{"id":30238,"date":"2017-05-27T10:06:15","date_gmt":"2017-05-27T10:06:15","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30238"},"modified":"2017-06-15T18:55:52","modified_gmt":"2017-06-15T18:55:52","slug":"prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-ioan-ianolide-testamentul-unui-nebun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/27\/prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-ioan-ianolide-testamentul-unui-nebun\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Ioan Ianolide-Testamentul unui nebun"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eUnde-s nebunii, unde ni-s nebunii?<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0 E, Doamne, lumea plin\u0103 de cumin\u0163i,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0E plin p\u0103m\u00e2ntul de martiri \u015fi sfin\u0163i<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0Atin\u015fi de filoxera-n\u0163elepciunii.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0(DEMOSTENE ANDRONESCU)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Testamentul unui nebun <\/em>este nuvela despre care autorul preciza:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAceast\u0103 nuvel\u0103 este inspirat\u0103 din realitate, \u00eenc\u00e2t toate personajele \u015fi toate situa\u0163iile povestirii sunt luate din via\u0163a \u015fi faptele pe care le-am cunoscut direct <\/strong><\/em>(…); scriu cu sufletul la gur\u0103, cu team\u0103 \u015fi nici nu recitesc paginile, din dorin\u0163a de a le vedea c\u00e2t mai repede ascunse<\/em><\/strong>.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Testamentul unui nebun <\/em>este, \u00een fapt, m\u0103rturia unui \u00een\u0163elept p\u0103timitor \u00eentru Hristos \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosoful cre\u015ftin Ioan Ianolide a fost \u00eentemni\u0163at 23 de ani pentru libertatea sa \u00eentru Adev\u0103r, pentru iubirea sa \u00eentru Dumnezeu, pentru dragostea sa \u00eentru Neam, sub cele trei dictaturi: carlist\u0103,antonescian\u0103 \u0219i comunist\u0103. Al\u0163i 22 de ani a fost persecutat dup\u0103 eliberarea cea mare din 1964 \u015fi \u201en<\/strong>\u201d ani <\/strong>prigonit de oculta postdecembrist\u0103 prin f\u0103r\u0103-de-legea secolelor:Legea \u00a0217\/ 2016.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La fel ca foarte mul\u0163i na\u0163ionali\u015fti-cre\u015ftini \u015fi Ioan Ianolide a transformat celula \u00een chilie<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Securitatea \u015fi puterea comunist\u0103 \u015fi post comunist\u0103 a dorit ca odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul martirilor s\u0103 \u00eengroape memoria, m\u0103rturisirea, dragostea, jertfa \u015fi sfin\u0163enia lor \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar, Dumnezeu a vrut altfel. A revelat Adev\u0103rul pentru Libertatea \u015fi Iubirea lor jertfelnic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Paralel cu \u00eent\u00e2mpl\u0103rile \u015fi numele personajelor c\u0103r\u0163ii, \u00eent\u00e2lnim Drumul Sinelui lui Ianolide, pres\u0103rat cu pr\u0103p\u0103stii, cu pr\u0103v\u0103liri \u00een abisuri, cu retez\u0103ri de bezne, cu neteziri de creste, cu aripi ce ating azururi, cu limpeziri serafice de Rai, cu ruga de foc a celui nebun \u00eentru Hristos, c\u0103ci: \u201eDumnezeu \u015ei-a ales pe cele nebune ale lumii, ca s\u0103 ru\u015fineze pe cei \u00een\u0163elep\u0163i.\u201d <\/em>(I Cor. 1,27)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Logosul-Dumnezeu prin Care a fost creat\u0103 lumea a instituit \u00een puterea Cuv\u00e2ntului armonia, frumosul, c\u00e2ntarea, poezia \u015fi adev\u0103rul gr\u0103irii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 Crea\u0163ia sacr\u0103 a fost la \u00eenceput taina T\u0103cerii sfinte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea a odr\u0103slit, a \u00eenmugurit, a \u00eenflorit, s-a \u00eenmiresmat \u015fi a gr\u0103it c\u00e2nd Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a cuprins-o cu Zorii sur\u00e2sului \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rii Sale divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea se a\u015feaz\u0103 \u00een bra\u0163ele Crucii, iar Cuv\u00e2ntul, se \u00eenal\u0163\u0103 ca ax\u0103 vertical\u0103 a \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u00e2inea noastr\u0103-Crucea noastr\u0103 cea de toate zilele sunt \u00eencrustate \u00een T\u0103cere \u015fi Cuv\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul este l\u0103ca\u015ful alb al t\u0103cerii, iar Inima-privighetoarea celei mai frumoase c\u00e2nt\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103 Cuv\u00e2ntul este limbajul Logosului divin, cel al Sf\u00e2ntului Duh este T\u0103cerea sacr\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen inima \u015fi \u00een sufletul cre\u015ftinului sunt cele mai armonioase liturghii ale Sinelui ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eT\u0103cerea ne este necesar\u0103 pentru a da ascultare Cuv\u00e2ntului l\u0103untric din Sinele nostru, t\u0103cere care ne purific\u0103, ne fortific\u0103 \u015fi ne unific\u0103 \u00eentr-o armonie angelic\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>(Ion M\u00e2nzat\/ Mariana T\u0103nase-M\u00e2nzat, Psihologia T\u0103cerii-Liturghiile Silen\u0163ioase ale Sinelui<\/em>, Psyche-2006, p. 22) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u0103cerea de\u015fi pare de<\/em> aur, <\/em>\u00ee\u0163i trebuie \u00een\u0163elepciune doar pentru momentele c\u00e2nd s-o folose\u015fti. \u00cen rest t\u0103cerea amu\u0163it\u0103 condamn\u0103 g\u00e2ndirea, cuv\u00e2ntul, persecut\u0103 e-ul, prigone\u015fte dreptatea, adev\u0103rul, binele, credin\u0163a, c\u00e2ntarea, frumosul, iubirea, crea\u0163ia, izb\u00e2nda, \u00een\u0103l\u0163area, azurul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La fel, Cuv\u00e2ntul trebuie asumat \u00een lumin\u0103 doar pentru exprimare, pentru gr\u0103irea frumoas\u0103, \u00eenmiresmat\u0103 de expresii, metafore, stihuri, aforisme, psalmi, simboluri de credin\u0163\u0103, jur\u0103minte, leg\u0103minte, m\u0103rturii, m\u0103rturisiri, iertare, \u00een rest sunt vorbe \u00een v\u00e2nt, vorbe de clac\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centotdeauna c\u00e2nd taci, trebuie permanent s\u0103 gr\u0103ie\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar c\u00e2nd gr\u0103ie\u015fti trebuie s\u0103 o faci cu toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura sufleteasc\u0103 a inimii \u015fi a dorului curat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu-Logosul ne-a dat pentru via\u0163\u0103 cuv\u00e2ntul \u015fi pentru \u00een\u0163elepciune t\u0103cerea celest\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eAm t\u0103cut at\u00e2ta amar de ani despre toate cele ce mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi acum, c\u00e2nd sunt pe pragul mor\u0163ii, mi-am luat curajul unei m\u0103rturisiri. M\u0103 simt dator fa\u0163\u0103 de oameni, chiar \u015fi fa\u0163\u0103 de cei care m-au torturat, dar nu \u015fi de cei ce au conceput chinul etern \u00een aceast\u0103 lume, sco\u0163\u00e2ndu-l din eternitatea \u00een care-l zugr\u0103vise o anume iconografie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015f vrea s\u0103 iert totul \u015fi \u015ftiu c\u0103 o pot face, chiar am iertat \u00een ce m\u0103 prive\u015fte, dar nu e drept s\u0103 domneasc\u0103 r\u0103ul \u00een lume. Lumea asta trebuie s\u0103 se apere, are datoria s\u0103 se apere. Ar fi ademenitor s\u0103 credem c\u0103 tr\u0103im \u00een dragoste deplin\u0103, dar realitatea ne contrazice, a\u015fa dup\u0103 cum voi ar\u0103ta \u015fi eu \u00een tot ce mi s-a \u00eent\u00e2mplat.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015f vrea deci s\u0103 exprim o clip\u0103 din via\u0163a mea, clipa eternei suferin\u0163e, eternei groaze, eternei spaime. Nu sunt primul om care \u00eencearc\u0103 acest imposibil, dar nici unul nu a f\u0103cut-o a\u015fa cum o fac eu, ca o m\u0103rturie vie, dureroas\u0103, tenebroas\u0103, a\u015fa cum am tr\u0103it-o…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cartea aceasta este scris\u0103 \u00een inima mea, \u00een fiin\u0163a mea, \u00een tot ce este sf\u00e2nt \u00een om. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pornesc pe drumul dinl\u0103untrul meu<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-adun buc\u0103\u0163i din aripile-mi fr\u00e2nte…,,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Ioan Ianolide, cre\u015ftin \u00eentre cre\u015ftini, erou \u00eentre eroi, Rom\u00e2n \u00eentre Rom\u00e2ni, martir \u00eentre martiri, a fost unul dintre sutele de mii de na\u0163ionali\u015fti ortodoc\u015fi cre\u015ftini care s-a n\u0103scut \u00een Veacul sf\u00e2\u015fiat de cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi de multe alte cutremure politice na\u0163ionale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen vibra\u0163ia duhovniceasc\u0103 a tr\u0103irii cre\u015ftine, pe acest t\u0103r\u00e2m binecuv\u00e2ntat al Maicii Domnului, sufletul lui Ianolide a \u00eenregistrat cutremurul unui destin de propor\u0163ii catastrofice, prezis de mama sa: -Dragul mamei, tu ai un destin deosebit. Eu te-am ap\u0103rat c\u00e2t am putut, dar duhurile rele nu te vor l\u0103sa \u00een pace cu una cu dou\u0103. S\u0103 ai grij\u0103 de sufletul t\u0103u, dragul mamei!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>O alt\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een educa\u0163ia cre\u015ftin\u0103, care a tr\u0103it ca o invocare \u00een el, a avut evlavioasa bunic\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Bunica \u00ee\u015fi stabilea rela\u0163iile cu Dumnezeu tot a\u015fa de simplu cum le stabilea cu vecinii de care o desp\u0103r\u0163ea un gard de uluci rare, albe. Habar n-avea ea de dogme, de legi \u015fi de alte abstrac\u0163iuni! Ea \u00ee\u015fi lega sufletul de ceruri prin fapte mici,concrete, cotidiene. \u015ei mereu se sim\u0163ea ca \u015fi cum ar fi fost \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Al treilea pedagog i-a fost profesorul de filosofie, titanul Nae Ionescu pe care l-a sim\u0163it ca pe un sine spiritual de mare profunzime, st\u00e2ndu-i parc\u0103 mereu \u00een preajm\u0103:<\/p>\n

Pornea de la o ideee, colinda cu ea din Antichitate p\u00e2n\u0103 la moderni, se oprea \u00eendelung \u00een Bizan\u0163 \u015fi termina \u00eentr-o exprimare personal\u0103. De\u015fi era o inteligen\u0163\u0103 excep\u0163ional\u0103, \u00een fond era un mistic. De\u015fi avea o via\u0163\u0103 zbuciumat\u0103 de toate tensiunile contemporane, p\u0103rea un ascet. Ardea \u00een el o tainic\u0103 sacralitate. \u00cenainte de a g\u00e2ndi, el sim\u0163ea, \u00eenainte de a da, el primea ideea. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sub calmul acela academic se petrecea o ardere secret\u0103 p\u00e2n\u0103 la incandescen\u0163\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 El vedea-iat\u0103 de ce m-a atras!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tr\u0103ia filosofia ca pe o tain\u0103, via\u0163a ca o tain\u0103, lumea ca o tain\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi \u00eel iubeam, el \u00eens\u0103 p\u0103rea olimpian, dar aveam s\u0103-i descoperim inima \u00een cur\u00e2nd. G\u00e2ndirea lui p\u0103rea finit\u0103 \u015fi infinit\u0103, vremelnic\u0103 \u015fi etern\u0103, imperfect\u0103 \u015fi perfect\u0103 \u00een acela\u015fi timp. G\u00e2ndirea lui era o certitudine \u00een relativitatea vie\u0163ii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fierbea o nou\u0103 lume. Printre noi se aflau \u015fi c\u00e2\u0163iva evrei, c\u0103ci profesorul era un bun cunosc\u0103tor al Cabalei. Disponibilit\u0103\u0163ile mistice ale evreilor \u00eel atr\u0103geau, dar dec\u0103derile lor materialist-ateiste l-au dezam\u0103git, \u00eenc\u00e2t el a r\u0103mas un autentic ortodox, atras de Sfin\u0163ii P\u0103rin\u0163i, de Pateric, de Mineie \u015fi de cunoa\u015fterea mistic\u0103. Concluziile g\u00e2ndirii sale mistice reabilitau \u00een ochii acestui veac pozitivist adev\u0103rul religios. Ortodoxia<\/span> re\u00eenvia la Facultatea de Filosofie, nu la Teologie. L-am auzit vorbind studen\u0163ilor teologi despre Dumnezeu, pentru a spulbera \u00eendoielile ra\u0163ionaliste ce p\u0103trunseser\u0103 \u00een Facultatea de Teologie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 L-am auzit vorbind la Facultatea de Arhitectur\u0103 despre stilurile arhitecturale ca manifest\u0103ri ale unor spiritualit\u0103\u0163i caracteristice, \u00eenc\u00e2t profesorii de acolo erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i. Adesea f\u0103cea matematic\u0103, g\u00e2ndea matematica, g\u00e2ndea cifrele \u015fi apoi le dep\u0103\u015fea pe toate \u00een incandescen\u0163a g\u00e2ndului. Cuv\u00e2ntul \u00eei era ultimul cuv\u00e2nt…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A vrut s\u0103 opun\u0103 un veto categoric ateismului \u015fi reu\u015fise s\u0103 creeze o \u015fcoal\u0103 ortodox\u0103 cu o spiritualitate socio-politic\u0103, cu osatur\u0103 filozofic\u0103 \u015fi cu elan mesianic…Profesorul a refuzat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara. Scos de la catedr\u0103 de colegul s\u0103u materialist, \u00ee\u015fi tr\u0103ia via\u0163a \u00een singur\u0103tate. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Politica \u0163\u0103rii o f\u0103cea Ana Pauker, securitatea statului o p\u0103zeau sute de colonei evrei, istoria era murd\u0103rit\u0103 de Roller, un oarecare ne spunea c\u0103 n-avem literatur\u0103, altul \u00eel cenzura pe Eminescu… Profe\u0163iile profesorului s-au \u00eemplinit \u015fi comunismul \u015fi-a definitivat puterea politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>\u00a0O \u00eent\u00e2mplare bizar\u0103, \u00een timp ce dorea s\u0103-l viziteze pe profesorul-filosof \u00eei aduce \u00een fa\u0163\u0103 un distins om cu o serviet\u0103 plin\u0103 cu c\u0103r\u0163i \u00een sanscrit\u0103, care-i spune clar: V\u0103d \u00een destinul dumitale o tragedie ce dep\u0103\u015fe\u015fte toat\u0103 literatura pe care o cunosc. Sunt profund impresionat! Dumneata vei trece prin tenebre neimaginate \u00eenc\u0103 de oameni, dar vei ie\u015fi din ele \u015fi nu reu\u015fesc s\u0103 \u00een\u0163eleg cum este posibil lucrul \u0103sta! Nu vreau s\u0103 te timorez, dumneata nu \u015ftii ce v\u0103d eu!… Sunt profesorul P., doctor \u00een \u015ftiin\u0163e indianistice. Am fost \u00een India \u015fi am deprins acolo unele posibilit\u0103\u0163i de cunoa\u015ftere nemijlocit\u0103. Poftim cartea mea de vizit\u0103!… \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Nuvela-Testamentul unui nebun, <\/em>deschide z\u0103gazurile unor temute temni\u0163e \u015fi penitenciare \u00een care de\u0163inu\u0163ii politici, \u00eendeosebi na\u0163ionali\u015ftii cre\u015ftini erau tortura\u0163i \u015fi permanent persecuta\u0163i \u00een acel univers satanic concetra\u0163ionar, unde oamenii credincio\u015fi erau mutila\u0163i fizice\u015fte, erau lichida\u0163i, erau fr\u00e2n\u0163i suflete\u015fte, erau ciop\u00e2r\u0163i\u0163i, erau transforma\u0163i \u00een c\u00e2rpe, erau transfigura\u0163i \u00een zdren\u0163e, erau reeduca\u0163i \u00een umbre str\u0103vezii aidoma unor fantome \u00eentoarse dintre mor\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 St\u00e2lpul \u015fi temelia culturii, educa\u0163iei, moralei lor cre\u015ftine fuseser\u0103 dinamitate de noua putere proletaro-bol\u015fevic\u0103, samavolnic impus\u0103 cu tancurile de barbarismul stepelor sovietice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 cum surprinde o discu\u0163ie academic\u0103 <\/em>dintre c\u0103l\u0103ul-colonel Zeller \u015fi o victim\u0103 \u00een care se cuprinde ideologia ro\u015fie proletar\u0103 de atunci \u015fi cea albastr\u0103 neoproletar\u0103 de azi, \u00een\u0163epat\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd de spiritul mistic cre\u015ftin:<\/p>\n

\u00a0\u201e…-Poate c\u0103 nu e\u015fti de acord c\u0103 Marx ar fi un geniu, dar cred c\u0103 recuno\u015fti c\u0103 opera lui revolu\u0163ionar\u0103 are geniu, c\u0103ci numai a\u015fa se poate explica formidabila ei reu\u015fit\u0103 \u00eentr-un sfert de veac. \u015ei, de asemenea, este clar c\u0103 sistemul este formidabil, c\u0103 acolo unde punem noi m\u00e2na pe putere, nu mai l\u0103s\u0103m nici o porti\u0163\u0103 de sc\u0103pare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Omul nu poate fi st\u0103p\u00e2n omului.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Noi dispunem de o \u015ftiin\u0163\u0103-materialismul dialectic-<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Nu exist\u0103 formul\u0103 uman\u0103 perfect\u0103!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Nu suntem dispu\u015fi, s\u0103 mai toler\u0103m perfec\u0163iunea voastr\u0103 metafizic\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -De ce a\u0163i refuzat puterea c\u00e2nd vi s-a oferit?<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -N-am refuzat putere, ci am refuzat \u00eenchinarea la putere, c\u0103ci noi \u00eenchin\u0103m a noastr\u0103 putere Preaputernicului de la care eman\u0103 puterea!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Nu ve\u0163i mai avea putere \u00een veci, nici aici \u015fi nici aiurea! Acum cap\u0103tul fr\u00e2nghiei puterii e \u00een m\u00e2inile noastre \u015fi cu ea vom \u00eenf\u0103\u015fura lumea \u00eentreag\u0103. Nu \u00eemp\u0103r\u0163im puterea cu nimeni…V\u0103 vom strivi f\u0103r\u0103 cru\u0163are \u015fi nu v\u0103 vom permite s\u0103 deveni\u0163i iar\u0103\u015fi martiri! Ne \u00eensu\u015fim pentru noi cultul martirilor, iar voi ve\u0163i fi socoti\u0163i criminali \u00een veci de veci! Va veni o zi c\u00e2nd v\u0103 vor ur\u00ee to\u0163i oamenii, c\u0103ci to\u0163i au s\u0103 cread\u0103 numai \u00een noi. Vom rupe orice contact \u00eentre voi \u015fi masele populare. Dumnezeu se va dovedi neputincios \u00een fa\u0163a revolu\u0163iei!<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea Pite\u015fti:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Descal\u0163\u0103-te, str\u0103ine, de sandale,<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De-aici \u00eencepe \u0163ara f\u0103r\u0103 cer…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Toate criteriile politrucului proletar \u00eensu\u015fite de la instructorul bol\u015fevic erau adunate \u00een ura \u015fi toate instrumentele torturii bestiale ale c\u0103l\u0103ilor odio\u015fi, slugi t\u00e2r\u00e2toare ale proletariatului: foame, frig, fric\u0103, anchete, ciripitori, mizerie, boli, interzicerea tratamentului, c\u0103tu\u015fe, lan\u0163uri, pari, r\u0103ngi, cozi de m\u0103turi, vine de bou, mori\u015fca, droguri, b\u0103taia la t\u0103lpi peste \u00eenc\u0103l\u0163\u0103minte, bocanci cu \u0163inte, pumni \u00een ficat, strivirea oaselor, ruperea din\u0163ilor, scoaterea ochilor, mutilarea fe\u0163ei, pervertirea simbolurilor sfinte, blasfemii, profanarea memoriei p\u0103rin\u0163ilor, fra\u0163ilor, prietenilor, dasc\u0103lilor, statul \u00eentr-un picior, statul \u00eencremenit \u00eentr-o pozi\u0163ie, fr\u00e2ngerea m\u00e2inilor, picioarelor, coastelor, ucideri, reeducarea prin b\u0103t\u0103i inimaginabile, dirijate de ne\u00eentrecutul criminal-de\u0163inut Eugen \u0162urcanu-spaima tor\u0163ionarilor, aflat \u00een solda celor de tipul Anei Pauker.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cei ancora\u0163i puternic \u00een credin\u0163\u0103 rezistau cel mai mult. Lor li se spunea: bandi\u0163i!<\/em> bandi\u0163i!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unul dintre martirii supravie\u0163uitori din acel Infern, care l-ar fi speriat \u015fi pe divinul Dante, Mihai Buracu ne-a l\u0103sat m\u0103rturie despre diabolica temni\u0163\u0103 \u00een memorabila sa carte: T\u0103bli\u0163ele de s\u0103pun de la IT\u015eET-IP<\/strong><\/em>: \u201eam considerat \u00eentotdeauna c\u0103 am mai mult dec\u00e2t obliga\u0163ia moral\u0103 de a depune m\u0103rturie despre atrocit\u0103\u0163ile comise la Pite\u015fti, organizate \u015fi conduse de criminalul regim comunist… Perfect\u0103 a fost organizarea torturii \u015fi a\u015fijderea aplicarea ei p\u00e2n\u0103 la cele mai mici detalii, cu preocuparea furibund\u0103 de a g\u0103si noi \u015fi noi forme de distrugere a rezisten\u0163ei celui nereeducat, de nimicire a ultimelor reziduuri de umanitate ce i-au mai r\u0103mas. Suferin\u0163a \u00eendurat\u0103 este imens\u0103, pustiitoare, f\u0103r\u0103 zecimale \u015fi f\u0103r\u0103 mil\u0103…\u201d<\/em> (citat de Demostene Andronescu \u00een De Veghe La Cump\u0103na Vremilor-articole, cronici, m\u0103rturii. <\/em>Ed. Christiana, Bucure\u015fti-2011, p. 351-352)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Virgil Ierunca exilat la Paris a scris lucrarea Fenomenul Pite\u015fti.<\/em> Iat\u0103 ce ne relateaz\u0103 printre altele: \u201eToat\u0103 lumea cunoa\u015fte ast\u0103zi Arhipelagul Gulag<\/strong>. Toat\u0103 lumea mai \u015ftie c\u0103, sub denumirea posibil\u0103 de Arhipelag M.A.I.<\/strong>, el s-a \u00eentins \u015fi asupra Rom\u00e2niei. Ceea ce nu a ajuns \u00eens\u0103-\u015fi \u00eenc\u0103-la cuno\u015ftin\u0163a tuturor este c\u0103 \u00een Arhipelagul rom\u00e2nesc<\/strong> a existat o insul\u0103 a ororii absolute, cum alta n-a mai fost \u00een \u00eentreaga geografie penitenciar\u0103 comunist\u0103: \u00eenchisoarea de la Pite\u015fti<\/strong>. Acolo a \u00eenceput, la 6 decembrie<\/em> (de Sf\u00e2ntul Nicolae-unul dintre cei mai iubi\u0163i sfin\u0163i de c\u0103tre rom\u00e2ni, n.a.)1949, o experien\u0163\u0103 de o sumbr\u0103 originalitate denumit\u0103 reeducare \u015fi tinz\u00e2nd la distrugerea psihic\u0103 a individului… Fenomenul Pite\u015fti ni se pare a dep\u0103\u015fi \u00een oroare, din fericire nu \u015fi \u00een durat\u0103, reeducarea de tip chinezesc.\u201d<\/em> (cf. Demostene Andronescu \u00een De Veghe La Cump\u0103na Vremilor-…,<\/em> p.357)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru foarte mul\u0163i \u00eenchisorile, penitenciarele, Canalul Dun\u0103re-Marea Neagr\u0103 cu toate Coloniile sale de munc\u0103, deveneau pepiniere ale gropilor comune:<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Aici este morm\u00e2ntul bandi\u0163ilor. Dac\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u015fti, s\u0103 accep\u0163i reeducarea!… mi-am reamintit de temni\u0163ele revolu\u0163iei bol\u015fevice, \u00een care tinerii sovietici fuseser\u0103 adu\u015fi \u00een starea de demen\u0163\u0103 \u015fi apoi asmu\u0163i\u0163i ca ni\u015fte c\u00e2ini turba\u0163i \u00eempotriva \u201edu\u015fmanilor poporului\u201d, \u00eenc\u00e2t deveniser\u0103 spaima tuturor. Asta se petrecuse \u00eenainte ca Makarenko s\u0103-\u015fi fi scris al s\u0103u \u201ePoem pedagogic.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -…Noi am avut, <\/em>spunea un de\u0163inut sionist, f\u0103r\u0103 \u015ftirea Securit\u0103\u0163ii leg\u0103turi cu statul Israel \u015fi cu evreii din America \u015fi Europa. Mi\u015fcarea sionist\u0103 este interna\u0163ional\u0103. For\u0163ele ei se orienteaz\u0103 acum spre evreii din \u0163\u0103rile socialiste, ca s\u0103 mearg\u0103 \u00een Israel. Evreii vor s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163\u0103rile socialiste, fiindc\u0103 nu mai cred \u00een capacitatea revolu\u0163iei. Avem nevoie de bani ca s\u0103 emigr\u0103m. Cei mai mul\u0163i evrei care se afl\u0103 \u00een aparatul de stat, p\u00e2n\u0103 chiar \u015fi personal Ana Pauker, sprijin\u0103 emigrarea evreilor, pe considerente umanitare, liberale \u015fi democratice.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u0162urcanu:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –B\u0103, asta e o carte mare pe care o joc…Problema va merge direct la C.C., la colonelul Z <\/em>(Zeller) El este responsabil de tot ce se petrece aici!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -\u015etiu, a zis sionistul, este piesa de leg\u0103tur\u0103 dintre Ana Pauker \u015fi reeducare.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea T\u00e2rgu-Ocna<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne-am scuturat aripile de moarte<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei ne-am croit din nou urcu\u015f spre cer…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 T\u00e2rgu-Ocna, sanatoriul-penitenciar de tuberculo\u015fi a devenit prin voia lui Dumnezeu, l\u0103ca\u015ful cel mai arz\u0103tor al unui m\u0103nunchi de cre\u015ftini, unde focul lor mistic s-a \u00eente\u0163it din Rugul Aprins al Maicii Domnului, \u00eentru iubirea de Neam \u015fi dragostea neegalat\u0103 pentru Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din Infernul Pite\u015fti, o parte dintre studen\u0163ii na\u0163ionali\u015fti supravie\u0163uitori, dar grav bolnavi au ajuns \u00een Purgatoriul de la T\u00e2rgu-Ocna, care l-au transformat \u00eentr-un Paradis mistic de tr\u0103ire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen acel m\u0103nunchi de Ucenici a odr\u0103slit cea mai p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 credin\u0163\u0103 \u015fi cea mai dumnezeiasc\u0103 dragoste pentru Dumnezeu \u015fi Cerul Lui de \u00cengeri \u015fi Sfin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acolo s-au n\u0103scut primii mari Sfin\u0163i ai \u00cenchisorilor: Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, Arhim. Gherasim Iscu, Constantin Opri\u015fan, Marin Naidim, Dr. Mihai Lungeanu, Gheorghe Jimboiu, Gheorghe Calciu-Dumitreasa, pr. Viorel Todea, Ion Plopeanu \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acolo, Ucenicii au fost c\u0103l\u0103uzi\u0163i de harul serafic al Suferin\u0163ei \u015fi al Jertfei mistic-ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenconvoia\u0163i de soart\u0103, Ucenicii s-au ad\u0103postit \u00een bra\u0163ele unor destine sacre care i-au ocrotit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen slujba de cinstire \u015fi comemorare a Sfin\u0163ilor \u00cenchisorilor de la T\u00e2rgu-Ocna, peste timp, P\u0103rintele Constantin Voicescu, la r\u00e2ndul s\u0103u martir-m\u0103rturisitor amintea:<\/p>\n

\u00a0\u201eI-am<\/em> prohodit dup\u0103 patruzeci de ani, pe cei care \u015fi-au sf\u00e2r\u015fit via\u0163a, ca de\u0163inu\u0163i politici, \u00een penitenciarul T\u00e2rgu Ocna \u015fi au fost arunca\u0163i aci, \u00een gropi comune, f\u0103r\u0103 slujb\u0103, f\u0103r\u0103 cruci. Parc\u0103 v\u0103d lada de la poart\u0103… De multe ori cu doi de-ai no\u015ftri \u00een ea; \u015fi chiar cu unul pe capac… \u015ei dup\u0103 ce \u00ee\u015fi de\u015ferta mor\u0163ii, lada se \u00eentorcea \u00eenapoi \u015fi a\u015ftepta al\u0163ii… Ne a\u015ftepta pe noi…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea de la T\u00e2rgu Ocna a fost o oaz\u0103 \u00eentr-un de\u015fert al suferin\u0163ei. Nu c\u0103 aici nu ar fi fost suferin\u0163\u0103. Dimpotriv\u0103. Durerea, boala cu toat\u0103 hido\u015fenia ei, moartea erau la ele acas\u0103.\u201d<\/em> (P\u0103rintele Voicescu, Un duhovnic al cet\u0103\u0163ii.<\/em> Ed. Bizantin\u0103, Bucure\u015fti-2002, p. 24, 27)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen altarul l\u0103untric care l-au \u00eencropit pe temelii isihaste, au aprins rug\u0103ciunea inimii a c\u0103rei c\u0103ldur\u0103 purificatoare s-a rev\u0103rsat din bel\u015fug \u00eemprejur, f\u0103c\u00e2nd scrum procesul de reeducare, de autodemascare siluit\u0103, scabroas\u0103, profanatoare a intimit\u0103\u0163ii sufletului, declan\u015fat de slugarnicii diabolici \u00een \u00eenchisori, dar \u015fi \u00een afar\u0103 de politruci:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0De altfel, dac\u0103 pe noi ne siluiau<\/em> \u00een pu\u015fc\u0103rii prin metodele <\/em><<reeduc\u0103rii>> prin tortur\u0103, pentru <\/em><<reeducarea>> \u00eentregului popor aveau alte metode. Oamenii fuseser\u0103 pauperiza\u0163i \u015fi tr\u0103iau acum din milostenia puterii, nu exista nici o for\u0163\u0103 politico-social\u0103 care s\u0103 apere poporul de putere. Toate mijloacele de comunicare \u015fi informare a maselor populare erau \u00een m\u00e2na puterii \u015fi, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, pentru a supravie\u0163ui, fiecare era \u00eendopat cu educa\u0163ia politic\u0103 a materialismului \u015ftiin\u0163ific…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii pl\u00e2ngeau \u015fi se supuneau. Oamenii pl\u00e2ngeau \u015fi m\u00e2ncau. Oamenii pl\u00e2ngeau \u015fi supravie\u0163uiau, dar un proces ad\u00e2nc de degradare a societ\u0103\u0163ii se petrecea. Conduc\u0103torii comuni\u015fti erau mul\u0163umi\u0163i cu ce spun oamenii \u015fi nu cu ce cred. Puterea luase \u00een primire tineretul \u015fi-l cre\u015ftea \u00een ideologia ateist\u0103, cu convingerea c\u0103 \u00een acest mod vor construi comunismul… Poporul se supunea nu din convingere, dar nici din la\u015fitate, ci din ad\u00e2nc\u0103 inteligen\u0163\u0103 politic\u0103, p\u00e2n\u0103 aveau <\/em><<s\u0103 se plineasc\u0103 soroacele>>… Un popor ce pare umil, bl\u00e2nd, supus \u015fi ignorat ascunde \u00een el ad\u00e2nc\u0103 \u00een\u0163elepciune colectiv\u0103, real eroism \u015fi un sentiment curat al libert\u0103\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163ii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen evenimentele de la T\u00e2rgu-Ocna se concentra \u00eentr-un mod excep\u0163ional toat\u0103 istoria.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea Gherla<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aripa mor\u0163ii bate-n suflet greu;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suntem trei: ve\u015fnicia, celula \u015fi eu…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Penitenciarul Gherla cu nelipsita \u015fi fioroasa Zarc\u0103, cu acelea\u015fi mijloace, metode \u015fi obiective programate, intensificate prin gr\u0103z\u0103viile de exterminare s-a situat pe locul doi \u00een privin\u0163a reeduc\u0103rii prin tortur\u0103 dup\u0103 sinistra \u00eenchisoare Pite\u015fti: \u201eInova\u0163iile \u00een torturi, bestialit\u0103\u0163i, umilin\u0163e, chinuri inimaginabile erau repede \u00eensu\u015fite \u015fi aplicate <\/em><<cu mult zel \u015fi ur\u0103 proletar\u0103>> de c\u0103tre aceste fiare <\/em><<cu chip de om>>. Torturile \u015fi bestialit\u0103\u0163ile securi\u015ftilor au dep\u0103\u015fit orice limit\u0103 imaginabil\u0103.\u201d<\/em> (Teofil Mija, Genera\u0163ia Ne\u00eenfr\u00e2nt\u0103, Bra\u015fov-2008, p. 126)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 frumuse\u0163ea prim\u0103v\u0103ratic\u0103 a tineretului cre\u015ftin ortodox fusese fr\u00e2nt\u0103, sf\u00e2\u015fiat\u0103, smuls\u0103 de ghearele Fiarei ro\u015fii atee, apocaliptice. Sufletul lor at\u00e2rna doar de firul sub\u0163ire de p\u0103ianjen cu care au \u0163esut p\u00e2nza frumuse\u0163ii vie\u0163ii ve\u015fnice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eGherla avea un personal de \u00eenalt\u0103 calificare \u00een crime \u015fi torturi, personal pe care destinul \u015fi fatalitatea mi-au dat s\u0103-i cunosc pe c\u00e2\u0163iva dintre ace\u015fti tor\u0163ionari \u015fi criminali \u00een timp de 6 luni, un timp relativ scurt, raportat la al\u0163i compatrio\u0163i care \u015fi-au g\u0103sit ad\u0103post \u00een acest infern al Gherlei \u015fi, mul\u0163i, pentru totdeauna.\u201d<\/em>(Victor Maghiar, Drumul Robilor. <\/em>Casa de Editur\u0103 Dokia, Cluj-Napoca-2014, p. 151)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate fanteziile cruzimii \u015firoiau pe frun\u0163ile \u00eenguste f\u0103r\u0103 minte ale administra\u0163iei comuniste \u015fi ale c\u0103l\u0103ilor-tor\u0163ionari. Un colonel-comandant, trecut prin \u015fcoala prostimii \u015fi-a pus aghiotan\u0163ii s\u0103 zideasc\u0103 pe unii \u00een propriile celule: Zidul s-a \u00eenchis peste mine \u015fi o nefireasc\u0103 lini\u015fte se continua \u00een inima mea… Am \u00eenceput s\u0103 pl\u00e2ng \u015fi lacrimile sp\u0103lau durerile din ad\u00e2ncul inimii. \u00cemi era mil\u0103 de mine \u015fi \u00een mine sim\u0163eam lumea \u00eentreag\u0103 \u015fi-mi era mil\u0103 de cei ce m\u0103 prigonesc…Am f\u0103cut o rug\u0103ciune f\u0103r\u0103 cuvinte, cu murmur tainic de sim\u0163\u0103minte.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisoarea Aiud<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din nou s-a-ntors lumina dinspre noi,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din nou st\u0103 v\u00e2ntul aprig s\u0103 ne fr\u00e2ng\u0103…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0Penitenciarul Aiud, prin temuta sa Zarc\u0103, atinsese prin conducerea ei portocalie \u00een frunte cu colonelul evreu Koller, cota maxim\u0103 a m\u0103surilor de exterminare a de\u0163inu\u0163ilor politici na\u0163ionali\u015fti: \u201eColonelul Koller, comandantul \u00eenchisorii, <\/em>m\u0103rturise\u015fte Dr. Teofil Mija, g\u0103sise o solu\u0163ie <\/em>(inven\u0163ie proprie), de a ne lua \u015fi aerul \u015fi lumina ce mai r\u0103zb\u0103teau printre z\u0103brele \u00een celulele noastre. D\u0103duse ordin, care fu executat \u00een tocmai, ca toate ferestrele celulelor s\u0103 fie acoperite pe suprafa\u0163a lor exterioar\u0103 cu obloane din sc\u00e2nduri, prin care nici aerul, nici lumina nu mai puteau p\u0103trunde prin vreo fisur\u0103.\u201d<\/em> (Teofil Mija, Genera\u0163ia Ne\u00eenfr\u00e2nt\u0103, Bra\u015fov-2008, p. 103)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00cen ctitoria augustei hipopotance Maria Tereza s-a \u00eencercat \u00eentre 1963-1964 un alt tip de demascare: reeducare etic\u0103 de sorginte marxist\u0103. Trebuia s\u0103 se umble la filonul spiritual-religios, la con\u015ftiin\u0163a moral\u0103, la con\u015ftiin\u0163a na\u0163ionalist-ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aiudul clocotea. Se organizaser\u0103 mai multe s\u0103li de \u015fedin\u0163e. Se instalaser\u0103 megafoane ce transmiteau autodemasc\u0103rc\u0103rile unora \u015fi altora. \u00cen vremea asta, \u00een zarc\u0103 al\u0163ii tr\u0103geau s\u0103 moar\u0103…Onoarea era terfelit\u0103 cu deosebire. Demnitatea se confunda cu infamia.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Infernul apocaliptic st\u0103p\u00e2nea imperiul r\u0103ului prin administra\u0163ia ro\u015fie, prin gardienii g\u0103lbeji\u0163i \u015fi c\u0103l\u0103ii ruginii ai temni\u0163elor, prin turn\u0103torii ungherelor tenebroase, amplific\u00e2ndu-\u015fi ura visceral\u0103, prostia, dobitocia \u015fi violen\u0163a peste orice mi\u015fcare, peste orice rug\u0103, peste orice p\u00e2lp\u00e2ire a vie\u0163ii cre\u015ftinilor f\u0103cute ferfeli\u0163\u0103 din fiecare celul\u0103 c\u0103ptu\u015fit\u0103 cu bezn\u0103 \u015fi z\u0103brele, surprins\u0103 admirabil \u015fi sf\u00e2\u015fietor de marele \u015fi genialul poet cre\u015ftin Radu Gyr:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Voi n-a\u0163i fost cu noi \u00een celule<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVoi n-a\u0163i fost cu noi \u00een celule\/ s\u0103 \u015fti\u0163i ce e via\u0163a de bezne,\/ sub ghiare de fiar\u0103, cu guri nes\u0103tule,\/ voi nu \u015fti\u0163i ce-i omul c\u00e2nd prinde s\u0103 urle,\/ strivit de c\u0103tu\u015fe la glezne.\/\/ Voi nu \u015fti\u0163i \u00een crunta-nchisoare\/ cum mintea, speran\u0163a \u015fi visul,\/ c\u00e2nd u\u015file grele se-nchid \u00een z\u0103voare,\/ \u015fi-n teama de groaznica lui \u00eencle\u015ftare\/ pe sine se vinde \u00eenvinsul.\/\/ C\u00e2nd por\u0163ile sparge-se-or toate\/ \u015fi mor\u0163ii vor prinde s\u0103 urle,\/ c\u00e2nd lan\u0163uri \u015fi ziduri c\u0103dea-vor sf\u0103r\u00e2mate,\/ voi nu \u015fti\u0163i ce-nseamn\u0103-nvierea din moarte,\/ c\u0103ci n-a\u0163i fost cu noi \u00een celule.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Temni\u0163a cea mare<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u0103-ntorc descul\u0163 prin pulbere de vis,<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103\u015find prin scurm de stele…<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Afar\u0103, \u00een societatea deschis\u0103 tuturor elementelor proletare, precare, alogene, vulgare, totul se precipita sub pa\u015fii m\u0103run\u0163i de turm\u0103, m\u00e2nat\u0103 de muscalii ro\u015fii dintr-o parte \u015fi din alta.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Calitatea moral\u0103, religioas\u0103 \u015fi intelectual\u0103 se refugiase la ad\u0103postul familiilor cre\u015ftine dezmembrate, cu mul\u0163i membri aresta\u0163i, cu ani grei de \u00eenchisoare, r\u0103mase v\u0103duve, de izbeli\u015fte, h\u0103ituite, fl\u0103m\u00e2nde, descul\u0163e, zdren\u0163uite, resemnate, dar aflate permanent \u00een vizorul securit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Societatea, care \u00een urm\u0103 cu ani buni era puternic \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103, prosper\u0103, cult\u0103, frumoas\u0103 \u00een portul ei popular-regal, distins\u0103, omenoas\u0103, plin\u0103 de elan \u015fi vigoare, cu obrazii trandafirii, cu mersul majestos, cu pasul ap\u0103sat, st\u0103p\u00e2n pe sine se transfigurase rapid: o mare parte ad\u00e2ncit\u0103 \u00een necazuri, \u00eenconvoiat\u0103 de dureri, cernit\u0103 de soart\u0103, cu maram\u0103 l\u0103sat\u0103 ad\u00e2nc peste fruntea aflat\u0103 \u00een continu\u0103 rug\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103; o alta purt\u0103toare de \u015fepci de mod\u0103 leninist\u0103; alta \u00een salopete, aliniat\u0103 \u00een caden\u0163a colectiviz\u0103rii for\u0163ate \u015fi restul la cheremul bolilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste con\u015ftiin\u0163a cre\u015ftin\u0103 a poporului ortodox dacorom\u00e2n, vl\u0103starul regal al unui Neam ales, voievodal, vl\u0103dicesc, frumos, eroic, martiric, cult \u015fi sf\u00e2nt, societatea proletar\u0103 tr\u0103s\u0103se obloanele sumbre ale Interna\u0163ionalei, f\u0103c\u00e2nd-o s\u0103 semene tot mai mult cu o Temni\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Noua societate sem\u0103na cu temni\u0163a, c\u0103ci hotarele erau p\u0103zite, se vorbea o singur\u0103 limb\u0103 ideologic\u0103, se executa un singur program de via\u0163\u0103, trebuia s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 toat\u0103 lumea dup\u0103 directive. Oamenii, redu\u015fi la neputin\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a statului, se supuneau \u015fi se mascau. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Masca era \u015fi o pervertire, dar \u015fi un mijloc de salvare…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162ara pe care o p\u0103r\u0103sisem c\u00e2nd am intrat \u00een temni\u0163\u0103 se schimbase la fa\u0163\u0103. Nu mai existau \u0163\u0103rani, nici ca p\u0103tur\u0103 social\u0103 \u015fi nici \u00een tradi\u0163ia \u00een care \u00eei cunoscusem. Dup\u0103 ce fuseser\u0103 pauperiza\u0163i, p\u0103r\u0103siser\u0103 p\u0103m\u00e2ntul, n\u0103v\u0103lind pe \u015fantiere. P\u0103m\u00e2ntul colectivizat era acum dispre\u0163uit \u015fi muncit \u00een der\u00e2dere de oameni care nu-l iubeau…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Familia era \u015fi ea sf\u0103r\u00e2mat\u0103. Desfr\u00e2ul era public… La biseric\u0103 mergeau b\u0103tr\u00e2nii, cu deosebire femeile. Preo\u0163ii erau timora\u0163i, cei mai mul\u0163i gustaser\u0103 \u015fi ei din amarul temni\u0163elor…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o bun\u0103 zi am auzit un grup de copii c\u00e2nt\u00e2nd <\/em><<Interna\u0163ionala>>\u015fi am crezut c\u0103 voi muri pe loc, ori voi \u00eenghe\u0163a acolo, ori poate m\u0103 voi face praf \u015fi pulbere… Vedeam trecutul mort, vedeam prezentul \u00eenro\u015fit, dar \u00eemi era cu mult mai greu s\u0103 suport viitorul neantului…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Constatam c\u0103 \u00een societatea socialist\u0103 se repet\u0103 \u00een form\u0103 paroxistic\u0103 toate viciile pe care Marx le-a criticat \u00een burghezie: dela\u0163iunea exista la ordinea zilei, furtul este la mod\u0103, lenea e de\u015ftept\u0103ciune, minciuna e dialectic-\u015ftiin\u0163ific\u0103. Omul este fiar\u0103 civilizat\u0103! Statul este instrumentul partidului \u015fi nimeni nu i se poate sustrage. Omului nu-i r\u0103m\u00e2ne absolut nimic personal. Con\u015ftiin\u0163a nu poate s\u0103 se exercite dec\u00e2t \u00een cadrele organizate de stat… Societatea este c\u00e2nd temni\u0163\u0103, c\u00e2nd ferm\u0103, c\u00e2nd mecanism, aceste trei aspecte coexist\u00e2nd unitar, dar elimin\u00e2nd tot ce este uman, libertate \u015fi frumuse\u0163e. Adesea lumea pare un ospiciu…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sper c\u0103 via\u0163a \u015fi omenirea vor supravie\u0163ui dezastrului \u015fi dezastrul va deschide ochiul \u00eenchis al credin\u0163ei din oameni, \u00eenc\u00e2t se va deschide o nou\u0103 er\u0103 cre\u015ftin\u0103. Dar era necesar acest dezastru pentru o astfel de cauz\u0103 nobil\u0103? Dac\u0103 S-a r\u0103stignit \u00eensu\u015fi Fiul lui Dumnezeu pentru a m\u00e2ntui lumea, atunci cum s\u0103 nu \u00een\u0163elegem sacrificarea unei civiliza\u0163ii? Asta e taina libert\u0103\u0163ii \u015fi majest\u0103\u0163ii oamenilor. Va veni ziua \u00een care \u00eendumnezeirea va fi act de con\u015ftiin\u0163\u0103 colectiv\u0103. Frumuse\u0163ea acestei perspective m\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi acoper\u0103 toate pr\u0103p\u0103stiile din mine \u015fi din istorie.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Suferin\u0163a \u015fi Jertfa p\u0103timitorului-de\u0163inut, a na\u0163ionalistului-cre\u015ftin ortodox este o acceptare a Sinelui, uneori \u015fi o mul\u0163umire, dar nu este independent\u0103 de Suferin\u0163a \u015fi Jertfa colectiv\u0103 a Neamului. Unitatea individului \u015fi unitatea Neamului stau \u00een S\u00e2nul Providen\u0163ei divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103timitorul nostru \u015fi autorul c\u0103r\u0163ii memorabile, Testamentul unui nebun,<\/em> Ioan Ianolide a\u015fezat \u00eentru Tradi\u0163ie \u015fi perspectiva hristologic\u0103, con\u015ftientizeaz\u0103 plenar c\u0103 tot ce apar\u0163ine misticii ortodoxe, ca Suferin\u0163\u0103, Ascez\u0103, Libertate \u015fi Har, ca Jertf\u0103, D\u0103ruire, Iubire \u015fi \u00cenviere este de fapt reflectare \u015fi sens a slavei atotcuprinz\u0103toare a Hristosului Crucificat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unitatea eului celui prigonit se asum\u0103 unit\u0103\u0163ii Sinelui na\u0163ional, ca o cuminecare a Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mistica focului p\u0103timitor d\u0103 con\u015ftiin\u0163ei \u00eennoite o nou\u0103 interpretare a mesajului profetic, o m\u0103rturisire de m\u0103sura celei duhovnice\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marii tr\u0103itori mistici ortodoc\u015fi ai temni\u0163elor comuniste, care \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 totul \u015fi \u00eencremene\u015fte orice, au g\u0103sit \u00een Suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00een Jertf\u0103 frumuse\u0163ea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a comuniunii cu Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nota fundamental\u0103 a martirajului lor, a acestei Simfonii a Jertfei, se apropie de cea Absolut\u0103 a lui Hristos, dar este cu mult mai sus ca intensitate \u015fi durat\u0103 a torturii, pe luni \u015fi ani grei de chin fa\u0163\u0103 de martiriul apostolic \u015fi de cel al persecu\u0163iilor veacurilor primare ale Bisericii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 lu\u0103m aminte cu \u00eenalt\u0103 venerare \u015fi ad\u00e2nc\u0103 reveren\u0163\u0103\u00a0 la aceast\u0103 \u00a0\u00a0carte memorabil\u0103, filocalic\u0103 \u015fi sofianic\u0103!<\/p>\n

———————————<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi, Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

27 mai 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eUnde-s nebunii, unde ni-s nebunii? \u00a0 E, Doamne, lumea plin\u0103 de cumin\u0163i, \u00a0E plin p\u0103m\u00e2ntul de martiri \u015fi sfin\u0163i \u00a0Atin\u015fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30238","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30238","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30238"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30238\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30241,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30238\/revisions\/30241"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30238"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30238"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30238"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}