{"id":30503,"date":"2017-06-10T07:17:39","date_gmt":"2017-06-10T07:17:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30503"},"modified":"2017-06-10T07:17:39","modified_gmt":"2017-06-10T07:17:39","slug":"mafia-si-camorra%e2%80%9d","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/10\/mafia-si-camorra%e2%80%9d\/","title":{"rendered":",,Mafia \u0219i Camorra\u201d"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>MIHAI\u00a0 EMINESCU<\/p>\n

,,Daca in timpul cand ni se promitea domnia virtutii, cineva ar fi prezis ceea ce are sa se intample peste cativa ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.<\/p>\n

Sa fi zis cineva ca cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; ca cei ce combat functionarismul vor spori numarul posturilor cu sutele; ca cei ce sunt pentru independenta alegatorilor vor face pe functionar sa atarne atat de mult de autoritatile supreme incat aceste mii de oameni sa voteze conform comandei din Bucuresti; ca se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavoda-Chiustenge (Constanta n.r.), care nu face nici cinci, si ca patru milioane din pretul de cumparatura se va imparti intre membrii Adunarilor; ca se va constata cumca o seama de judecatori si de administratori in Romania sunt tovarasi de castig ca banditii de codru.<\/p>\n

Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi ras de dansul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au intamplat si se intampla zilnic, fara ca opiniunea publica sa se mai poata irita macar.<\/p>\n

Nu exista alt izvor de avutie decat munca, fie actuala, fie capitalizata, sau sustragerea, furtul. Cand vedem milionari facand avere fara munca si fara capital nu mai e indoiala ca ceea ce au ei a pierdut cineva.<\/p>\n

Mita e-n stare sa patrunza orisiunde in tara aceasta, pentru mita capetele cele mai de sus ale administratiei vand sangele si averea unei generatii… Oameni care au comis crime grave se plimba pe strade, ocupa functiuni inalte, in loc de a-si petrece viata la puscarie…<\/p>\n

Functiunile publice sunt, adesea, in mainile unor oameni stricati, loviti de sentinte judecatoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toata mana, care, in schimbul foloaselor lor individuale, dau conducatorilor lor o supunere mai mult decat oarba.<\/p>\n

Justitia, subordonata politicii, a devenit o fictiune.<\/p>\n

Spre exemplu: un om e implicat intr-o mare afacere pe cat se poate de scandaloasa, care se denunta. Acest om este mentinut in functie, dirijaza insusi cercetarile facute contra sa; partidul tine mortis a-l reabilita, alegandu-l in Senat.<\/p>\n

Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calca fagaduielile facute natiei in ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanti ai vointei legale si sincere a tarii… Cauza acestei organizari stricte e interesul banesc, nu comunitatea de idei, organizare egala cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscarie.”<\/p>\n

AUREL V. BURICEA<\/p>\n

Ie\u0219irea din spirit\u00a0 <\/em><\/strong>
\n<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

din ceruri astrale ninge cu idei
\n\u00eenz\u0103pezit de vremea celor ce-au fost
\nmi-am zidit din amintiri alt ad\u0103post
\nimagini divine traduc ochii mei<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

duhul e-n vis doar zborul i se vede
\nprivirea mea dincolo stol de \u00eengeri
\ncum stai , mama , \u00een nev\u0103zut \u015fi s\u00e2ngeri
\n\u015fi-mi viscole\u015fti g\u00e2ndul dar cine m\u0103 crede<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een s\u00e2ngele meu bat clopote de-amurg
\numbra toamnei putrezeste-n cuvinte
\nroadele luminii se fac morminte<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een sufletul meu necheaz\u0103 un cal murg
\ngata pentru calea f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit
\nst\u0103 universu-n mine trist \u015fi sp\u0103sit<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

ADRIAN\u00a0 BOTEZ<\/p>\n

 <\/p>\n

Sinuciga\u0219ul<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u201cto\u0163i m-au tr\u0103dat \u2013 \u015fi lumea e murdar\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

dar ce taxi s-aleg \u2013 c\u00e2nd plec din urbe<\/em><\/p>\n

spre lumea cu o nou\u0103 prim\u0103var\u0103?\u201d<\/em> \u2013<\/p>\n

sinuciga\u015ful se \u00eentreab\u0103 \u2013 ars de zurbe\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u2026\u00eent\u00e2i \u2013 c\u0103 \u2013 sf\u00e2nt episcop \u2013 Liliacul<\/p>\n

a \u00eenflorit la poarta dinspre-ograd\u0103<\/p>\n

au explodat to\u0163i Merii din livad\u0103<\/p>\n

s\u0103-i fac\u0103-n ciud\u0103 \u2013 albi \u2013 lui negru \u2013 dracul\u2026<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

asurzitor \u2013 Sticle\u0163ii \u015fi Hulubii<\/p>\n

\u0163i-au smuls sumbri-epole\u0163ii de parad\u0103<\/p>\n

\u0163i-au \u015fters chiar banda radio cu\u2026\u201ddubii<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

te-au degradat la\u2026OM<\/strong> \u2013 deci ie\u015fi pe strad\u0103!<\/p>\n

\u2026\u015fi-apoi \u2013 taxiul mor\u0163ii e \u00een grev\u0103:<\/p>\n

Rozele-nal\u0163\u0103 fulgere de sev\u0103!<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

LUIZA-<\/p>\n

sotia lui MIHAI SORA<\/strong>
\nUn\u00a0 fel de a implini 100 de\u00a0 ani<\/p>\n

\nText publicat pe\u00a0 Facebook de Luiza, sotia lui Mihai Sora la implinirea de\u00a0 catre acesta a varstei de 100 de ani ,,Mult\u0103 vreme m-am mirat c\u0103 majoritatea oamenilor care \u00eel \u00eent\u00e2lnesc pe Mihai \u0218ora, care \u00eel viziteaz\u0103, \u00eei solicit\u0103 interviuri, vor s\u0103 se\u00a0 fotografieze cu el (dup\u0103 cum, \u00een alte vremuri, str\u0103mo\u0219ii lor se fotografiau cu ursul), a\u0219adar: majoritatea aceasta \u2013 \u00een mod sistematic \u0219i destul de obositor \u2013 \u00eel \u00eentreab\u0103 mereu despre Cioran, despre Eliade, despre Ionesco \u0219i al\u021bii.<\/p>\n

\n\u00cen loc s\u0103-l \u00eentrebe despre el \u00eensu\u0219i. Nu am nici ast\u0103zi o dezlegare perfect\u0103 a acestui mister. Desigur, Mihai \u0218ora a str\u0103b\u0103tut un secol \u00eentreg: a fost bun prieten cu Cioran \u0219i cu Eliade, s-a zbenguit pe str\u0103zile Parisului cu Ionesco, a fost studentul lui Mircea Vulc\u0103nescu, a pus de-o m\u0103m\u0103lig\u0103\u00a0 \u00een atelierul lui Br\u00e2ncu\u0219i, a\u00a0 luat zece la cel mai teribil examen din timpul studen\u021biei lui bucure\u0219tene, la profesorul Nae Ionescu, \u2013 \u0219i l-a luat f\u0103r\u0103 ca profesorul Nae Ionescu s\u0103-i pun\u0103 vreo \u00eentrebare: \u201eDa\u021bi-mi carnetul!\u201c, a fost singura propozi\u021bie rostit\u0103 \u00een ziua examin\u0103rii; a audiat cursurile lui Paul Val\u00e9ry la Coll\u00e8ge de France, ale lui Jean Wahl, \u00c9tienne Gilson, Jean Laporte, Jacques Chevalier \u0219i ale altor g\u00e2nditori remarcabili; a tr\u0103it sub ocupa\u021bia nazist\u0103 \u00een Fran\u021ba, unde se afla \u00een perioada doctoratului, \u2013 \u0219i unde, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ar fi r\u0103mas pentru tot restul vie\u021bii dac\u0103 nu ar fi avut ideea de a reveni acas\u0103, \u00een\u00a0 1948, dup\u0103 zece ani de absen\u021b\u0103, \u00eentr-o excursie organizat\u0103 de Frontul Na\u021bional Rom\u00e2n (ni\u0219te comuni\u0219ti\u00a0 mai spilcui\u021bi, cu fluturi \u00een cap \u0219i idealuri \u201ene\u00eentinate\u201c), \u2013 excursie\u00a0 \u00een urma c\u0103reia a fost sechestrat \u0219i obligat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia totalitar\u0103, din ordinul Anei Pauker.<\/p>\n

\nMihai \u0218ora a pus \u021bara la cale \u00een salonul parizian al Elenei V\u0103c\u0103rescu; i-a str\u00e2ns m\u00e2na lui George Enescu \u0219i l-au trecut fiorii, amintindu-\u0219i apoi de domni\u0219oara Moldovan, profesoara lui de pian care \u00eei d\u0103dea cu rigla peste degete dac\u0103 gre\u0219ea o not\u0103; a stat cu sufletul la\u00a0 gur\u0103 c\u00e2nd, la Radio Londres, Generalul De Gaulle a pronun\u021bat prima alocu\u021biune c\u0103tre poporul francez ocupat, \u00een 18 iunie 1940; a intrat \u00een Rezisten\u021ba francez\u0103 (\u00een vreme ce Mariana \u0218ora, prima lui so\u021bie, \u00eel credea la bibliotec\u0103, studiind cu s\u00e2rg opera\u00a0 lui Pascal); a publicat, \u00een 1947, la editura Gallimard, cartea ‘Du dialogue int\u00e9rieur.\u00a0 Fragment d\u2019une anthropologie m\u00e9taphysique’, carte despre care cele mai str\u0103lucite min\u021bi\u00a0 ale vremii aceleia au spus \u0219i scris numai de bine [\u00c9tienne\u00a0 Gilson: \u201eUn asemenea filosof se na\u0219te o dat\u0103 la o sut\u0103 de ani.\u201c Gilson nu avea cum s\u0103 \u0219tie, a\u0219a c\u0103 voi completa eu acum: \u201e\u0218i tr\u0103ie\u0219te peste o sut\u0103 de ani.\u201c]; a refuzat cet\u0103\u021benia francez\u0103 (care i-a fost propus\u0103 imediat dup\u0103 apari\u021bia\u00a0 c\u0103r\u021bii la Gallimard), \u0219i a refuzat-o dintr-un fel de\u00a0 patriotism naiv, ata\u0219ament fa\u021b\u0103 de originile lui b\u0103n\u0103\u021bene \u0219i dor sf\u00e2\u0219ietor dup\u0103 Mo\u0219ul lui din Feneri\u0219, \u2013 bunicul\u00a0 patern; a f\u0103cut trei copii (\u00een care nu se reg\u0103se\u0219te)\u00a0 \u0219i NU !, nu a avut nicio idil\u0103 cu Ana Pauker (cum spun c\u00e2\u021biva nes\u0103bui\u021bi), nu a dat niciodat\u0103 m\u00e2na cu Ceau\u0219escu,\u00a0 a fost urm\u0103rit de Securitate (din 1948 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, ceea ce face din el cel mai longeviv urm\u0103rit), a citit multe c\u0103r\u021bi, a scris (mai pu\u021bine dec\u00e2t a citit), a rev\u0103rsat peste lume \u201eBiblioteca Pentru To\u021bi\u201c, c\u00e2nd s\u0103 fii editor \u2013 \u00een \u00een\u021belesul deplin \u0219i autentic al cuv\u00e2ntului \u2013 era un act de curaj: \u201eE\u0219ti nebun!\u201c, i-au spus, \u00een anii \u201960, to\u021bi prietenii. \u201eCum crezi c\u0103 o s\u0103 te lase \u0103\u0219tia s\u0103\u00a0 publici a\u0219a ceva?\u201c, iar \u201e\u0103ia\u201c l-au l\u0103sat, \u0219i a\u0219a a ap\u0103rut Marcel Proust \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een 80175 (optzeci de mii sut\u0103 \u0219aptezeci \u0219i cinci) de exemplare bro\u0219ate, pe c\u00e2nd bol\u0219evici semi-analfabe\u021bi erau la putere \u0219i cenzurau tot ce se publica; a fost, dup\u0103 Revolu\u021bie, primul \u0219i singurul demnitar care \u0219i-a dat demisia la Mineriade, primul \u0219i singurul demnitar care s-a\u00a0 ridicat, \u00een iunie 1990, din fotoliul generos pe care-l ocupa \u00een Ministerul \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, \u0219i a cobor\u00e2t p\u00e2n\u0103 jos, p\u00e2n\u0103 jos de tot, la nivelul solului, \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, ca s\u0103 vad\u0103 cu ochii lui ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu studen\u021bii, de ce \u0219i de cine sunt b\u0103tu\u021bi \u0219i trata\u021bi inuman; a fost singurul demnitar care, \u00een zilele acelea tulburi din iunie 1990, s-a\u00a0 retras definitiv din politic\u0103: pentru c\u0103 nu putea sta la aceea\u0219i mas\u0103 cu politicienii vremii, nici nu putea fi cump\u0103rat de\u00a0 unii sau de al\u021bii. Mihai \u0218ora a fost\u00a0 b\u0103rbatul care, la 98 de ani, a avut\u00a0 t\u0103ria, \u00een fa\u021ba lumii\u00a0 \u00eentregi (neauzitor de vorbe nedrepte), s-o cear\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie pe femeia iubit\u0103, iar ea a spus \u201eda\u201c de fapt, ea a spus \u201eDAAAAA\u201c). Mihai \u0218ora a iubit, a iubit, a iubit. Mihai \u0218ora iube\u0219te. \u0218i nu a ur\u00e2t niciodat\u0103 pe nimeni. Nu ur\u0103\u0219te.<\/p>\n

\nNici chiar pe cei care i-au schimbat cursul vie\u021bii, l-au persecutat, l-au batjocorit, l-au furat, l-au\u00a0 c\u0103lcat \u00een picioare, i-au\u00a0 scufundat \u00a0cor\u0103biile \u0219i i-au spulberat proiectele. Da, Mihai \u0218ora a trecut prin toate acestea \u0219i prin multe altele, \u00een cei o sut\u0103 de ani ai s\u0103i; a cunoscut mii de oameni, \u2013 unii mai interesan\u021bi, mai geniali, mai grozavi dec\u00e2t al\u021bii. Sau mai pu\u021bin grozavi, mai pu\u021bin geniali, mai ur\u00e2\u021bi, mai ur\u00e2\u021bei. Dar Mihai \u0218ora nu este \u201edoar\u201c at\u00e2t. Mihai \u0218ora este omul care prime\u0219te pe oricine \u00een casa lui, cu bra\u021bele deschise, \u2013 c\u00e2nd nu sunt sparte \u021bevile de la baie sau de\u00a0 la buc\u0103t\u0103rie \u0219i nu este inundat tot apartamentul 19 de la etajul 3 al\u00a0 blocului ponosit din strada Jules Michelet, num\u0103rul 15-17,\u00a0 \u00een care locuie\u0219te din anii\u00a0 \u201950. Mihai \u0218ora deschide u\u0219a oricui, \u00eei face oaspetelui o cafea la ibric, \u00eel pofte\u0219te \u00een salon, pe canapeaua \u00eenfundat\u0103\u00a0 de at\u00e2tea a\u0219ez\u0103ri; apoi st\u0103 \u0219i ascult\u0103, ascult\u0103, ascult\u0103\u2026, ascult\u0103 tot ceea ce oaspetele are s\u0103-i spun\u0103\u00a0 despre el, despre s\u0103r\u0103cia \u0219i nevoile \u0219i neamul lui. \u0218i mul\u021bi s-au perindat, de-a lungul timpului: mai vorb\u0103re\u021bi\u00a0 sau mai timizi, mai insolen\u021bi ori ne\u0219lefui\u021bi, \u00een c\u0103utarea unui maestru, a unui prieten, a unui sfat, a\u00a0 unei vorbe bune; mul\u021bi l-au iubit, unii l-au p\u0103r\u0103sit, al\u021bii l-au tr\u0103dat.<\/p>\n

\nMihai \u0218ora este omul care viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 sub cascada Niagara \u0219i \u201es\u0103-i cad\u0103 apa-n cap.\u201c (\u0218i unde nu a ajuns p\u00e2n\u0103 acum, pentru c\u0103 nu are nici viz\u0103 pentru Americi, nici dolari pentru avion). Mihai \u0218ora este omul care \u00eei c\u00e2nt\u0103 iubitei c\u00e2ntecelul cu \u266b lighida li domba logoda li hendri \u266b, cum niciun om de pe P\u0103m\u00e2nt nu i-a c\u00e2ntat vreodat\u0103 unei iubite. (…)<\/p>\n

\nMihai \u0218ora este fiul preotului ortodox Melentie \u0219i copilul care a visat s\u0103 ajung\u0103 \u00een \u021aara Sf\u00e2nt\u0103; iar bunul Dumnezeu i-a \u00eendeplinit visul: la 97 de ani.
\nMihai \u0218ora este omul care poart\u0103 c\u0103m\u0103\u0219i ro\u0219ii pentru c\u0103 ro\u0219ul este culoarea vie\u021bii \u0219i pentru c\u0103\u00a0 Ro\u0219ia Montan\u0103. Mihai \u0218ora este cet\u0103\u021beanul care, la 98 de ani, s\u0103rea \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii \u0219i striga: \u201eCine nu sare nu vrea schimbare\u201c. Iar, la 99, suferea profund \u0219i \u00een t\u0103cere din cauza tragediei de la Colectiv. Mihai \u0218ora este omul care, atunci c\u00e2nd prime\u0219te o decora\u021bie la Palatul\u00a0 Cotroceni, r\u0103m\u00e2ne a\u0219ezat \u00een timp ce se c\u00e2nt\u0103 imnului\u00a0 na\u021bional: din solidaritate cu Domnul Neagu Djuvara, coetaneul s\u0103u. Mihai \u0218ora \u201erabd\u0103 \u00eendelung, este plin de bun\u0103tate, nu \u0219tie de pizm\u0103, nu se laud\u0103, nu se trufe\u0219te, nu se poart\u0103 cu necuviin\u021b\u0103, nu caut\u0103 ale sale, nu se aprinde de m\u00e2nie, nu pune la socoteal\u0103 r\u0103ul\u201c.<\/p>\n

\nMihai \u0218ora \u201enu se bucur\u0103 de nedreptate, ci se bucur\u0103 de adev\u0103r\u201c. Mihai \u0218ora este o cumin\u021benie a P\u0103m\u00e2ntului. O cumin\u021benie \u00een carne\u00a0 \u0219i oase, pe care niciun Guvern din lume nu ar putea vreodat\u0103 pune un pre\u021b, c\u0103ci Mihai \u0218ora este de nepre\u021buit. Mihai \u0218ora este iubitul meu \u0219i este so\u021bul meu.<\/p>\n

COMUNICAT<\/p>\n

Presedintele Traian Basescu i-a decorat joi, in cadrul unei ceremonii desfasurate la Palatul Cotroceni, pe membrii din Romania ai Comisiei pentru Studierea Holocaustului “Elie Wiesel”, in semn de apreciere deosebita pentru meritele avute in cercetarea stiintifica desfasurata in cadrul Comisiei.<\/p>\n

Presedintele Traian Basescu a acordat Ordinul National “Pentru Merit” in grad de Comandor rabinului Andrew Baker, lui Radu Ioanid, Daniel Mariaschin, Paul Shapiro si rabinului Menachem Hakohen.<\/p>\n

De asemenea, seful statului a conferit Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Comandor profesorului universitar doctor Randolph L. Braham si Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Ofiter doctorului Hildrun Glass si lui William Totok.<\/p>\n

In cadrul ceremoniei, presedintele a acordat Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Cavaler doctorilor Viorel Achim, Lya Benjamin, lui Adrian Mihai Cioflanca, profesorului universitar doctor Ioan Ciuperca, locotenet-colonelului in retragere Alexandru Elias, conferentiarului universitar Alexandru Florian, doctorului Mihai Dinu Gheorghiu, generalului-maior in retragere profesorului universitar doctor Mihail E. Ionescu, lui Vasile Ionescu, profesorului universitar doctor Corneliu Mihail Lungu, Irinei Sanda Marin-Cajal, lui Victor Opaschi, profesorului universitar doctor Ioan Scurtu si profesorului universitar doctor George Voicu.<\/p>\n

Cu prilejul inaugurarii, la Bucuresti, a Memorialului Holocaustului, in semn de apreciere deosebita a activitatii profesionale, precum si a eforturilor depuse pentru pastrarea vie a memoriei victimelor Holocaustului din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, presedintele a conferit Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Cavaler deputatului Aurel Vainer<\/a>; Ordinul “Meritul Agricol” in grad de Cavaler lui Nilu Aronovici si doctorului inginer Jose Blum, precum si Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter avocatului Iulian H. Sorin.<\/p>\n

Seful statului a decorat cu Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Cavaler pe doctorul Zvi Feine, pe Sharli Israel Sabag, pe doctorul Culer Haim (Kuller Hary), pe profesorul universitar doctor arhitect Tiboriu Benedek. Totodata, presedintele Traian Basescu a acordat Ordinul “Meritul Industrial si Comercial” in grad de Cavaler: lui Alexandru Ausch, inginerilor Jose Iacobescu, Pincu Kaiserman, Felix Koppelman, Albert Kupferberg, Tiberiu Roth, Ionel Schlesinger, Paul Schwartz si Haineric Solomon; Ordinul “Meritul pentru Invatamant” in grad de Cavaler profesorului Isidor Iancu; Ordinul “Meritul Sanitar” in grad de Cavaler doctorului Paul-Sandu Costin; Ordinul “Meritul Sportiv”, Clasa a III-a lui David Iosef si Ordinul “Virtutea Militara” in grad de Cavaler, cu insemn pentru civili, lui Iancu Segal David.<\/p>\n

“Pentru a cinsti memoria victimelor si in semn de profund respect pentru supravietuitorii Holocaustului, membri ai comunitatii roma”, presedintele Traian Basescu a conferit Crucea Nationala “Serviciul Credincios” clasa a III-a: lui Justinian Badea, Marchidan Berescu, Mihai Bratu, Mariei Dumitru, Ion Hangalet, Ion Iancu, Mihai Iorga, Melaniei Marian, lui Marin Porogeanu, Alexandrinei Radu, lui Ion Stoica si Paulinei Vasile.<\/p>\n

In incheiere, seful statului a subliniat faptul ca ceremonia are caracter comemorativ, multumindu-le celor prezenti “pentru ca pot ierta”.<\/p>\n


\n<\/p>\n

COMMENT<\/p>\n

\n1. Herta Muller, nu apartine Germaniei si nici Romaniei, a devenit cetatean al tarii numita Clubul marilor creatori ai cunoasterii.
\n2. creatorul si fabricantul tunurilor, ardeleanul Orban Valahul, nefiind finantat de cavalerii crestinatatii a produs pe banda rulanta tunuri pentru cucerirea Bizantului si apoi tarii sale de bastina.
\n3. Hanri Coanda a furnizat Angliei inventii pentru construirea avionelor care au contribuit, in cursul celui de al doilea razboi mondial, la bombardarea tarii sale.
\n4. romanul Nikola Tesla, parintele curentului alternativ, wireles, roboticii si a altor unelte de lucru devenite uzuale in debutul societatii bazate pe cunoastere a favorizat dezvoltarea USA.
\n5. Generalul George Pomut, unul dintre parintii USA, declarat astfel oficial, a contribuit la extenderea teritoriului patriei adoptive cu circa un sfert.
\n6. exemplele pot continua cu Brancusi, Enescu, Palade.
\n7. creatorul nu apartine, in sens ingust poporului sau, el apartine creierului umanitatii, omului in general si se dedica, oriunde ar fi, idealului universal de scurtare a asteptarii alocata intampinarii semenilor de pe alte areale ale universului.
\n8. Herta Muller ar fi cucerit marele premiu neplecand din Timisoara sau mutandu-se in orice alta tara. Herta a refacut drumul stramosilor sai care, candva, pentru conditii mai bune de existenta au emigrat in Romania. Herta tot pentru conditii mai bune a reemigrat in Germania.
\n9. Sa fi crescut in partea comunista a Germaniei ar fi prezentata efectele laboratului comunist standardizat de Marx si Engles. Nascandu-se si traind in Romania, in partea mai putin oprimata a tarii, a descris efectele aplicatiei marilor teoriticieni germani instrumentate, prin via ruseasca,de dictatori romani.
\n10. Practic Herta Muller descrie, in opera sa spiritul doctrinar al comunismului marxist implantat si in Romania de sovietici. Transferul sau de pe terenul aplicatiei teoriei de factura marxista in locatia elaborarii acesteia prin sinea sa constituie o drama similara cu intoarcerea unui cetatean japonez de etnie americana, locuitor al Hirosimei, in USA.
\n11.s-a instapanit pacea, de 2 decenii tarile exmarxiste pot gandi, oarecum libere, desi oamenii inca se autocenzureaza.
\n12. in cadrul adevaratei libertati europene drumul model Herta Muller, model cetateanului japonez de etnie americana, care se intorc in patriile de origine a parintilor in care au trait elaboratorii sistemelor de distrugere a elitei, creatorilor de componente de capital intelectual nu vor mai fi posibile.
\n13.asteptam de la autoarea marelui premiu o opera in care sa prezinte efectele mediului in care producatorii de constrangeri a evolutiei umanitatii au uzinficat cele mai antiumane sisteme.
\n14. a venit timpul sa cercetam nazismul si marxismul, ambele bine teoritizate si standardizate cu rigore in Germania, patria istorica a stramasilor laureatei pentru literatura si prin dreapta judecata sa vedem ce tip de opresiune a fost mai violent si mai inuman.
\n15. Herta, si sute de milioane de oameni au trait zi de zi in lagarul comunist, denumit astfel de concretizatori. In redarea maiestrita a crampeilor de laborator se regasesc cobaii marxismului. Lucrarile Hertei nu apartin numai literaturii ci si istoriei, sociologiei, psihologiei si filosofiei.
\n16. A nu se intelege ca opinia este indreptata impotriva euroconcetatenilor germani dimpotriva Germania este una dintre cele mai democrate tari de pe planeta care a permis coexistenta sistemelor opuse. Faptul ca la un moment dat, in decursul istoriei s-au exircita extremele dovedeste ca sunt necesare, in debutul erei cunoasterii si inovarii, noi institutii de gestionare a elementelor de capital intelectual in folosul intensificarii dezvoltarii umanismului si confortului economic.<\/p>\n

\n

http:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2017\/06\/mafia-si-camora.html<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MIHAI\u00a0 EMINESCU ,,Daca in timpul cand ni se promitea domnia virtutii, cineva ar fi prezis ceea ce are sa se [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-30503","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30503"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30507,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30503\/revisions\/30507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}