{"id":3029,"date":"2012-03-17T11:31:54","date_gmt":"2012-03-17T11:31:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=3029"},"modified":"2012-03-20T16:43:43","modified_gmt":"2012-03-20T16:43:43","slug":"029","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2012\/03\/17\/029\/","title":{"rendered":"ARTUR SILVESTRI (19 MARTIE 1953 – 30 NOIEMBRIE 2008)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/strong><\/strong><\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

OPERA DE-O VIATA A DOMNULUI ARTUR SILVESTRI <\/strong><\/p>\n

INTR-UN POSIBIL ARTICOL DE DICTIONAR <\/strong><\/p>\n

Scriitor rom\u00e2n, istoric al civiliza\u0163iilor, promotor cultural, editor, fondator al consultan\u0163ei imobiliare \u00een Rom\u00e2nia, \u00eentemeietor de organiza\u0163ii culturale \u015fi cet\u0103\u0163ene\u015fti, Artur Silvestri este o personalitate cu activitate enciclopedic\u0103.<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut \u2013 1953, \u00eentr-o familie de negustori arom\u00e2ni (din partea mamei) \u015fi de boieri olteni, din familia Iancu Jianu. Str\u0103nepot al Mitropolitului Tit Simedrea, ultimul mitropolit al Bucovinei (1945) izgonit de pe scaunul mitropolitan de la Cern\u0103u\u0163i de invazia rus\u0103 din aceea vreme.<\/strong><\/p>\n

Studii filologice la Bucure\u015fti (1972-1976); specializare \u00een arheologie (Italia) \u015fi istoria culturii (Sorbona, 1979). Doctor \u00een Litere \u2013 \u201cTrinity Bible Research Center\u201d, University of Madras, India (1992); Doctor honoris causa la Institut d\u2019Estudis Historics Medievals de Catalunya \u2013 Barcelona, Spania.<\/strong><\/p>\n

Debut \u00een literatur\u0103 \u2013 1972. Cronicar literar Luceaf\u0103rul (1975 \u2013 1989), Actualit\u00e9s Roumaines (1981 \u2013 1984), Romanian News (1981-1984). Contacte str\u00e2nse, \u00een anii \u201c70, cu mari scriitori \u015fi arti\u015fti rom\u00e2ni din toat\u0103 lumea, coresponden\u0163\u0103 cu Mircea Eliade, G. Usc\u0103tescu, Nicolae Baciu, Paul Lahovary, Luki Galaction, L\u00e9on Negruzzi, Ioan I. Mirea, \u015etefan Baciu.<\/strong><\/p>\n

Adopt\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, ideea cultural\u0103 de \u201cprotocronism\u201d, pe care nu a repudiat-o niciodat\u0103; ini\u0163iator, al\u0103turi de Mitropolitul Nestor Vornicescu, al cercet\u0103rilor privind \u201cLiteratura proto-rom\u00e2n\u0103\u201d (dup\u0103 1984); descoperitor al scriitorului proto-rom\u00e2n Martin de Bracara (sec. VI e.n.) \u015fi al operei literare, \u00een limba greac\u0103, a voievodului dobrogean Ioancu (sec. XIV). Descoperitor al jurnalului inedit al scriitorului francez, de origin\u0103 rom\u00e2n\u0103, Pius Servien (1979),pe care l-a editat partial. S-a constituit din punct de vedere intelectual \u00een preajma unor mari personalit\u0103\u0163i, din \u201cGenera\u0163ia Veche\u201d: arheologul Dinu Adame\u015fteanu (Italia), pictorul Mirea (Fran\u0163a), arhitectul Constantin Joja, etnologul Romulus Vulc\u0103nescu, istoricul culturii Edgar Papu, slavistul I.C. Chi\u0163imia. Ac\u0163iunea sa cultural\u0103 este proeminent\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201980 ai secolului trecut. A ini\u0163iat, la revista \u201cLuceaf\u0103rul\u201d, proiectul \u201cNoii geografii literare\u201d \u00een vederea stimul\u0103rii crea\u0163iei locale \u015fi regionale \u015fi, deopotriv\u0103, pentru descentralizarea cultural\u0103; efectele acestei idei au fost puternice \u015fi durabile. Ele s-au resim\u0163it \u00een epoc\u0103 dar mai ales ulterior \u00eentruc\u00e2t au creat o ipotez\u0103 de mediu cultural ideal, sustras g\u00e2ndirii monopoliste \u015fi acelei presiuni cu caracter de dogm\u0103 care ast\u0103zi este denumit\u0103 \u201ccorectitudine politic\u0103\u201d.Abia \u00een deceniile urm\u0103toare,\u201dnoua geografie a literaturii\u201d s-a putut fructifica, prin apari\u0163ia hot\u0103r\u00e2t\u0103 a multor grup\u0103ri \u015fi publica\u0163ii regionale \u015fi chiar a unor idei \u015fi ini\u0163iative doctrinare cu con\u0163inut specific. Scriitorul a p\u0103strat aceast\u0103 concep\u0163ie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd o enun\u0163\u0103 \u00een formula care a devenit proverbial\u0103, prin care \u00eendeamn\u0103 crea\u0163ia s\u0103 se manifeste potrivit cu materia proprie a fiec\u0103rui creator: \u201cS\u0103 \u00eenfloreasc\u0103 o mie de flori\u201d. El ilustreaz\u0103 \u00een calitate de reprezentant \u015fi, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, ideolog, curentul literar denumit \u00een epoc\u0103 \u201cluceferism\u201d, o combina\u0163ie de tradi\u0163ie autohton\u0103, etnologie \u015fi spiritualitate deopotriv\u0103 cre\u015ftin\u0103 \u015fi arhaic\u0103. Acesta a fost considerat de \u201cpseudo-elita \u201cacelei vremi- care \u015fi-a p\u0103strat privilegiile \u015fi monopolul ideologic \u015fi \u00een perioada recent\u0103- ca o manifestare cu con\u0163inut \u201creac\u0163ionar\u201d si \u201cpaseist\u201d, ostil \u201cprogresului\u201d cultural de\u015fi \u201crecursul la tradi\u0163ie\u201d ca experien\u0163\u0103 fundamental\u0103, verificat\u0103, situa \u201cluceferismul\u201d \u00een continuarea \u201cdirec\u0163iei na\u0163ionale\u201d, a \u201cregionalismului creator\u201d, a \u201cDaciei Literare\u201d \u015fi a \u201cGenera\u0163iei de la 1930\u2033, \u00eentr-un spa\u0163iu de prezent continuu, care se reg\u0103sea deopotriv\u0103 la \u201cbasarabenii\u201d contemporani cu el dar \u015fi la intelectualii interbelici, r\u0103ma\u015fi activi. Multe din no\u0163iunile doctrinare ce definesc aceast\u0103 orientare \u201cindigenist\u0103\u201d (asem\u0103n\u0103toare cu acelea din culturile \u201ctiers-mondiste\u201d, mai ales sud-americane) \u00eei apar\u0163in. Acum, Artur Silvestri vorbe\u015fte despre \u201crevolta fondului neconsumat\u201d, anun\u0163\u00eend o crea\u0163ie ce recupereaz\u0103 etape \u015fi straturi de tradi\u0163ie r\u0103mase ne-exprimate complet; define\u015fte \u201corto-geneza\u201d literaturii rom\u00e2ne \u00een maniera unei directive interioare, cu caracter endogen \u015fi entelehial; descrie \u201cuniversalitatea de esen\u0163\u0103\u201d care ar \u00eensemna crea\u0163ie cu valoare universal\u0103 indiferent\u0103 la difuziunea imperial\u0103, ce se produce prin accultura\u0163ie; \u00eencurajeaz\u0103 crea\u0163ia de idei literare noi \u015fi specifice, urm\u00e2nd pe G. C\u0103linescu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga \u015fi V. P\u00e2rvan, \u201capostoli\u201d ai originismului literar rom\u00e2nesc. Ideea \u00eens\u0103\u015fi de \u201coriginism\u201d s-a configurat \u00een acea perioad\u0103 de\u015fi a c\u0103p\u0103tat un cuprins teoretic \u00een anul 2005, odat\u0103 cu apari\u0163ia celor dou\u0103 c\u0103r\u0163i care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l defineasca (\u201cPentagramma\u201d \u015fi \u201cSemne \u015fi pece\u0163i. \u015eapte lec\u0163ii despre originism\u201d).<\/strong><\/p>\n

Modul de a \u00een\u0163elege cultura \u015fi universul valorilor devine treptat o varietate a r\u0103spunsului ortodox de\u015fi autorul sus\u0163ine c\u0103 reprezint\u0103 spiritul getic, anterior cre\u015ftinismului;scriitorul insusii spune ca \u201ceste ortodox fiindca este get\u201d. Aceast\u0103 \u00een\u0163elegere a lumii \u00een cicluri lungi \u015fi prin procese modelatoare enigmatice, la limita supra-sensibilului, \u00eei impune o \u00eenclina\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 c\u0103tre \u201cIstorie\u201d \u015fi \u201cTimp\u201d. Aceasta va fi sus\u0163inerea doctrinar\u0103 a c\u00e2torva din c\u0103r\u0163ile cele mai p\u0103trunz\u0103toare din aceast\u0103 perioad\u0103, cum ar fi \u201cGenius Loci. Fabula C\u0103ii Singuratice\u201d(2006) \u015fi, mai ales, \u201cArhetipul C\u0103lug\u0103rilor Sci\u0163i\u201d(2005), un breviar de istorie cultural\u0103 autohtonist\u0103, a c\u0103rei carier\u0103 interna\u0163ional\u0103 a fost fulminant\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cen 1987, la sugestia lui Nestor Vornicescu, a reu\u015fit s\u0103 adune mai mul\u0163i savan\u0163i de prestigiu \u00een cadrul Grupului pentru istorie alternativ\u0103, un colectiv independent de cercet\u0103tori ai istoriei vechi, din care au f\u0103cut parte I.C. Chi\u0163imia, Pandele Olteanu, Virgiliu \u015etef\u0103nescu \u2013 Dr\u0103g\u0103ne\u015fti, Paul Tonciulescu, David Popescu etc. \u201cGrupul pentru istorie alternativ\u0103\u201d a elaborat o lucrare monumental\u0103 \u201cDaco-Romanica. Studii privind cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een epoca etnogenezei\u201d, r\u0103mas\u0103 inedit\u0103, al\u0103turi de alte cercet\u0103ri privitoare la scrierile str\u0103rom\u00e2ne, \u201cBiblia go\u0163ilor\u201d \u015fi alfabetele necunoscute din Rom\u00e2nia. \u00cen aceia\u015fi perioad\u0103, s-a implicat \u00een sprijinirea cercet\u0103rii \u201cCodex Rohonczi\u201d, contact\u00e2nd-o pe curajoasa cercet\u0103toare Viorica En\u0103chiuc, care, la jum\u0103tatea anilor 80 din secolul trecut, \u00eencepuse o ambi\u0163ioas\u0103 traducere a misteriosului manuscris \u201ccarpatic\u201d, pe care o va putea edita dup\u0103 aproape dou\u0103zeci de ani de la ini\u0163iere. Toate aceste ini\u0163iative au ar\u0103tat c\u0103 Artur Silvestri se manifesta de timpuriu ca un creator de tematic\u0103 \u015fi de directiv\u0103 cultural\u0103, adopt\u00e2nd o manier\u0103 de lucru lipsit\u0103 de prea mult\u0103 vizibilitate dar care se descifra, de c\u0103tre observatorul atent, \u00eenc\u0103 de la vremea aceea.<\/strong><\/p>\n

Creator de publica\u0163ii culturale \u00een 1990, \u00een calitate de director redac\u0163ional al \u201cFunda\u0163iei Europene Dr\u0103gan\u201d, a re-editat \u015fi condus (1990-1991) publica\u0163iile Na\u0163iunea, Dacia literar\u0103 \u015fi Mileniul III; sunt, \u00eens\u0103, \u00eencerc\u0103ri e\u015fuate de a re-crea o direc\u0163ie \u201cspecificist\u0103\u201d, \u00eenso\u0163it\u0103 de componenta social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \u00een spa\u0163iul acreditat de tradi\u0163ie, incompatibile cu perioada convulsiv\u0103 c\u00e2nd acestea s-au produs. Totu\u015fi, istoria ideilor sociale \u015fi culturale rom\u00e2ne\u015fti va consemna, \u00een locul meritat, tentativa de rena\u015ftere a \u201cdirec\u0163iei de la Dacia literar\u0103\u201d, definit\u0103 programatic \u00een chiar primul num\u0103r al seriei ap\u0103rute \u00een anul 1990.<\/strong><\/p>\n

Apreciat, \u00eenc\u0103 din anii \u201980, ca o personalitate cu preocup\u0103ri \u015fi realiz\u0103ri enciclopedice, Artur Silvestri a editat, de asemenea revista \u201cLumina Cre\u015ftin\u0103\u201d (1991) , intitulat\u0103 \u201cprimul magazin bisericesc pe \u00een\u0163elesul tuturor\u201d, un adev\u0103rat model pentru o publica\u0163ie tradi\u0163ional\u0103 popular\u0103 \u015fi p\u0103trunz\u0103toare, incomod\u0103 pentru grupurile \u201cintelectualiste\u201d din Biserica Ortodox\u0103 \u015fi, ca atare, \u00eenl\u0103turat\u0103 de pe scena public\u0103. \u00cencep\u00eend cu 1992, el se retrage pentru aproape zece ani \u00eentr-o medita\u0163ie voluntar\u0103 pe care o compar\u0103 cu ini\u0163ierea lui Zalmoxis, \u00een\u0163elept \u015fi predicator al Ge\u0163ilor din antichitate, si nu mai publica nimic.<\/strong><\/p>\n

Revine la suprafa\u0163a vie\u0163ii publice \u00een 2002, ca promotor de proiecte culturale, sociale \u015fi ecologice, puternic impregnate de un caracter spiritualist \u015fi ata\u015fat Tradi\u0163iei. Artur Silvestri a lansat, de asemenea, mai multe programe culturale, dintre care \u201cDocument de epoc\u0103\u201d (prin care se \u00eencurajeaz\u0103 redact\u0103rile de memorii scriitorice\u015fti \u015fi publicarea de manuscrise inedite) \u015fi \u201cModele \u015fi exemple\u201d (al c\u0103rui scop este de a sus\u0163ine cercet\u0103rile de istoriografie locale) s\u00eent cele mai penetrante. Concretizat \u00een toamna anului 2005, marele proiect \u201cCuvinte pentru urma\u015fi. Modele \u015fi exemple pentru Omul Rom\u00e2n\u201d s-a transformat dintr-o ini\u0163iativ\u0103 de \u201cdepozi\u0163ie de c\u0103rturar\u201d, care cuprinde \u015faptezeci \u015fi doi de \u201cOameni Mari\u201d ai vremii noastre, \u00eentr-o Predanie secret\u0103, care, a\u015fa cum sus\u0163ine autorul, desemneaz\u0103 \u015fi explic\u0103 \u201cRom\u00e2nia tainic\u0103\u201d. \u00cenc\u0103 de la apari\u0163ie, acest volum a \u00eenceput s\u0103 fie considerat asem\u0103n\u0103tor c\u0103r\u0163ilor \u201cclasice\u201d, devenind o \u201ccarte de c\u0103p\u0103t\u00e2i\u201d pentru mul\u0163i intelectuali care \u201clucreaz\u0103\u201d \u00een sensul tradi\u0163iei iar continuarea,prin volumul al doilea,ce se va publica in martie 2007,va arata ca ,la romani,staruinta conduce la \u201cproiecte realizate\u201dsi nu numai la\u201dproiecte esuate\u201d. \u00cen aceia\u015fi categorie vor putea fi incluse \u015fi ciclul monumental \u201cM\u0103rturisirea de credin\u0163\u0103 literar\u0103.Scrisul ca religie la Romani in preajma anului 2000\u2033, care a debutat, cu primul volum, \u00een prim\u0103vara anului 2006, \u015fi \u201cMi\u015fcarea St\u0103re\u0163easc\u0103\u201d, una dintre cele mai enigmatice ini\u0163iative ale scriitorului,aflata in curs de aparitie, am\u00e2ndou\u0103 fiind \u201ctablouri colective\u201d \u015fi \u201cconcluzii ale Rom\u00e2niei tainice\u201d, despre care Artur Silvestri a ales s\u0103 vorbeasc\u0103. Proiectul actual la care lucreaz\u0103, este re-crearea celebrelor publica\u0163ii culturale, \u00een serie nou\u0103, Columna lui Traian (fondator: B. P. Ha\u015fdeu) Arhiva rom\u00e2neasc\u0103 (fondator: M. Kog\u0103lniceanu), L\u2019Etoile du Danube (fondator M. Kog\u0103lniceanu) \u015fi Sinteza (fondator G. C\u0103linescu) si re-lansarea in format electronic a publicatiilor\u201dSemanatorul\u201d si\u201dNeamul Romanesc\u201d.A fondat editurile \u201cCarpathia Press\u201d,\u201dIntermundus\u201d(specializata in publicarea de documente istoriografice si \u201cdepozitii colective\u201d)si\u201dKogaion Editions\u201d(singura editura din Romania care editeaza carti in limbi straine pentru difuzare in strainatate).<\/strong><\/p>\n

Autor a peste 45 de c\u0103r\u0163i, edi\u0163ii \u015fi sinteze \u00een domenii diferite; peste dou\u0103 sute de studii de istorie literar\u0103 \u015fi de istoria civiliza\u0163iilor; activitate jurnalistic\u0103 proeminent\u0103, timp de peste 30 de ani, concretizat\u0103 \u00een peste 2500 de titluri. Opera publicat\u0103 nu este dec\u00eet o parte \u00eenc\u0103 pu\u0163in vizibil\u0103 a unui imens \u015fantier, scriitorul p\u0103r\u00eend c\u0103 repet\u0103 destinul straniului enciclopedist, din secolul al XIX lea, B. P. Ha\u015fdeu, personalitate grandioas\u0103 \u015fi profetic\u0103 a unui gen de autohtonism \u015ftiin\u0163ific rom\u00e2nesc. Ea con\u0163ine sclipitoare investiga\u0163ii de istoriografie literar\u0103 (\u201cArheologia unei ore\u201d), prognoz\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103 (\u201cRom\u00e2nia \u00een anul 2010\u2033), pseudo-monografii de autor, de fapt \u201cstudiu de caz\u201d \u015fi concluzii de doctrin\u0103 creatoare (\u201cRadiografia spiritului creol. Cazul Miron Radu Paraschivescu\u201d \u201cRevolta fondului neconsumat\u201d), mici eseuri despre enigma crea\u0163iei \u015fi soarta c\u0103r\u0163ilor (\u201cMisterul fructului\u201d), profe\u0163ie urbanistic\u0103 \u015fi proiect de dezvoltare social\u0103 (\u201cMegapolis valah. O sut\u0103 de principii doctrinare despre Noul Bucure\u015fti\u201d). Marile crea\u0163ii ordonatoare \u00eencep \u00eens\u0103 odat\u0103 cu \u201cModelul Omului Mare\u201d, o carte neobi\u015fnuit\u0103 despre uimitorul savant \u015fi \u201c\u00eenf\u0103ptuitor\u201d care este Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103 al Transilvaniei, propus ca exemplu viu, de erou civilizator aici ca \u015fi \u00een volumul \u201cPastor Magnus\u201d. O not\u0103 de profetism \u015fi enigm\u0103 se instaureaz\u0103, \u00eencep\u00eend cu anul 2004, \u00een aceast\u0103 crea\u0163ie care, dup\u0103 cum anun\u0163\u0103 autorul, va num\u0103ra cur\u00eend alte c\u00eeteva c\u0103r\u0163i cu un puternic caracter profetic \u015fi \u201creac\u0163ionar\u201d. \u201cSf\u00e2r\u015fitul Rom\u00e2niei. Dou\u0103zeci de profe\u0163ii nedeslu\u015fite\u201d, \u201cBreviar de idei eretice\u201d, \u201cVoievodul criptic\u201d, \u201cMetafizica Rom\u00e2niei recente\u201d, \u201cBlestemul pomelnicului ars\u201d, \u201cSindromul dacilor \u00eenl\u0103n\u0163ui\u0163i\u201d s\u00eent titluri care, dac\u0103 vor exista (fiindc\u0103 autorul procedeaz\u0103, de obicei, capricios \u015fi \u00eencheie c\u0103r\u0163i ne-anun\u0163ate, ascult\u00eend parc\u0103 de impulsuri secrete) vor modifica perspectiva acestei opere \u00een continu\u0103 efervescen\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

Ca prozator, s-a manifestat \u00een mod parcimonios dar \u201cApocalypsis cum figuris\u201d (2003), con\u0163in\u00eend \u015fapte nuvele fantastice scrise \u00een 1983-\u201984(si ramase inedite pana recent), a constituit o apari\u0163ie \u015focant\u0103. Ulterior, mai multe fascicule din ciclul \u201cLocuri binecuv\u00eentate\u201d (mai ales \u201cClopote sub ape\u201d, \u201cDou\u0103sprezece f\u00eent\u00eeni \u00een mun\u0163i\u201d \u015fi \u201cMarea Hieroglif\u0103\u201d) au creat un gen de literatur\u0103 enigmatic\u0103, la limita eseului filosofic \u015fi a memorialisticii recompuse. Romanul \u201cPinnacle\u201d (scris \u00een 1977), va \u00eent\u0103ri aspectul misterios al acestei literaturi. \u201cMemoria ca un concert baroc (vol.I. Povestiri reale \u015fi imaginare din \u0162ara-de-Nic\u0103ieri)\u201d este o carte conceput\u0103 \u015fi scris\u0103 \u00een vara anului 2004, la Paris; \u201cMemoria ca un concert baroc (vol.II. Ofrand\u0103 aproape f\u0103r\u0103 grai)\u201d, considerat\u0103 o \u201crecapitulare de doctrin\u0103 tainic\u0103\u201d, este continuarea acestui ciclu, completat cu \u201cMemoria ca un concert baroc (vol. III, Tablou imaginar de familie)\u201d 2005, al treilea volum din cele patru proiectate, acesta fiind o \u201capologie a Literaturii\u201d \u015fi a \u201cinspira\u0163iei misterioase\u201d. Ciclul va fi \u00eencheiat, \u00een acela\u015fi registru de taine, cu \u201cLacrimosa. Povestiri despre un \u00cenger\u201d, aflat \u00een preg\u0103tire. Sunt c\u0103r\u0163i care \u00eent\u0103resc aspectul profetic al acestei literaturi, situat\u0103 \u00een cadrele Tradi\u0163iei, deopotriv\u0103 bizantin\u0103 \u015fi arhaic\u0103. \u201cApocalypsis cum figuris\u201d are o carier\u0103 interna\u0163ional\u0103 surprinz\u0103toare. Ap\u0103rut\u0103 deja \u00een traducere francez\u0103, cartea va fi editat\u0103, \u00een cur\u00e2nd, \u00een America de Sud \u015fi \u00een Italia. \u201cPerpetuum mobile. Piese improvizate pentru violoncel \u015fi oboi\u201d \u2013 scris\u0103 \u00een doar c\u00e2teva zile, \u00een septembrie 2005, la Albena \u2013 continu\u0103, dup\u0103 mai bine de dou\u0103zeci de ani, strania insuflare din \u201cApocalypsis cum figuris\u201d \u015fi constituit, la r\u00e2ndul ei, o carte \u201ccu stea pe cer\u201d,cunoscand versiuni in franceza si engleza,in anul 2006.<\/strong><\/p>\n

Cercet\u0103rile de istorie a culturii s-au publicat \u00een mai multe limbi str\u0103ine (englez\u0103, francez\u0103, german\u0103, rus\u0103, spaniol\u0103, chinez\u0103); ele cuprind \u015fi studii ap\u0103rute la Madrid, Montreal, Viena, Paris, Milano, at\u00e2t \u00eenainte de 1989 c\u00eet \u015fi dup\u0103 aceea.<\/strong><\/p>\n

Activitate filantropic\u0103 de natur\u0103 cultural\u0103, \u00eencep\u00eend mai ales cu 2004. A donat mii de c\u0103r\u0163i proprii c\u0103tre Biblioteci jude\u0163ene, comunale \u015fi m\u0103n\u0103stire\u015fti; a \u00eenzestrat unele m\u00e2n\u0103stiri noi cu c\u0103r\u0163i de cult. A ini\u0163iat ,alaturi de Mariana Braescu,Asocia\u0163ia \u201cBiblioteci pentru Sate\u201d (2003), care, \u00een scurt timp , a colectat \u015fi a donat aproape 10.000 de volume \u015fi pest250.000 de publica\u0163ii c\u0103tre sute de biblioteci s\u0103te\u015fti, parohiale \u015fi m\u0103n\u0103stire\u015fti iar \u00een 2005 a dep\u0103\u015fit 24.000 de volume \u015fi peste 250.000 de publica\u0163ii.<\/strong><\/p>\n

\u00cen prezent, ca pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne pentru Patrimoniu(ARP), se implic\u0103 \u00een programul de constituire de fonduri de manuscrise \u00een cadrul Bibliotecilor jude\u0163ene \u015fi al institu\u0163iilor biserice\u015fti. A facut sa existe(si sustine,impreuna cu Mariana Braescu) Premiile de excelen\u0163\u0103 ale Patrimoniului Romanesc,aflate in 2007 la a IV-a editie,care au scos din uitare personalitati autentice ale culturii romanesti de azi,carturari si savanti ignorati sau marginalizati,actionand conform unui program de \u201cafirmare a valorilor eretice\u201ddezvoltat pe larg in volumul\u201dNu suntem singuri\u201d.A fondat, de asemenea \u201cAsocia\u0163ia Scriitorilor Cre\u015ftini din Rom\u00e2nia\u201dFondul Documentar \u2013 Artur Silvestri\u201d la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 din Giurgiu (cuprinz\u00e2nd peste 500 de manuscrise inedite, provenind de la scriitori rom\u00e2ni), ini\u0163iativ\u0103 care se va extinde \u00een alte 10 biblioteci municipale. A ini\u0163iat, de asemenea, \u201cFondul Na\u0163ional de Memorialistic\u0103(incepand din decembrie 2006), o \u00eencercare ambi\u0163ioas\u0103 \u201cde a crea document cultural \u015fi social \u015fi de a smulge uit\u0103rii istoria personal\u0103 a celor ce doresc s\u0103 o biruie\u201d. Acest tip de\u201d ini\u0163iativ\u0103 fondatoare\u201d se reflect\u0103 \u00een numeroase alte gesturi cu ecou larg, prima form\u0103 de organizare a con\u015ftiin\u0163elor Tradi\u0163iei \u00een epoca \u201cdestr\u0103m\u0103rii na\u0163iunilor\u201d. (2006). \u00centre altele, a creat \u201c<\/strong><\/p>\n

Prezen\u0163\u0103 deosebit de activ\u0103, din punct de vedere cultural, \u00een cadrul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, \u00een ultimii dou\u0103zeci de ani. A sprijinit, \u00een anii \u201980, ac\u0163iuni de renovare \u015fi refacere de m\u0103n\u0103stiri \u015fi vetre de cultur\u0103 str\u0103veche; coresponden\u0163a din acea perioad\u0103, cu mari ierarhi \u015fi c\u0103rturari ai Bisericii, apare, \u00een 2005, sub titlul \u201cVremea Seniorilor\u201d, una dintre c\u0103r\u0163ile cu ecou r\u0103sun\u0103tor publicate ast\u0103zi de autor.<\/strong><\/p>\n

\u00centre 1986 \u015fi 1989, a f\u0103cut parte din Comisia de Istorie Bisericeasc\u0103 a Patriarhiei Rom\u00e2ne, sub conducerea savantului Mitropolit Nestor Vornicescu, lucr\u00e2nd \u015fi cunosc\u00e2nd \u00eendeaproape pe marii ierarhi \u015fi c\u0103rturari ai vremii. \u00cen memoria marelui Mitropolit, al c\u0103rui urma\u015f spiritual este considerat, el a fondat, \u00een 2005, \u201cGrupul pentru cercetarea istoriei str\u0103vechi Nestor Vornicescu\u201d \u015fi a ini\u0163iat colec\u0163ia editorial\u0103 monumental\u0103 \u201cFontes Historiae Litterarum Daco-Romaniae\u201d, prin traducerea \u00een rom\u00e2n\u0103 a tuturor scriitorilor \u201cproto-rom\u00e2ni\u201d,care va incepe in 2007,sub coordonarea lui.<\/strong><\/p>\n

La \u00eenceputul lui 1990, s-a implicat, ca militant pentru valorile tradi\u0163iei, \u00een confrunt\u0103rile din cadrul Bisericii Ortodoxe, fiind autorul declara\u0163iei c\u0103tre \u0163ar\u0103 pe care a difuzat-o Sf\u00e2ntul Sinod \u00een data de 12 ianuarie 1990, fapt care a oprit \u201crevolu\u0163ionarismul\u201d \u00een Biseric\u0103.<\/strong><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 1992, \u00een timpul perioadei sale de \u201cabsen\u0163\u0103 public\u0103\u201d,s-a dedicat activit\u0103\u0163ii de investi\u0163ie \u015fi crea\u0163ie de institu\u0163ii economice, cu prec\u0103dere \u00een domeniul imobiliar. Are cel mai titrat palmares profesional rom\u00e2nesc din acest domeniu. A organizat, \u00een cadrul programului european COSA,(in 1997) elaborarea standardelor ocupa\u0163ionale \u00een domeniul imobiliar (contribuind la recunoa\u015fterea profesiunilor de agent, consultant \u015fi evaluator); a fondat, practic\u00e2nd public \u00eenc\u0103 din 1991, activitatea de consultan\u0163\u0103 imobiliar\u0103 \u015fi public\u00e2nd peste 100 de studii, analize \u015fi sinteze pe aceste teme. Este considerat ast\u0103zi drept cel mai important autor de c\u0103r\u0163i cu tematic\u0103 imobiliar\u0103 din Rom\u00e2nia, men\u0163ion\u00eendu-se de obicei titluri precum \u201cDeceniul straniu. Ora\u015fe variabile, sanctuare \u015fi mituri imobiliare\u201d (2003), \u201cRetrocedarea secolului. Scandalul Fondului Religionar bucovinean\u201d (2003), \u201cRom\u00e2nia \u00een anul 2010. O prognoz\u0103 de pia\u0163\u0103 imobiliar\u0103\u201d (2003), \u201cEfectul Thales din Milet. Eseu despre manipulatorii de bani\u201d (2004), \u201cMegapolis valah. O sut\u0103 de principii doctrinare despre Noul Bucure\u015fti\u201d (2004) \u201cApologia Hazardului\u201d (2005) \u201cApogeul Derutei\u201d (2005) si\u201dExercitii de exorcism social\u201d(2006). Despre ele s-a scris c\u0103 \u201cdac\u0103 pia\u0163a imobiliar\u0103 nu ar fi existat, ar fi trebuit inventat\u0103 dup\u0103 aceste c\u0103r\u0163i\u201d.<\/strong><\/p>\n

Conduce, ca director general, compania \u201cSGA Rom\u00e2nia \u2013 Institutul de Consultan\u0163\u0103 Imobiliar\u0103\u201d, una dintre cele mai cunoscute companii de consultan\u0163\u0103 din Rom\u00e2nia, ale c\u0103rei rapoarte trimestriale s\u00eent printre cele mai comentate documente de analiz\u0103 economic\u0103, \u00een ultimii ani \u00een Rom\u00e2nia;coordonator si editor, din 2003, al \u201cRaportului anual de prognoza imobiliara\u201d,documentul din domeniu cel mai comentat si urmarit in perioada de sfarsit de an.<\/strong><\/p>\n

A participat la fondarea principalelor organiza\u0163ii profesionale \u015fi patronale din domeniul imobiliar. \u00cen 1996, a ini\u0163iat, \u00een cadrul Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Societ\u0103\u0163ilor Imobiliare, prima licen\u0163iere \u015fi atestare profesional\u0103 \u00een acest sector. Pre\u015fedinte al Uniunii Patronale Imobiliare, \u00eenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163are (1997); ales, \u00een 2003, \u015fi pre\u015fedinte al Federa\u0163iei Asocia\u0163iilor Imobiliare din Rom\u00e2nia (FAIR). A ini\u0163iat constituirea ARCI (Asocia\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 a Consultan\u0163ilor Imobiliari), \u00een vederea recunoa\u015fterii acestei profesiuni \u00een Rom\u00e2nia (2004).<\/strong><\/p>\n

\u00cen anul 2000, a ini\u0163iat \u015fi organizat ac\u0163iunea de contestare public\u0103 a OG 3\/2000, situ\u00e2ndu-se \u00een fruntea opozan\u0163ilor; dup\u0103 3 ani, \u015fi prin eforturile lui, Ordonan\u0163a Guvernamental\u0103 a fost abrogat\u0103. \u00cen acea perioad\u0103 i se spunea \u201cpatronul care schimb\u0103 legea\u201d. Sus\u0163ine c\u0103 a dorit s\u0103 arate astfel c\u0103 \u201cac\u0163iunea cet\u0103\u0163eneasc\u0103 \u00eempiedic\u0103 atitudinea sfid\u0103toare a St\u0103p\u00e2nirii rele\u201d, una dintre \u201c\u00eenv\u0103\u0163\u0103turile \u201cpe care scriitorul o invoc\u0103 adeseori.<\/strong><\/p>\n

A ini\u0163iat Premiile de excelen\u0163\u0103 ale Patronatului Imobiliar, singura form\u0103 de recunoa\u015ftere valoric\u0103 de acest fel din domeniu; a creat singura colec\u0163ie editorial\u0103 de profil din Rom\u00e2nia (\u201cBiblioteca Imobiliar\u0103\u201d, la editura Carpathia Press). A organizat \u015fi coordonat grupuri de cercetare a cartierelor de locuin\u0163e ieftine, din perioada interbelic\u0103, \u015fi analize despre \u201cCentrul istoric al Bucure\u015ftilor\u201d, realiz\u00e2nd rapoarte independente, finan\u0163ate din surs\u0103 proprie. Lucreaz\u0103, \u00een acest moment, la \u201cProiectul Kiseleff\u201d, propunere major\u0103 de dezvoltare urban\u0103, urm\u0103rind ipoteza cre\u0103rii \u201cNoului Bucure\u015fti\u201d, proiect de mare anvergur\u0103, \u00een vederea c\u0103ruia a stabilit contacte \u015fi a mobilizat speciali\u015fti din \u00eentrega lume. Expert-consultant pentru Rom\u00e2nia, reprezent\u00eend diferite organiza\u0163ii interna\u0163ionale acreditate UNESCO.<\/strong><\/p>\n

Duce o via\u0163\u0103 retras\u0103, modest\u0103, dedicat\u0103 studiului \u015fi ac\u0163iunilor culturale \u015fi sociale. Detest\u0103 mondenitatea, iube\u015fte animalele \u015fi via\u0163a simpl\u0103. Nu \u00eei plac c\u0103l\u0103toriile, de\u015fi a devenit, prin natura obliga\u0163iilor academice, o prezen\u0163\u0103 european\u0103. C\u0103s\u0103torit cu Mariana Br\u0103escu, supranumit\u0103 \u201cDoamna CASA LUX\u201d. dup\u0103 faimoasa revist\u0103 pe care a fondat-o (\u015fi a reu\u015fit s\u0103 o afirme, dup\u0103 un deceniu, drept cel mai important grup de pres\u0103 pentru cas\u0103, familie \u015fi ambient din Europa de Est), una dintre cele mai respectate \u015fi pre\u0163uite prezen\u0163e publice din Rom\u00e2nia, de asemenea scriitoare reputat\u0103 \u015fi dramaturg apreciat.<\/strong><\/p>\n

Personalitatea neobi\u015fnuit de puternic\u0103 prin impresia de \u201cinsuflare\u201d, pe care o las\u0103 scriitorul \u00een Rom\u00e2nia, a \u00eenceput s\u0103 fie recunoscut\u0103 \u015fi pe plan interna\u0163ional.<\/strong><\/p>\n

Din iulie 2004, Doctor h.c. \u00een \u015ftiin\u0163e aplicate, umaniste \u015fi sociale, al Universit\u0103\u0163ii Francofone Interna\u0163ionale din Bruxelles \u015fi \u201cprofesseur \u2013 visiteur\u201d pentru \u201cgestiune imobiliar\u0103, expertiz\u0103 patrimonial\u0103 \u015fi discipline conexe\u201d al aceleia\u015fi Univesit\u0103\u0163i, pentru Uniunea European\u0103 \u015fi Africa. \u00cen toamna anului 2004, i s-a decernat \u201cLa Croix de Saint Antoine du D\u00e9sert\u201d, marea distinc\u0163ie a Bisericii Copte-Ortodoxe din Alexandria (Egipt) \u015fi a fost ales \u201cAccademico\u201d al Centrului Cultural Copto-Ortodox-Venezia(2004). Din octombrie 2004 devine \u201cDoctor of Divinity\u201d, la \u201cSaint Ephrem\u2019s Institute\u201d din Puerto Rico.<\/strong><\/p>\n

Opera eseistului \u015fi filosofului culturii este impresionant\u0103. \u201cRadiografia spiritului creol\u201d (2004), \u201cModelul Omului Mare\u201d (2004), \u201cVremea Seniorilor\u201d (2005), \u201cArhetipul Calugarilor Sci\u0163i. Eseuri despre Bizan\u0163ul paralel\u201d (2005), \u201cSemne \u015fi pece\u0163i. \u015eapte lec\u0163ii despre originism\u201d, \u201cRevolta Fondului Neconsumat\u201d (2005) sunt expresia unei concep\u0163ii impun\u0103toare asupra \u201cculturilor enigmatice\u201d, formul\u0103 prin care autorul \u00een\u0163elege \u201coriginismul\u201d, considerat, de altfel, c\u0103 fiind mi\u015fcarea culturala de Reconquista din aceast\u0103 perioada, contrar\u0103 \u201cconsumismului\u201d difuzionist \u015fi extensiunii imperiale. Artur Silvestri este unul dintre pu\u0163inii scriitori rom\u00e2ni a c\u0103rui oper\u0103 \u00eencepe s\u0103 p\u0103trund\u0103 viguros \u00een spa\u0163iul literaturii universale. \u201cArhetipul C\u0103lug\u0103rilor Sci\u0163i\u201d, tradus deja \u00een francez\u0103 si germana, v\u0103 avea, \u00een anul 2007,o edi\u0163ie noua \u00een englez\u0103; \u201cPentagramma. Introducere la un originism literar\u201d a ap\u0103rut deja \u00een francez\u0103, englez\u0103, german\u0103 \u015fi rus\u0103 ca \u015fi \u201cPastor Magnus. Restituirea arhivelor ignorate\u201d. \u201cApocalypsis cum figuris\u201d, o stranie proz\u0103 \u201carhaic\u0103\u201d, impresioneaz\u0103, de asemenea, dincolo de marginile literaturii rom\u00e2ane \u015fi, dup\u0103 ce a ap\u0103rut \u00een francez\u0103 , va ap\u0103rea \u00een cur\u00e2nd \u00een italian\u0103 si spaniola. Cea mai recent\u0103 carte important\u0103, \u201cPerpetuum mobile. Piese improvizate pentru violoncel \u015fi pian\u201d, scris\u0103 \u00een toamna anului 2005, a ap\u0103rut deja \u00een doua limbi straine \u015fi \u00eencepe \u015fi ea un drum interna\u0163ional neobi\u015fnuit.<\/strong><\/p>\n

Opinii despre oper\u0103<\/strong><\/p>\n

Profesorului Artur Silvestri, iscusit m\u00eenuitor al scrisului nostru de inim\u0103 \u015fi g\u00eend rom\u00e2nesc, din partea noastr\u0103 pre\u0163uire \u015fi binecuv\u00eentare.<\/strong><\/p>\n

Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, 1987<\/strong><\/p>\n

Eseurile lui Artur Silvestri despre \u201carhaic\u201d reu\u015fesc s\u0103 fie o exegez\u0103 \u00een jurul acestui cuv\u00e2nt \u015fi deschid cititorului o perspectiv\u0103 care \u00eel \u00eendeamn\u0103, ba chiar \u00eel oblig\u0103, s\u0103 ia materia de la cap\u0103t \u015fi s\u0103 controleze tot ce a g\u00eendit \u015fi tot ce a sim\u0163it \u00een timpul primei lecturi, prin cheia oferit\u0103 de Artur Silvestri. O cheie de aur.\u201d Citind studiile lui \u201cs\u00eent uimit de c\u00eet de multe lucruri \u015ftie \u015fi pe c\u00eete portative ale spiritului \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 g\u00eendurile \u015fi cuvintele, autorul fiind dintre cei cu posibilit\u0103\u0163i de a cuprinde u\u015for mai multe octave. M\u0103 opresc mai \u00eent\u00eei la felul cum curge erudi\u0163ia, parc\u0103 lu\u00eend-o \u00eenaintea condeiului care abia se \u0163ine dup\u0103 d\u00eensa. Un adev\u0103rat Har de la Dumnezeu\u201d.<\/strong><\/p>\n

Acad. Dr. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Mitropolitul Transilvaniei, 1987<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u201cModelul Omului Mare\u201d, ancadramentul pe care autorul l-a dat, de la \u201cDiscurs \u00eempotriva uit\u0103rii\u201d \u015fi \u201cDou\u0103 povestiri enigmatice\u201d la \u00eenceput, p\u00e2n\u0103 la \u201cSf\u00e2r\u015fit \u015fi lui Dumnezeu laud\u0103\u201d, ca \u00eencheiere, ne \u00eenal\u0163\u0103 parc\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 ordine, aceea a miraculosului, a harului. Cu o elegan\u0163\u0103 melancolic\u0103, el m\u0103rturise\u015fte \u00eenaltul scop al c\u0103r\u0163ii, t\u00e2lcul ad\u00e2nc ce i s-a revelat \u015fi pe care ni-l comunic\u0103, emo\u0163ion\u00e2ndu-ne. Puterea delicat\u0103 cu care m\u00e2nuie\u015fte cuv\u00e2ntul, cules de pe paji\u015ftile, infinit colorate \u015fi cu parfumuri inefabile, pe care le parcurge f\u0103r\u0103 oprire, ne cuprinde \u015fi ne supune, strecur\u00e2nd \u00een noi \u00een\u0163elesuri superioare, menite s\u0103 ne extrag\u0103 din contingent.<\/strong><\/p>\n

Acad. Prof. Dr. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga<\/strong><\/p>\n

\u00cen \u201cMemoria ca un concert baroc\u201d, un fel de infrarealism \u00eenv\u0103luitor (ca la Mircea Eliade, V. Voiculescu ori Pavel Dan) cheam\u0103 la reculegere \u015fi participarea emotiv\u0103; transsubstan\u0163ierea, joc de-a halucina\u0163ia, e proces de inser\u0163ie \u00een mister, de unde plonjarea \u00een indefinit, ini\u0163ierea \u00een euri ermetice, inclusiv nuan\u0163e de absurd \u015fi z\u0103c\u0103minte oculte.<\/strong><\/p>\n

Acad. Prof. Dr. Constantin Ciopraga<\/strong><\/p>\n

C\u0103r\u0163ile lui sunt ciudate \u015fi pentru c\u0103 sunt profund \u201cincorecte politic\u201d dar, \u00een acela\u015fi timp, afirm\u0103 puncte de vedere care nu doar c\u0103 nu \u0163in seam\u0103 de existen\u0163a \u201ccorectitudinii politice\u201d ci merg total \u00een paralel cu aceasta, de parc\u0103 nici nu ar exista. Sunt expresia unei g\u00e2ndiri de pe alt\u0103 planet\u0103, din alt\u0103 dimensiune.<\/strong><\/p>\n

Prof. dr. Viorel Roman (Bremen, Germania)<\/strong><\/p>\n

Am citit mi\u015fcat, aevea zguduit, \u00eentregul acest volum (Perpetuum Mobile) uluit de ad\u00e2ncimea cast\u0103 a buc\u0103\u0163ilor \u015fi dramatismul lor sobru \u015fi sever, de t\u00e2lcul lor \u00een care frumosul coexist\u0103 cu binele \u015fi, caz rar, fericirea are cuvinte\u2026. Cucerit de \u00een\u0163eleptele cuvinte care \u00eel deschid, \u00eei mul\u0163umesc autorului pentru g\u00e2ndul c\u0103 literatura poate \u00eenregistra o dimensiune liturgic\u0103, \u201capar\u0163in\u00e2nd unui scenariu mitic ce dep\u0103\u015fe\u015fte contingentul\u201d.<\/strong><\/p>\n

Prof. Dr. Alexandru Husar, 2005<\/strong><\/p>\n

Studiile de istorie a culturii, publicate \u00een 1989, au fost ca o revela\u0163ie a unui Artur Silvestri multilateral, enciclopedist, \u00een stare de a se ocupa \u2013 o cred! \u2013 de toate problemele nu numai ale literaturii ci \u015fi ale istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti (\u2026). M-a\u015f bucura \u015fi mai mult dac\u0103 scriitorului i s-ar rezerva locul pe care-l merit\u0103 \u00een literatura rom\u00e2neasc\u0103.<\/strong><\/p>\n

Pr.Prof.dr.Petru Rezus, 1989<\/strong><\/p>\n

\u00cel felicit pe autor pentru munca lui titanic\u0103. Eu \u00eemi aduc aminte cu mult\u0103 pl\u0103cere, cum alt\u0103dat\u0103, \u00een vremea \u00eentunecat\u0103, dl. Artur Silvestri scria despre teme \u015fi persoane biserice\u015fti \u00een diferite reviste. Cinste lui pentru curajul din vremea aceea \u00een care a scris \u015fi despre Noul Testament de la B\u0103lgrad, 1648, reeditat de noi \u00een 1988, pentru care alt\u0103dat\u0103 nu i-am mul\u0163umit \u015fi acum \u00eei mul\u0163umesc.<\/strong><\/p>\n

Emilian Birda\u015f, Episcop de Alba Iulia, 1990<\/strong><\/p>\n

Cel mai frumos dar care mi se poate face sunt c\u0103r\u0163ile scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Ori de c\u00e2te ori merg \u00een Rom\u00e2nia aduc valize \u00eentregi, pe care le devorez \u00een c\u00e2teva luni. Anul acesta, neput\u00e2nd merge eu dup\u0103 c\u0103r\u0163i, au venit ele la mine. Cum? Am avut norocul s\u0103 primesc la \u00eenceput de noiembrie, dou\u0103 pachete cu c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi bro\u015furi direct de la surs\u0103, scrierile domnului Artur Silvestri av\u00e2nd \u015fi dedica\u0163iile autorului, pline de suflet, pentru care \u00eei mul\u0163umesc de nenum\u0103rate ori. Scriitorul bun, cel care-\u0163i ia \u00een st\u0103p\u00e2nire mintea prin \u201ccuvinte potrivite\u201d, acel scriitor pe care abia \u00eel cuno\u015fti cu sfial\u0103 \u00een primele pagini ale c\u0103r\u0163ii, \u015fi care sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a-\u0163i deveni prieten c\u00e2nd ai \u00eenchis cartea, acela este scriitor adev\u0103rat, \u201cn\u0103scut, nu f\u0103cut\u201d. Este cel care te poate rea\u015feza \u00eentr-o stare de confort sufletesc, cel care \u00ee\u0163i red\u0103 \u00eencrederea \u00een oameni \u015fi \u00een nez\u0103d\u0103rnicia lumilor trecute. Este cel c\u0103ruia \u2013 \u00een baza prieteniei de durat\u0103 (durata citirii unei c\u0103r\u0163i) \u2013 i te adresezi f\u0103r\u0103 sfial\u0103, ca de la personaj la personaj, poate uneori cu prea mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103, a\u015fa cum o faci \u015fi cu o rud\u0103 apropiat\u0103. I-ai spune pe loc frate sau tat\u0103 sau \u201cp\u0103rinte\u201d. Artur Silvestri este \u015fi el un \u201cP\u0103rinte al patriei\u201d, iubindu-\u015fi \u0163ara \u015fi neamul prin fapte, gesturi \u015fi cuvinte, ca vechii cronicari sau ca p\u0103storii de suflete. Este \u015fi el un \u201com mare\u201d, dar \u015fi omul bun. Scrierile lui \u00eenseamn\u0103 dezlegare de taine, sub ochiul atent al \u00cengerului de paz\u0103. \u00cei mul\u0163umesc pentru faptul de a mi se fi dezv\u0103luit \u00een publica\u0163ii de o extraordinar\u0103 erudi\u0163ie, dintre care a\u015f cita deocamdat\u0103: \u201cApocalypsis cum figuris\u201d, \u201cMemoria ca un concert baroc\u201d, \u201cArhetipul C\u0103lug\u0103rilor sci\u0163i\u201d.<\/strong><\/p>\n

Antonia Iliescu, Belgia, 2005<\/strong><\/p>\n

sursa: <\/em><\/strong><\/p>\n

http:\/\/artur-silvestri.com\/noi-suntem-romania-tainica-si-vocea-noastra-nu-se-va-stinge-orice-se-va-intampla\/<\/em><\/strong><\/p>\n

artur-silvestri.com<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

OPERA DE-O VIATA A DOMNULUI ARTUR SILVESTRI INTR-UN POSIBIL ARTICOL DE DICTIONAR Scriitor rom\u00e2n, istoric al civiliza\u0163iilor, promotor cultural, editor, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-3029","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3029"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3029\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}