{"id":30269,"date":"2017-05-30T19:49:56","date_gmt":"2017-05-30T19:49:56","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30269"},"modified":"2017-06-15T18:54:10","modified_gmt":"2017-06-15T18:54:10","slug":"prof-dr-viorel-roman-istoria-romaniei-la-limes-intre-est-si-vest","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/05\/30\/prof-dr-viorel-roman-istoria-romaniei-la-limes-intre-est-si-vest\/","title":{"rendered":"Viorel Roman: Istoria Rom\u00e2niei la Limes, \u00eentre Est \u0219i Vest"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>ISTORIA ROMANIEI LA LIMES, INTRE EST SI VEST,<\/strong> a dr. Ioan Tapes o descifram In umbra marelui Hidalgo, condi\u0163ia de a fi, din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile unui istoric militar, 1978-1989, Epigoni ai marelui Hidalgo, principiul eliminarii marginalilor prin asociere si includere in raport de putere si in 7 Breviare laice, Ed. Militara, Buc. 2.000 p.<\/p>\n

Ioan Talpes, doctor in istorie, autor, editor, general de corp de armat\u0103 (cu 3 stele), senator, consiler apoi seful administratiei prezidentiale, director al Serviciului de Informatii Externe, prim-viceministru si ambasador, este cel mai implicat istoric si erudit in administratia si politica nationala, mult mai mult decat ilustrii sai inaintasi Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurescu, ceea ce-i confera un plus de credibilitate si mai ales de informatie surprinzatoare pentru specialisti si inca nesistematizata, mai greu accesibila cititorului de rand.<\/p>\n

Dedicata fiului sau Codru si publicata la un sfert de secol de la Revolutie, In loc de argument (p.7-17) la Epigoni ai marelui Hidalgo, e o sinteza originala a istoriei moderne. Din 1774, de la Pacea de la Kuciuk-Kainargi, moldo-valahii, obedienti Sultanului turc, patriarhului sau grec si Tarului ruso-pravoslavnic, protectorul tuturor ortodocsilor, fac parte nolens, volens din Chestiunea sau Criza Orientala pana in zilele noastre. Totul incepe cu Napoleon care da, Moldova si Tara Romaneasca, printr-o conventie secreta, tarului Alexandru I..<\/p>\n

Rusii sunt la bine si rau mereu prezenti. Dupa Razboiul Crimeei statalitarea romanilor e rezultatul inlaturarii lor de la Gurile Dunarii. Regatul, Romania Mare incearca o modernizare fara occidentalizare, dar fara o Unire cu Roma esuiaza in urma unei conventi secrete dintre Hitler si Stalin. Dupa razboi R.P. Romania ca si R.S.S. Moldoveneasca sunt protectorate rusesti pana in 1989 cand Moscova il promoveaza pe revolutionarul Ion Iliescu, ca dupa 1944 pe revolutionara Ana Pauker. Sa fie asta conditia sina qua nosn a supravietuirii statalitatii celui de al doilea stat ortodox ca marime? Ortodocsi din toate tarile uniti-va!<\/p>\n

La limes, intre est si vest, statalitatea romanilor orientati spre Moscova, e conditionata pe de o parte de conflictul dintre ortodoxie si occident in Europa, si pe de alta parte de Chestiunea Orientala, incompatibilitatea dintre islam, ortodoxie si occident. De accea \u201e.. Romaniei nu i s-a recunoscut, la niciunul dintre momentele de adaptare a deciziei (cu exceptia Tratatului balcanic de la Bucure\u0219ti semnat pe 10 august 1913 \u00eentre Bulgaria pe de-o parte \u0219i Rom\u00e2nia, Serbia, Muntenegru \u0219i Grecia, pe de alta), statutul de subiect international cu drepturi depline.\u201c p.15 Eterna situatie incerta si mereu conventii secrete a marilor puteri, la Limes.<\/p>\n

Cap. Repere si determinari istorice ca si Momente ce obloga inca la reflectii sunt dedicate celor ce vor sa depaseasca prejudecatiile, \u201eparadigma atat de frumos formulata de neuitatul Gheorghe I. Bratianu \u201eO enigma si si un miracol istoric: poporul roman\u201c, care conduce insa \u201ela perceperea de fosti, prezenti si viitori tolerati in proprie tara.\u201c (p.26) In Sfantul Imperiu Roman de Natiune Germana ortodocsii sunt numai tolerati. Dupa 1698 prin Unirea cu Roma ardelenii depasesc insa de jure statutul. Ortodocsii interzic 1948 si periferizeaza dupa 1989 Biserica Unita cu Roma, greco-catolica, si statutul de tolerat e de facto monitorizat in UE.<\/p>\n

Succesul dictaturii de dezvoltare si politicii de independenta nationala, mai mult decat in alta tara din Lagarul moscovit si Pactului de la Varsovia, a creat in USA presedintelui Jimmy Carter convingerea ca Nicolae si Elena Ceausescu sunt in masura sa paraseasca devalmasia ortodoxo-comunista si cu ajutorul a 170 miliarde de $ sa se afirme pe piata mondiala, impotriva intereselor Moscovei. Planul destructurarii imperiului ruso-ortodox cu ajutorul ortodoxiei moldo-valahe era sortit ab ovo esecului in anul 1978 in care \u201eInainte doar cu o zi de \u201edefectarea\u201c lui Pacepa, Leonid Brejnev i se plangea lui Erich Honecker, ca Romania se comporta ca si cum ar fi aliata cu SUA \u2026 si ca Ceausescu \u2026 e un tradator.\u201c p.235 Dupa refuzul ofertei SUA si totusi tradarea URSS-ului a urmat un blocaj economic si un deceniu de cosmar pentru omul de rand privat de cele mai elementare drepturi.<\/p>\n

Cap. Vremelnicii este numai inceputul unei autobiografi (va urma), care se incheie cu revolutia din 1989 si tentatiile globalizarii, dar cu teama ca o statalitate fragila, tolerata si dependenta de marile puteri este pusa din nou la indoiala. Inainte ca pastorul maghiar Lazo T\u00f6k\u00f6s sa porneasca revolutia la Timisoara, pre\u015fedintele Fran\u00e7ois Mitterand a declarat c\u0103 Transilvania reprezint\u0103 o problem\u0103 european\u0103, iar cancelarul RFG Helmut Kohl isi \u201eexprima la Budapesta convingerea ca \u2026 Ungariei i se vor acorda si compensatiile meritate pe deplin odata cu anularea efectelor Tratatului de la Trianon.\u201c p. 441.<\/p>\n

Daca nimic nu e mai fascinant ca miracolul enigmaticului poporului roman, atunci dr. Talpes aduce deja in insemnarile sale de pana acuma o suma de elemente noi, inca necunoscute sau controversate, privind fragilitatea statalitatii tolerate la limes, in calea tuturora, intre est si vest, relatiile cu Roma, cu Moscova, cu China, cu marile puteri occidentale, Chestiunea, Criza Orientala, anii de rascuruce din vremea dictaturii de dezvoltare ortodoxo-comunista – 1964, 1968, 1978 -, esecul modernizarii fara occidentalizare, revizionismul maghiar si sabotarea Unirii cu Roma, revolutia din dec. 1989 si influentele straine, globalizarea si reorientarea de la est spre vest, de la limesul Comeconului si Pactului de la Varsovia, la limesul Uniunii Europene si NATO, care mai devreme sau mai tarziu le vom regasi in opus magnum ISTORIA ROMANIEI LA LIMES, INTRE EST SI VEST<\/strong>.<\/p>\n

———————————–<\/p>\n

www.viorel-roman.ro<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.academia.edu\/<\/a><\/p>\n

viorel-roman-bremen.over-blog.de<\/wbr><\/a><\/p>\n

Bremen la 30 mai 2017<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

Anexa:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

1. Breviarul marelui Hidalgo si 2. Breviarul lui Talpes<\/strong><\/p>\n

1. Breviarul marelui Hidalgo<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

La procesul de la N\u00fcrnberg psihologii erau surprin\u015fi de mediocritatea \u015fi la\u015fitatea elitei Reich-ului III cu o singur\u0103 excep\u0163ie, a \u015fefului serviciului de spionaj, generalul Walter Schellenberg. Cine ajunge \u00eentr-o astfel de pozi\u0163ie \u015fi este confruntat cu analize \u015fi informa\u0163ii inteligente, are o alt\u0103 percep\u0163ie a realit\u0103\u0163ii, un alt Weltanschauung, dec\u00e2t oamenii care cred ce v\u0103d sau ce li se spune. Aceast\u0103 remarc\u0103 se potrive\u015fte at\u00e2t elitei PCR de dup\u0103 1989, c\u00e2t \u015fi c\u0103r\u0163ilor \u015fefului serviciului de spionaj, SRI, generalului Ioan Talpe\u015f.<\/p>\n

\u201e\u00cen umbra marelui Hidalgo\u201d, condi\u0163ia de a fi, din \u00eent\u00e2mpl\u0103rile unui istoric militar, 1978-1989. Rememor\u0103ri consemnate de Horia Alexandrescu, ed. Vivaldi, Bucuresti 2009, vo. I, 251 p. \u015fi \u00een Breviar laic, ed. Militar\u0103 Bucure\u015fti 2010, 255 p., Talpe\u015f pune \u00een umbr\u0103 cam tot ce s-a publicat despre dictatura de dezvoltare a lui Ceau\u015fescu, anul 1968, deceniul 1978-1989, revolu\u0163ia din 1989 \u015fi tranzi\u0163ia spre vest. C\u0103r\u0163ile lui se deosebesc de cele ale fostei elite a PCR, cum se deosebea pozi\u0163ia lui Schellenberg fa\u0163\u0103 de psihologii americani, \u00een compara\u0163ie cu b\u00e2lb\u00e2ielile fostei elite a Reich-ului.<\/p>\n

1968 a fost anul \u00een care Rom\u00e2nia refuz\u0103 s\u0103 participe la ocuparea Cehoslovaciei de c\u0103tre Pactul de la Var\u015fovia \u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 sprijinul occidentului timp de un deceniu de bun\u0103stare \u015fi de prestigiu \u00een lume. Ru\u015fii sunt \u00eens\u0103 \u015foca\u0163i de tr\u0103darea subalternului ortodoxo-comunist Ceau\u015fescu, dar \u00eencep \u015fi ei s\u0103 trateze \u00een secret cu a\u015fa zi\u015fii imperiali\u015fti vest-germani. Dupa succesul acestui contact \u201eback channel\u201d Brejnev \u00eencepe prin KGB tratative \u015fi cu anglo-americanii, cu care avusese bune rela\u0163ii \u00een r\u0103zboi. Dupa ce Hitler \u015fi Stalin atac\u0103 Polonia, Anglia \u00eencepe r\u0103zboiul numai cu Germania, USSR-ului nici nu s-a pus problema unei declara\u0163ii de r\u0103zboi. C\u0103r\u0163ile de istorie trec cu vederea \u015fi azi duplicitatea.<\/p>\n

1978 a fost anul \u00een care SUA ofer\u0103 Rom\u00e2niei \u015fansa integr\u0103rii \u00een economia liber\u0103 cu ajutorul a 170 miliarde $. Dictatura de dezvoltare era un fel de cantonament, de ascetism planificat \u00een care printr-o acumulare primitiv\u0103 de capital, economia se antrena pentru a ajunge la nivelul de a concura \u00een lume. Oferta, o recunoa\u015ftere a succesului economic \u015fi diplomatic rom\u00e2nesc, e \u00eens\u0103 respins\u0103 de Nicolae \u015fi Elena Ceau\u015fescu exact \u00een momentul \u00een care KGB-ul \u00eencepe tratative secrete cu SUA. A\u015fa c\u0103 Rom\u00e2nia e dat\u0103 brutal la o parte \u015fi Calul Troian din Lag\u0103rul comunist devine Polonia. \u015ei faptul c\u0103 1978 este ales polonezul, Fericitul Ioan Paul II, e de bun augur pentru cei care luptau \u00eempotriva ereziei marxiste \u015fi pentru drepturile omului. Apoi Moscova sub Gorbaciov renun\u0163\u0103 la Razboiul Rece, Lag\u0103r, Cortina de Fier, marxism-leninism \u015fi \u00een 1989 \u00eencep o nou\u0103 er\u0103 istoric\u0103.<\/p>\n

1978-1989 e un deceniul dezastruos din cauza miopiei conducerii statului privatizat de Nicolae \u015fi Elena Ceau\u015fescu. Ei intr\u0103 \u00een conflict \u015fi cu vestul \u015fi cu estul, care se r\u0103zbun\u0103. Vestul pe fa\u0163\u0103, economic. KGB-ul, mai subtil, \u00eel pune pe omul lor Pacepa s\u0103 fug\u0103 \u00een USA \u015fi s\u0103 compromit\u0103 Rom\u00e2nia. \u00cen timpul ocupa\u0163iei serviciile secrete erau conduse de ru\u015fi. Pacepa pus de atunci pe orbita de KGB era 1978 adj. DIE. V\u00e2nat de to\u0163i, Ceau\u015fescu nu mai \u00een\u0163elege lumea, nu mai poate evita dezastrul din dec. 1989 \u015fi reinstalarea controlului Moscovei la Bucure\u015fti, Chi\u015finau \u015fi Cern\u0103u\u0163i, care ca dup\u0103 23 august 1944, se face cu ajutor din vest.<\/p>\n

1989 a fost anul \u00een care succesele dictaturii de dezvoltare se degradeaz\u0103 \u00een democra\u0163ia original\u0103 \u2026 Nu ne fur\u0103 sau cump\u0103r\u0103 al\u0163ii \u0163ara! Noi, rom\u00e2nii, suntem cei care ne lep\u0103d\u0103m de ea. \u015ei asta o facem \u00een fiecare zi, necontenit, de dou\u0103zeci de ani, de ru\u015fine de a ne fi eliberat de comunism. Ne vom desprinde de aceast\u0103 stare, se pare, chiar c\u00e2nd vom avea curajul s\u0103-i intrebam, pe ultimi eliberatori, de ce ne-au b\u0103gat \u00een \u015fi mai mari nevoi? Securitatea ? Fiecare \u0163ar\u0103 \u00ee\u015fi cre\u015fte \u015fi preg\u0103teste c\u00e2inii de paz\u0103, c\u0103rora le \u015fi garanteaz\u0103 conditiile pentru a-i asigura Ordinea. C\u00e2nd Ordinea este schimbat\u0103, prin acordul \u0219i cu participarea c\u00e2inilor, atunci ace\u0219tia \u00eencep s\u0103 se transforme \u00een lupi. A\u0219a s-au petrecut lucrurile \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, \u00eencep\u00e2nd cu decembrie 1989. (Breviar, p.36, 32).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te \u00eent\u00e2lnirea lui Gorbaciov cu Fericitul Ioan Paul II la Roma \u0219i cu Bush la Malta: o completare esen\u021bial\u0103. Soarta Rom\u00e2niei a fost convenit\u0103 pe rela\u021bia dintre Paris \u0219i Moscova? La \u00eent\u00e2lnirea de la Kiev dintre Gorbaciov cu Mitterand, \u00een anul 1989, c\u00e2nd s-au stabilit \u0219i cadrele de evolu\u021bie a Rom\u00e2niei?. (Hidalgo, p.202) \u0218i e foarte bine c\u0103 nu s-au amestecat americanii. Pentru a nu l\u0103sa niciun dubiu \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, a teoriei conspira\u021biei ? Nu este nimic mai dezastruos, \u00een existen\u021ba unui popor, dec\u00e2t momentul \u00een care ajunge s\u0103 cread\u0103 c\u0103 minciunile altora sunt adev\u0103rurile lui. Privi\u021bi la momentul decembrie 1989 \u0219i la anii care au urmat!? (Breviar, p.51)<\/p>\n

La aceste evenimente istoricul Talpe\u0219 cu doctoratul \u00een diploma\u021bie \u0219i ap\u0103rare: Coordonate ale politicii externe rom\u00e2ne\u0219ti, 1933-1939, ed. \u0218tiin\u021bific\u0103 1980\/88 (30.000 ex. epuzate \u00een 10 zile), este \u00eentr-un fel sau altul implicat \u0219i le analizeaz\u0103 acum cu experien\u021ba unui viceprim-ministru, general de corp de armat\u0103, \u0219ef de Intelligence Service \u0219i cu deta\u0219area unui filozof al istoriei \u0219i literat. Rezultatul sunt c\u0103r\u021bi, deja epuizate, care s-ar citi ca cele poli\u021biste, dac\u0103 nu ne-ar \u00eempiedica seriozitatea informa\u021biilor, tezelor \u0219i a unei bibliografii unice, remarcabile. Multe lucr\u0103ri de doctorat sunt sub acest nivel. Dac\u0103 autorul continu\u0103 dezv\u0103luirile din umbra marelui Hidalgo \u0219i publicarea originalelor sale ideii, a medita\u021biilor de filozofia istoriei, privind soarta rom\u00e2nilor, literatura noastr\u0103 post dictatorial\u0103 (dup\u0103 cum remarc\u0103 Astalos) \u00ee\u0219i rotunje\u0219te conturul, oxigen\u00e2ndu-se. \u0218i avem mare nevoie!?<\/p>\n

Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, istoria oficial\u0103 va fi rescris\u0103 pe m\u0103sur\u0103 colabor\u0103rii Talpe\u0219 \/ Alexandrescu. Ele vor scoate la lumin\u0103 ceea ce este \u00eenc\u0103 \u00een penumbr\u0103 pentru opinia public\u0103 \u0219i istorici. Iat\u0103 cuprins vol. I. Cap.: 1 Stuttgart 1985 \u2013 Congresul Mondial de Istorie; 2 Sf\u00e2r\u0219itul \u00eenceputului \u0219i \u00eenceputul sf\u00e2r\u0219itului; 3 \u00centre tr\u0103dare \u0219i cacealma ? Strategic\u0103. Lovitura Moscovei; 4 Sfidarea Marelui Urs?; 5 Doctrina Brejnev, ultima strigare; 6 Soarta Rom\u00e2niei, nu la Malta, ci la Kiev!; 7 Proiectul lui Ceau\u0219escu venea de la Carol II-lea!; 8 Berlin august 1989, la 50 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop \u2013 Molotov; 9 \u00centre Stihiile trecutului \u0219i R\u0103zboiul stelelor.<\/p>\n

Pentru a-l \u00een\u021belege pe Hidalgo este necesar\u0103 dac\u0103 nu chiar obligatorie lectura Breviarului, pentru c\u0103 \u00een el ni se dezv\u0103luie un Weltanschuung-ul filozofic \u0219i literar mai pu\u021bin obi\u0219nuit. George Astalos de la Paris vede \u00een modul sau de abordare a realit\u0103\u021bii \u00een general \u0219i a celei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een special un paralelism cu Inconvenientul de a te fi n\u0103scut a lui Emil Cioran. Talpe\u0219 e \u00eens\u0103 autohton, departe de pesimismul lui Cioran \u00een exil, chiar atunci c\u00e2nd constat\u0103 la contemporani s\u0103i o incredibil\u0103 stare de del\u0103sare \u0219i nedorin\u021ba de asumare a propriei condi\u021bii actuale \u0219i viitoare? (Breviar, p.255). Noti\u021bele lui scrise parc\u0103 \u00een fug\u0103, rar dep\u0103\u0219esc zece r\u00e2nduri, sunt rezumate de articole sau chiar de c\u0103r\u021bi. \u00cen cel mai r\u0103u caz sunt fotografii spontane f\u0103cute cu blitzul, mai u\u0219or sau mai greu de decriptat. Unele sunt caricaturi pline de umor negru. Centrul de greutate al medita\u021biilor este \u00eens\u0103 soarta \u021b\u0103rii pentru c\u0103 patriotismul este un defect profesional al militarilor. Cum ar putea ei altfel s\u0103 serveasc\u0103 patria chiar cu pre\u021bul vie\u021bii?<\/p>\n

Cele circa o mie de idei din Breviar sunt inten\u021bionat nesistematizate pentru a-l obliga pe cititor s\u0103 fac\u0103 o ierarhizare proprie. Bine\u00een\u021beles c\u0103 se poate \u00eencepe cu Dumnezeu \u0219i transcenden\u021b\u0103. Cu Vechiul \u0219i Noul Testament. Cu popoare imperiale, de limes \u0219i barbare. Cu ortodoxia \u0219i occidentul. Rom\u00e2nia: Occident refuzat \u0219i Orient refulat reprezint\u0103 cele dou\u0103 determin\u0103ri ale unei existen\u021be \u00een care negasindu-ne m\u0103sur\u0103 vom sf\u00e2r\u0219i prin a ne pierde identitatea. (p.189)<\/p>\n

Cum vede autorul situa\u021bia de ast\u0103zi a rom\u00e2nilor? Dup\u0103 1989, \u00eenstr\u0103inarea a ajuns s\u0103 li se prezinte a fi singur\u0103 lor \u0219ans\u0103, pentru c\u0103 r\u0103d\u0103cinile neamului nostru se v\u0103d \u00een alegerile pe care le face. M\u0103 doare crunt nevoia lui de fanario\u021bi \u0219i continu\u0103 pe aceast\u0103 ideee. Ast\u0103zi, acces\u00eend modelul european, am ajuns s\u0103 ne alegem ciocoii, sper\u00e2nd c\u0103 vor ajunge s\u0103 fie obliga\u021bi la condi\u021bia de fanario\u021bi controla\u021bi \u0219i judeca\u021bi. (p.8,86,34). B\u0103n\u0103\u021beanul Talpe\u0219 se face \u0219i purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al ortodoc\u0219ilor din Transilvania, care teroriza\u021bi de unguri de o mie de ani nu pricep nici acum de ce p\u00e2n\u0103 \u00een 1863 au avut statutul de tolera\u021bi, nu aveau dreptul de a se instala \u00een ora\u0219e, de a construi biserici din piatr\u0103 \u0219i a-\u0219i face case din acela\u0219i material. Mai mult chiar, situa\u021bia de azi a tuturor greco-ortodoc\u0219ilor din UE nu numai c\u0103-i foarte apropiat\u0103 de cea din trecut, dar ? Avem \u0219i noi dreptul m\u0103car la un r\u0103spuns? ? Cine s\u0103 ni-l dea dac\u0103 ai no\u0219tri (cei care se pretind \u0219i chiar i-am ales a fi a\u0219a) nici m\u0103car nu \u0219tiu a \u00eentreba (la C.E. de la Strassburg) (despre rom\u00e2ni \u0219i cei care se pretind a fi)? (Breviar, p.20).<\/p>\n

Baz\u00e2ndu-se pe succesele dictaturii de dezvoltare \u00een colaborare cu vestul, Ceau\u0219escu \u0219i ortodoc\u0219i lui moldo-valahi s-au folosit o scurt\u0103 perioda de timp de o oarecare libertate generat\u0103 de destinderea de dup\u0103 ridicarea anatemei dintre ortodoc\u0219i \u0219i occidentali, dup\u0103 Conciliul Vatican II, pentru a realiza la Bucure\u0219ti o a patra Rom\u0103. Un proiect istoric f\u0103r\u0103 nici o \u0219ans\u0103 de realizare. La ortodoc\u0219i, dup\u0103 ce li s-a r\u0103pit Constantinopolul, iar cea de a treia Rom\u0103 a e\u0219uat \u00een retardari feudale, se continu\u0103 r\u0103t\u0103ciri confesionale prin neg\u0103ri doctrinare, pendul\u0103ri \u00eentre vest \u0219i est, p\u00e2n\u0103 la poart\u0103 Pacificului.(p.159)<\/p>\n

Ideia construirii Casei Poporului \u0219i M\u00e2ntuirii Neamului exist\u0103 deja sub regele Carol II, \u0219i era reveren\u021ba f\u0103cut\u0103 Parisului, Occidentului, iar cea a Bizan\u021bului dup\u0103 Bizan\u021b e \u00eenc\u0103 \u0219i mai veche, exhausiv analizat\u0103 pe toate fe\u021bele de Nicolae Iorga, era o plec\u0103ciune Orientului. Pentru c\u0103 \u0219i la moldo-valahi, \u00eentre virtute \u0219i tolerant\u0103 s-au consumat acupl\u0103rile, decupl\u0103rile \u0219i confrunt\u0103rile dintre rom\u00e2ni \u0219i helenici, latini \u0219i bizantini, catolicism \u0219i ortodoxism. (p.203)<\/p>\n

De aceea nu-i deloc surprinz\u0103tor c\u0103 proiectele d\u00e2mbovi\u021bene, demne de El ingenioso hidalgo Don Quixote de la Mancha de Miguel de Cervantes, care numai aparent apar\u021bin lui Nicolae \u0219i Elena Ceau\u0219escu, s-au izbit de rezisten\u0163e, chiar atunci c\u00e2nd era vorba numai de mori de v\u00e2nt propagandistic. At\u00e2t Roma, a dou\u0103 Rom\u0103, Constantinopolul, a treia Rom\u0103, Moscova, c\u00e2t \u0219i neo-protestan\u021bii anglo-americani, nu puteau tolera \u00een nici un caz un experiment greco-ortodox, pentru c\u0103 ar fi fost un pas \u00eenapoi \u00een misiunea lor sf\u00e2nt\u0103 de a reface unitatea cre\u0219tin\u0103 a lui Iisus Hristos.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, o dictatur\u0103 de dezvoltare capabil\u0103 s\u0103 scoat\u0103 o \u021bara ortodox\u0103 din mizerie, o a patra Rom\u0103 \u00een Balcani, submina autoritatea Moscovei \u0219i periclita leg\u0103tura ei direct\u0103 cu fra\u021bii lor s\u00e2rbi \u0219i bulgari. Cu toate c\u0103 sunt urma\u0219i ai Romei, de la Marea Schism\u0103, ortodoc\u0219ii moldo-valahii sunt de o mie de ani \u00een lan\u021burile grele ale duhovniciei \u0219i soborniciei moscovite \u0219i constantinopolitane, care c\u0103 \u0219i panortodoxia \u0219i panslavismul, de data mai recent\u0103, sunt toate incompatibile cu aspira\u021bia rom\u00e2nilor la independen\u021ba \u0219i la o afirmare pe plan mondial \u00een afar\u0103 tutelei celei de treia Rome. Sub Ion Iliescu, 1989-2004, vizita papei Iona Paul II a fost exclus\u0103. Steaua polar\u0103 (ro\u0219ie) era Moscova.<\/p>\n

Singura cale de emancipare na\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103, proiectul Corifeilor \u0218colii Ardelene, Unirea cu Roma, este strict interzis\u0103 de Moscova \u0219i ne\u00een\u0163eleas\u0103 la Bucure\u0219ti pentru c\u0103 numai cultura occidental\u0103 a trecut Carpa\u021bii. Nu \u0219i teologia. Izolarea de Roma, \u00een calea tuturor relelor \u0219i mereu sub vremuri, cum ne spune cronicarul, l-au condus pe Cioran la pesimismul caracteristic mai tuturor exila\u021bilor, \u00eencep\u00e2nd cu Ovidiu trist la Pontul Euxin, \u0219i pe Talpe\u0219 la pruden\u021ba fa\u021b\u0103 de sensibilitatea, comportamentul religios ale ortodoc\u0219ilor, nu de rareori complet absurd.<\/p>\n

Cum ar putea fi altfel, dac\u0103 tr\u0103d\u0103torii, spionii Pacepa, Mircea Raceanu, Nicolae Militaru sunt reabilita\u021bi \u0219i revolu\u021bionari din dec. 1989, mai ales \u021biganii romanes, sunt promova\u021bi. Tiganiada statului este oricum la ordinea zilei. \u021aiganii dau deja tonul \u00een toate, de la normele de comportament la manele. Dac\u0103 nu mi-ar fi fost dat s\u0103 tr\u0103iesc dup\u0103 1989, n-a\u0219 fi \u00een\u021beles c\u00e2t de mare a fost Ion Budai-Deleanu. Ce oper\u0103 fabuloas\u0103 este Tiganiada \u0219i ce se poate, prin timp, \u00eent\u00e2mpla, cu noi, cei de la est de Huran Hasza.? (Breviar, p.174)<\/p>\n

Ideia degrad\u0103rii statului rom\u00e2n o reg\u0103sim \u0219i c\u00e2nd autorul se refer\u0103 la meseria de spion, adic\u0103 de om inteligent \u00een misiune pentru neamul sau, care sunt eroi nu numai \u00een romane ci \u0219i seriale. Pentru c\u0103 el o cunoa\u0219te din proprie experien\u021b\u0103 ? Vre\u021bi s\u0103 m\u0103sura\u021bi gradul de aderen\u021b\u0103 \u0219i sus\u021binere a ideii de stat? Privi\u021bi cum sunt tratate \u0219i asumate no\u021biunile de spion \u0219i spionaj. C\u00e2t despre purt\u0103torii acestor at\u00e2t de onorabile \u0219i nobile \u00eendeletniciri, numai \u00een \u0219i ai Rom\u00e2niei s\u0103 nu fi. De\u0219i, privi\u021bi, la spionii altora care fac cariere impresionante. Desigur, pentru al\u021bii, \u00een aceast\u0103 \u021bara a nim\u0103nui. (p.174). Rezultatul, o \u021bar\u0103 din lumea a treia nu putea produce dec\u00e2t cet\u0103\u021beni de condi\u021bia a treia. Spre asta a \u0219i fost \u00eendreptat\u0103 \u0219i ajutat\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een periplu actual european. (Rom\u00e2nia, 1989, \u0219i rom\u00e2nii ca experiment, 2009) (p.16), p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pre\u0219edintele \u0219i patriarhul \u00eencep dialogul \u00een vederea unirii cu Roma \u0219i rom\u00e2nii vor ie\u0219i din cercul vicios, subdezvolatare, dictatur\u0103, revolu\u021bie, haos, democra\u021bie, subdezvoltare, dictatur\u0103, revolu\u021bie, haos ? Si iara de la inceput, ca in mitul lui Sisif.<\/p>\n

\u0218i pentru ca \u00een Europa de vest confuzia s\u0103 fie total\u0103, cei ale\u0219i merg at\u00e2t de departe pe urmele greco- fanario\u021bilor, c\u0103 pe ex-regele care a predat comandantul armatei inamicului, pe spionii tr\u0103d\u0103tori, pe \u021bigani care \u00eei compromit, \u00eei supun paradoxal unei discrimin\u0103ri pozitive cu spag\u0103 \u0219i comision. Politic corect. Tr\u0103d\u0103torii str\u0103ini de neam ca \u0219i \u021biganii sunt reabilita\u021bi \u0219i recompensa\u021bi, li se retrocedeaz\u0103 palate \u0219i aur, primesc certificate de revolu\u021bionari, scutiri de impozite, spa\u021bii comerciale, teren agricol \u0219i intravilan, sinecure \u0219i decortii. Comportamentul absurd e o form\u0103 protest, de neputin\u021b\u0103 \u0219i chiar de automutilare a celor, care nu mai v\u0103d lumini\u021ba de la cap\u0103tul tunelului. Numai cu ajutorul literaturii absurde mai pot fi \u00een\u021bele\u0219i Lunatecii lui Vinea din Bucure\u0219ti. Urmuz se sinucide la \u0219osea, Ionesco \u0219i Trist\u00e1n Tzara fug \u00een absurd la Paris. Acest exotismul oriental a la El ingenioso hidalgo Don Quixote pune \u00eens\u0103 nolens volens la \u00eendoial\u0103 voin\u021ba ortodoxiei moldo-valahe de a se adapta ra\u021bionalit\u0103\u021bii statale din occident, normelor \u0219i valorilor rom\u00e2no-catolice. Mai ales c\u0103 vizita Fericitului Ioan Paul II la Bucure\u0219ti, mai 1999, m\u00e2na de ajutor \u00eentins\u0103 generos de Roma, a r\u0103mas f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.<\/p>\n

Bremen la 23 octombrie 2011<\/p>\n

http:\/\/www.viorel-roman.ro\/admin\/modify.php?id=325<\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/viorel-roman-bremen.over-blog.de\/article-breviarul-marelui-hidalgo-87110846.html<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.ziarulnatiunea.ro\/2011\/12\/07\/breviarul-marelui-hidalgo\/<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.gandaculdecolorado.com\/breviarul-marelui-hidalgo\/<\/wbr><\/a><\/p>\n

https:\/\/romaniamare.info\/breviarul-marelui-hidalgo-4\/<\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/viorel-roman-bremen.over-blog.de\/article-breviarul-marelui-hidalgo-87110846.html<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.totpal.ro\/viorel-roman-breviarul-marelui-hidalgo\/<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

https:\/\/www.ziare-pe-net.ro\/stiri\/breviarul-marelui-hidalgo-viorel-roman-despre-ioan-talpes-1449225.html<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

2. Breviarul lui Talpes<\/strong><\/p>\n

Al treilea breviar laic, Ed. Militara, Bucuresti 2012, 240 p., completeaza viziunea privind teologia, filozofia, istoria, revolutia, tranzitia, reforma la moldo-valahi, la romani si a imperiilor, a lumii din jurul lor, probabil, a celui mai avizat doctor in istorie, editor, autor, senator, ambasador, ministru, seful administratiei prezidentiale, director al Serviciului de Informatii Externe.<\/p>\n

Moldo-valahii fac parte din fostul Imperiu Roman de Rasarit, Bizantin, Otoman si sunt la fel de dezorientati ca bulgarii, sarbii, bosniecii, albanezii, macedonenii, grecii, algerienii, tunisienii, libienii, egiptenii, palestinienii, israelitii, iemenitii, irakienii, kurzii, turcii, cipriotii, libanezii, sirienii, georgienii, ucrainenii si basarabenii. (vezi chestiunea orientala) Care-i rostul lor, de cine apartin ei, care-i steaua lor polara? Istambul, Moscova, Roma? Transilvania, Maramuresul, Crisana, Banatul au facut parte din Sfantul Imperiu Roman si numai din 1918 sunt impreuna, uniti cu moldo-valahii.<\/p>\n

In calea musulmanilor, moscovitilor, occidentalilor si mereu sub vremuri: moldo-valahii nu au intrat in calculele de putere recunoscute drept componente posibile, ci ale acelora de formule marginale subordonate la centre de polarizare, de aceea cultura Ploconierii si Plangerile la Poarta revine constant in atentie. (p.127) Transilvanenii uniti cu Roma au o alta cultura, chiar daca refuza sa fie despartiti de fratii lor ortodocsi, care inca cred ca sunt un model si ii trag de un secol in jos pe toti romanii.<\/p>\n

Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc de cele ale iezuitului spaniol Baltasar Gracian y Morales (+1658). Politic incorect. Paradoxuri. Talpes face referire la profetii Israelului, Noul Testament, Politica si Etica nicomahica a lui Aristotel, Arta razboiului a lui Sun Tzu, Summa lui Toma d\u00b4Aquino, Pitagora, Martin Luther, Nietzsche si ne reaminteste de reperele Alexandru, Cezar, Traian, Decebal, Tristan si Isolda, Ghinghis Han, Romeo si Julieta, Napoleon, Marx, Lenin, Churchill, Stalin … Hitler. (p.159).<\/p>\n

Dezastrul romanilor de dupa anul crucial 1989 este creionat foarte precis si acid. Daca la 4 august 1817, consulul Frantei la Bucuresti, Formund, ii scria ducelui de Richelieu: Nu s-a vazut ceva mai trist decat viata acestui popor valah, prada tuturor umilintelor sclaviei, ajuns sa se bucure cand nu mai are nimic de dat, asteptandu-si mantuirea doar de la nemasurata lui saracie (p.49). De doua decenii se urmareste acelasi lucru? In zilele noastre, noi romanii, traim un moment comparativ celui evidentiat de Sun Tzu, fugarindu-ne inteleptii in convingerea ca, oricum nu mai pot repara ce a fost stricat, asa ca mai bine dam totul la lichidat. (p.69.) Furtul ca protest, politica de stat si strategie de supravietuire? Doamne ajuta! De ce va mira tupeul, obraznicia, insolenta, impertinenta, duplicitatea si perfidia pe care le probeaza fiecare dintre alesii nostri? Mai ales tineri. Ceilalti, cei mai in varsta, fiind banditii care ii manipuleaza. (p.167).<\/p>\n

Dupa un film bun, spectatorii simt instinctiv nevoia de a-si povesti pasajele favorite sau simpatia pentru o actrita, un actor sau altul, o critica pozitiva sau negativa par deplasate. Acelasi sentiment te incearca la finele lecturii si celui de-al treilea Breviar, care impreuna cu celelalte doua si mai ales cu In umbra marelui Hidalgo sunt greu de inlocuit in intelegerea destructurarii si globalizarii la romanii ajunsi in Europa, fara unirea cu Roma. Lectura nu este deloc facila, dar luand fiecare idee ca o pietricica, unele sunt chiar pietre pretioase, se poate reconstitui un mozaic fascinant la marginea Imperiului Roman de Rasarit, Bizantin, Otoman. Romanii sunt numai de jure, nu si de facto in Europa.<\/p>\n

www.viorel-roman.ro<\/a><\/p>\n

Timisoara, 27 martie 2013<\/p>\n

http:\/\/www.clipa.com\/a5060-Breviarul-lui-Talpes.aspx<\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/confluente.ro\/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_1364443467.html<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.sfatulbatranilor.ro\/threads\/7874-Breviarul-lui-Talpe%C8%99<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n

http:\/\/www.rotarybvp.ro\/viorel-roman-%E2%80%93-%E2%80%9Cbreviarul-marelui-hidalgo%E2%80%9D\/<\/wbr><\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ISTORIA ROMANIEI LA LIMES, INTRE EST SI VEST, a dr. Ioan Tapes o descifram In umbra marelui Hidalgo, condi\u0163ia de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-30269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30269"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30269\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30272,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30269\/revisions\/30272"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}