitachi, din portul Hitachi, unde toat\u0103 popula\u0163ia lucreaz\u0103 pentru compania Hitachi. Dar am f\u0103cut \u015fi o excursie prin Japonia vizit\u00e2nd Tokyo, Kyoto, \u015fi Nara (ora\u015f cunoscut pentru temple si multele lui c\u0103prioare) \u2026 Am fost \u00een America Central\u0103 (Guatemala \u2013 unde templul de la Tikal m-a impresionat cel mai mult, iar aterizarea peste p\u0103durea tropical\u0103 a fost exact ca \u00een scenele de la \u00eenceputul filmului Starwars\u2026 cu moa\u0163e de temple ie\u015find pe ici pe colo prin verdea\u0163a, o mare de verde \u00eenchis, a p\u0103durii tropicale). Am fost de mai multe ori \u00een Mexic: la Mexico City (un ora\u015f care m-a fermecat dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de locuit \u00een Los Angeles cu care contrasta puternic, c\u0103ci era pentru mine o metropol\u0103 care pulseaz\u0103, ca Parisul, ca Bucure\u015ftiul). Aici mi-a pl\u0103cut \u00een special muzeul lor de arheologie: foarte bogat, foarte interesant, \u015fi cu expuneri bine luminate, modern aranjate (nu ca cel din Cairo unde din p\u0103cate domne\u015fte haosul). Am fost \u00een locurile de turism \u015fi sta\u0163iuni la ocean Puerto Vallarta, Acapulco, Mazatlan \u2013 cu plaje foarte frumoase, cu obiceiuri locale interesante, dar nu foarte mult\u0103 cultur\u0103. \u00cen Mexico mi-a pl\u0103cut \u00een special s\u0103 vizitez templele Maya \u015fi Aztece, \u00een peninsula Yucatan, s\u0103 v\u0103d temple \u015fi sate indiene pitore\u015fti \u00een jurul ora\u015fului Oaxaca, s\u0103 v\u0103d sculpturile de capete uria\u015fe la Veracruz. Am fost \u00een America de Sud la Buenos Aires \u015fi \u00een Brazilia, la Rio de Janeiro \u015fi Sao Paolo, \u00een Indonezia, Bali, \u00een Thailanda, \u00een Africa de Nord (Egipt, Tunisia, Maroc), \u015fi mai peste tot \u00een Europa. Dac\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti cu \u201eochii larg deschi\u015fi\u201d \u015fi mintea \u015fi sufletul gata s\u0103 absoarb\u0103 culoarea local\u0103, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 oamenii, societatea, tradi\u0163iile, cultura, str\u0103b\u0103tutul lumii este pasionant. Dar \u00een toate locurile prin care am mers am c\u0103utat \u015fi \u201eprezen\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d. \u015ei am g\u0103sit-o peste tot. De exemplu, ca s\u0103 men\u0163ionez doar c\u00e2teva situa\u0163ii, la Palma de Mallorca, Spania pe un bulevard mare paralel cu portul am dat de un bust al lui Emil Racovi\u0163\u0103, omul nostru de \u015ftiin\u0163\u0103, creatorul bio-speologiei; la Hammamet \u00een Tunisia vila extraordinar\u0103 ca arhitectur\u0103 (l\u0103udat\u0103 chiar de cunoscutul arhitect american Frank Lloyd Wright \u015fi despre care se spune c\u0103 a fost determinant\u0103 in devenirea Hammamet-ul sta\u0163iunea balnear\u0103 care este ast\u0103zi), acum important centru de cultur\u0103, a fost construit\u0103 de George Sebastian, mecena pentru arti\u015fti \u015fi scriitori, originar din Romania; tablouri \u015fi sculpturi de sculptorul bucure\u015ftean, coleg cu mine de liceu la Spiru, Constantin (Dinu) R\u0103dulescu, \u00een Bretania profund\u0103; o pictori\u0163\u0103, Ioana, cu galerie l\u00e2ng\u0103 poarta muzeului de impresionism din Honfleur, Normandia: opere de art\u0103 rom\u00e2ne\u015fti prin toate muzeele lumii; un colec\u0163ionar de art\u0103 din Rom\u00e2nia la Los Angeles; galeria de arta modern\u0103 Mihai Nicodim din Culver City, recent re-locata in down-town Los Angeles; case\/vile \u015fi cl\u0103diri comerciale \u00een stil \u201emodernist\u201d, de la mijlocul de secol 20, de arhitectul rom\u00e2n Haralamb (Bubi) Georgescu in California la Los Angeles si Palm Springs, o sculptur\u0103 de fiul acestuia, cunoscut sculptor californian, Christopher Georgesco, \u00eentr-o pia\u0163\u0103 din down-town Palm Springs, etc. \u2026
\nDeci scriu articole \u015fi public \u00een reviste \u015fi ziare rom\u00e2ne\u015fti, printre care \u015fi la Melidonium. Am publicat \u00een Rom\u00e2nia la Rom\u00e2nia Liber\u0103, Revista 22 \u015fi \u00een reviste din diaspora rom\u00e2neasc\u0103, Universul \u015fi Meridianul (ambele ziare \u015fi-au oprit de mult apari\u0163ia, erau \u00een zona Los Angeles-ului), AcumTV (grup interna\u0163ional, Montreal, Canada), Agero-Stuttgart (Germania), CLIPA \u2013 California, G\u00e2ndacul de Colorado \u2013 Colorado, Miori\u0163a-Sacramento, CA, Observatorul \u2013Toronto, Canada, Omnigraphies \u2013 online Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a, Rom\u00e2nul Australian (Melbourne, Australia), blogul lui Ben Todic\u0103 (realizator de emisiuni de radio \u015fi video \u00een rom\u00e2n\u0103 la Melbourne) \u015fi altele din Rom\u00e2nia la care am colabor\u0103ri sporadice, Revista Felicia, Case \u015fi Gr\u0103dini, Re\u0163eaua Literar\u0103, Str\u0103inul \u015fi altele.
\nSigur, de-a lungul anilor m-am preocupat at\u00e2t de mult de profesie c\u0103 nu am putut s\u0103 dedic timpul pe care mi l-a\u015f fi dorit unor domenii artistice. \u00cen ultimii ani am pornit o galerie de art\u0103 (I.C. ART care o vreme \u015fi- a avut sediul la Palm Springs, California, \u015fi pe care acum trei ani am mutat-o \u00een casa \u00een care locuiesc, \u00een Encino, California www.ic-art-gallery.com ). Galeria \u00eel reprezint\u0103 pe artistul american Jerry W. McDaniel (www.jerrywmcdanielstudios.com) dar organizeaz\u0103 \u015fi diverse evenimente culturale, de exemplu dou\u0103 expozi\u0163ii ale pictorului McDaniel (la Academia de Art\u0103 Kline, Beverly Hills, Septembrie 2012; http:\/\/www.omnigraphies.com\/content\/viitorul-rom\u00e2n-society-%E2%80%93-seria-de-activit\u0103\u0163i-culturale \u015fi la Valley Performance Arts Center, CSUN \u00een septembrie-octombrie2013 http:\/\/www.jerrywmcdanielstudios.com\/VPAC\/Brochure_VPAC.pdf ), mai multe seri de expozi\u0163ie de pictur\u0103 la Paris, \u00een cartierul Montparnasse, \u201eDup\u0103-amiaz\u0103 de Lectur\u0103, cu Ana Blandiana, Romulus Rusan \u015fi Doina Uricariu\u201d, la resedin\u0163a-galerie de art\u0103 \u00een Encino, pe 14 iunie 2015 http:\/\/www.youblisher.com\/p\/1176643-Articol-Ana-Blandiana-de-Ileana-Costea .)
\nDe-a lungul anilor am avut diverse pozi\u0163ii \u00een organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de peste hotare, ca Academia Rom\u00e2no-American\u0103 de Arte \u015fi \u015etiin\u0163e (ARA) \u015fi Societatea Viitorul Rom\u00e2n (VRS) \u2013 unde am fost Vice Pre\u015fedint\u0103 \u015fi Director Cultural. Am organizat la facultatea la care predau, CSUN, un Congres ARA \u00een 1992, \u015fi mai multe expozi\u0163ii, Patriciu Mateescu, 1985, \u015fi dou\u0103 expozi\u0163ii Br\u00e2ncu\u015fi-Mateescu \u00een 2002 \u015fi 2003.
\nN-am avut niciodat\u0103 timp, dar mi l-am f\u0103cut. Cred c\u0103 secretul meu este energia inepuizabil\u0103 pe care o am \u00eenc\u0103 \u015fi viteza cu care pot strecura \u015fi lucruri care \u00eemi fac pl\u0103cere cu adev\u0103rat \u00een programul meu de via\u0163\u0103 ultra \u00eenc\u0103rcat.
\n\u00cen ultimii ani am f\u0103cut mai multe filme pentru Youtube \u015fi prezent\u0103ri PowerPoint de art\u0103 si cultur\u0103.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu<\/strong>: <\/em>\u00a0Ce personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti din diaspora ai \u00eent\u00e2lnit?<\/strong><\/p>\n

\n

Ileana Costea: <\/strong>De-a lungul anilor am avut ocazia s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc numeroase personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti din diaspora: la Paris pe Emil Cioran (so\u0163ul meu \u015fi cu mine, ne-am petrecut cu el \u015fi al\u0163i c\u00e2\u0163iva prieteni de ai lui o dup\u0103-mas\u0103 \u00een parcul Saint Cloud, l\u00e2ng\u0103 Paris, \u00een 1972); regizorul Barb\u0103 Neagr\u0103, la Paris \u00een apartamentul din Montmartre, sta\u0163ia de metrou Abesses, a lui Mircea \u015fi Cristinel Eliade, \u00een 1972: Mircea Eliade, \u00een apartamentul c\u0103ruia am fost de mai multe ori pe campusul de la University of Chicago \u015fi pe care Nic, so\u0163ul meu \u015fi cu mine, l-am g\u0103zduit, pe el \u015fi pe so\u0163ia lui, la casa noastr\u0103 din Encino, California, pentru o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au venit la un congres de istoria religiilor care se \u0163inea anual la Santa Barbara \u2013 la o or\u0103 \u00bc de condus de la noi; pe Alexandra Bellow (care este fata sorei mamei mele (Dr. Florica Bagdasar \u2013 prima femeie ministru din Rom\u00e2nia, Ministrul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii din 1946 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948), deci suntem veri\u015foare primare) \u015fi pe so\u0163ul ei, scriitorul Saul Bellow (cei doi au stat de c\u00e2teva ori la noi \u00een Encino, iar noi, Nic cu mine i-am vizitat la Chicago, \u015fi am petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een casa lui Saul Bellow din statul Vermont), pe Sorin Alexandrescu (\u00een apartamentul lui Mircea Eliade, la Chicago), pe Haralamb (Bubi) Gerogescu, \u00een Brentwood, \u00een zona Los Angeles-ului, \u00een anii 70, cu care am luat dejunul la un restaurant rom\u00e2nesc (care nu mai exist\u0103 de mult), cu c\u00e2\u0163iva ani \u00eenainte de a pleca s\u0103 lucreze \u00een Australia, \u015fi de a muri; pe fiul lui, cunoscut sculptor californian, Christopher Georgescu, pe matematicienii Mihai Botez (candidat \u015fi la pre\u015fedin\u0163ia Rom\u00e2niei, pe vremea c\u00e2nd am organizat eu congresul ARA \u00een 1992) \u015fi Constantin Corduneanu (noi doi fiind \u00een competi\u0163ie pentru pozi\u0163ia de Pre\u015fedinte ARA, acum mul\u0163i ani, el fiind c\u00e2\u015ftig\u0103torul), \u015fi scriitorii: Ilina Grigorovici (Frankfurt, Germania, cunoscut\u0103 mai ales prin cartea de analiz\u0103 despre Eminescu), Bujor Nedelcovici (scriitor stabilit la Paris) \u015fi Petru Popescu (Beverly Hills), scriitorul Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103-Arcade care a \u0163inut ani de zile un club literar la Paris, pianista Sofia Cosma (pe care am men\u0163ionat-o mai \u00eenainte \u015fi care a locuit mai mul\u0163i ani in California la fata ei, prietena mea arhitecta Ilona Scott (Camarillo, California), \u015fi care a dat numeroase concerte \u00een California \u015fi la Londra); Emanuel T\u00e2njal\u0103, cu care sunt bun\u0103 prieten\u0103 \u015fi care a locuit mul\u0163i ani \u00een Los Angeles \u015fi acum se afl\u0103 cu so\u0163ia \u015fi cele dou\u0103 fete la Linchburg, Virginia: Pe Stella \u015fi Jon Cepoi, el a fost Pre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Viitorul Rom\u00e2n mul\u0163i ani, \u015fi ambii au contribuit la \u0163inerea vie a spiritului rom\u00e2nesc \u00een Los Angeles, pe Ti\u0163iana si Liviu Popa, el preot mai mul\u0163i ani la biserica rom\u00e2n\u0103 din Palm Springs, acum \u00een Dallas, Texas, ea pictori\u0163\u0103 de imagini \u00een gen bizantin, care a pictat interiorul a mai multor biserici romane\u015fti in SUA \u015fi Venezuela; pe buna mea prietena Maria Zamfir Bleyberg, ani de zile profesoar\u0103 de informatic\u0103 la Kansas State University, Manhattan, Kansas, \u015fi pasionat\u0103 pictori\u0163\u0103, de c\u00e2nd a ie\u015fit la pensie, \u015fi care locuie\u015fte \u00een Pacific Palisades, zona LA-ului, sora lui Teodor (Dorel) Zamfir (cel ce a adus \u201epe sub tejghea\u201d filme din vest \u00een Rom\u00e2nia prin larga distribu\u0163ie de casete video pe care a f\u0103cut-o \u00een anii 80 de acerb comunism \u2013 a se vedea filmul \u201eChuck Norris vs. Communism; iar mai recent Ana Blandiana \u015fi Romulus Rusan (pentru care am organizat un eveniment \u00een iunie 2015 cu ocazia vizitei lor pe Coasta de Vest a SUA), pe Doina Uricariu \u015fi so\u0163ul ei, Livio Dumitriu, arhitect \u015fi profesor de Arhitectur\u0103 la cunoscuta \u015ecoal\u0103 de Art\u0103 Pratt, din Brooklyn, New York. Asta pentru a men\u0163iona doar c\u00e2\u021biva dintre rom\u00e2nii din diaspora pe care am avut ocazia s\u0103-i \u00eent\u00e2lnesc.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Poveste\u015fte-ne, te rog, despre impresiile tale de c\u0103l\u0103torie, \u015ftiu c\u0103 participi la foarte multe evenimente organizate \u00een lume.<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Ileana Costea: <\/strong>Ar fi prea multe de povestit. R\u0103m\u00e2ne pentru alt\u0103 dat\u0103. Dar am s\u0103 \u00ee\u0163i spun doar cel mai special lucru pe care l-am tr\u0103it \u00een c\u0103l\u0103toriile mele. M\u0103 aflam la Bejing \u00een China. Dup\u0103 un spectacol la care m-au dus cei doi profesori chinezi, ghizii \u015fi gazdele mele de la Bejing Institute of Technology (BIT). Cerusem s\u0103 v\u0103d un spectacol de oper\u0103 tradi\u0163ional\u0103 chinezeasc\u0103. Mi s-a oferit un program \u201ede toate pentru to\u0163i\u201d pentru turi\u015fti str\u0103ini cu dansuri, muzic\u0103 \u015fi acroba\u0163ii (\u015fi v\u0103zusem asta de mai multe ori \u00een Rom\u00e2nia). Dup\u0103 terminarea spectacolului urma s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne ia \u015foferul cu ma\u015fina pe care universitea mi-o pusese la dispozi\u0163ie. Profesorii i-au spus \u015foferului s\u0103 vin\u0103 la 11PM \u015fi spectacolul s-a terminat la 10PM. Nu existau pe atunci telefoanele celulare, \u015fi de fapt acolo, atunci, lumea nu avea nici telefoane fixe. \u015ei a trebuit s\u0103 a\u015ftept\u0103m \u00een mica pia\u0163\u0103 din fa\u0163a cl\u0103dirii teatrului. Era \u00eentuneric, dar squarul plin de localnici, de toate v\u00e2rstele. Mul\u0163i cu copii mici. \u015ei tot ap\u0103reau de prin toate col\u0163urile, \u00eemping\u00e2nd c\u0103ru\u0163e cu fructe \u015fi obiecte, \u00eentorc\u00e2ndu-se din pia\u0163\u0103, bunici cu nepo\u0163i, surori cu fra\u021bi mai mici, mame, ta\u0163i, etc. \u015ei s-a str\u00e2ns un grup mare \u00een jurul nostru, al so\u0163ului meu Nic \u015fi al meu, \u015fi ne-au pus tot felul de \u00eentreb\u0103ri. Noi vorbeam cursiv cu ei prin intermediul profesorilor care traduceau din \u015fi \u00een englez\u0103. La un moment dat o t\u00e2n\u0103r\u0103 m-a \u00eentrebat: \u201eEl este so\u0163ul dumneavoastr\u0103? \u015ei c\u00e2\u0163i copii ave\u0163i?\u201d Era perioada c\u00e2nd \u00een China nu era permis dec\u00e2t un copil pe familie. \u015ei \u201eDa.\u201d, am r\u0103spuns \u201eEl este so\u0163ul meu, dar n-avem copii.\u201d T\u00e2n\u0103ra s-a mirat foarte tare, c\u0103ci imaginea ei era c\u0103 familiile americane, norocoase, au dreptul la c\u00e2\u0163i copii vor \u015fi c\u0103 acestea au mul\u0163i copii. Pu\u0163in dup\u0103 asta m-am a\u015fezat pe zidul scund de beton de la marginea unei r\u0103zor de flori, s\u0103 m\u0103 odihnesc. O femeie mai \u00een v\u00e2rst\u0103 mi-a pus un bebelu\u015f \u00een bra\u0163e d\u00e2ndu-mi-l s\u0103-l \u0163in, \u015fi i-a tot spus ceva \u00een chinez\u0103, p\u00e2n\u0103 ce copilul a repetat ce spunea ea. Traduc\u0103torii mi-au spus c\u0103 \u00eel \u00eemboldea s\u0103-mi spun\u0103 tanti. \u015ei c\u00e2nd copilul mi-a spus \u00een fine tanti, a venit alt\u0103 persoan\u0103 cu un copil de mi l-a pus \u00een bra\u0163e \u015fi iar\u2026. a urmat acela\u0219i ritual. \u201eSpune-i Tanti, Spune-i Tanti.\u201d, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd copilul \u00een fine mi-a spus \u201eTanti.\u201d. \u015ei apoi alt copil, \u015fi alt copil, de diverse v\u00e2rste. Se f\u0103cuse o coad\u0103 lung\u0103, \u015fi eu lu\u0103m \u00een bra\u0163e un copil dup\u0103 altul p\u00e2n\u0103 \u00eemi spuneau tanti. Am \u00eentrebat dac\u0103 aceast\u0103 era o tradi\u0163ie \u00een China. \u015ei mi s-a spus c\u0103 nu, dar c\u0103 oamenii aduna\u0163i \u00een jurul nostru \u015fi-au zis c\u0103 dac\u0103 eu le iau copilul \u00een bra\u0163e \u015fi \u00eemi spune tanti, asta \u00eei va aduce copilului noroc \u00een via\u0163\u0103. \u015ei uite a\u015fa \u2026 singura dat\u0103 c\u00e2nd \u2026 am fost \u201esf\u00e2nt\u0103\u201d \u00een via\u0163a mea. M\u0103 \u00eentreb cum ar fi explicat Mircea Eliade acest fenomen ad-hoc?<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Aceste deplas\u0103ri, destul de frecvente, nu au afectat via\u0163a de cuplu? Cum ai reu\u015fit s\u0103 le dep\u0103\u015fe\u015fti?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Sunt convins\u0103 de mai multe lucruri. Pentru a \u0163ine vie via\u0163a de cuplu trebuie s\u0103 fie m\u0103car unul din cei doi mai \u00een\u0163elep\u0163i. Mul\u0163i uit\u0103 c\u0103 de orice flac\u0103r\u0103 trebuie avut grij\u0103 continuu pentru a nu se stinge. Mai cred \u015fi c\u0103 nimeni nu trebuie s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 dac\u0103 nu iube\u015fte cu adev\u0103rat. Via\u0163\u0103 nu e niciodat\u0103 u\u015foar\u0103, \u015fi niciodat\u0103 doar \u201a,roz\u201d. Probleme se ivesc la tot pasul. Cheia este cum rezolvi diversele situa\u0163ii, care de cele mai multe ori nu pot fi evitate. Nic dorea c\u0103 eu \u201es\u0103 stau pe marginea bazinului \u015fi s\u0103 m\u0103 bronzez, s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 beau cafele cu doamnele, nevestele doctorilor \u015fi s\u0103 m\u0103 g\u0103seasc\u0103 odihnit\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 griji c\u00e2nd se \u00eentoarce de la spital sau universitate.\u201d Asta nu coincidea de loc cu trecutul meu de t\u00e2n\u0103r\u0103 educat\u0103 \u00een comunism, cu dorin\u0163ele mele de a deveni profesor universitar, de a-mi continua studiile, de a fi activ\u0103 \u015fi de a m\u0103 dezvolta intelectual spre a ne \u00een\u0163elege mai bine pe noi \u00een\u015fine \u015fi lumea \u00een care tr\u0103im. \u015ei a durat p\u00e2n\u0103 s\u0103 se conving\u0103 c\u0103 \u201etrebuie s\u0103-mi dea voie\u201d s\u0103 am drumul meu \u00een profesie. \u0162in minte c\u0103 \u00eei pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 ia la toate congresele lui, dar era furios c\u00e2nd venea la congresele mele. Eu la ale lui \u015ftiam s\u0103 m\u0103 ocup, m\u0103 duceam \u00een excursii \u00een timp ce el participa la sesiuni sau \u015fedin\u0163e de lucru. La congresele mele \u00eel sf\u0103tuiam s\u0103 se duc\u0103 \u00een excursiile organizate\u2026 \u015fi \u00eemi spunea \u201eDar ce, s\u0103 fiu eu singurul b\u0103rbat \u00eentr-un autobuz plin cu cucoane? \u015ei s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe toat\u0103 lumea dac\u0103 sunt so\u0163ul Ilenei Costea?\u201d
\n\u015ei prima mea ofert\u0103 de slujb\u0103 a pus probleme cuplului nostru. Tocmai terminasem doctoratul la UCLA \u015fi compania Bell Labs m\u0103 alesese, \u00eentr-o zi de \u201eCariere pentru proaspe\u0163ii absolven\u0163i\u201d s\u0103 m\u0103 duc s\u0103 \u00eemi ia un interviu ca s\u0103 lucrez pentru ei pe coasta de est. \u015ei m-am dus, spre revolta lui Nic. \u201eCum adic\u0103, chiar vrei s\u0103 te mu\u0163i a\u015fa departe?\u201d Mi-au f\u0103cut o ofert\u0103. Mi-au spus c\u0103 sunt gata s\u0103 \u00eei fac\u0103 \u015fi so\u0163ului meu o ofert\u0103. (Ar fi fost greu, c\u0103ci el nu era la \u00eenceput de carier\u0103 ca mine \u2013 \u00eentre noi era o diferen\u0163\u0103 de 20 ani; se spune ca fetele care au crescut f\u0103r\u0103 tat\u0103 \u00ee\u015fi caut\u0103 un model patern, \u015fi at\u00e2t Alexandra, veri\u015foara mea, c\u00e2t si eu, confirmam aceasta. Nic avea o pozi\u0163ie foarte bun\u0103 de profesor de medicin\u0103 la UCLA, universitate unde mul\u0163i si-ar fi vrut s\u0103 fie angaja\u0163i, de la care nu avea nici un motiv sau inten\u0163ie s\u0103 renun\u0163e.) \u015ei 6 luni m-au a\u015fteptat s\u0103 m\u0103 decid. \u00cemi doream s\u0103 lucrez acolo. Era un centru de cercetare foarte interesant \u00een statul New Jersey. Chiar m\u0103 g\u00e2ndeam la o c\u0103s\u0103torie de tip \u201ejet-lag\u201d (cu so\u0163ii incontinu \u00een zboruri de avion, dus-\u00eentors, spre a se vedea din c\u00e2nd in c\u00e2nd). Dar nu era posibil. Nic cu mine eram prea lega\u0163i unul de altul ca s\u0103 tr\u0103im \u00een dou\u0103 extreme diferite ale continentului american. Nic \u00ee\u015fi dorea o so\u0163ie care s\u0103 intre \u00een bazin, sau s\u0103 se a\u015feze pe fotoliu, c\u00e2nd \u00eei spune el (a\u015fa cum f\u0103cea o fosta iubit\u0103, doctori\u0163\u0103 din Chicago, indianc\u0103 din India) \u015fi s\u0103 ias\u0103 din bazin sau s\u0103 se ridice din fotoliu doar c\u00e2nd \u00eei spune el. Avea, e drept, pu\u0163in din atitudinea b\u0103rba\u0163ilor din Balcani, so\u0163ul trebuie s\u0103 fie \u201ecoco\u015ful\/leul\u201d. Dar era bun, foarte bun, bl\u00e2nd \u015fi perseveren\u0163a mea l-a \u201edat pe brazd\u0103\u201d. A trecut \u00een faza a doua, c\u00e2nd era foarte bucuros c\u0103 este c\u0103s\u0103torit cu mine.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Foarte frumoas\u0103 povestea voastr\u0103 de iubire\u2026<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u00cemi amintesc c\u0103 dup\u0103 25 ani de c\u0103s\u0103torie, era la volan pe o strad\u0103 \u00een apropierea casei noastre, foarte \u00een pant\u0103, Calneva, care coboar\u0103 abrupt cu serpentine \u201eca spre Sinaia\u201d, din Mulholland Drive, \u015fi la care eu tot timpul v\u0103d cu ochii min\u0163ii, \u201evalea Bra\u015fovului privit\u0103 de la Poiana Bra\u015fov\u201d, c\u00e2nd mi-a spus \u201eDac\u0103 m-a\u015f mai c\u0103s\u0103tori \u00eenc\u0103 odat\u0103, pe tine te-a\u015f lua de nevast\u0103\u201d. Afirma\u0163ie foarte m\u0103gulitoare, nimic de spus. E drept, \u00eens\u0103, c\u0103 totdeauna m-am g\u00e2ndit ce \u00eei place, ce \u00ee\u015fi dore\u015fte, ce pot s\u0103-i fac pentru a-i face via\u0163a mai agreabil\u0103.
\nChiar \u00eenainte de a ne c\u0103s\u0103tori, c\u0103ci am tr\u0103it \u201e\u00een p\u0103cat\u201d dou\u0103 luni (eu am venit pe 14 Februarie1973 \u00een LA \u015fi ne-am c\u0103s\u0103torit pe 20 Aprilie 1973) ni\u015fte cuno\u0219tin\u021be de ale lui m-au sf\u0103tuit s\u0103 fac zilnic un ritual cu aprins de lum\u00e2n\u0103ri (am uitat care erau exact regulile) ca s\u0103 determin spiritele s\u0103 \u00eel fac\u0103 s\u0103 m\u0103 ia de nevast\u0103. Iar eu mi-am spus: ,,Ce lum\u00e2n\u0103ri? Mai dau foc \u015fi la cas\u0103. Eu trebuie s\u0103 intuiesc omul.\u201d Chiar \u015fi t\u00e2rziu \u00een via\u0163a noastr\u0103 de cuplu, c\u00e2nd trebuia s\u0103 merg la congrese prin lume, Nic \u00eemi spunea: ,,C\u00e2nd m\u0103 uit pe cer \u015fi v\u0103d un avion, m\u0103 g\u00e2ndesc cu triste\u0163e, c\u00e2nd va trebui s\u0103 te duc din nou la aeroport?\u201d \u00cens\u0103 r\u0103spunsul meu venea prompt: ,,Ce conteaz\u0103 dou\u0103-trei zile \u00eentr-o via\u0163\u0103?\u201d \u015ei asta, pentru c\u0103, \u00een 1972 c\u00e2nd ne-am \u00eent\u00e2lnit la Paris, \u015fi eu a\u015fteptam viza spre America, \u015fi mi-a\u015f fi dorit s\u0103 ne c\u0103s\u0103torim atunci, ca Nic s\u0103 m\u0103 poat\u0103 lua cu el, el mi-a spus \u201eCe conteaz\u0103 6 luni \u00eentr-o via\u0163\u0103 de om?\u2013 cam at\u00e2ta credeam c\u0103 va fi a\u015fteptarea, \u015fi chiar a\u015fa a fost, p\u00e2n\u0103 am ob\u0163inut la Paris Green Cardul (dreptul de re\u015fedin\u0163\u0103 permanent\u0103 in SUA). Acesta a r\u0103mas un \u201eleit-motiv\u201d \u00eentre noi doi.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Exist\u0103 familie ideal\u0103?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Familia ideal\u0103 exist\u0103 numai dac\u0103 \u00ee\u0163i pui \u00een minte s-o construie\u015fti, s-o men\u021bii. Mi-am zis mereu c\u0103 idealul ar fi ca so\u0163ul \u015fi so\u0163ia s\u0103 aib\u0103 aceea\u015fi profesie, ca s\u0103 aiba proiecte \u00een comun. Am \u00een minte cuplul de designers Ray \u0219i Charles Eames (cel mai cunoscut designer din California). Nic \u015fi cu mine aveam profesii foarte diferite \u015fi preocup\u0103ri diferite, pasiuni diferite. Dar aten\u021bia pe care o dai celui aproape de tine are o semnifica\u0163ie major\u0103 \u00eentr-un cuplu, \u00een via\u0163a de familie. \u015ei iubirea, dup\u0103 mine, este esen\u0163ial\u0103. M\u0103car c\u0103 a fost c\u00e2ndva foarte puternic\u0103 \u015fi c\u0103 s-a transformat \u00een prietenie. E minunat s\u0103 ai multe amintiri \u00eempreun\u0103. Le-am dep\u0103nat cu Nic \u015fi \u00een anul dramatic \u00eenainte de moartea lui, c\u00e2nd \u015ftiam am\u00e2ndoi c\u0103 diagnosticul de cancer la rinichi, generalizat, \u00eei d\u0103dea foarte pu\u0163in s\u0103 mai tr\u0103iasc\u0103.
\n\u00cen anul acela ne-am uitam zilnic la video-urile locurilor pe unde am fost \u00eempreun\u0103 \u015fi ne-am retr\u0103it tinere\u021bea, momentele de fericire.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Ce simte o femeie la 60 de ani? V\u00e2rsta cronologic\u0103 \u0163ine pasul cu cea a \u00eemplinirilor?<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Nu \u015ftiu ce simt alte femei, dar eu la 60 ani aveam 30, iar acum, c\u0103 pe 20 Mai 2017 \u00eemplinesc 70, am 40. Mi-a mai sc\u0103zut din energia din tinere\u0163e, dar cum am avut \u00eentotdeauna prea mult\u0103 energie, de colegii \u00eemi spuneau \u201eD\u0103-te jos de pe patinele cu rotile\u2026\u201d (deci mergi \u015fi tu la un pas normal) nu se simte prea tare. Fac \u00eentr-o zi c\u00e2t alte persoane de v\u00e2rsta mea fac \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, ba unele chiar \u00eentr-o lun\u0103\u2026 Dar sigur nu mai este la fel. La o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 trebuie s\u0103 accept\u0103m c\u0103 e timpul celor din genera\u0163iile viitoare. Asta \u00eens\u0103 nu m\u0103 opre\u015fte s\u0103 am proiecte \u015fi vise. Trebuie s\u0103 tr\u0103im frumos \u00een toate fazele vie\u0163ii. Cred c\u0103 diferen\u0163a cea mai mare pe care o resimt (\u00een afar\u0103 de a-mi sim\u0163i p\u0103r\u0163ile trupului, pe care nu mi le sim\u0163eam niciodat\u0103 \u00een tinere\u0163e\u2026) este c\u0103 nu mai m\u0103 g\u00e2ndesc at\u00e2t de mult la viitor, c\u00e2t \u00eencerc s\u0103 gust c\u00e2t mai mult prezentul. Dar sigur am, \u015fi fac \u00eencontinuu proiecte, c\u0103ci sunt oxigenul meu.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Exist\u0103 un timp pe care via\u0163a \u00eel pune la dispozi\u0163ia noastr\u0103 \u015fi noi \u00eel \u00eemp\u0103r\u0163im \u00een buc\u0103\u0163i, buc\u0103\u0163i\u2026 Ce facem de fapt cu el?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Ce \u00eentrebare grea. Noi to\u0163i nu \u015ftim s\u0103 ne folosim timpul. Chiar cei foarte organiza\u0163i, care cred c\u0103 \u015ftiu, nu \u015ftiu. Sunt sigur\u0103. Nimeni nu \u015ftie. Facem fiecare din noi ce putem, cu ceea ce ne este dat ca fire, soart\u0103, circumstan\u0163e. Dar cel mai important este ca ceea ce faci s\u0103 faci cu pl\u0103cere, s\u0103 te bucuri de fiecare zi, \u015fi s\u0103-\u0163i dore\u015fti nu bani, nu faim\u0103, ci fericirea prin bucuria de a-\u0163i \u00eemp\u0103r\u0163i via\u0163a cu cei din jurul t\u0103u. Eu am foarte mul\u0163i prieteni, \u015fi am dat din mine c\u00e2t am putut (nu material, ci timp, aten\u0163ie). Oamenii sunt pentru mine cel mai important lucru: rudele, prietenii, cei cu care comunic\u0103m, omul de care ne \u201eizbim\u201d chiar \u015fi pentru o clip\u0103, studen\u0163ii, colegii. Profesia e important\u0103 pentru mine, proiectele m\u0103 \u0163in activ\u0103 \u015fi \u00eemi dau oxigenul s\u0103 continui, dar cei din jur sunt \u00een aten\u0163ia mea mereu. Americanul uneori se g\u00e2nde\u015fte \u2026 M\u0103 mut \u00eentr-un stat f\u0103r\u0103 impozite, unde clima este bun\u0103, unde via\u0163a este mai ieftin\u0103 \u015fi mai comod\u0103. Eu nu m-a\u015f putea concepe \u00eentr-un loc f\u0103r\u0103 prieteni, f\u0103r\u0103 oameni dragi.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Ce oameni deosebi\u0163i ai avut ocazia s\u0103 cuno\u015fti?<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd mama \u015fi sora mamei mele. Ni\u015fte femei excep\u0163ionale \u015fi care au f\u0103cut totul pentru ca eu s\u0103 am un drum frumos \u00een via\u0163\u0103. Culte, de\u015ftepte, energice. Dar mama se vroia o dur\u0103. Cu educa\u0163ia ei macedoneasc\u0103 (cu un tat\u0103, de care \u00eemi spunea, c\u0103 \u00ee\u015fi adora cei patru copii, dar nu i-a s\u0103rutat niciodat\u0103) \u00eencerca s\u0103 \u00eemi proiecteze o fire de linie de conduit\u0103 perfect\u0103 \u015fi sever\u0103. Poate \u015fi pentru c\u0103 juca \u015fi rolul de mam\u0103 \u015fi pe cel de tat\u0103, pentru un copil \u015fi o adolescent\u0103 (m\u0103 refer la mine, evident) cu o personalitate puternic\u0103 si ini\u0163iative mereu nea\u015fteptate. Mama mea nu mi-ar fi recunoscut niciodat\u0103 c\u0103 face ceva pentru c\u0103 am rugat-o eu, considera asta o sl\u0103biciune. Nic era opusul mamei: \u00eempr\u0103\u015ftia dragoste \u015fi c\u0103ldur\u0103 pe care o arata \u015fi exprima mereu, era gata s\u0103 aprobe orice \u201etr\u0103snaie\u201d\u2026 avea un fel juc\u0103u\u015f care m-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi pe mine ceva foarte important: c\u0103 trebuie s\u0103 iei via\u0163\u0103 ca un joc, s\u0103 nu iei nimic \u00een foarte serios (cum fac mul\u0163i oameni \u201ecare s-au ajuns\u201d) fiind, evident, serios, \u00een tot ceea ce \u00eentreprinzi, s\u0103 fii bun cu toat\u0103 lumea (bolnavii lui \u00eel adorau). Sora mamei era mai \u00een\u0163eleapt\u0103 dec\u00e2t mama cu tineretul, \u015fi aveam impresia c\u0103 m\u0103 \u00een\u0163elege mai bine. Am avut dou\u0103 mame \u015fi le-am iubit grozav pe am\u00e2ndou\u0103.
\nUn alt om deosebit, pe care \u00eel apreciez pentru capacitatea lui de crea\u0163ie, pentru talentul lui, pentru picturile lui pline de culoare \u015fi rafinament \u00een compozi\u0163ie, pe care le g\u0103sesc adev\u0103rate \u201epiese de muzeu\u201d, \u015fi arta lui grafic\u0103-comercial\u0103 (a lucrat pentru companii cunoscute, ca PanAM, Intercontinental, Philip Morris; are trei postere \u00een cel mai important muzeu de design din lume, Victoria & Albert Museum, Londra, Marea Britanie) este pictorul american Jerry W. McDaniel (www.jerrywmcdanielstudios.com)
\npe care \u00eel reprezint\u0103 galeria mea de art\u0103, I. C. ART, pe care am creat-o in 2011 \u015fi al c\u0103rui director sunt. Sunt bucuroas\u0103 \u015fi c\u0103 am reu\u015fit s\u0103 influen\u0163ez un artist american s\u0103 caute inspira\u0163ie \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. La sugestia \u015fi \u00eendemnul meu, Jerry a f\u0103cut desene cu inspira\u0163ie dup\u0103 pictorul Ion \u0162uculescu, a ilustrat numeroase poezii de Lucian Blaga \u015fi Ana Blandiana, \u015fi mai recent a creat un poster \u00een onoarea mega-traduc\u0103toarei (care a tradus peste 3000 de filme-video \u00een Rom\u00e2nia anilor 80), personajul principal al filmului \u201eChuck Norris vs. Communism\u201d, Irina Nistor.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Dac\u0103 prive\u015fti spre trecut te \u00eencearc\u0103 vreun sentiment de regret?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>\u00cemi pare r\u0103u s\u0103 v\u0103 dezam\u0103gesc, dar sunt omul care regret\u0103 mereu, totul. Regret c\u0103 n-am perseverat spre a ajunge regizor de film, regret c\u0103 m-am \u00eendreptat spre inginerie, \u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n \u00een domeniul mai apropiat sufletului meu de art\u0103\/arhitectur\u0103, regret c\u0103 m-am stabilit \u00een America (\u00een loc s\u0103 r\u0103m\u00e2n la Paris, unde toat\u0103 via\u0163\u0103 mi-am dorit s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u2013 de\u015fi sunt con\u015ftient\u0103 c\u0103 profesional nu a\u015f fi avut acelea\u015fi condi\u0163ii de realizare \u00een sistemul mult mai \u00eenchistat tradi\u0163ional de acolo), regret c\u0103 am o cas\u0103 cu etaj (stau \u00een ea de 43 ani, \u015fi c\u00e2nd am venit la LA nu concepeam s\u0103 tr\u0103iesc \u00eentr-o cas\u0103 pe doar un nivel, cum sunt majoritatea aici\u2026 iar acum c\u0103 am \u00eenaintat \u00een v\u00e2rst\u0103 \u2026 mi-ar fi mai u\u015for s\u0103 nu trebuiasc\u0103 \u00eencontinuu s\u0103 urc si cobor sc\u0103rile\u2026). Regret c\u0103 norocul pe care l-am avut de a tr\u0103i \u00een lumea de vest m-a \u0163inut departe de a participa direct la toate evenimentele importante din Rom\u00e2nia: cutremurul din 1977, perioada neagr\u0103 a pre\u015fedin\u0163iei lui Ceau\u015fescu din anii 80, revolu\u0163ia. Pot \u00eens\u0103 spune cu m\u00e2na pe inim\u0103 c\u0103 singurul lucru pe care nu-l regret este c\u0103 am avut t\u0103ria, curajul s\u0103 scap din comunism la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Poporul nostru a folosit \u00eentotdeauna un limbaj bogat \u00een nuan\u0163e, plin de bun sim\u0163, destinat s\u0103 aduc\u0103 armonie \u015fi \u00een\u0163elegere \u00eentre oameni. Acum, dup\u0103 28 de ani de la ,,Marea Revolu\u0163ie,, descoperim la poporul rom\u00e2n un sarcasm greu de redat \u00een cuvinte. Paradoxal, acelea\u015fi personaje le vedem lustruindu-\u015fi apuc\u0103turile \u00een alt context. ADN-ul este de vin\u0103? Dac\u0103 da, de unde porne\u015fte asta, sau care e opinia ta?<\/strong><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>A\u015f vrea s\u0103 am un r\u0103spuns. Dar am tr\u0103it peste 40 ani \u00een afara Rom\u00e2niei \u015fi nu sunt \u00een stare s\u0103 \u00een\u0163eleg bine ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu rom\u00e2nul \u015fi societatea din \u0163ar\u0103. Cu siguran\u0163\u0103 cei peste 50 ani de comunism cu tr\u0103it \u00een izolare fa\u0163\u0103 de restul lumii, au \u00eensemnat o puternic\u0103 \u201esp\u0103lare pe creier\u201d care cer mult timp, mai multe genera\u0163ii, pentru a fi vindecat\u0103. Genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 care va c\u0103l\u0103tori \u015fi va avea ocazia s\u0103 studieze \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin diverse alte locuri de pe lumea asta, va reu\u015fi s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 o alt\u0103 atitudine fa\u0163\u0103 de via\u0163\u0103, desprins\u0103 de orice balcanism, de orice idei gre\u015fite comuniste, sau materialiste, de \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare \u015fi de dublul complex pe care cred c\u0103 \u00eel avem ca rom\u00e2ni, de inferioritate \u015fi superioritate. \u015ei cum, spre deosebire de noi cei fugi\u0163i \u00een timpul comunismului, cei din genera\u0163iile noi se vor putea \u00eentoarce f\u0103r\u0103 team\u0103, \u015fi vor dori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la ei acas\u0103 (caci traiul cel mai bun este, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, printre ai t\u0103i), a\u015fa cum fac azi maramure\u015fenii pleca\u0163i la munc\u0103, a\u015fa cum f\u0103ceau cei de la sf\u00e2r\u015fitul secolului 19 si \u00eenceputul secolului 20 pleca\u0163i la studii, \u015fi vor construi o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103, etic\u0103, cu oportunit\u0103\u0163i de trai bun, de \u00eenaintare \u00een profesie pe baz\u0103 de str\u0103danie \u015fi capacitate proprie, o Rom\u00e2nie de care to\u0163i s\u0103 fie\/fim m\u00e2ndri.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>Ce \u00eempliniri, realiz\u0103ri ne po\u0163i dest\u0103inui? Ce g\u00e2nduri pentru viitor ai?<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Despre \u00eempliniri, consider c\u0103 cel mai important lucru pe care l-am realizat este s\u0103 aduc dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba, chiar materii grele \u015fi \u201eseci\u201d, ca economia, \u015fi probabilit\u0103\u0163i\/statistic\u0103 multor sute de studen\u0163i care au luat cursuri cu mine.
\n\u00cemi doresc s\u0103 fac c\u00e2teva filme video, s\u0103 \u00eemi public al doilea volum de articole despre \u201eprezen\u0163e rom\u00e2ne\u015fti-surpriz\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate\u201d, s\u0103 scriu o carte despre via\u0163\u0103 mea, s\u0103 public mai multe c\u0103r\u021bi despre art\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 ocup de activit\u0103\u0163i culturale \u00een cadrul galeriei mele de art\u0103 I.C. ART.<\/p>\n

\nEmilia \u021au\u021buianu: <\/em>\u015ei acum, la finalul dialogului nostru, te rog un g\u00e2nd pentru rom\u00e2nii din \u0163ar\u0103\u2026<\/em><\/strong><\/p>\n

\nIleana Costea: <\/strong>Rom\u00e2nul are o creativitate mai mare dec\u00e2t multe din etniile pe care le cunosc, o flexibilitate de adaptare de excep\u0163ie. Cultura rom\u00e2neasc\u0103 adeseori face fa\u0163\u0103 \u00een competi\u0163ii cu unele societ\u0103\u0163i cu tradi\u0163ie lung\u0103 \u015fi care dispun de mult mai multe resurse materiale. Rom\u00e2nii informaticieni sunt aprecia\u0163i peste tot in lume, \u015fi Bill Gates confirm\u0103 aceasta prin comunitatea pe care \u015fi-a creat-o cu ei la \u201eheadquarter-ele\u201d lui din Seattle, statul Washington. Gazde mai generoase \u015fi c\u0103lduroase ca rom\u00e2nii n-am \u00eent\u00e2lnit. Prietenii mei de suflet sunt rom\u00e2ni sau francezi. Rom\u00e2nia este o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103. \u00cen via\u0163\u0103 \u00eens\u0103 totul trebuie \u201ec\u00e2ntat\u201d \u015fi noi rom\u00e2nii nu am \u00eenv\u0103\u0163at \u00eenc\u0103 bine s\u0103 ne c\u00e2nt\u0103m frumuse\u0163ile culturale \u015fi reu\u015fitele profesionale. Cei care tr\u0103iesc \u00een \u0163ar\u0103, spre deosebire de cei care am crescut sub comunism, acum au norocul de a fi l\u00e2ng\u0103 familie, de a avea speran\u0163a c\u0103 \u00ee\u015fi pot construi un viitor frumos \u201eacas\u0103\u201d. Trebuie s\u0103-\u015fi spun\u0103 \u00een fiecare zi \u201eIf it is meant to be, it\u2019s up to me!\u201d\/\u201dDac\u0103 este s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103, depinde de mine!.\u201d \u00centre a \u00ee\u0163i da cu pumnul \u00een piept de l\u0103ud\u0103ros ce e\u015fti, \u015fi a \u015ftii s\u0103 te propulsezi frumos \u015fi pe drept pentru meritele tale este o mare diferen\u0163\u0103. \u00centre a \u0163ine lucrurile bune ale culturii \u015fi \u015ftiin\u0163ei rom\u00e2ne \u201e\u00een t\u0103cere\u201d \u015fi a le face cunoscute pe mapamond, iar este o mare diferen\u0163\u0103. Rom\u00e2nii de acas\u0103 trebuie s\u0103 se bucure de ce au, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 regulile unui joc de societate onest, bazat pe munc\u0103 \u015fi lipsit de corup\u0163ie, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 nimeni nu le \u015ftie pe toate, \u015fi c\u0103 de la fiecare ai de \u00eenv\u0103\u0163at ceva, \u015fi s\u0103 fie dornici s\u0103-\u015fi aduc\u0103 contribu\u0163ia prin a realiza lucruri frumoase, \u015fi a-\u015fi face \u0163ara cunoscut\u0103.<\/p>\n

\n\u00ce\u0163i mul\u0163umesc mult pentru acest dialog \u015fi toat\u0103 pre\u0163uirea mea pentru colaborarea la revista Melidonium.<\/em><\/p>\n

——————————–<\/em><\/strong><\/p>\n

Emilia \u021au\u021buianu<\/strong><\/p>\n

Din vol.: Azi\u2026 pentru m\u00e2ine\u2013Convorbiri<\/em><\/strong>, autor Emilia \u021au\u021buianu<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dialogul meu cu doamna Ileana Costea, profesor la Universitatea de Stat din California, Northridge (CSUN) \u00een zona Los Angeles, o [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30193","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30193","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30193"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30193\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30196,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30193\/revisions\/30196"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30193"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30193"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30193"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}