{"id":30483,"date":"2017-06-08T18:09:39","date_gmt":"2017-06-08T18:09:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30483"},"modified":"2017-06-08T18:09:39","modified_gmt":"2017-06-08T18:09:39","slug":"vavila-popovici-despre-moralitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/08\/vavila-popovici-despre-moralitate\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre moralitate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eLa baza moralit\u0103\u021bii st\u0103 iubirea. Numai iubindu-te pe tine \u0219i pe cei din jurul t\u0103u, po\u021bi ac\u021biona corect, nest\u00e2njenindu-i pe ceilal\u021bi. Numai atunci vei face ce-\u021bi place \u0219i ceea ce va pl\u0103cea \u0219i celorlal\u021bi, fiindc\u0103 totul va fi trecut prin filtrul iubirii.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u2013 <\/em>Din volumul \u201eFulgura\u021bii\u201d.<\/p>\n

<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conform DEX morala <\/em>(din latina, moralitas \u201emaniere, caracter, comportament adecvat\u201d) este o percep\u021bie a comportamentului care diferen\u021biaz\u0103 inten\u021biile, deciziile \u0219i ac\u021biunile \u00eentre cele bune (sau corecte) \u0219i cele rele (sau gre\u0219ite). <\/em>iar moralitatea<\/em> este \u00eensu\u0219irea a ceea ce este moral; cinste, bun\u0103 purtare. Necesar este a se face deosebirea dintre termenii moral\u0103<\/em> \u0219i etic\u0103.\u00a0 <\/em>Proveni\u021bi din dou\u0103 culturi diferite \u2013 greac\u0103 \u0219i latin\u0103 \u2013 , la \u00eenceput aveau relativ acela\u0219i \u00een\u021beles. Filozofia modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103 a separat semnifica\u021biile, consider\u00e2nd etica drept disciplin\u0103 filozofic\u0103 ce studiaz\u0103 morala, morala av\u00e2nd semnifica\u021bia de ramur\u0103 a eticii, fenomen real, colectiv \u0219i individual, cuprinz\u00e2nd valori, principii \u0219i norme, aprecieri \u0219i manifest\u0103ri specifice rela\u021biilor interumane \u0219i supuse exigen\u021bei opiniei publice \u0219i con\u0219tiin\u021bei individuale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este adev\u0103rat, uneori, etica<\/em> \u0219i morala<\/em> \u00ee\u0219i \u00eemprumut\u0103 calit\u0103\u021bile \u00een scop util. Alteori se creeaz\u0103 confuzii \u0219i aceasta deoarece normele\/legile de\u0219i sunt f\u0103cute de c\u0103tre conduc\u0103tori pentru popor, ele, de cele mai multe ori, nu sunt respectate tocmai de cei care le emit. \u00cen opinia unora, corectitudinea prin respectarea normelor a devenit un lucru perimat, \u00eentruc\u00e2t \u201eaerul\u201d care b\u00e2ntuie este cel al interesului propriu, minciunii, p\u0103c\u0103lelii, furtului, egoismului (numai mie s\u0103-mi fie bine!). Am devenit ipocri\u021bi, la un pas de a ne identifica cu omul complet imoral care nu \u021bine seam\u0103 de principiile morale, \u00eenc\u0103lc\u00e2ndu-le f\u0103r\u0103 nici un regret.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Etica<\/em> \u2013 procedeu sistematic de g\u00e2ndire \u2013 nu \u00eenva\u021b\u0103 ce s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti, ci \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti corespunz\u0103tor fluxului etic, neav\u00e2nd, \u00een general, legi categorice \u0219i ordine bine definit\u0103. Moralitatea<\/em>, spre deosebire de etic\u0103, are conota\u021bii religioase, face apel la credin\u021b\u0103, <\/em>aminte\u0219te de cerin\u021bele morale exprimate \u00een Decalog<\/em>, de Fericirile<\/em> \u2013 \u00eendemnuri pentru c\u00e2\u0219tigarea celor mai alese virtu\u021bi \u0219i aceasta deoarece, din cele mai vechi timpuri au ap\u0103rut norme de reglementare a rela\u021biilor sociale, cuv\u00e2ntul moralitate c\u0103p\u0103t\u00e2nd contur, for\u021b\u0103, corelat fiind cu no\u021biunea de bine \u0219i cu cea de normalitate. Spre deosebire de cele zece Porunci, cele nou\u0103 Fericiri nu oblig\u0103 pe nimeni s\u0103 asculte de Dumnezeu, omul fiind liber s\u0103 \u00eemplineasc\u0103, sau nu, cuv\u00e2ntul S\u0103u. Prin rostirea Fericirilor, M\u00e2ntuitorul a vrut s\u0103 a\u0219eze \u00een sufletele oamenilor, \u00een loc de m\u00e2ndrie, duritate, insensibilitate, ur\u0103 \u0219i r\u0103zboi, \u2013 smerenia, bl\u00e2nde\u021bea, omenia, setea de dreptate, milostenia, pacea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cod moral fiind, moralitatea <\/em>are la baz\u0103 o anumit\u0103 filozofie, religie, educa\u021bie, cultur\u0103. De moralitate<\/em> \u021bine modul \u00een care sim\u021bim, ac\u021bion\u0103m \u0219i g\u00e2ndim despre \u201ebine\u201d \u0219i \u201er\u0103u\u201d. Unii dintre noi trec\u00e2nd prin r\u0103u ajung, \u00een final, la alegerea binelui. Comitem gre\u0219eli \u00een via\u021b\u0103 \u2013 unii mai mult, al\u021bii mai pu\u021bin \u2013 \u0219i \u00eemi vin \u00een minte \u00eentreb\u0103rile dintr-un poem al meu: \u201eGre\u0219im, Doamne, gre\u0219im! Gre\u0219im pentru c\u0103 suntem, sau suntem pentru a gre\u0219i?\u201d <\/em>Gre\u0219eala este cauza r\u0103ului produs \u00een lume, Biblia numindu-l drept P\u0103cat \u2013 \u201ec\u0103lcarea cu deplin\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cu voie liber\u0103, prin g\u00e2nd, cuv\u00e2nt sau fapt\u0103, a voii lui Dumnezeu\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Conform credin\u021bei cre\u0219tine legea moral\u0103 este fireasc\u0103, adic\u0103 \u00eentip\u0103rit\u0103 de Dumnezeu \u00een inima omului, \u0219i care poate fi descoperit\u0103 prin lumina \u2013 tot fireasc\u0103 \u2013 a min\u021bii omene\u0219ti. Filozoful german Emmanuel Kant (1724-1804) spunea c\u0103 dou\u0103 lucruri \u00eei umplu mintea de o ve\u0219nic\u0103 \u00eennoit\u0103 \u0219i sporit\u0103 admira\u021bie: \u201eCerul \u00eenstelat deasupra mea \u0219i legea moral\u0103 \u00een mine\u201d.<\/em> Exprima astfel cum \u00eent\u00e2ia priveli\u0219te, aceea a unei mul\u021bimi nenum\u0103rate de lumi reduce\/coboar\u0103 importan\u021ba sa ca creatur\u0103 animal\u0103 care trebuie s\u0103 redea materia din care a fost creat\u0103, planetei, dup\u0103 ce o scurt\u0103 vreme a fost \u00eenzestrat\u0103 cu via\u021b\u0103, \u0219i a doua priveli\u0219te care \u00eenal\u021b\u0103 deopotriv\u0103 valoarea sa ca inteligen\u021b\u0103, prin personalitatea sa, \u00een care legea moral\u0103 dezv\u0103luie o via\u021b\u0103 independent\u0103 de animalitate, prin care poate cunoa\u0219te scopul existen\u021bei sale prin aceast\u0103 lege, scop care nu se opre\u0219te la condi\u021biile \u0219i hotarele acestei vie\u021bi, ci care tinde spre necunoscut, spre infinit. Dup\u0103 Kant, omul devine o fiin\u021b\u0103 moral\u0103 numai dac\u0103 ra\u021biunea sa se \u00eenal\u021b\u0103 p\u00e2n\u0103 la no\u021biunile datoriei \u0219i legii. Suntem datori a s\u0103v\u00e2r\u0219i fapte \u00een numele respectului pentru legea moral\u0103. \u201eA face binele sau a te purta a\u0219a cum trebuie \u00eenseamn\u0103 a respecta necondi\u021bionat natura ra\u021bional\u0103 \u00eentrupat\u0103 \u00een fiecare dintre semenii no\u0219tri\u201d,<\/em> spunea Kant.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mul\u021bi oameni \u00een\u021beleg c\u0103 societatea \u00een care tr\u0103im s-a dep\u0103rtat mult de a\u0219a numita \u0219i pre\u021buit\u0103 Moralitate<\/em> \u0219i cred c\u0103 ar fi necesar s\u0103-i d\u0103m aten\u021bie \u0219i s-o r\u0103s\u0103dim. Inimile noastre o cer! Prea a luat-o lumea razna!, \u00eemi spunea mai deun\u0103zi cineva. \u00cen trecut, poate se mai exagera, dar exista bunul sim\u021b care ne amintea \u00eenaintea oric\u0103rei ac\u021biuni mai \u00eendr\u0103zne\u021be, mai ne la locul ei: \u201edar ce va spune lumea?\u201d Se vede c\u0103 ne p\u0103sa \u0219i de ceilal\u021bi, nu numai de noi; realizam c\u0103 tr\u0103iam \u00eentr-o lume, pe care trebuia s-o men\u021binem \u00een forma d\u0103ruit\u0103 de Dumnezeu, c\u0103 era necesar a p\u0103stra integritatea,\u00a0 armonia care existau totu\u0219i \u0219i de care oamenii au nevoie \u00een orice vremi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0219i suntem diferi\u021bi, nu putem tr\u0103i av\u00e2nd principii \u0219i valori complet diferite. Moralitatea nu poate fi o iluzie, ea este un adev\u0103r \u0219i trebuie definit\u0103 \u00een limitele unei logici. Moralitatea fiec\u0103ruia ar trebui s\u0103 se bazeze pe principiul \u201ecauzei \u0219i a efectului\u201d, \u0219i s\u0103 se aib\u0103 \u00een vedere c\u0103 orice ac\u021biune a unui individ se propag\u0103 \u00een \u201eaerul\u201d societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. \u0218i \u00eentruc\u00e2t moralitatea unui popor izvor\u0103\u0219te din inim\u0103, definindu-se apoi prin educa\u021bie \u0219i cultur\u0103, amintesc \u00eendemnul primului pre\u0219edinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1732-1799), rostit \u00een discursul s\u0103u de bun r\u0103mas: \u201eMoralitatea este un izvor necesar al guvern\u0103rii populare\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru deciziile corecte din punct de vedere moral, avem nevoie nu numai de intui\u021bie, ci \u0219i de voin\u021b\u0103 \u0219i curaj pentru a fi aplicate. Principiile \u0219i pornirile gre\u0219ite pot fi modelate, pentru a nu fi prea t\u00e2rziu \u0219i a nu l\u0103sa s\u0103 se treac\u0103 \u00een partea cealalt\u0103 \u2013 a imoralit\u0103\u021bii \u2013 sau, tot at\u00e2t de r\u0103u \u2013 \u00een cea a amoralit\u0103\u021bii, adic\u0103 a indiferen\u021bei fa\u021b\u0103 de moral\u0103. Moralitatea fiec\u0103rui individ se \u00eensumeaz\u0103 moralit\u0103\u021bii colective \u0219i avem imaginea societ\u0103\u021bii pe care am cl\u0103dit-o \u0219i \u00een care vie\u021buim.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Moralitatea este o problem\u0103 pentru anumite situa\u021bii \u00een care via\u021ba oamenilor este pus\u0103 \u00een pericol chiar de c\u0103tre oameni. De aceea, \u00eencrederea c\u0103 se pot rezolva problemele vie\u021bii trebuie redat\u0103 de c\u0103tre politicieni, iar politica trebuie s\u0103 uzeze de aceast\u0103 \u00eencredere a oamenilor. Lupta pentru rec\u00e2\u0219tigarea \u00eencrederii este foarte important\u0103, \u00een momentele \u00een care ea pare pierdut\u0103. Pentru a construi propriul destin al unei \u021b\u0103ri, \u00eencrederea \u00een prietenii adev\u0103ra\u021bi \u2013 \u0219i nu \u00een cei fal\u0219i \u2013 , trebuie restabilit\u0103\/\u00eent\u0103rit\u0103, echilibrat\u0103; \u00eencrederea \u00een noi \u2013 \u00een primul r\u00e2nd, dar \u0219i \u00een ceilal\u021bi apropia\u021bi ideilor \u0219i sentimentelor noastre. Se pot g\u0103si ni\u0219te reguli generale, principii care s\u0103 fie respectate pentru (re)c\u00e2\u0219tigarea \u00eencrederii, altfel \u00eencrederea risc\u0103 s\u0103 fie pierdut\u0103. \u0218i ce s-a construit c\u00e2ndva, se d\u0103r\u00e2m\u0103. Aceste reguli trebuie urm\u0103rite matematic, ra\u021bional deci, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie neglijat impactul sufletesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au descoperit \u00een creierul uman \u201ebusola moralit\u0103\u021bii\u201d, cea care controleaz\u0103 felul \u00een care percepem comportamentul nostru \u0219i al celorlal\u021bi \u0219i ne avertizeaz\u0103 asupra \u201e\u00eentunericului\u201d: \u201eExist\u0103 un mecanism \u00een creierul nostru, care ne informeaz\u0103 atunci c\u00e2nd am f\u0103cut ceva gre\u0219it. Acela\u0219i mecanism lanseaz\u0103 fenomenul denumit remu\u0219care. \u0218i, de fapt, remu\u0219carea ne face s\u0103 ne <\/em>ur\u00e2m propria<\/em> con\u0219tiin\u021b\u0103. Acesta este motivul pentru care oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de povara con\u0219tiin\u021bei. \u0218i cel mai popular \u0219i la \u00eendem\u00e2n\u0103 mijloc de a sc\u0103pa de con\u0219tiin\u021b\u0103 este… alcoolul, drogurile\u2026\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Oamenii care se comport\u0103 \u0219i ac\u021bioneaz\u0103 moral ofer\u0103 \u00eencredere \u0219i lumin\u0103 celor din jur lor. S-a dovedit c\u0103 atunci c\u00e2nd comportamentul este moral, sufletul se elibereaz\u0103, ajunge la lini\u0219te, \u0219i r\u0103zboiul din afar\u0103 \u0219i cel din\u0103untrul nostru se domolesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ce trebuie f\u0103cut pentru ca oamenii s\u0103 poat\u0103 duce o via\u021b\u0103 virtuoas\u0103? Profesorul englez de filozofie moral\u0103, Richard M. Hare (1919-2002), \u00een cartea sa, vorbind despre Platon \u2013 carte editat\u0103 de editura Humanitas \u2013 are un capitol intitulat \u201eEduca\u021bia \u0219i via\u021ba virtuoas\u0103\u201d, \u00een care spune c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce via\u021ba intelectual\u0103 a Greciei \u00eenflorea, ap\u0103rea o categorie de oameni speciali, intelectuali ai acelor zile care se numeau \u201esofi\u0219ti\u201d. De\u0219tep\u021bi fiind, ei puteau \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i tinerilor \u2013 de\u0219tept\u0103ciunea. Socrate, era considerat unul dintre \u201esofi\u0219ti\u201d, el deosebindu-se de ceilal\u021bi prin faptul c\u0103 nu pretindea a fi capabil a-i face pe oameni mai de\u0219tep\u021bi ci doar s\u0103-i ajute s\u0103-\u0219i formuleze no\u021biuni concrete pe care ei \u00een\u0219i\u0219i ar fi putut s\u0103 le scoat\u0103 la iveal\u0103, \u0219i prin aceea c\u0103 el nu pretindea bani pentru aceasta. Sofi\u0219tii ofereau o educa\u021bie diferit\u0103 de cea tradi\u021bional\u0103, adaptat\u0103 noilor vremi \u0219i care urm\u0103rea binele \u0219i tindea spre des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Educa\u021bia tradi\u021bional\u0103 producea oameni ambi\u021bio\u0219i \u0219i integri, pe c\u00e2nd cea nou\u0103 urma ambi\u021bia \u0219i mai pu\u021bin integritatea, necesar fiind mai \u00eent\u00e2i formarea caracterului, acesta put\u00e2nd crea discern\u0103m\u00e2ntul \u0219i conduc\u00e2nd la urm\u0103rirea binelui, a scopurilor \u00eenalte. Platon, Aristotel considerau c\u0103 oamenii trebuie educa\u021bi de mici ceea ce s\u0103 le plac\u0103 \u0219i ceea ce trebuie s\u0103 le displac\u0103, c\u0103l\u0103uzindu-i spre alegerea binelui.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cen vremurile noastre educa\u021bia este neglijat\u0103. Cultura \u2013 nu mai vorbim! Mul\u021bi oameni intr\u0103 \u00een slujba r\u0103ului, ur\u0103sc binele \u0219i \u00eeng\u0103duie r\u0103ul. A\u0219a se produce diviziunea societ\u0103\u021bii, lucrurile \u00eencep s\u0103 fie confuze, se urzesc minciuni, degrad\u0103ri, tr\u0103d\u0103ri, imoralitatea \u00ee\u0219i m\u0103re\u0219te grani\u021bele imperiului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Solu\u021bia ie\u0219irii din situa\u021bia \u00eence\u021bo\u0219at\u0103 este, \u00een primul r\u00e2nd, una spiritual\u0103 \u0219i nu economic\u0103, a\u0219a cum se crede \u00eendeob\u0219te. Cea spiritual\u0103 o determin\u0103 pe cea economic\u0103 prin m\u0103surile \u00een\u021belepte \u0219i morale care se pot lua \u00een economia unei \u021b\u0103ri. \u201eOmul moral \u00ee\u0219i iube\u0219te sufletul, cel obi\u0219nuit \u00ee\u0219i iube\u0219te averea\u201d<\/em>, spunea filozoful chinez Confucius, cel care n\u0103d\u0103jduia, pe atunci, reformarea lumii. Se vede c\u0103, \u00een crosul istoriei, exist\u0103 momente critice, \u00een care risc\u0103m s\u0103 ne \u00eempiedic\u0103m \u0219i s\u0103 c\u0103dem. Ne vom ridica, desigur, dar se va pierde din timpul d\u0103ruit vie\u021bii noastre.<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

———————————————–<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Vavila Popovici<\/em><\/p>\n

Carolina de Nord<\/em><\/p>\n

iunie 2017<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eLa baza moralit\u0103\u021bii st\u0103 iubirea. Numai iubindu-te pe tine \u0219i pe cei din jurul t\u0103u, po\u021bi ac\u021biona corect, nest\u00e2njenindu-i pe [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30483","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30483"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30486,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30483\/revisions\/30486"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}