{"id":30514,"date":"2017-06-11T18:31:24","date_gmt":"2017-06-11T18:31:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30514"},"modified":"2017-06-15T18:25:47","modified_gmt":"2017-06-15T18:25:47","slug":"prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-recurs-la-adevar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/11\/prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-recurs-la-adevar\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Recurs la Adev\u0103r"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Atitudine fa\u0163\u0103 de articolul d-lui col. (r) dr. Tiberiu T\u0103nase <\/strong>– Mi\u015fcarea legionar\u0103 vs Antonescu – \u00een unele lucr\u0103ri ale istoricilor str\u0103ini \u015fi rom\u00e2ni –<\/em> publicat \u00een prodigioasa Revist\u0103 ARTEMIS<\/em><\/strong> condus\u0103 de Maestrul \u00a0Ion M\u0103ld\u0103r\u0103scu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLegea istoriei este c\u0103 \u0163\u0103rile mari \u015fi puternice fac politica extern\u0103 \u015fi c\u0103 \u0163\u0103rile mici \u015fi amenin\u0163ate trebuie s\u0103 fac\u0103 politica intern\u0103 cerut\u0103 de nevoile de adaptare a politicii externe.\u201d <\/em>(Dr. \u015eerban Milcoveanu)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMi\u015fcarea Legionar\u0103 se impune istorice\u015fte ca cel mai: original, interesant \u015fi instructiv fenomen politic al Istoriei Neamului Rom\u00e2nesc.\u201d<\/strong><\/em> (Victor Isac)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenainte de toate,se cuvine cred,un punct de vedere, legat de cercet\u0103torii diferitelor momente istorice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Problematica evenimentelor interne\/ externe ale unei epoci \u0163ine, \u00een primul r\u00e2nd, de situa\u0163ia socio-profesional\u0103, institu\u0163ional\u0103 a unor cercet\u0103tori fa\u0163\u0103 de puterea politic\u0103 pe care, nu o slujesc, ci o slug\u0103rnicesc cu devotament.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se studiaz\u0103 sau se cerceteaz\u0103 evenimentele istorice din punct de vedere al Serviciilor Secrete, al Securit\u0103\u0163ii, al Propagandei politice, al Propagandei jurnalistice, al Secretului de stat, <\/em>al Departamentului Dezinform\u0103rii, al Poli\u0163iei politice, al abuzurilor procurorilor zelo\u015fi, al ideologiilor politice, al Serviciilor de Informa\u0163ii, Spionaj \u015fi Contraspionaj str\u0103ine, al Masoneriei, al Ocultei interne\/ externe, al Interna\u0163ionalei, al Mi\u015fc\u0103rii ecumenice etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Serviciile de orice fel, Securitatea \u00een general, este fondat\u0103 pe o structur\u0103 atee, anarhist- nihilist\u0103, gen Machiavelli ori bol\u015fevizat\u0103 prin \u015fcoala pedagogic-sionist\u0103, a celebrul evreu-rus Anton Semionovici Makarenko.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ca atare s\u0103 lu\u0103m aminte!!!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercetarea dup\u0103 chipul individului autonom este adesea doar aflarea \u00een treab\u0103, \u00een interes personal, \u00een interes de serviciu, din obliga\u0163ie, din obedien\u0163\u0103, din zel, din invidie, din ur\u0103, din m\u00e2ndrie, din necunoa\u015ftere, din nepricepere, din rea voin\u0163\u0103, din teama de a nu fi pe placul superiorilor care pot fi inferiori profesional, moral, social, uman, spiritual, dar dicteaz\u0103, din nep\u0103strarea m\u0103surii pentru m\u0103sur\u0103, din necuviin\u0163\u0103, din tendin\u0163a de a fi remarcat de superiorii-inferiori, de spaima agenturilor, de frica dosarului curat<\/em> lucrat<\/em>, de sferele diplomatice, de ambi\u0163ia parvenirii, de mascarea dezordinii morale din sine, de…, de… etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Evident c\u0103 sunt lucr\u0103ri \u015fi autori autoriza\u0163i <\/em>\u00een toate aceste re\u0163ele obediente puterii politice, puterii economice, puterii oculte, francmasonice !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tot la fel de evident este faptul c\u0103 ucenicii <\/em>se str\u0103duiesc pentru beneficii diverse: grad, decora\u0163ii, medalii, titlu, doctorat, catedr\u0103, carier\u0103, diploma\u0163ie, remunera\u0163ie, loje \u015f.a., s\u0103 corespund\u0103 \u00eentru totul sau aproape Mae\u015ftrilor, Venerabililor…<\/em><\/p>\n

\u00a0 Personal, cunosc\u00e2ndu-l pe domnul colonel dr. Tiberiu T\u0103nase de mult timp, \u0219tiu c\u0103 nu este vorba de nici una dintre situa\u021biile de mai sus…<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em>Adesea ins\u0103 se consider\u0103 c\u0103 <\/em>nu exist\u0103 o abordare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00a0<\/em>dec\u00e2t dac\u0103 este de tip materialist-dialectic \u0219i<\/em> nu exist\u0103 o abordare obiectiv\u0103 \u00a0dec\u00e2t <\/em>dac\u0103 se bazeaz\u0103 doar pe materialele (documentele) prelucrate \u015fi preg\u0103tite minu\u0163ios din vreme, de slugarnicii Institutelor Inform\u0103rii-Dezinform\u0103rii-Mistific\u0103rii-Diversiunii-Manipul\u0103rii !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul fiind divin, nu se subordoneaz\u0103 niciodat\u0103 \u015etiin\u0163ei,<\/em> fiindc\u0103 Adev\u0103rul este Unul Singur-Dumnezeu, pe c\u00e2nd \u015ftiin\u0163a <\/em>e o multitudine, un amalgam de porniri spre Adev\u0103r sau nu \u015fi \u0163ine de metoda de lucru a oric\u0103rui muritor cu preten\u0163ie sau f\u0103r\u0103 preten\u0163ie…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercetarea \u00een Istorie este o art\u0103, un crez, o chemare, o voca\u0163ie, o misiune, chiar o m\u0103rturisire de credin\u0163\u0103, de Adev\u0103r, de Libertate, de Iubire, de Frumos, de Dreptate…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cercetarea \u00een Istorie nu \u0163ine doar de institu\u0163ionalizare, de forma\u0163ie profesional\u0103 \u0219i nu este la \u00eendem\u00e2na oricui sau a unui oarecare ce se vrea a fi cineva…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Istoria, fie a \u00eenvin\u015filor fie a \u00eenving\u0103torilor, trebuie s\u0103 urmeze doar calea Adev\u0103rului adev\u0103rat, precum Teologia Ortodox\u0103 a lui Iisus Hristos, iar pentru coroborarea realit\u0103\u0163ii faptelor petrecute vis-a-vis de cele men\u0163ionate oficial<\/em> de diver\u015fi ai diverselor servicii ori re\u0163ele diplomatice, se impune stringent ra\u0163iunea<\/span> omului moral cre\u015ftin raportat\u0103 la Adev\u0103rul adev\u0103rat, c\u0103ci altfel devii un cronicar al unor evenimente care nu sunt trecute prin filtrul veridicit\u0103\u0163ii fiindc\u0103 nu exist\u0103 o Istorie critic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, nepartinic\u0103, a evenimentelor socio-politico-economice!<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 ,, Lucr\u0103ri ca cele ale lui Iorga, Xenopol, Giure\u015ftii-cei doi sau trei-O\u0163etea \u015fi al\u0163ii pot ajunge simple lucr\u0103ri de cronicari,valoroase cronici dar doar at\u00e2t… A\u015fa cum a fost caracterizat \u015fi Iorga de istoricul american R.W. Seton-Watson: \u201eoameni care au acceptat versiunea oficial\u0103 a conduc\u0103torilor lor contemporani, f\u0103r\u0103 nici un comentariu.\u201d<\/strong><\/em> (C. W. Forester, Fenomenul Legionar de la Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan la Horia Sima sau Mi\u015fcarea legionar\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n.<\/em> Ed. Studii Istorice Rom\u00e2ne\u015fti, Florida, USA 1999, p. 28)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De pe treapta pe care stai la acea \u00een\u0103l\u0163ime te situezi!<\/p>\n

\u201eSingura for\u0163\u0103 politic\u0103 important\u0103 ce se oferea lui Antonescu erau legionarii\u201d<\/strong><\/em>:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate studiile privitoare la raporturile dintre Antonescu \u015fi Garda de Fier-expresia politic\u0103 a Mi\u015fc\u0103rii Legionare (Mi\u015fcare na\u0163ionalist\u0103 cre\u015ftin-ortodox\u0103, spiritualo-pedagogico-mistic\u0103, n.a.), apar\u0163in\u00e2nd celor men\u0163iona\u0163i \u00een articol sunt autori evrei, arhicunoscu\u0163i pentru ,,simpatia,, <\/em>legionar\u0103, rom\u00e2neasc\u0103, cre\u015ftin-ortodox\u0103, deci cu evaluare tenden\u0163ioas\u0103, mistificatoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Asasinatele de la Jilava au fost opera unor executan\u0163i-scelera\u0163i cu sau f\u0103r\u0103 acordul tacit, direct sau sub\u00een\u0163eles al lui Horia Sima \u015fi apoi acceptate \u015fi tolerate de Conduc\u0103torul statului din motive de el cunoscute \u0219i cert \u015fi de al\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Iorga \u015fi Madgearu sunt victimile ac\u0163iunii intreprinse de K.G.B. cu acordul Ocultei interna\u0163ionale din dou\u0103 motive: pentru a sc\u0103pa de ni\u015fte personalit\u0103\u0163i autoritare, foste complice dictaturii regale-s\u00e2ngeros represiv\u0103, devenite incomode \u015fi pentru a arunca apoi stigmatul pentru mult timp asupra Mi\u015fc\u0103rii Legionare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Criza intern\u0103 a unui Stat condus de un dictator are dou\u0103 surse: intern\u0103 apar\u0163in\u00e2nd dictatorului \u015fi oligarhiei sale \u015fi extern\u0103, familiar\u0103 Ocultei care gireaz\u0103 dictatorul, oligarhia sa precum \u015fi criza intern\u0103;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A fi de acord cu elucrubra\u0163iile \u015fi mistific\u0103rile unor autori str\u0103ini chiar cu preten\u0163ie \u00eenseamn\u0103 a te situa \u00een aceea\u015fi tab\u0103r\u0103 cu vicleanul, iar nicidecum \u00een slujba Adev\u0103rului care te face liber s\u0103 cau\u0163i realitatea apropiat\u0103 adev\u0103rului istoric.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen urma genocidului carlist, a crimei organizate de statul monarhic, dup\u0103 uciderea celor\u00a0 peste 250 <\/strong>de personalit\u0103\u0163i na\u0163ionalist-cre\u015ftine titrate, de c\u0103tre monstruoasa coali\u0163ie obedient\u0103 odiosului C\u0103l\u0103u-Carol al II-lea, Mi\u015fcarea Legionar\u0103 n-a fost redus\u0103 la o mi\u015fcare de mase, fiinc\u0103 Legiunea \u00een sine a fost o \u015ecoal\u0103 Elitist\u0103 a Spiritului Pedagogic Ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Guvernul condus de mare\u0219alul \u00a0Ion Antonescu avea pu\u0163ini mini\u015ftrii legionari, cei drept de mare noble\u0163e: ministerul de interne-prin\u0163ul Alexandru Cantacuzino; ministerul de externe-prin\u0163ul Mihail Sturdza, filosofi, sociologi, poe\u0163i, teologi, preo\u0163i, generali, ofi\u0163eri superiori etc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00cenaintea lui Antonescu, regele uciga\u015f Carol al II-lea \u00eei oferise lui Horia Sima mult mai multe portofolii ministeriale dec\u00e2t Conduc\u0103torul Statului Na\u0163ional Legionar;<\/p>\n

\u00a0\u00a0 …imposibilitatea de a da via\u0163\u0103 propriilor promisiuni.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen ciuda tuturor piedicilor, opreli\u015ftilor, subordon\u0103rilor, boicot\u0103rilor, \u00eent\u00e2rzierilor, birocra\u0163iilor \u015fi a altor greut\u0103\u0163i, minoritatea legionar\u0103 ministerial\u0103 a stabilit un record \u00een cele 4 luni \u015fi trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de acceptare la guvernare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 …echipele legionare ale mor\u0163ii <\/em>…<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acuza\u0163ie, prejudecat\u0103 \u015fi mistificare… \u201eEchipa mor\u0163ii\u201d<\/em> este expresia misticii martirice, n\u0103scut\u0103 voluntar dup\u0103 martiriul bravilor eroi din Spania: Mo\u0163a-Marin. (Michele Rallo, Rom\u00e2nia \u00een perioada revolu\u0163iilor na\u0163ionale din Europa: 1919-1945.<\/em> Ed. SeMpre, Bucure\u015fti-1993, p. 34);<\/p>\n

\u00a0\u00a0 …Garda incapabil\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi de conducerea guvernului \u015fi economiei rom\u00e2ne\u015fti.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Garda n-a condus \u015fi n-a controlat guvernul fiindc\u0103 acesta apar\u0163inea \u00een majoritate Generalului Antonescu, iar Sima avea cu totul alte vederi m\u00e2r\u015fave. Lucrurile au fost clare din start: Antonescu \u015fi Horia Sima au fost doi dictatori inteligen\u0163i, remarcabili, unul neiert\u0103tor, cel\u0103lat feroce \u015fi par\u015fiv, merg\u00e2nd \u00eempreun\u0103 pentru a-\u015fi atinge scopul, dar \u015fi pentru a se debarasa unul de altul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nici unul nu a fost ales. Am\u00e2ndoi s-au impus autoaleg\u00e2ndu-se. Unul pe merit, cel\u0103lat, Sima prin la\u015fitate, prin tr\u0103dare, prin mojicie, prin fariseism, prin fr\u00e2ntur\u0103 de Iuda. Unul era Conduc\u0103torul, cel\u0103lalt Impostorul. Unul era dictator pentru \u0163ar\u0103, ceea ce nu-i deloc r\u0103u, cel\u0103lat, Sima era doar pentru sine, pentru ur\u00e2\u0163enia \u015fi ura lui visceral\u0103 pe care o \u00eempr\u0103\u015ftia \u00een jurui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cum de l-au urmat at\u00e2tea caractere nobile e un mister.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Primul a fost loial, cel\u0103lat, Sima a fost de la \u00eenceput tr\u0103d\u0103tor, \u00een serviciul s\u0103u, al lui Moruzov \u015fi al altor clici \u015fi re\u0163ele.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Horia Sima n-a fost niciodat\u0103 legionar. El a fost doar intrus, tr\u0103d\u0103tor, uzurpator, uciga\u015f, ambi\u0163ios, viclean, gelos, perfid, complice r\u0103ilor neamului.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Dac\u0103 n-ar fi existat \u00een r\u00e2ndul legionarilor acele caractere alese, formate, acele inimi doldora de d\u0103ruire, acea educa\u0163ie spartan\u0103\/ cazon\u0103 imprimat\u0103 de C\u0103pitan, bunul sim\u0163, spiritul de jertf\u0103, morala cu iz ascetic, nimeni nu l-ar fi urmat pe prichindelul Sima devenind dictator-uciga\u015f.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Cum a supravie\u0163uit Horia Sima 93 de ani, fa\u0163\u0103 de Mi\u015fcarea creat\u0103 de Codreanu?!?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00cei mul\u0163umesc colonelului c\u0103 mi-a ridicat mingea la fileul istoric !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Corneliu Zelea Codreanu \u015fi Mi\u015fcarea creat\u0103 de el providen\u0163ial a fost sufletul na\u0163iei noastre \u015fi inima lui Hristos, pe c\u00e2nd Garda de Fier, parte a ei deturnat\u0103 de la sensul ei de uzurpatorul Sima s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een desuetudinea coordonat\u0103 de tr\u0103d\u0103tor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u015ei atunci este ra\u0163ional\u0103, logic\u0103, onest\u0103, na\u0163ionalist-rom\u00e2nesc\u0103\u00a0 dorin\u0163a generalului Antonescu de a ajunge Conduc\u0103torul Mi\u015fc\u0103rii Legionare, \u015ftiind ce hram poart\u0103 Sima, intrusul \u015fi ce poten\u0163\u0103 pedagogic-cre\u015ftin-jertfelnic\u0103 mai avea Legiunea care tr\u0103ia prin spiritul C\u0103pitanului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pot garanta la modul absolut c\u0103 to\u0163i eroii sau martirii legionari sau sacrificat \u00een numele lui Hristos, al Neamului \u015fi al C\u0103pitanului, dar nici unul ca fidel al lui Sima, nici m\u0103car complicii de care s-a folosit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Citez din declara\u0163ia tat\u0103lui C\u0103pitanului, Ion Zelea Codreanu<\/strong>, profesor, maior, erou \u015fi martir, care dorea s\u0103 colaboreze direct cu Antonescu prin Legiune, dar tr\u0103d\u0103torul de Sima a aflat \u015fi l-a sechestrat pentru siguran\u0163a sa, circa o lun\u0103 de zile, ca s\u0103-\u015fi pun\u0103 planul de Iuda <\/em>\u00een aplicare:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe la constatarea treptat\u0103, c\u0103 acel Sima \u00eendep\u0103rteaz\u0103 Legiunea \u015fi \u00eentreaga Mi\u015fcare de la calea moral\u0103 \u015fi sf\u00e2nt\u0103 a C\u0103pitanului \u015fi c\u0103 prin abuzul administrativ al for\u0163ei lui de vicepre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftrii, o \u00eempinge \u00een direc\u0163ia diametral opus\u0103 m\u0103re\u0163ei \u0163inte a Legiunii, apoi la aflarea treptat\u0103 a uluitoarelor \u015ftiri, c\u0103 el de mult se afl\u0103 \u00een str\u00e2nse leg\u0103turi cu Moruzov, omul Lupeasc\u0103i \u015fi al tuturor prigonitorilor no\u015ftri… \u015ei-a asumat rolul de conduc\u0103tor, \u00een care pseudo-calitate, min\u0163ind c\u0103 lucreaz\u0103 dup\u0103 indica\u0163iile C\u0103pitanului, a pus la cale diferite atentate \u00een mai multe p\u0103r\u0163i… Se vede c\u0103 atentatele \u015fi tulbur\u0103rile or\u00e2nduite de Sima trebuiau s\u0103 serveasc\u0103 ca pretext acelora care puseser\u0103 la cale asasinarea C\u0103pitanului \u015fi a at\u00e2tor frunta\u015fi legionari, floarea neamului. Se vede limpede c\u0103 numai inspirarea lui Moruzov putea s\u0103-l determine pe Sima s\u0103 lucreze din r\u0103sputeri la omor\u00e2rea C\u0103pitanului, st\u00e2rnindu-i pofta de a conduce Legiunea… <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Asasinatele de la Jilava? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La aceasta r\u0103spund c\u0103 toate au fost poruncite \u015fi s\u0103v\u00e2r\u015fite numai spre a se astupa gura lui Moruzov, care l-ar fi dat de gol pe Sima despre leg\u0103turile intime, pe care le-au avut am\u00e2ndoi \u00een or\u00e2nduirea atentatelor, care trebuiau s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 asasinarea C\u0103pitanului.\u201d\u00a0 <\/em>(\u201eProcesul asasinatelor de la Jilava\u201d, <\/em><\/strong>Bucure\u015fti, 1941.<\/em>)<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00centre dictatori nu exist\u0103 compatibilitate, camaraderie mai ales dac\u0103 unul este net superior celuilalt chiar dac\u0103 interesele coincid la \u00eenceput, fiinc\u0103 dictatura bun\u0103 na\u015fte interese majore.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Exist\u0103 doar diploma\u0163ie, tatonare, a\u015fteptare \u015fi lovitura de gra\u0163ie…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Se \u015ftie de altfel c\u0103 marile culturi, civiliza\u0163ii s-au n\u0103scut doar \u00een vremea marilor dictaturi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mi\u015fcarea Legionar\u0103 n-a colaborat cu Antonescu, ci doar liderul G\u0103rzii de Fier-autoales care s-a manifestat politic, ideologic, meschin, m\u00e2r\u015fav \u015fi represiv.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Nu a existat o Rebeliune legionar\u0103 din dou\u0103 motive: fiindc\u0103 Statul Na\u0163ional Legionar Rom\u00e2n a luat fiin\u0163\u0103 gra\u0163ie revolu\u0163iei \u015fi jertfelor legionare \u0219i rebeliunea <\/em>nu a fost sus\u0163inut\u0103 de comandamente armate legionare de atac, de rezisten\u0163\u0103 sau de ripost\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 A existat \u00een schimb Lovitura de Stat a lui Sima, impostorul G\u0103rzi de Fier, a unei p\u0103r\u0163i a G\u0103rzii, \u00eempotriva Mi\u015fc\u0103rii Legionare, a celor c\u00e2\u0163iva mini\u015ftrii, secretari de stat din guvernul s\u0103u \u015fi asupra celor din administra\u0163ia public\u0103, care proveneau din mistica codrenist\u0103;<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Hitler \u015fi camarila sa nu a jucat niciodat\u0103 cinstit fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia, dovad\u0103 Dictatul \u015fi nu numai. Dac\u0103 ar fi c\u00e2\u015ftigat r\u0103zboiul, sursa vine din anturajul s\u0103u, noi am fi sc\u0103pat de sovietici, dar am fi ajuns o colonie german\u0103. Furerhul folosea politica amenin\u0163\u0103rii reciproce: pe Antonescu \u00eel speria cu fantoma lui Sima, iar pe fariseul Sima cu Antonescu, pentru a-\u015fi \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103 propriile interese, dar \u015fi despotismul lui de mare dictator arian expansionist.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Studiile fundamentale cu preten\u0163ie de sintez\u0103 a Istoriei Rom\u00e2niei,<\/em> privind Istoria Mi\u015fc\u0103rii Legionare \u015fi a fenomenului legionar au fost girate de Academia din Rom\u00e2nia, \u00een propor\u0163ie cov\u00e2r\u015fitoare de nerom\u00e2ni \u015fi necre\u015ftini r\u0103u inten\u0163iona\u0163i, slujba\u015fi grei ai antirom\u00e2nismului, ele fiind \u00een propor\u021bie cov\u00e2r\u0219itoare neadev\u0103rate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O \u00eencercare chibzuit\u0103 de a analiza doctrina Mi\u015fc\u0103rii Legionare, respectiv fenomenul legionar, dincolo de pr\u0103v\u0103lirile \u015fi pecetluirile cu toate \u00eenvinuirile \u015fi tot r\u0103ul oferit din partea monarhiei, a partidelor politice, a dictaturii militare, a proletariatului comunist,\u00a0 a reu\u015fit Henry L. Roberts<\/strong>: \u201eScriitori rom\u00e2ni de credin\u0163e politice variate au c\u0103utat, u\u015for de \u00een\u0163eles,-s\u0103 dovedeasc\u0103, c\u0103 Mi\u015fcarea este o unealt\u0103 a Germanilor, sau a unor intrigan\u0163i \u015fefi de poli\u0163ie sau politicieni, sau a unei clase-\u015fi c\u0103 ea nu ar reprezenta poporul rom\u00e2n. Recunosc\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nii nu sunt nici fasci\u015fti sau bestii, cu toate astea Garda de Fier nu poate fi simplu anulat\u0103 din istorie ca pe un fenomen superficial. \u00cen felul ei, ea a fost r\u0103scump\u0103rarea a tuturor falselor constitu\u0163ionalisme \u015fi pseudo-democra\u0163ii care s-au perindat \u00een decursul istoriei recente a Rom\u00e2nilor.\u201d <\/em>(Romanian, Political Problems of an Agrarian State, New Haven, 1951)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Al\u0103turi de Roberts, tot \u00eentr-o manifestare de cercetare, de cunoa\u015ftere vine \u015fi C.W. Forester<\/strong>: \u201eEvaluarea Mi\u015fc\u0103rii Legionare este limitat\u0103 sau la perioada scurt\u0103 \u00een care a fost acceptat\u0103 \u00eentr-o pozi\u0163ie minor\u0103 \u00een primul guvern Antonescu, c\u00e2nd el a v\u00e2ndut \u0163ara lui Hitler, sau la ni\u015fte manifest\u0103ri ale unor oameni care de\u015fi pretindeau a fi \u00een Mi\u015fcarea Legionar\u0103, nu s-au transformat suficient pentru a practica o autentic\u0103 stare de spirit legionar\u0103. Fenomenul legionar nu poate fi considerat \u015fi evaluat \u00een cadrul acestor limit\u0103ri. El face parte din istoria poporului rom\u00e2n \u015fi aprecierea lui trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een cadrul unei analize a istoriei poporului rom\u00e2n.\u201d<\/em>(Fenomenul Legionar de la Horia, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan la Horia Sima sau Mi\u015fcarea legionar\u0103 \u00een istoria poporului rom\u00e2n.<\/em> Ed. Studii Istorice Rom\u00e2ne\u015fti, Florida, USA 1999, p. 28). Pagina 4.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 … Unii legionari r\u0103ma\u015fi liberi, dup\u0103 ianuarie 1941, vor intra, din toamna anului 1944, \u00een Partidul Comunist… Legionarii d\u0103deau astfel consisten\u0163a unui compromis \u015fi a unor structuri ideologice de ad\u00e2ncime ale Legiunii, care f\u0103ceau posibil\u0103 o apropiere de mistica comunist\u0103.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/strong>Se impune \u00eentrebarea dac\u0103 legionarii reali au r\u0103mas liberi, deoarece se cunoa\u0219te faptul c\u0103 au fost aresta\u021bi \u0219i cei mai \u00eendep\u0103rta\u021bi simpatizan\u021bi ai familiilor legionarilor?<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre 23-24 Ianuarie 1941-23 August 1944, legionarii de\u0163ineau suprema\u0163ia \u00een \u00eenchisorile politice din Regatul Rom\u00e2n, \u00een Batalioanele mor\u0163ii <\/em>de la S\u0103rata, pe frontul din R\u0103s\u0103rit cu posibilitatea supravie\u0163uirii eroismului sau a sacrificiului suprem.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Ce apropiere poate fi \u00eentre mistica na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103-ortodox\u0103: Dumnezeu-Patrie-Popor cu perversitatea atee: f\u0103r\u0103 Dumnezeu, f\u0103r\u0103 Patrie, f\u0103r\u0103 popor?!?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Autoritatea moral-cre\u015ftin-na\u0163ionalist\u0103 a Mi\u015fc\u0103rii Legionare care, incorpora viziunea Na\u0163iunii cre\u015ftine dacorom\u00e2ne \u00eentr-un Stat na\u0163ional cre\u015ftin nu se poate substitui nici teoretic m\u0103car unui regim totalitar ateu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchisorile comuniste au fost pline de legionari care ar fi putut pleca \u00een str\u0103in\u0103tate \u00een timp util dar nu au vrut s\u0103 abdice de la responsabilitatea crezului lor. A\u0219a s-a n\u0103scut necesitatea fenomenului reeduc\u0103rii tocmai pentru c\u0103 nu au renun\u021bat la crez nici supu\u0219i torturilor greu de imaginat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mi\u015fcarea Legionar\u0103 a avut ca o \u00cenalt\u0103 \u015ecoal\u0103 formatoare de caractere alese o doctrin\u0103 na\u0163ionalist-cre\u015ftin-ortodox\u0103 sprijinit\u0103 pe mistica Evangheliei lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Richard Wurmbrandt<\/strong>, pastor evreu, misionar \u015fi scriitor: \u201c \u2013\u015etii c\u0103 \u00censemn\u0103ri de la Jilava al lui Codreanu a contribuit la \u00eencre\u015ftinarea mea? Jurnalul con\u0163inea elemente curente, impresii, amintiri, dar mai ales o profund\u0103 cugetare cre\u015ftin\u0103, prilejuit\u0103 de recitirea, \u00een temni\u0163\u0103 a celor patru Evanghelii \u015fi a Epistolelor Sf. Apostol Pavel. (M\u0103rturie Ioan Ianolide, \u00centoarcerea la Hristos, Ed. Christiana, Bucure\u015fti, 2006, p. 161).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Garda de Fier, fiind \u00een fapt expresia sa politic\u0103, a avut o ideologie politic\u0103 \u015fi a ac\u0163ionat nu diferit dec\u00e2t celelate ideologii politice tradi\u0163ionale (a se vedea monstruoasa coali\u0163ie istoric\u0103 sub regimul monarhic).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Frac\u021biunea din Gard\u0103 care a devenit monstruoas\u0103 a fost opera parvenitului Sima.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dac\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem cum a evoluat transformarea marelui o\u0219tean, ce a condus in final la \u00eembr\u0103carea din convingere a c\u0103me\u0219ii verzi, trebuie s\u0103 cunoa\u0219tem \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem de ce acela\u0219i parcurs avuseser\u0103 marea majoritate a elitei intelectuale rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i, s\u0103 ne aplec\u0103m la impresiile consemnate de contemporanii s\u0103i, prieteni sau nu \u00a0:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Nicholas Nagy-Talavera, istoric evreu-american<\/strong>: \u201c\u2026Deodat\u0103 s-a produs o rumoare prin mul\u0163ime. Un b\u0103rbat chipe\u015f, smead, \u00eenalt, \u00eembr\u0103cat \u00eentr-un costum alb, rom\u00e2nesc, a intrat \u00een curte c\u0103l\u0103rind un cal alb. S-a oprit aproape de mine. N-am putut vedea nimic monstros sau r\u0103u \u00een el. Ba chiar dimpotriv\u0103. Z\u00e2mbetul s\u0103u copil\u0103ros, sincer, radia asupra mul\u0163imii celor s\u0103raci \u015fi p\u0103rea s\u0103 fie una cu mul\u0163imea \u015fi totodat\u0103 \u00een mod misterios, departe de ea. Carisma este un cuv\u00e2nt nepotrivit pentru a defini for\u0163a stranie emanat\u0103 de acest om. Poate el apar\u0163inea pur \u015fi simplu p\u0103durilor, mun\u0163ilor, furtunilor de pe culmile Carpa\u0163ilor acoperite cu z\u0103pad\u0103, sau lacurilor \u015fi v\u00e2nturilor. \u015ei astfel st\u0103tea \u00een mijlocul mul\u0163imii \u00een t\u0103cere. T\u0103cerea sa era elocvent\u0103; p\u0103rea mai puternic\u0103 dec\u00e2t noi, mai puternic\u0103 dec\u00e2t ordinul prefectului care i-a interzis s\u0103 vorbeasc\u0103<\/em>.\u201d (Nagy- Talavera, Nicholas, O istorie a fascismului \u00een Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia. Ed. Hasefer, Bucure\u015fti, 1996; ed. orig. 1971, \u00een engl.).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Walter Hagen, istoric evreu-austriac<\/strong>: \u201cCodreanu avea mai mult profilul unui profet religios dec\u00e2t acela al unui \u015fef de partid. Cei care-l urmau \u00eel venerau ca pe un sf\u00e2nt<\/em>\u201d. (Die geheime Front. Nibelungem Verlag, Linz und Wien, 1940).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Andreas Hillgruber, istoric evreu-german<\/strong>: \u201cLegiunea Arhanghelului Mihail, \u00eentemeiat\u0103 \u00een 1927, era crea\u0163ia exclusiv\u0103 a lui Corneliu Zelea Codreanu, un om plin de pasiune politico-religioas\u0103. Antisemitismul Mi\u015fc\u0103rii era de natur\u0103 religioas\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, nu rasist\u0103. Obiectivul lui Codreanu era \u00eenl\u0103turarea pseudo-democra\u0163iei din Rom\u00e2nia \u015fi re\u00eennoirea statului rom\u00e2n printr-o conducere autoritar\u0103, \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 solid \u00een cre\u015ftinismul ortodox. Principiile Mi\u015fc\u0103rii izvorau, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dintr-un profund patriotism authentic<\/em>\u201d. (Andreas Hillgruber, Hitler, Konig Carol und Marschall Antonescu, Ed. Franz Steiner Verlag Gmbh, Wiesbaden, 1954).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zigu Ornea, istoric evreu<\/strong>: \u201cToate aceste elogii (\u015fi celelalte, multe, necitate) despre Codreanu, ce \u00eentre\u0163ineau \u00een jurul lui o atmosfer\u0103 de cult, uimesc \u015fi fascineaz\u0103. Mai ales c\u0103 unele (anume alese) sunt datorate unor oameni de cultur\u0103 notorii, unor str\u0103lucite inteligen\u0163e. Dincolo de fanatismul unui credo de atunci, e dincolo de \u00eendoial\u0103 charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. D\u00e2rzenia, intransigen\u0163a, t\u0103ria convingerilor, integritatea moral\u0103, traiul modest, aproape \u00een s\u0103r\u0103cie, fanatismul credin\u0163ei ortodoxe erau, indiscutabil, calit\u0103\u0163i care se distingeau \u00eentr-o lume sceptic\u0103 \u015fi aranjoare, cu moravuri laxe \u015fi mereu coruptibile. Aceste tr\u0103s\u0103turi morale impresionau, convingeau, trez\u00e2nd admira\u0163ie \u015fi respect. Charisma lui Codreanu era o realitate incontestabil\u0103.\u201d<\/em> (Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreapt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Ed. Funda\u0163ia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, 1995, p.386).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 David \u015eafran, Rabin, dr<\/strong>. :\u201dCa student, auzisem de la legionari lucruri fantastice despre C\u0103pitan. Eram dornic s\u0103-l cunosc personal. Ba am apelat \u015fi la fo\u015ftii mei profesori de la Universitatea bucure\u015ftean\u0103: Mircea Vulc\u0103nescu \u015fi Traian Herseni, ca s\u0103 fiu primit de C\u0103pitan \u2026la Casa Verde\u2026Sub ochii lui de jar, se ascundea o privire vultureasc\u0103. \u00cencredere, ambi\u0163ie, verbaj g\u00e2ndit \u015fi c\u00e2nt\u0103rit ab initio\u2026Codreanu m\u0103 ascult\u0103 cu aten\u0163ie. Apoi, subit, parc\u0103-l v\u0103d cum cade \u00een trans\u0103. Cu o voce puternic\u0103, \u00eel aud cum proclam\u0103 cu patos:<\/em><\/p>\n

-Eu i-am v\u0103zut pe sfin\u0163ii Arhangheli Mihail \u015fi Gavriil. Eu cred \u00een Sf\u00e2nta Cruce. Biserica e pentru mine un simbol sublim, etern. O, Doamne, iart\u0103-mi gre\u015felile!<\/em><\/p>\n

\u00cel vedeam c\u0103 sufer\u0103\u2026<\/em><\/p>\n

-\u00cen ce cred evreii, ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 vremurilor grele prin care trece omenirea?!<\/em><\/p>\n

-Noi credem \u00een adev\u0103r. Politica nu e adev\u0103r, dreptatea e o iluzie, banul e o minciun\u0103. Acestea sunt realit\u0103\u0163i\u2026\u00cen credin\u0163\u0103, toate neamurile sunt egale \u00een drepturi ca \u015fi \u00een datorii. Pentru Domnul nu exist\u0103 un popor mai mic sau mai mare. (Deci, nici \u201cales\u201d, nici antisemitism.)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre credin\u0163\u0103 \u015fi antisemitism este un non sens. Credin\u0163a \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 pe oameni despre fr\u0103\u0163ia universal\u0103. Intrasem la Casa Verde la ora 1 \u015fi 20 (11 Ianuarie 1937). Vorbeam de acum de peste dou\u0103 ceasuri. Eram decis s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n pentru a pleca limpezit. Nu era o discu\u0163ie de cabinet, ci s-au amestecat aici durerile lumii\u2026 Adev\u0103rurile lui \u015fi ale mele ardeau, chinuiau g\u00e2nd \u015fi suflet, cer\u015findu-\u015fi r\u0103spunsuri, argumente, pentru a ne desp\u0103r\u0163i ca prieteni. Venisem la el cu sinceritate. \u00cel v\u0103d cum se ridic\u0103, \u00eemi \u00eentinde m\u00e2na \u015fi-mi spune:<\/em><\/p>\n

-Am avut mare pl\u0103cere de \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103. Nu \u015ftiu dac\u0103 am rezolvat probleme, dar am \u00eenv\u0103\u0163at f\u0103r\u00e2me din taina infinit\u0103 a credin\u0163ei. Eu n-am venit s\u0103 provoc ur\u0103 sau r\u0103bufnire. Sufletul mi-e curat\u2026Nu pe omul superior noi cerc\u0103m s\u0103-l \u015flefuim, ci pe omul-om.<\/em><\/p>\n

Am plecat. Am c\u00e2nt\u0103rit mult ultimul s\u0103u r\u0103spuns. Am v\u0103zut \u00een tr\u0103irea lui un \u00eenceput de logic\u0103.<\/em><\/p>\n

Apoi a venit t\u0103v\u0103lugul. Codreanu a fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, \u00een 1937.<\/em>\u201d ( David \u015eafran, \u201cKarl Marx, antisemit\u201d, Ierusalim, 1979, p. 106-115, cap. Casa Verde).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Francisco Veiga, istoric \u015fi scriitor spaniol<\/strong>: \u201cLa 21 de ani, tr\u0103s\u0103turile esen\u0163iale ale personalit\u0103\u0163ii sale (ale lui CZC) erau deja definite. Aspectul s\u0103u fizic extrem de atr\u0103g\u0103tor era o bun\u0103 scrisoare de recomandare: de statur\u0103 \u00eenalt\u0103, atletic \u015fi cu o figur\u0103 de o rar\u0103 frumuse\u0163e clasic\u0103, str\u0103in\u0103 de timp. Un om tenace, bun organizator, planuri simple, flexibile \u015fi idei clare<\/em>.\u201d (Istoria G\u0103rzii de Fier, (1919-1941), Mistica ultrana\u0163ionalismului, Madrid, 1989, p. 51).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Iuliu Maniu, om politic \u0163\u0103r\u0103nist<\/strong>: \u201cRecunosc c\u0103 Corneliu Zelea Codreanu a fost superior g\u00e2ndirii mele. Eu am \u00eencercat s\u0103 adopt \u00een slujba \u015fi salvarea \u0163\u0103rii, c\u0103i politice; el a ales o cale superioar\u0103 \u015fi anume: a realiza mai \u00eent\u00e2i caractere, educ\u00e2nd un tineret, care pe c\u0103i de \u00een\u0103l\u0163are patriotic\u0103, s\u0103 se d\u0103ruiasc\u0103 total, moral \u015fi spiritual. S\u0103 creeze mai \u00eent\u00e2i o elit\u0103 conduc\u0103toare \u015fi apoi un partid\u201d. (Declara\u0163ie f\u0103cut\u0103 la Snagov, \u00een vara lui 1943).<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Nicolae Paulescu <\/strong>(1869-1931), licen\u0163iat \u00een Medicin\u0103 la Paris, doctor \u00een Medicin\u0103, doctor \u00een \u015etiin\u0163e Naturale, doctor \u00een Chimie Biologic\u0103 \u015fi \u00een Fiziologie General\u0103, prof. univ. la Catedra de Fiziologie-Bucure\u015fti, dup\u0103 ce refuz\u0103 catedra Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 din Fribourg, medic militar, descoperitorul real al Insulinei,\u00a0 savant de talie mondial\u0103:<\/p>\n

\u00a0 \u201eIdeea de <<Dumnezeu>> este o no\u0163iune fundamental\u0103, f\u0103r\u0103 de care \u015ftiin\u0163a cade \u00een absurd.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a este efectul a dou\u0103 cauze imateriale: una, cauza secundar\u0103 sau Sufletul, unic\u0103 pentru fiecare fiin\u0163\u0103 vie\u0163uitoare, alta, cauza primar\u0103 sau Dumnezeu, unic\u0103 pentru totalitatea fiin\u0163elor vie\u0163uitoare.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vin deci s\u0103 aduc \u00een\u0163elepciunii infinite prinosul de adora\u0163ie al \u015ftiin\u0163ei vie\u0163ii.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Savantul Paulescu fost caracterizat de Nichifor Crainic astfel: \u201ePentru Nicolae Paulescu, na\u0163ionalismul e adev\u0103rul natural, iar cre\u015ftinismul e adev\u0103rul supranatural.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Arsenie Boca <\/strong>(1910-1889), licen\u0163iat \u00een Medicin\u0103, Teologie, Academia de Arte, mistic, duhovnic, pictor genial, p\u0103timitor, m\u0103rturisitor, \u00eenainte v\u0103z\u0103tor, martir \u015fi sf\u00e2nt:\u00a0 \u201eDragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare p\u0103c\u0103tos este mai mare dec\u00e2t dragostea celui mai mare sf\u00e2nt fa\u0163\u0103 de Dumnezeu.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eToate darurile \u00eenchise \u00een destinul nostru sunt \u00eengr\u0103dite cu suferin\u0163e, \u015fi numai la at\u00e2tea daruri ajungem, prin c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 putem r\u0103zbi cu bucurie. Numai at\u00e2ta bine putem face, c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 putem ridica de pe el. Numai at\u00e2ta m\u00e2ng\u00e2iere putem aduce \u00eentre oameni, c\u00e2t\u0103 am\u0103r\u0103ciune putem bea \u00een locul celor ce vrem s\u0103-i m\u00e2ng\u00e2iem. At\u00e2ta str\u0103lucire va ar\u0103ta iubirea de Dumnezeu \u015fi de oameni \u00een noi, sau at\u00e2t de puternice vor fi mila \u015fi adev\u0103rul \u00een noi, c\u00e2t\u0103 v\u0103paie de ur\u0103 \u00eenfrunt\u0103m bucuro\u015fi pentru Dumnezeu \u015fi oameni.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Nae Ionescu <\/strong>(1890-1940), dr. prof. univ. fondator al \u015ecolii de Filosofie, martir, afirma c\u0103 trei lucruri esen\u0163iale au schimbat soarta noii Europe:<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eExerci\u0163iile spirituale\u201d ale Sf. Igna\u0163iu; \u201eRegulamentul Prusac\u201d \u015fi \u201eC\u0103rticica \u015eefului de Cuib\u201d a lui Corneliu Zelea Codreanu.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDe la R\u0103stignire, lumea \u015ftie c\u0103 nu durerea sau bucuria ca atare sunt hot\u0103r\u00e2toare pentru suferin\u0163a sau fericirea noastr\u0103; ci atitudinea pe care personalitatea noastr\u0103 spiritual\u0103 o p\u0103streaz\u0103 \u00een fa\u0163a lor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 * Petre \u0162u\u0163ea-Socrate al Rom\u00e2nilor<\/em> <\/strong>(1902-1991), dr. mare g\u00e2nditor cre\u015ftin, m\u0103rturisitor mistic: \u201e…Aici z\u0103cem \u00een n\u0103past\u0103 \u015fi prigoan\u0103 cei mai buni fii ai na\u0163iunii, ai unei mari \u015fi nobile na\u0163iuni. Ni s-a f\u0103cut onoarea s\u0103 fim ale\u015fi ca reprezentan\u0163i ai ei. Cum s\u0103 nu primim aceast\u0103 onoare, onoarea de a suferi pentru neam?\u201d\u00a0 \u201ePoporul Rom\u00e2n e una din minunile lui Dumnezeu \u00een mar\u015ful Lui pe p\u0103m\u00e2nt.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>\u00a0* Dumitru St\u0103niloae<\/strong> (1903-1993), preot, prof. univ. dr. \u00een Teologie cu studii de specializare la Athena, Berlin, Munchen, rector al Academiei Teologice-Sibiu, mb. al Academiei Rom\u00e2ne, unul dintre cei mai mari dogmati\u015fti ai lumii, P\u0103rintele doctor honoris causa al Univ. Bucure\u015fti<\/em>: \u201eAzi na\u0163ionalismul pleac\u0103 de la convingerea, dovedit\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific, despre caracterul specific al fiec\u0103rui neam \u015fi din credin\u0163a \u00eentr-o misiune spiritual\u0103 proprie a neamului t\u0103u. Na\u0163ionalismul de azi vorbe\u015fte de Dumnezeu, ca ziditor al neamului din care faci parte \u015fi ca ajut\u0103tor \u00een dezvoltarea tipului de spiritualitate cu care l-a \u00eenzestrat.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Gheorghe Buzatu <\/strong>,dr. prof. univ. prodigios cercet\u0103ror istoric, om politic na\u0163ionalist, <\/strong>mb. al Academiei Oamenilor de \u015etiin\u0163\u0103, fondatorul curentului antonestician \u00een studiul istoriei moderne rom\u00e2ne\u0219ti, : \u201eNu trebuie s\u0103 ne obsedeze permanent \u201epericolul\u201d <\/strong>rena\u015fterii Mi\u015fc\u0103rii Legionare pentru a fi demobiliza\u0163i s\u0103-i p\u0103trundem misterele, de vreme ce, cu to\u0163ii, suntem de acord c\u0103 at\u00e2t Corneliu Zelea Codreanu, c\u00e2t \u015fi mi\u015fcarea fondat\u0103 \u015fi amplificat\u0103 de el reprezint\u0103, net\u0103g\u0103duit, un capitol deja scris\/ deja \u201ejucat\u201d<\/strong> al istoriei contemporane a Rom\u00e2niei. Tot aidoma, nici supra\u00eenc\u0103rcarea caracterului antisemit al Mi\u015fc\u0103rii Legionare, specific nu numai ei, nu poate obnubila descoperirea adev\u0103rului.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Duiliu T. Sfin\u0163escu <\/strong>(1910-2007), dr. ing. savant, mb. fondator \u015fi secretar la Convention Europeenne de la Construction Metallique, <\/em>mb. fondator \u015fi primul pre\u015fedinte la Council on Tall Buildings and Urban Habitat-<\/em>UNESCO, Dr. Honoris Causa-Universitatea Aachen, vorbitor a 7 limbi, conferen\u0163iind \u00een 140 de ora\u015fe, colaborator al Academiei Americane de \u015etiin\u0163e: \u201eC\u0103pitanul avea darul de a se exprima \u00een mod etraordinar de simplu \u015fi precis, ceea ce \u00eel f\u0103cea s\u0103 poat\u0103 adresa acelea\u015fi cuvinte oricui, de la marii savan\u0163i sau profesori, p\u00e2n\u0103 la cel mai umil plugar sau muncitor. Rostirea lui avea astfel o valoare independent\u0103 de gradul de cultur\u0103 \u015fi de cuno\u015ftin\u0163e al celui c\u0103ruia se adresa. Latura profund uman\u0103 a fiin\u0163ei lui era izvor nesecat de apropiere sufleteasc\u0103, de dragoste \u015fi devotament al celor din jurul lui. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pre\u0163uia nespus de mult cur\u0103\u0163enia sufleteasc\u0103, cinstea, corectitudinea, capacitatea de dragoste pentru oameni \u015fi pentru \u0163ar\u0103, \u00eensu\u015firi pe care le-a pus ca fundament \u00een educa\u0163ia Fr\u0103\u0163iilor de Cruce.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Vladimir Dumitrescu<\/strong> (1902-1991), Comandant ML, dr. \u00een Filosofie \u015fi Litere, membru al \u015ecolii rom\u00e2ne de la Roma, cercet\u0103tor \u015fi \u015fef de sec\u0163ie la Institutul de Arheologie al Academiei Rom\u00e2ne, fondator al arheologiei moderne rom\u00e2ne, director al muzeului Na\u0163ional de Antichit\u0103\u0163i, editor al publica\u0163iei de arheologie Dacia, <\/em>premiul de Stat Vasile P\u00e2rvan <\/em>al Academiei Rom\u00e2ne pentru monografia sitului neolitic-H\u0103b\u0103\u015fe\u015fti<\/em>, decorat cu Steaua Rom\u00e2niei, <\/em>ministru-secretar de stat la Culte, lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103, de\u0163inut politic: \u201eTudor Vladimirescu a fost ciop\u00e2r\u0163it de ciocoii fanario\u0163i, dar Rom\u00e2nia modern\u0103 s-a n\u0103scut din sacrificiul lui; Cuza-Vod\u0103 a fost alungat de liberali, dar el va r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic simbolul unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale; Corneliu Codreanu \u015fi Mi\u015fcarea Legionar\u0103 au fost cruifica\u0163i, dar rena\u015fterea viitoare a neamului rom\u00e2nesc \u015fi a unei Rom\u00e2nii a Rom\u00e2nilor va avea ca piatr\u0103 de temelie credin\u0163a legionar\u0103 \u015fi ca ciment de unitate sufleteasc\u0103 \u00een\u0103l\u0163\u0103toarea lor jertf\u0103.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 * Iustin P\u00e2rvu <\/strong>(1919-2013), despre care Dan Puric a spus: \u201eP\u0103rintele Iustin P\u00e2rvu e grupa sangvin\u0103 nep\u0103tat\u0103 a neamului nostru.\u201d<\/em> Licen\u0163iat \u00een Teologie, monah, de\u0163inut politic, unul dintre marii Duhovnici ai Ortodoxiei, mare ctitor de l\u0103ca\u015furi de cult, m\u0103rturisitor, mare ctitor de carte: \u201eAiudul… este temni\u0163a spiritualit\u0103\u0163ii tineretului nostru; acolo este zugr\u0103vit\u0103 toat\u0103 via\u0163a \u015fi nevoin\u0163a acestor suflete jertfelnice… Mi\u015fcarea aceasta a tineretului de atunci, \u00een mare parte legionar, a \u015focat \u00eentreaga lume, prin curajul \u015fi jertfelnicia lor, dar mai ales prin puterea unit\u0103\u0163ii lor.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 *Virgil Maxim<\/strong> (1922-1997), Comandant ML, elev eminent, con\u015ftiin\u0163\u0103 religioas\u0103, spirit mistic, memorialist-m\u0103rturisitor, de\u0163inut politic, poet, despre care marele Duhovnic Arhimandritul Arsenie Papacioc a spus: \u201eVirgil Maxim intuia perfect starea de lucru, pe care o analiza \u015fi o prezenta cu toate virgulele, cu tot \u00een\u0163elesul ei.\u201d<\/em>: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u201eMi\u015fcarea Legionar\u0103 s-a \u00eenfiin\u0163at la plinirea vremii prin purtarea de grij\u0103 divin\u0103, \u015fi unda care se propag\u0103 \u00een oceanul sufletesc al neamului este suficient\u0103; ea atinge nev\u0103zut toate con\u015ftiin\u0163ele curate \u015fi ridic\u0103 din ad\u00e2ncurile fiin\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti toate puterile, pentru a le \u00een\u0103l\u0163a la cele mai frumoase stadii de str\u0103lucire \u015fi d\u0103ruire eroic\u0103. Ea este duhul neamului<\/strong>.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 * Mircea Eliade<\/strong>, Comandant ML, dr., savant al Istoriei Religiilor: \u201eCred \u00een destinul neamului nostru; cred \u00een revolu\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a omului nou, cred \u00een libertate, \u00een personalitate \u015fi \u00een dragoste. De aceea cred \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare, \u00eentr-o Rom\u00e2nie m\u00e2ndr\u0103 \u015fi puternic\u0103, \u00eentr-un stil nou de via\u0163\u0103, care va transforma \u00een valori spirituale de universal\u0103 circula\u0163ie bog\u0103\u0163iile sufletului rom\u00e2nesc.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

* \u015eerban Milcoveanu<\/strong> (\u00a0\u00a0 ), Comandant ML, <\/strong>dr. \u00een med. Pre\u015fedintele Uniunii Na\u0163ionale a Studen\u0163ilor Cre\u015ftini Rom\u00e2ni, scriitor, public. memorialist: \u201eCorneliu Zelea Codreanu punea pe to\u0163i legionarii, inclusiv persoana sa de fondator, \u00een Serviciul Legiunii \u015fi mai departe Legiunea \u00een serviciul Na\u0163iunii \u015fi Na\u0163iunea \u00een serviciul Adev\u0103rului av\u00e2nd semn de egalitate cu Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Horia Sima, invers \u00ee\u015fi punea persoana deasupra Legiunii \u015fi Legiunea deasupra Na\u0163iunii, exact ca bandi\u0163ii care n-au scop dec\u00e2t egoismul lor \u015fi exact ca politicienii care \u00ee\u015fi pun interesul \u00een locul \u0162\u0103rii.\u201d <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doctorul Milcoveanu, nepot al generalului Aldea \u0219i un apropiat al mediului aristocratic al vremii, avea s\u0103 sintetizeze poate situa\u021bia real\u0103 \u00een care s-a g\u0103sit Mare\u0219alul \u00een acea iarn\u0103 deosebit de grea pentru to\u021bi rom\u00e2nii …<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mare\u0219alul a mizat pe Legiunea format\u0103 de C\u0103pitan \u0219i a descoperit fa\u021ba ne\u0219tiut\u0103 a G\u0103rzii deja transformate de latura Sima !<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Declara\u0163iile domnului Mare\u0219al Antonescu f\u0103cute presei sub forma unei bro\u0219ure distribuit\u0103 de solda\u0163i la casele oamenilor imediat dup\u0103 rebeliune este oare necunoscut\u0103 istoricilor sau este doar motivat ignorat\u0103 pentru a nu na\u0219te o alt\u0103 dezbatere, poate chiar mai interesant\u0103: a fost sau nu a fost Mare\u0219alul un adev\u0103rat LEGIONAR?!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O astfel de bro\u015fur\u0103 a ajuns \u015fi la Duiliu Sfin\u0163escu, dr. ing. savant, mb. fondator \u015fi secretar la Convention Europeenne de la Construction Metallique, <\/em>mb. fondator \u015fi primul pre\u015fedinte la Council on Tall Buildings and Urban Habitat-<\/em>UNESCO, Dr. Honoris Causa-Universitatea Aachen, colaborator al Academiei Americane de \u015etiin\u0163e care red\u0103 textul \u0219i \u00een facsimil \u00een volumul \u00a0Duiliu T. Sfin\u0163escu, R\u0103spuns la \u00eentreb\u0103ri ale tinerilor care doresc tot adev\u0103rul despre Mi\u015fcarea Legionar\u0103. <\/em>Ed. Crater-1996, p. 456-464.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>* Ion Antonescu <\/strong>(1882-1946), <\/strong>Mare\u015fal, Conduc\u0103tor <\/strong>al Statului Na\u0163ional Legionar <\/strong>\u015fi <\/strong>al Rom\u00e2niei:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u201e\u00cen fa\u0163a lui Dumnezeu, a \u0162\u0103rii \u015fi a Istoriei, jur c\u0103 nimeni pe acest p\u0103m\u00e2nt nu m\u0103 va \u00eempiedica s\u0103 ap\u0103r onoarea, drepturile \u015fi lini\u015ftea Rom\u00e2nilor \u015fi c\u0103 dac\u0103 se va face o nou\u0103 gre\u015feal\u0103 voi fi neiert\u0103tor.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tineret, studen\u0163i, legionari adev\u0103ra\u0163i,<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-am smuls p\u00e2n\u0103 azi suflet din sufletul meu ca s\u0103-l fac punte de via\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere ve\u015fnic\u0103 \u00eentre mine \u015fi voi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163ele voastre de alt\u0103 dat\u0103 le-am f\u0103cut suferin\u0163ele mele; iar biruin\u0163a \u0163\u0103rii \u015fi a mea de la 6 septembrie am f\u0103cut-o biruin\u0163a voastr\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am l\u0103sat o clip\u0103 haina o\u015ftirii, haina m\u00e2ndriei, \u015fi a vie\u0163ii mele \u00eentregi \u015fi am \u00eembr\u0103cat c\u0103ma\u015fa verde ca s\u0103 v\u0103 dau vou\u0103 semnul unirii \u015fi altora semnul \u00eencrederii \u00een voi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V-am chemat la conducerea Statului \u015fi v-am dat toate locurile de r\u0103spundere ca s\u0103 sim\u0163i\u0163i c\u0103 \u015fi voi sunte\u0163i Statul \u015fi pe con\u015ftiin\u0163a voastr\u0103 se reazim\u0103 p\u0103strarea \u015fi m\u00e2ndria lui.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mi-a\u0163i jurat credin\u0163\u0103 Regelui \u015fi mie-la 6 Octombrie la Bucure\u015fti \u015fi la 8 Noiembrie la Ia\u015fi \u015fi to\u0163i conduc\u0103torii vo\u015ftri mi-au re\u00eennoit leg\u0103m\u00e2ntul de ascultare la 27 Noiembrie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 M-am trudit luni dear\u00e2ndul s\u0103 salvez Statul pr\u0103bu\u015fit, cu grani\u0163ele sf\u0103r\u00e2mate \u015fi rom\u00e2nii pribegi; s\u0103 stabilesc finan\u0163ele \u015fi s\u0103 reorganizez totul, \u00een \u00eemprejur\u0103rile tulburi ale r\u0103zboiului din jurul nostru.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am atras aten\u0163ia conduc\u0103torilor vo\u015ftri c\u0103 unele elemente \u00eemping statul la dezordine, c\u0103 al\u0163ii alearg\u0103 dup\u0103 interese metariale, c\u0103 unele elemente nu sunt folosite, c\u0103 produc\u0163ia \u0163\u0103rii scade, c\u0103 anarhia ne p\u00e2nde\u015fte.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am somat pe cei r\u0103spunz\u0103tori s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria, impun\u00e2nd disciplin\u0103, prevestindu-le c\u0103 va veni un moment c\u00e2nd vor fi n\u0103v\u0103li\u0163i \u015fi dep\u0103\u015fi\u0163i de anarhie; v-am adresat tuturor sfaturi p\u0103rinte\u015fti, cer\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 v\u0103 face\u0163i datoria de rom\u00e2ni \u015fi de legionari.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe conduc\u0103torii vo\u015ftri i-am tratat ca pe copiii mei, deschiz\u00e2ndu-le casa \u015fi sufletul \u015fi m\u0103rturisindu-le zilnic toate grijile \u015fi actele ce trebuie s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Drept orice, s-a pornit o ac\u0163iune absurd\u0103 \u00een contra guvernului, de\u015fi era guvern na\u0163ional-legionar \u015fi cu toate c\u0103 mi se jurase credin\u0163\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S-au f\u0103cut insinu\u0103ri netrebnice c\u0103 a\u015f ocroti masoneria sau c\u0103 a\u015f l\u0103sa ca for\u0163e oculte str\u0103ine s\u0103 influen\u0163eze conducerea \u0163\u0103rii.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Trecutul meu, onoarea mea de osta\u015f, lupta mea de o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103 \u00een contra tic\u0103lo\u015filor, voin\u0163a mea ne\u00eenduplecat\u0103 de a realiza Statul Na\u0163ional-Legionar \u015fi tot ce f\u0103cusem p\u00e2n\u0103 atunci pentru Legiune, n-au fost puse \u00een cump\u0103n\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 For\u0163ele oculte str\u0103ine, netrebnicii pr\u0103d\u0103tori \u015fi anarhi\u015fti strecura\u0163i \u00een mare num\u0103r \u00een r\u00e2ndurile Legiunii au \u00eempins la vrajb\u0103, la prad\u0103 \u015fi la nebunie.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tineri cura\u0163i, studen\u0163i ideali\u015fti, legionari supu\u015fi au devenit instrumente oarbe \u00een m\u00e2na unor ambi\u0163io\u015fi, cari s-au ascuns dup\u0103 ce au \u00eencurajat revolta \u015fi dup\u0103 ce n-au mai putut st\u0103p\u00e2ni bandele netrebnice de anarhi\u015fti \u015fi dispera\u0163i intra\u0163i \u00een lupt\u0103 pentru interesele str\u0103ine \u015fi nu pentru Legiune.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0162ara a fost astfel aruncat\u0103 \u00eentr-o fr\u0103m\u00e2ntare nebun\u0103 pe care n-a putut-o opri dec\u00e2t onoarea, eroismul \u015fi patriotismul osta\u015fului rom\u00e2n, st\u00e2nc\u0103 nepieritoare a drepturilor patriei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Am fost asediat eu, Conduc\u0103torul Statului, cer\u00e2ndu-mi-se de colaboratorii mei cari \u00eemi juraser\u0103 credin\u0163\u0103, s\u0103 p\u0103r\u0103sesc conducerea guvernului sub amenin\u0163area gloan\u0163elor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u015fi m\u0103 g\u0103seam la \u00eenceput nepreg\u0103tit de ap\u0103rare, am r\u0103spuns c\u0103 prefer s\u0103 cad la postul de onoare, dec\u00e2t s\u0103 m\u0103 dezonorez pe mine; s\u0103 dezonorez armata \u015fi s\u0103 pr\u0103bu\u015fesc Statul prin gestul meu de sl\u0103biciune.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tineret, treze\u015fte-te. Ajunge.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Legionari adev\u0103ra\u0163i, face\u0163i-v\u0103 examenul con\u015ftiin\u0163ei.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai du\u015fmanii \u0162\u0103rii, ai vo\u015ftri \u015fi ai mei au putut pune la cale aceast\u0103 ac\u0163iune nevrednic\u0103 \u00een care unii au c\u0103zut poate de bun\u0103 credin\u0163\u0103, al\u0163ii din ambi\u0163ii sau interese, iar unii pl\u0103ti\u0163i de m\u00e2n\u0103 du\u015fman\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Legionarilor maturi \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, le cer s\u0103 judece singuri pe ce drum a fost t\u00e2r\u00e2t\u0103 Legiunea \u015fi pe ce drum am luptat s-o duc eu. Pe cine au l\u0103sat s\u0103 \u00eembrace c\u0103ma\u015fa C\u0103pitanului, a lui Mo\u0163a \u015fi Marin, a lui Clime, Banea, Dobre, Cantacuzino, Polihroniade, Tell \u015fi a tuturor lupt\u0103torilor adev\u0103ra\u0163i ai Legiunii \u015fi dac\u0103 socotesc c\u0103 scopul Legiunii a fost slujit \u00een baricadele ro\u015fii ale anarhi\u015ftilor \u015fi de gloan\u0163ele \u00eendreptate \u00een contra osta\u015fului rom\u00e2n, al\u0103turi de tic\u0103lo\u015fii \u015fi pr\u0103d\u0103torii de r\u00e2nd.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Le cer s\u0103 judece dac\u0103 \u0163ara pe care voi zidi-o eu, nu este \u0163ara visurilor de totdeauna ale adev\u0103ratei Legiuni \u015fi ale rom\u00e2nilor de pretutindeni \u015fi de-apururi…\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/em>General Antonescu-25 Ianuarie 1941<\/p>\n

\u00a0Se recunoa\u0219te deci c\u0103 la 6 octombrie 1940 Legionarii n-au r\u0103spuns prezent la chemarea lui Antonescu, <\/em>c\u0103ci Antonescu legionar fiind a r\u0103spuns prezent la chemarea colegionarilor s\u0103i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Generalul Antonescu a avut un cult pentru C\u0103pitan \u015fi pentru Mi\u015fcarea Legionar\u0103, pentru elita sa \u0219i pentru eroii s\u0103i !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 For\u0163ele oculte au \u00een\u0103bu\u015fit \u00eens\u0103 aceast\u0103 mare Chemare care ar fi avut o realizare eminamente cre\u015ftin\u0103, eminamente na\u0163ionalist\u0103, eminamente rom\u00e2neasc\u0103, poate peste veacuri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Au reu\u0219it s\u0103 dezbine \u0219i s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i totu\u0219i cei doi ROM\u00c2NI, \u00een momente de mare cump\u0103n\u0103 nu au \u00eencetat s\u0103 cheme la iubire cre\u0219tin\u0103, singura cale de a construi durabil viitorul :<\/p>\n

\u201e… Lua\u0163i cu grij\u0103 aminte: preg\u0103ti\u0163i-v\u0103! Preg\u0103ti\u0163i-v\u0103 cu un ceas mai devreme! Oric\u00e2t de fragezi, oric\u00e2t de tineri, \u00eencepe\u0163i \u015fcoala caracterului! Cu c\u00e2t sufletul, ca \u015fi trupul, este mai fraged, se modeleaz\u0103 mai u\u015for \u015fi ve\u0163i fi m\u00e2ine mai folositori \u015fi neamului, \u015fi societ\u0103\u0163ii \u015fi vou\u0103. Toat\u0103 preg\u0103tirea voastr\u0103 se bazeaz\u0103 \u00eens\u0103 pe iubire. Iubi\u0163i Biserica lui Christos, iubi\u0163i-v\u0103 neamul, iubi\u0163i-v\u0103 familia \u015fi pe p\u0103rin\u0163ii vo\u015ftri, iubi\u0163i \u015fcoala \u015fi pe profesorii vo\u015ftri! Ce este mai sublim dec\u00e2t \u00eenm\u0103nuncherea cultului patriei tale \u015fi p\u0103rin\u0163ilor t\u0103i cu cel al Bisericii lui Christos \u015fi al \u015fcoalei?!…\u201d<\/em> Corneliu Zelea Codreanu <\/strong>(1889-1938), dr., fondatorul Mi\u015fc\u0103rii Legionare, martir \u015fi profet mistic al Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mare\u0219alul a fost tr\u0103dat mi\u0219ele\u0219te \u0219i nu a reu\u0219it s\u0103 ridice \u021bara visat\u0103, a\u0219a cum \u0219i-a dorit sincer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, se \u00eencearc\u0103 amputarea istoriei f\u0103r\u0103 a se admite c\u0103 \u00ceNTOTDEAUNA PIETRELE VORBESC\u00a0 acolo unde oamenii sunt subit lovi\u021bi de mu\u021benie !<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor am l\u0103sat drept final, testamentul de credin\u021b\u0103 al marelui savant George Manu<\/strong>(1903-1962), prin\u0163, Comandant ML, dublu licen\u0163iat \u00een matematic\u0103 \u015fi fizico-chimie, studii superioare de chimie-fizic\u0103 \u015fi radioactivitate la Facultatea de \u015etiin\u0163e-Paris, studii la Sorbona \u015fi College de France, <\/em>prof. univ. dr. \u00een Fizic\u0103 nuclear\u0103, cercet\u0103tor de reputa\u0163ie <\/strong>mondial\u0103, de\u0163inut politic, martir \u00een penitenciarul din Aiud \u00een 1962:<\/p>\n

\u201eCei ce scriu despre via\u0163a Legiunii sunt obliga\u0163i s\u0103 a\u015ftearn\u0103 pe h\u00e2rtie toate datele realit\u0103\u0163ii, dincolo de orice fel de resentiment \u015fi de interpretare p\u0103rtinitoare, inten\u0163ionat negativ\u0103. Morala legionar\u0103 cere s\u0103 fim corec\u0163i, s\u0103 d\u0103m fiec\u0103ruia ceea ce este al lui; s\u0103 nu ne supraestim\u0103m personalitatea \u015fi s\u0103 nu cre\u0103m istoria Legiunii imaginativ, adic\u0103 construit\u0103 pe propria noastr\u0103 istorie personal\u0103 sau de grup.\u201d<\/em><\/p>\n

—————————————–<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi, Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

11 iunie 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Atitudine fa\u0163\u0103 de articolul d-lui col. (r) dr. Tiberiu T\u0103nase – Mi\u015fcarea legionar\u0103 vs Antonescu – \u00een unele lucr\u0103ri ale [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30514","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30514","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30514"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30514\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30518,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30514\/revisions\/30518"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}