{"id":30487,"date":"2017-06-08T18:30:23","date_gmt":"2017-06-08T18:30:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30487"},"modified":"2017-06-08T18:38:26","modified_gmt":"2017-06-08T18:38:26","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-cine-sunt-hunii-ungro-maghiarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/08\/gheorghe-constantin-nistoroiu-cine-sunt-hunii-ungro-maghiarii\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Cine sunt hunii-ungro-maghiarii ?!?"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII?!?<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (partea a-V-a)<\/p>\n

<\/strong>\u201eMigra\u0163ia hunilor, din 375 d. Hr., \u00eenseamn\u0103 marele val de n\u0103v\u0103litori, c\u0103ci p\u00e2lcurile lor de avangard\u0103 ap\u0103ruser\u0103 pustiitoare cu dou\u0103-trei decenii mai \u00eenainte…\u201d<\/em><\/p>\n

(Alexander E. Ronnett)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul suveran maghiar pofticios al zonei balcanice \u015fi al regiunilor sudice \u015fi sud-estice a fost regele Emeric (1196-1204), a c\u0103rui expansiune coincidea cu ambi\u0163iile Scaunului papal prin Inocen\u0163iu al III-lea (1198-1216), privind extinderea \u015fi hegemonia prozelitismului catolic, sub flamura violent\u0103 a Cruciadei a IV-a<\/em>, prin care a tr\u0103dat pe confra\u0163ii bizantini de aceea\u015fi religie, care i-au primit fr\u0103\u0163e\u015fte \u00een Capitala lor, \u00een Cetatea divin\u0103 ridicat\u0103 de Constantin cel Mare, i-a omenit \u015fi drept r\u0103splat\u0103 cre\u015ftin\u0103 i-au m\u0103cel\u0103rit \u015fi i-au despuiat de sfintele moa\u015fte \u015fi de toate obiectele liturgice din aur \u015fi din argint: \u201e…Atunci, crucia\u0163ii luar\u0103 cu asalt Constantinopolul, la 13 Aprilie 1204, \u00een Vinerea Patimilor, pe care-l jefuir\u0103 barbar trei zile \u015fi trei nop\u0163i, oferind un trist final de cruciad\u0103, un detestabil brigandaj interna\u0163ional \u00een locul eliber\u0103rii \u015fi ap\u0103r\u0103rii cre\u015ftinilor \u00een fa\u0163a musulmanilor, a\u015fa cum fusese predicat\u0103 aceast\u0103 cruciad\u0103…\u201d<\/em> (Riley-Smidt, L. et J. The Crusades. Idea and Reality, <\/em>1095-1247, London-1981)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urma\u015ful lui Emeric, Andrei al II-lea (1205-1235) s-a \u00eencropit chiar visul de a deveni cezarul Constantinopolului, iar \u00een teritoriile controlate de el a impus colonizarea cavalerilor teutoni, cum a fost \u015fi cazul \u0162\u0103rii B\u00e2rsei \u00een 1211. Teutonii, neservind intereselor maghiare, ci doar ale papei au intrat \u00een conflict cu Andrei al II-lea care, i-a alungat prin for\u0163\u0103 \u00een 1225, nesocotind apoi prin Bela al IV-lea (1235-1270) \u015fi urm\u0103torii suverani orice Bul\u0103, <\/em>venit\u0103 de la Vatican, dar p\u0103str\u00e2nd cu rigoare preten\u0163ia samavolnic\u0103 de hegemonie asupra altor popoare \u015fi state, de\u015fi unul din cronicarii lor Simon de Keza era de alt\u0103 p\u0103rere, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 la venirea hunilor \u00een C\u00e2mpia Panoniei, romanii-locuitorii ora\u015felor s-au retras din regiune \u015fi numai \u201erom\u00e2nii, care au fost agricultorii acestora <\/em>(ai romanilor), au r\u0103mas de bun\u0103voie \u00een Panonia-Blackis, qui ipsorum-Romanorum-fuere pastores et coloni, remanentibus sponte \u00een Panonia. <\/em>(Simon de Keza, Gesta Hungarorum, <\/em>p. 156-157)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen expresia lui Keza nu este vorba de romani pur \u015fi simplu, ci de poporul vlah, dacorom\u00e2n al Panoniei apar\u0163in\u0103tor proasp\u0103tului \u015fi marelui Imperiu cre\u015ftin dac al lui Constantin cel Mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Hunii au avut reprezenta\u0163ia de s\u0103lb\u0103ticie pe scena european\u0103 doar 80 de ani, 372-453, c\u00e2nd moare Attila: \u201eLa urma urmei Attila,<\/em> consemneaz\u0103 orientalistul Cassel, a fost doar un rege al unui regat al corturilor. Statul lui a disp\u0103rut-pe c\u00e2nd dispre\u0163uitul ora\u015f al Constantinopolului a r\u0103mas o putere. Corturile s-au pref\u0103cut \u00een praf \u015fi pulbere, ora\u015fele au r\u0103mas. Statul hunilor a fost doar un v\u00e2rtej…\u201d<\/em> Cassel, Paulus (Selig), Magyarische Alterthumer,<\/em>Berlin-1847)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Relatarea lui Cassel face referire la spulberarea regatului hun de c\u0103tre daci, dezastru antemerg\u0103tor, dar asem\u0103n\u0103tor ca amploare cu cele de la r\u00e2ul Lech <\/strong>pe 10 August 955<\/strong>, Dobuka-Kyrieleys 1068<\/strong> sau cel de la Mohacs<\/strong>, din 29 August 1526<\/strong>: \u201eSf\u00e2r\u015fitul domniei hune este iminent, o puternic\u0103 coali\u0163ie vlahoroman\u0103, format\u0103 din trupe imperiale aliate cu contigente vizigote, alane, france \u015fi burgunde, condus\u0103 de generalul Aetius <\/strong><\/em>(dac n\u0103scut la Silistra), \u00eenfr\u00e2nge oastea condus\u0103 de Attila, pe C\u00e2mpiile Catalunice, la 20 Iunie 451… \u00cen urma acestei b\u0103t\u0103lii, regatul hun \u00eencepe s\u0103 decad\u0103. Ultimile lovituri i le dau proprii alia\u0163i, vlahi, dup\u0103 moartea lui Attila <\/em>(453), prin b\u0103t\u0103lia de la Nedao. Regatul hun este astfel distrus, pu\u0163inii supravie\u0163uitori retr\u0103g\u00e2ndu-se spre r\u0103s\u0103rit.\u201d<\/em> (Cornel B\u00e2rsan, Revan\u015fa Daciei. <\/em>Ed. Obiectiv, Craiova, p. 121)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe fondul desf\u0103\u015fur\u0103rilor evenimentelor Revolu\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti din Ardeal din prim\u0103vara anului 1848, prin conflictele locale ale \u0163\u0103ranilor r\u0103scula\u0163i pentru \u00eenl\u0103turarea iob\u0103giei, apare lovitura n\u0103praznic\u0103 a legii recrut\u0103rii propus\u0103 de Kossuth Lajos la 11 Iulie 1848, care prevedea mobilizarea unui contigent al mor\u0163ii,<\/em> de 200.000 de osta\u015fi, obliga\u0163i s\u0103 lupte chiar \u00eempotriva p\u0103rin\u0163ilor \u015fi bunicilor lor \u015fi a aspira\u0163iilor lor de eliberare na\u0163ional\u0103, p\u00e2n\u0103 la moarte<\/em>. (I. D. Suciu, Revolu\u0163ia de la 1848-1849 \u00een Banat<\/em>. Bucure\u015fti-1968, p. 171)<\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/em>\u00a0Rom\u00e2nii ardeleni luaser\u0103 atitudine de revolt\u0103 fa\u0163\u0103 de odioasa lege a recrut\u0103rii care umpluse pic\u0103tura de indignare peste m\u0103sur\u0103, declan\u015f\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul autorit\u0103\u0163ilor huno-maghiare setea unei terori f\u0103r\u0103 precedent, ostoit\u0103 prin masacrul de la Luna Arie\u015fului-Turda <\/strong>din 12 Septembrie 1848, finalizat cu 30 <\/strong>de victime ucise, precedat de m\u0103celul de la Mihal\u0163<\/strong> din 2 Iunie 1848, soldat cu 14 <\/strong>mor\u0163i \u015fi 50 <\/strong>de r\u0103ni\u0163i, considerat de George Bari\u0163iu: botezul cu s\u00e2nge al uniunii.<\/em> (G. Bari\u0163iu, P\u0103r\u0163i alese din istoria Transilvaniei pe dou\u0103 sute de ani \u00een urm\u0103. <\/em>II, Sibiu, 1890, p. 157)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fa\u0163\u0103 de uciga\u015ful m\u0103cel al huno-ungro-maghiarilor, Avram Iancu amenin\u0163\u0103 c\u0103 \u00eel va pl\u0103ti cu s\u00e2ngele lor \u00eenveninat de ur\u0103. (Silviu Dragomir, Avram Iancu,<\/em> Bucure\u015fti-1965, p. 56)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Setea de r\u0103zbunarea a ungurilor se \u00eente\u0163e\u015fte, \u00eenro\u015findu-se de un alt masacru de la N\u0103dab-Arad <\/strong>din 10-11 Septembrie acela\u015fi an, \u00eencheiat cu 3 mor\u0163i \u015fi 20 de oameni t\u0103ia\u0163i cu s\u0103biile. (Arhiva de Stat Arad, Fond. Episcopia Ortodox\u0103 din Arad. Actele revolu\u0163iei din 1848-1849<\/em>. Pachet IV, f. 41)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Poate privindu-se peste aceste masacre \u015fi multe altele de aceea\u015fi cruzime chazaro-turco-mongol\u0103, apare lucrarea: Teroare \u00een Ardeal<\/em> de Constantin Musta\u0163\u0103, <\/em>carte scris\u0103 pe coordonate dramatice, cu fapte tragice care te cutremur\u0103 din temelii, cu r\u00e2uri de s\u00e2nge curat \u015fi mult\u0103, prea mult\u0103 suferin\u0163\u0103, \u00een care se descrie fe\u0163ele diabolice ale crimei \u015fi chipurile odioase ale criminalilor satanici, constern\u00e2nd orice om din oricare ungher\u00a0 al p\u0103m\u00e2ntului: \u201e…Sunt uluit. N-am vrut s\u0103 accept niciodat\u0103 c\u0103 Ardealul e un sanctuar cu sute de mii de cimitire \u015fi gropi comune. O hart\u0103 a groazei, <\/em><<desenat\u0103>>de criminali cu lec\u0163ii bine \u00eenv\u0103\u0163ate. Crime premeditate… Schingiuiri de tip medieval. Omoruri <\/strong>prin \u00eempu\u015fcare, omoruri <\/strong>prin str\u0103pungere cu baioneta, omoruri <\/strong>prin sp\u00e2nzurare, omoruri <\/strong>prin \u00eengropare de vii, omoruri <\/strong>prin t\u0103iere \u00een buc\u0103\u0163i. Omoruri <\/strong>prin metode nemai\u00eent\u00e2lnite \u00een lumea civilizat\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crime care au fost \u015fi le-a consemnat istoria ultimelor veacuri. Peste 40.000<\/strong> uci\u015fi doar \u00een anii 1848-1849… Crime care mai sunt \u015fi azi, \u00een Mileniul III…<\/em>(Constantin Musta\u0163\u0103, Teroare \u00een Ardeal, <\/em>vol. I. Ed. Roza V\u00e2nturilor, Bucure\u015fti-2008, p. 7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cine ne-a a\u015fezat \u00een calea prigonitorilor?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Soarta istoric\u0103 a unui Neam mult prea r\u00e2vnit \u015fi Destinul lui m\u0103re\u0163, biruitor \u015fi nemuritor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u201eIstoria neamului rom\u00e2nesc,<\/em> consemna Mircea Eliade, n-a fost dec\u00e2t o lung\u0103, necontenit\u0103 \u015fi halucinant\u0103 hemoragie. Ne-am alc\u0103tuit \u00eentr-un uragan \u015fi am crescut \u00een viforni\u0163\u0103. Popor de frontier\u0103, am luptat \u015fi am murit pentru to\u0163i.\u201d<\/em> Citat de Alexander E. Ronnett care continu\u0103 pe aceea\u015fi idee-tem\u0103: \u201eDesigur, popor de frontier\u0103, na\u0163iune de frontier\u0103, stat \u00een frontier\u0103, \u00eend\u0103r\u0103tul c\u0103ruia centrul \u015fi occidentul european s-au \u00eentocmit \u015fi dezvoltat cu lini\u015ftea \u015fi pacea ce singure \u015fi le-au asigurat \u00eentre ele. C\u00e2t\u0103 vreme rom\u00e2nii \u201eatle\u0163i ai lui Hristos\u201d<\/strong>, aici, la frontier\u0103, \u0163ineau piept hoardelor expansioniste ale imperiilor asiatice, acolo, \u00een centrul \u015fi occidentul european, se \u00een\u0103l\u0163au catedrale, se construiau ora\u015fe, se trasau drumuri de piatr\u0103, \u00eenfloreau me\u015fte\u015fugurile, arta \u015fi \u015ftiin\u0163a, toate amplific\u00e2ndu-se \u00een opere minunate.\u201d<\/em> (Alexander E. Ronnett, Rom\u00e2nia ca o prad\u0103-mari tr\u0103d\u0103ri \u015fi tr\u0103d\u0103tori.<\/em> Ed. Credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103,<\/em> Bac\u0103u-2013, p. 38)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Hunii dospi\u0163i din aluat chazaro-turco-mongol, din drojdia nefireasc\u0103 a pr\u0103d\u0103ciunii, din ar\u015fi\u0163a prelins\u0103 ca o lav\u0103 de vulcan furios, din viscolul caucazian al stepelor, din nestatornicia locului, din setea aprig\u0103 de prad\u0103, din natura habitatului de cort, din primitivismul devastator, din pr\u0103v\u0103lirile barbarismului de hoard\u0103, din foamea de a acapara roadele nemuncii lor, din be\u0163ia jafului, din gena cruzimii lor de tigru, din m\u0103r\u015f\u0103luirile ispititoare ne\u00eentrerupte m\u0103tur\u00e2nd aproape totul \u00een calea lor, din v\u00e2rtejul unei m\u00e2nii native, hunii, goni\u0163i de cer, goni\u0163i de p\u0103m\u00e2nt, goni\u0163i de v\u00e2nt, goni\u0163i de furtuni, goni\u0163i de ape, goni\u0163i de ploi, goni\u0163i de soare, goni\u0163i de geruri, goni\u0163i de codrii, goni\u0163i de falnicii mun\u0163i, goni\u0163i de ciripitul vesel al p\u0103s\u0103rilor, goni\u0163i de mireasma florilor, goni\u0163i de to\u0163i \u015fi de geto-daco-rom\u00e2nii s-au av\u00e2ntat ca ni\u015fte strigoi peste \u0163ara unor traci st\u0103p\u00e2ni, ai c\u0103ror p\u0103stori d\u0103ltui\u0163i din st\u00e2nc\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentindeau a\u015fezarea cu turmele albe nesf\u00e2r\u015fite d\u0103ruite Str\u0103mo\u015filor \u015fi Str\u0103mo\u015filor str\u0103mo\u015filor lor de P\u0103storul cel Mare-Zamolxes, peste p\u0103m\u00e2ntul \u00eentins cu iarba verde m\u0103noas\u0103, peste izvoarele lui, sub stelele cerului, \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een lumina soarelui. Dincolo de p\u0103stori s\u0103l\u0103\u015fluiau agricultorii, artizanii p\u0103m\u00e2ntului care-l prelucrau cu r\u0103bdarea \u015fi priceperea de artist a olarului, st\u0103p\u00e2ni peste h\u0103rnicia \u015fi iscusin\u0163a lor, cu cur\u0163ile doldora de copii frumo\u015fi, inimo\u015fi, zvel\u0163i \u015fi iste\u0163i.<\/p>\n

Din Ciclul: Crime huno-ungro-maghiare \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>*Albac-Alba, <\/strong>c\u0103tunul Arada, 8 Noiembrie 1918. Ajun\u015fi aici honvezii lui Bela Kun, au ucis 11 \u0163\u0103rani. Erau rom\u00e2ni… Ioan Negru, Dumitru Laz\u0103r, Ana Lasc\u0103r, Gheorghe Neagu, Savu Neagu, Dumitru Neagu, Nicolae R\u0103ducu, Rafila One\u0163, Stan S\u00e2ntioara, Ana Todea, Petru Todea.<\/strong><\/em> (Constantin Musta\u0163\u0103, Teroare \u00een Ardeal, <\/em>vol. I. Ed. Roza V\u00e2nturilor, Bucure\u015fti-2008, p. 52)<\/p>\n

* \u015ei totu\u015fi ungurul Victor Orban este un adev\u0103rat b\u0103rbat de stat pentru Na\u0163ia sa maghiar\u0103!<\/p>\n

* Ce p\u0103cat c\u0103 nu avem \u015fi nu vom avea mult timp un astfel de b\u0103rbat rom\u00e2n de stat!<\/p>\n

———————————-<\/p>\n

\u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/p>\n

Brusturi, Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

8 iunie 2017<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII?!? \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (partea a-V-a) \u201eMigra\u0163ia hunilor, din 375 d. Hr., \u00eenseamn\u0103 marele val de n\u0103v\u0103litori, c\u0103ci p\u00e2lcurile lor [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30487"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30487\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30490,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30487\/revisions\/30490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}