{"id":30544,"date":"2017-06-14T16:41:37","date_gmt":"2017-06-14T16:41:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30544"},"modified":"2017-06-15T18:23:12","modified_gmt":"2017-06-15T18:23:12","slug":"prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-vii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/14\/prof-dr-gheorghe-constantin-nistoroiu-profetismul-lui-mihai-eminescu-partea-a-vii-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Profetismul lui Mihai Eminescu (partea a VII-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eEminescu a fost poet <\/em><\/strong>(unul dintre cei mai penetra\u0163i \u00een direc\u0163ie metafizic\u0103 pe care i-a dat umanitatea \u015fi f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 singurul intraductibil dintre to\u0163i poe\u0163ii acestei lumi), a fost prozator<\/strong><\/em> \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd no\u0163iunea de fantastic la altitudini pe care doar g\u00e2ndirea modern\u0103 a putut-o face mai repede pricep\u0103toare \u015fi a exprimat-o, a fost, \u00een fine, un g\u00e2nditor pe care ast\u0103zi \u00eel redescoperim la adev\u0103rata lui statur\u0103 impun\u0103toare.\u201d<\/em><\/strong> (Dr<\/strong>. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate \u00eencerc\u0103rile, bucuriile, n\u0103dejdea, \u00eemplinirile \u015fi iubirea l-au f\u0103cut pe Profetul nostru, prietenul Crea\u0163iei, prietenul Credin\u0163ei, prietenul Neamului \u015fi prietenul lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cencerc\u0103rile cele multe, cele grele \u00eens\u0103, care au ap\u0103sat mereu asupra Na\u0163iunii noastre i-au conturat puterea exponen\u0163ial\u0103, consacr\u00e2ndu-i d\u0103ruirea prin jertf\u0103 \u015fi autoritatea prin nemurire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Orizontul c\u0103ut\u0103rii sale dup\u0103 ce a parcurs meridianul Tradi\u0163iei, Olimpul culturii clasice s-a oprit apoi la Frumuse\u0163ea lui Dumnezeu reflectat\u0103 \u00een Crea\u0163ie, Adev\u0103r, Iubire \u015fi Libertate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> este geniul nostru profetic cre\u015ftin care a \u015ftiut s\u0103 transmit\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 mai transmite cu har toate medita\u0163iile, visele, g\u00e2ndurile, fiorurile, sentimentele, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u0103rile, comuniunile descoperite \u00een \u00eentreaga lor amplitudine, legate de firele v\u0103zute ale na\u0163iei \u015fi de constantele nev\u0103zute, universale ale Neamului dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Toat\u0103 g\u00e2ndirea sa filosofic\u0103 este o suprem\u0103 simfonie adus\u0103 prin poezie la un numitor comun, la o tr\u0103ire esen\u0163ial\u0103, care-l \u00eemprietene\u015fte cu propria persoan\u0103, cu neamul \u015fi cu Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul Eminescu<\/strong> s-a angajat zelos \u00een lupta pentru dreptatea cre\u015ftin\u0103 \u015fi social\u0103, \u00een sfera luminoas\u0103 a Adev\u0103rului care-i aduce lui \u015fi poporului ultima frumuse\u0163e a tr\u0103irii Neamului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 El a ie\u015fit din conul abstractiz\u0103rii, al generaliz\u0103rii din cultura clasic\u0103, oferind sub \u00eendrumarea Duhului Ortodoxiei cheia cunoa\u015fterii de acces spre mistic\u0103, spre revelarea tainelor divine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Zelul profetismului s\u0103u cre\u015ftin, de\u015fi l-a purtat oriunde, l-a smuls din pesimismul dezastruos ancorat de sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163indu-i unda duhovniceasc\u0103 a vie\u0163ii spre frumuse\u0163ea spiritual\u0103 ca finalitate a tr\u0103irii \u015fi a \u00eemplinirii, ca mod de via\u0163\u0103 \u00eempletit cu \u00cenvierea lui Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centreaga sa responsabilitate cre\u015ftin-ortodox\u0103 a considerat-o chemare \u015fi alegere, ad\u00e2ncit\u0103 \u00een toate leg\u0103turile vie\u0163ii sale, care l-au cutremurat st\u00e2rnindu-i fiorul dreptei credin\u0163e, al libert\u0103\u0163ii, al adev\u0103rului \u015fi al dragostei, ca raze aprinse din tor\u0163a Marii \u00cenvieri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru Mihail Eminescu<\/strong> \u015fi-a desf\u0103\u015furat via\u0163a sub har, n\u0103dejde \u015fi credin\u0163\u0103, dar ca un \u00eentreg semantic, a\u015fa cum numai eshatologia semantizeaz\u0103 spiritual existen\u0163a-taina cople\u015fitoare care recuper\u00e2nd dragostea hristic\u0103, ca d\u0103ruire de sine, ca filia\u0163ie cosmic\u0103, se agr\u0103ie\u015fte \u015fi nu gr\u0103ie\u015fte numai dintr-ale sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mistica ortodox\u0103 a geniului s\u0103u profetic l-a golit de iubirea de sine, inerent\u0103 geniului, umpl\u00e2ndu-l cu preaplinul dragostei de Neam, de Fecioara Maria-Cr\u0103iasa<\/em> \u015fi de Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 redimensionare a asum\u0103rii, a tr\u0103irii, a \u00eemplinirii, a d\u0103ruirii, i-a restituit Calea c\u0103tre Dumnezeu \u00een care se reflect\u0103 mistica Iconic\u0103-Aura ve\u015fniciei daco-carpatine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centregul s\u0103u Dor \u015fi plin\u0103tatea Doinei l-au legat ascetic de revela\u0163ie, de atingerea integralit\u0103\u0163ii sufletului Neamului dacorom\u00e2n, ca un echilibru al interiorit\u0103\u0163ii \u015fi exteriorit\u0103\u0163ii, un micro \u015fi macro cosmos de iubire, altruism \u015fi milostenie, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd simplu \u015fi aristocrat totodat\u0103, vorba p\u0103rintelui-isihast Gheorghe Ghelasie: \u201eA acorda o vie aten\u0163ie aproapelui, a-i respecta demnitatea filial\u0103 \u015fi, mai mult, a te pune \u00een locul lui, empatiz\u00e2nd cu bucuria \u015fi suferin\u0163a uman\u0103 \u015fi cosmic\u0103 \u00een general, este un gest iconic de impropiere inten\u0163ional\u0103 a dragostei lui Dumnezeu.\u201d<\/em> (citat de Florin Caragiu, \u00een Frumuse\u0163ea Lucrurilor Ultime. <\/em>Ed. Sophia\/ Platytera, Bucure\u015fti, p. 14)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu<\/strong> \u015fi-a zugr\u0103vit chipul profetic \u00een chiar miezul fiin\u0163ei \u015fi persoanei sale care reclam\u0103 cre\u015ftinul ortodox tr\u0103itor-m\u0103rturisitor la o ne\u00eencetat\u0103 \u00eenomenire \u015fi o continu\u0103 \u00eendumnezeire<\/p>\n

.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu<\/strong> nu exclude manifestarea r\u0103ului \u00een om, \u00een societate, \u00een lume, ba din contr\u0103 \u00eel demasc\u0103 cu toat\u0103 t\u0103ria, gra\u0163ie drept\u0103\u0163ii sale instituite prin iubirea cre\u015ftin\u0103 circumscris\u0103 rena\u015fterii spirituale l\u0103untrice, a trezvirii con\u015ftiin\u0163ei morale, a urcu\u015fului apofatic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0163es\u0103tura stilistic\u0103 a textului poetul aduce mireasma filosofiei cre\u015ftine care este reverberat\u0103 profetic de clarviziunea \u015fi profunzimea teologiei ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> caut\u0103 Totul ca s\u0103 le cunoasc\u0103 pe toate, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Totul \u00een toate, astfel \u00eenc\u00e2t pa\u015fii lui, urcu\u015ful lui, sim\u0163irea lui, g\u00e2ndirea lui, \u00een\u0163elepciunea lui s\u0103 nu ne lase doar un lumini\u015f c\u0103l\u0103uzitor, o pre\u0163ioas\u0103 comoar\u0103 a culturii, o ad\u00e2nc\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 a spiritului, sau doar o urm\u0103 mobilizatoare a trecerii metafizice, ci \u015fi Steaua ortodox\u0103 a revenirii sale permanente.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul nostru nu a ancorat \u00een necunoscutul nelini\u015ftilor metafizice<\/em>, ci a cucerit cunoa\u015fterea cea mai p\u0103trunz\u0103toare a spiritului Ortodoxiei lui Hristos: Frumuse\u0163ea ultim\u0103 a tr\u0103irii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> nu a r\u0103mas la stadiul de pelerin al vie\u0163ii, ci a devenit Cuceritorul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 G\u00e2ndurile, cuvintele, via\u0163a \u015fi faptele Eminului nostru de Aur, nu au r\u0103mas doar \u00een tiparul scrisului, \u00een cronica critic\u0103 sau \u00een calendarul vremilor, ci au \u0163\u00e2\u015fnit s\u0103ge\u0163i \u015fi candele de duh \u015fi de dor ce reaprind continuu luminile serafice \u00een inimile purt\u0103torilor de duh, iubire \u015fi frumos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Con\u015ftient c\u0103 Omul creat, purt\u0103tor al Chipului Creatorului s\u0103u, posesor al genei religioase Hristice, Mihail Eminescu<\/strong> a filtrat \u015fi decantat profund prin con\u015ftiin\u0163a \u015fi cuno\u015ftin\u0163a fiin\u0163ei sale cre\u015ftine, prin viziunea ecumenicit\u0103\u0163ii sale ortodoxe, Tradi\u0163ia sf\u00e2nt\u0103, at\u00e2t prin aura religioas\u0103 c\u00e2t \u015fi prin nimbul culturii, actualiz\u00e2ndu-i plenar dinamismul \u015fi valoarea ei autentic\u0103, care lumineaz\u0103 permanent universul cult-cultural-cre\u015ftin ce cov\u00e2r\u015fe\u015fte miraculos \u015fi fascinant Cosmosul frumuse\u0163ii diversit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre Cultur\u0103, \u00een sensul real al plin\u0103t\u0103\u0163ii spiritului \u015fi unica Religie vie, adev\u0103rat\u0103, cea cre\u015ftin-ortodox\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 Tradi\u0163ia sacr\u0103-d\u0103t\u0103toare esen\u0163ei Culturii, nu exist\u0103 o \u00eent\u00e2lnire sau o apropiere, ci este o permanent\u0103 tr\u0103ire, o continu\u0103 \u00eensufle\u0163ire \u015fi o \u00eenalt\u0103 comuniune tainic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie este Floarea cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii care-\u015fi poart\u0103 fructul ortodox \u00een transcendent.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dimensiunea spiritului unei Culturi ca plenitudine haric\u0103 o d\u0103 doar duhul Sfintei Tradi\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Continuitatea, dinamismul \u015fi actualitatea Sfintei Tradi\u0163ii, circumscrise Dumnezeirii-Treimii Sfinte, face parte integrant\u0103, ca o \u00eentrupare chiar \u00een fiin\u0163a \u015fi personalitatea celor Ale\u015fi de Atotcreatorul, Prietenii S\u0103i \u00eentru comuniune cu Crea\u0163ia Sa \u015fi cu Opera spiritului Ortodoxiei universale, a\u015fa cum frumos ne surprinde \u015fi marele filosof al culturii-profesorul Virgil Nemoianu<\/strong>: \u201eDac\u0103 pornim de la Tradi\u0163ia cu majuscul\u0103, eu o v\u0103d pe aceasta<\/em> ca fiind centrat\u0103 pe unul dintre ipostasurile Sfintei Treimi: Sf\u00e2ntul Duh care reprezint\u0103, pe de o parte, continuitatea, iar pe de alt\u0103 parte evolu\u0163ia, dezvoltarea, progresul, mi\u015fcarea \u00eenainte. Este vorba despre o dialectic\u0103 extrem de interesant\u0103, de ad\u00e2nc\u0103 \u015fi de important\u0103, care reprezint\u0103 tocmai paralela cea mai important\u0103 cu tradi\u0163ia din domeniul cultural \u015fi chiar social-istoric, \u00eentr-un anume sens. Ceea ce se petrece \u00een cultur\u0103 este, la urma urmelor, un fel de transfer al Tradi\u0163iei sacre la nivelulu imanentului, la nivelul oamenilor, al societ\u0103\u0163ii, al naturii \u015fi a\u015fa mai departe… Teoria mea este c\u0103 \u00eentreaga litaratur\u0103 rom\u00e2n\u0103, chiar din secolele XIX \u015fi XX, are \u00een ad\u00e2ncurile ei, dac\u0103 ne uit\u0103m mai bine, un fond religios. Exist\u0103 un subtext religios \u00een aproape orice, pornind de la Heliade R\u0103dulescu, ajung\u00e2nd la Ioan Alexandru, \u015etefan Augustin Doina\u015f, p\u00e2n\u0103 la poe\u0163i \u015fi romancieri contemporani. O \u00een\u0163elegere integral\u0103 \u015fi judicioas\u0103 a literaturii rom\u00e2ne se poate face numai atunci c\u00e2nd c\u0103ut\u0103m, \u00eentr-adev\u0103r, \u015fi g\u0103sim dimensiunea religioas\u0103 care uneori, este obturat\u0103, uneori pare scufundat\u0103, camuflat\u0103… Acesta este un subiect care \u00eel preocupa \u015fi pe Mircea Eliade, chiar privind literatura european\u0103 din secolul XIX, nu numai cea rom\u00e2n\u0103. Dar eu m-a\u015fi referi aici la cea rom\u00e2n\u0103. \u00cen dimensiunile complete ale literaturii, trebuie s\u0103 intre \u015fi dimensiunea religioas\u0103 care exist\u0103 chiar la autori care la suprafa\u0163\u0103 s-ar p\u0103rea c\u0103 nu sunt religio\u015fi, sau nu sunt \u00een mod evident religio\u015fi.\u201d <\/em><\/strong>(Actualitatea \u015fi Dinamismul Tradi\u0163iei. Valorile Umanismului Cre\u015ftin Dialog cu Virgil Nemoianu, filosof al culturii, <\/em>\u00een Credin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103 Azi. Dialoguri Trinitas TV <\/em>realizate de <\/em>Vasile B\u0103nescu.<\/em> Ed. Trinitas a Patriarhiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti-2015, p. 137, 139)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un mare martir al Neamului nostru, fost bibliotecar la Academie, na\u0163ionalistul-cre\u015ftin Ion Belgea<\/strong> (1909-1939), licen\u0163iat \u00een Litere \u015fi Filosofie, concluziona astfel Sf\u00e2nta Tradi\u0163ie: \u201eTradi\u0163ia. Nu se copiaz\u0103, ci se continu\u0103 \u015fi nu se repet\u0103, ci se completeaz\u0103. Scopul e construirea unui viitor superior trecutului \u015fi metoda e extragerea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte din experien\u0163e.\u201d<\/em> (Invierea<\/em>. Nr. 2 Aprilie-Iunie 1993. Arhiva Istoric\u0103 \u015fi Magazin \u015etiin\u0163ific, p. 160)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> tr\u0103ie\u015fte Ortodoxia, nu ca omul duminicii, <\/em>ci ca cel ce tr\u0103ie\u015fte spiritul omenirii prin cre\u015ftinismul revelat, cel care d\u0103 sensul apologetic al devenirii arhetipale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul golindu-se de sine, esen\u0163ele se adaug\u0103 \u00een el ca o plerom\u0103 aidoma de constela\u0163ii harice, ce se rev\u0103rs\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163ele chemate s\u0103 salveze spiritul religios al omenirii cre\u015ftine.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul religios cel dint\u00e2i creat, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Omul cre\u015ftin recreat tot dup\u0103 Aura lui Hristos, trebuie s\u0103 fie st\u0103p\u00e2n pe sinele s\u0103u, dar \u015fi suveran peste cunoa\u015fterea revelat\u0103 de Tradi\u0163ie, care \u00eentotdeauna \u00eencepe tainic prin sf\u00e2r\u015fitul unui nou \u00eenceput miraculos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> a urmat constant raza de lumin\u0103 str\u0103bun\u0103, Steaua-Cruce ce ne c\u0103l\u0103uze\u015fte \u00eentru nemurirea ca Neam, firul alb al inspira\u0163iei \u015fi pe cel verde al harului divin, care l-au \u00eenfr\u0103\u0163it cu leg\u0103m\u00e2ntul lui Dumnezeu, al Sibilelor \u015fi Profe\u0163ilor traci, al Maicii Domnului-Cr\u0103iasa noastr\u0103 dacic\u0103, cu sceptrul Voievodal \u015fi toiagul Vl\u0103dicilor jertfelnici, ancor\u00e2ndu-l \u00een lumina taboric-carpatic\u0103, \u00een r\u00e2vna pentru Marii Str\u0103mo\u015fi, \u00een zelul comuniunii ca voca\u0163ie \u015fi libertate Hristic\u0103, \u00een con\u015ftiin\u0163a mesianic\u0103 a Adev\u0103rului revelat \u015fi absolut.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Duhul lui Eminescu<\/strong> \u00eenmiresmat serafic se afl\u0103 \u00een dimensiunea mesianic\u0103 a \u00eennoirii ortodoxe, a re\u00eencre\u015ftin\u0103rii prin har, spirit \u015fi jertf\u0103, a re\u00eennoirii culturii prin filosofia Duhului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2ntuirea oamenilor \u00eentru Iisus Hristos, vine prin cele dou\u0103 c\u0103i alese, c\u0103l\u0103uzitoare: fie prin credin\u0163\u0103 la cultur\u0103, ra\u0163iune \u015fi jertf\u0103, fie prin cultur\u0103 la credin\u0163\u0103, adev\u0103r \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumosul Hristic vine \u00een inimile cre\u015ftine, trece prin sufletul lor curat, st\u0103p\u00e2nind apoi voia binelui ca suveran al con\u015ftiin\u0163ei morale \u015fi ca suzeran al spiritualit\u0103\u0163ii ortodoxe a omenirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Binele devine astfel postulat al principiului vie\u0163ii, al ordinii \u015fi apostolat al m\u00e2ntuirii omului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Binele se organizeaz\u0103 prin Har \u015fi devine putere peste Credin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Binele se lumineaz\u0103 prin Adev\u0103r \u015fi devine autoritate a Libert\u0103\u0163ii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Binele se \u00eempline\u015fte prin prinosul de Jertf\u0103 \u00eenfrumuse\u0163\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi Iubirea.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Cel mai de pre\u0163 Bine pe care ni L-a oferit Hristos-Dumnzeu este timpul pe care ni L-a dat s\u0103-l tr\u0103im, slujindu-L cu Credin\u0163\u0103, Adev\u0103r, Libertate \u015fi Dragoste \u00eentru Frumos.<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0Biruin\u0163a lui Hristos s-a \u00eemplinit prin Binele Jertfei Sale!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biruin\u0163a omenirii cre\u015ftine va urma prin triumful Binelui \u00een jertfa \u015fi comuniunea Hristic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tradi\u0163ia sacr\u0103 ne reveleaz\u0103 pe deplin aceast\u0103 \u00eentronizare a Binelui, \u00een mod expres \u00een imperiul culturii cre\u015ftine, c\u0103ci matri\u0163a Tradi\u0163iei amprenteaz\u0103 modelele spiritului Culturii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Personalitatea cultural\u0103 a lui Mihail Eminescu<\/strong> \u015fi-a activat Opera geniului \u00een care s-a amprentat Fumosul \u015fi C\u00e2ntarea ca \u0163\u00e2\u015fnire ideal\u0103 a spiritului s\u0103u cosmic de neegalat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fascinat de M\u00e2ntuitorul nostru Iisus Hristos<\/strong>, care ne cheam\u0103 la calea aristocrat-mesianic\u0103 a Fericirilor<\/em><\/strong>, Eminescu<\/strong> simte acea chemare ca pe o \u00eendrumare la comuniune cu Dumnezeu \u015fi cu cel\u0103lalt, ca pe o participare la refacerea r\u00e2nduielii comunit\u0103\u0163ii cre\u015ftine, pe temelia ordinei morale \u015fi nicidecum pe un individualism feroce ori corectitudine politic\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Biserica \u015fi societatea, religia \u015fi \u015ftiin\u0163a, credin\u0163a \u015fi cultura au aceea\u015fi cupol\u0103: Iisus Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul Eminescu<\/strong> este con\u015ftient c\u0103 fibra esen\u0163ial\u0103 a unui Neam cre\u015ftin cre\u015fte, \u00eenflore\u015fte \u015fi rode\u015fte prin rev\u0103rsarea izvorului clarit\u0103\u0163ii morale de sub \u00eenveli\u015ful tainic al Tradi\u0163iei, sub razele binecuv\u00e2ntate ale dreptei credin\u0163e, care reface \u015fi d\u0103 dimensiune Cultului culturii celei vii, teze abordate permanent de Filosoful nostru, reg\u0103site \u015fi \u00een temele men\u0163ionate de Vasile B\u0103nescu<\/strong>: \u201ebeneficiile majore ale prezen\u0163ei cre\u015ftinismului \u00een sfera public\u0103; firescul asimil\u0103rii unei culturi religioase; fidelitatea fertil\u0103 fa\u0163\u0103 de Tradi\u0163ie, actualitatea \u015fi dinamismul ei; metabolizarea esen\u0163ial\u0103 a valorilor credin\u0163ei cre\u015ftine; credin\u0163a ca form\u0103 de cunoa\u015ftere; rafinarea \u00een\u0163elegerii credin\u0163ei prin studiu; dereglarea <<omului recent>> prin actuale ideologii politice multiculturaliste; <<cultura mor\u0163ii>> versus \u201ecultura Vie\u0163ii\u201d; consisten\u0163a dimensiunii religioase a existen\u0163ei noastre; importan\u0163a conjug\u0103rii problemelor timpului cu viziunea filocalic\u0103 a cre\u015ftinismului ortodox \u015fi cu reflec\u0163ia asupra Sensului sau absen\u0163ei acestuia din via\u0163a noastr\u0103 etc.\u201d<\/em> (Credin\u0163\u0103 \u015fi<\/em> Cultur\u0103 Azi-Dialoguri Trinitas TV-<\/em>realizate de Vasile B\u0103nescu. Ed. Trinitas, Bucure\u015fti-2015, p. 7)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cunoa\u015fterea profund\u0103, subtil\u0103 \u015fi cult\u0103 a acestui mare filosof cre\u015ftin de talie universal\u0103 Mihail Eminescu<\/strong>, pe care doar foarte pu\u0163ini g\u00e2nditori cre\u015ftini ortodoc\u015fi i-au p\u0103truns-o, mari Titani ca, Nae Ionescu, Petre \u0162u\u0163ea, Mircea Eliade, Vasile B\u0103ncil\u0103, Constantin Noica, Ioan Ianolide, Ioan Alexandru<\/strong>, P\u0103rintele Constantin Galeriu <\/strong>ori Mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103 <\/strong>\u015f.a., i-au conturat Aura g\u00e2ndirii, care a spart codul obi\u015fnuit al logicii lucrurilor, al ra\u0163iunilor propriu-zise, \u00eenlocuindu-l cu temeiul antinomiei ortodoxe, dumnezeie\u015fti al Evangheliilor, al Epistolelor, al Sfin\u0163ilor P\u0103rin\u0163i, al Scriitorilor Biserice\u015fti de care au \u00eensetat \u015fi fl\u0103m\u00e2nzit Poe\u0163ii, Filosofii \u015fi Teologii Bisericii lui Iisus Hristos<\/strong>, sens prin care curge universul luminos \u015fi limpede al cuvintelor dincolo de Soarele Logosului divin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> \u00eel percepe pe M\u00e2ntuitorul lumii Iisus Hristos<\/strong>, nu doar ca pe P\u0103storul cel Bun care ne \u00eempline\u015fte uneori cererile din rugile noastre, ca pe aduc\u0103torul de pace, ci cu mult mai mult, ca pe Suveranul suprem \u015fi absolut al Cuv\u00e2ntului, \u00eentrupat prin dragostea Tat\u0103lui \u015fi a Duhului Sf\u00e2nt \u00een Iubirea Maicii-Fecioare, \u00een Cel mai mare \u00cenv\u0103\u0163\u0103tor, Poet, Filosof, Pedagog, \u00cen\u0163elept, Teolog, P\u0103rinte al Duhovniciei Ortodoxe, \u00een cel mai mare \u00cemp\u0103rat \u015fi Profet al Cosmosului din toate timpurile \u00een spatele C\u0103ruia r\u0103sare ve\u015fnic \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia cerurilor pentru p\u0103m\u00e2ntenii chema\u0163i \u015fi ale\u015fi s\u0103 urce sui\u015ful mistic spre A\u015ftrii Dorului m\u00e2ntuirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate \u00eenf\u0103ptuirile supreme ale p\u0103m\u00e2ntenilor \u00ee\u015fi au s\u0103la\u015ful \u00een Cuv\u00e2ntul \u015fi Dragostea lui Iisus<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Puterea cuv\u00e2ntului M\u00e2ntuitorului este unic\u0103, regal\u0103, divin\u0103 \u015fi m\u00e2ntuitoare, ce \u00eennobileaz\u0103 Adev\u0103rul \u00censu\u015fi, Care este Hristos-purul \u015fi unicul Adev\u0103r.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dac\u0103, Hristos \u015fi Adev\u0103rul nu ar fi Una \u015fi aceea\u015fi Persoan\u0103 dumnezeiasc\u0103, ci ar fi dou\u0103 fiin\u0163e-persoane diferite \u015fi opuse, marele g\u00e2nditor cre\u015ftin rus Fiodor Mihailovici Dostoievski<\/strong> (1821-1881) afirm\u0103 printr-un celebru personaj de-al s\u0103u: \u201eDac\u0103 ar fi nevoie s\u0103 aleg \u00eentre Hristos \u015fi adev\u0103r, a\u015f r\u0103m\u00e2ne cu Hristos, \u00eempotriva adev\u0103rului.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Faptul c\u0103 Dostoievski era\/ este cre\u015ftin ortodox tr\u0103itor, m\u0103rturisitor, trebuia s\u0103 concluzioneze ra\u0163ional, astfel: Dar cum Adev\u0103rul este Hristos atunci r\u0103m\u00e2n cu Hristos-Adev\u0103rul!!!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong>-Profetul nostru dac a r\u0103mas cu Adev\u0103rul, dar a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu fidelitate, recuno\u015ftiin\u0163\u0103, d\u0103ruire, m\u0103rturisire \u015fi iubire Vatrei Neamului str\u0103bun \u015fi Cerul lui Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A r\u0103m\u00e2ne cu Adev\u0103rul \u00eenseamn\u0103 de fapt a crede, a suferi \u015fi a-L iubi pentru Hristos<\/strong>!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prin Cruce, prin purtarea ei jertfitoare, cre\u015ftinii devin Prietenii lui Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iisus<\/strong> ne-a ales pe noi atunci pe Golgota R\u0103stignirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Noi nu-L alegem. Noi ortodoc\u015fii doar \u00cel urm\u0103m. \u00cei st\u0103m mereu al\u0103turi.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Crucea se afl\u0103 \u00een Adev\u0103r, Adev\u0103rul s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00een Dragoste, iar Iubirea este Cea care d\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi nemurire Crucii, dup\u0103 cum ne arat\u0103 Ucenicul cel prea iubit al Domnului, Ioan<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eMai mare dragoste dec\u00e2t aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui s\u0103 \u015fi-l pun\u0103 pentru prietenii s\u0103i.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Voi sunte\u0163i prietenii Mei, dac\u0103 face\u0163i ce v\u0103 poruncesc…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 De acum v-am numit pe voi prieteni, pentru c\u0103 toate c\u00e2te am auzit de la Tat\u0103l Meu vi le-am f\u0103cut cunoscute…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu voi M-a\u0163i ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi \u015fi v-am r\u00e2nduit s\u0103 merge\u0163i \u015fi road\u0103 s\u0103 aduce\u0163i \u015fi roada voastr\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pururea…\u201d<\/em>(Ioan 15, 13-16)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei tot Sf\u00e2ntul Apostol \u015fi Evanghlist Ioan ne subliniaz\u0103 \u015fi sensul vie\u0163ii noastre nemuritoare: \u201eVia\u0163a ve\u015fnic\u0103 este aceasta: S\u0103 Te cunoasc\u0103 pe Tine, singurul Dumnezeu adev\u0103rat, \u015fi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis!\u201d <\/em>(Ioan 17, 3)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare profet, m\u0103rturisitor, martir, cuvios \u015fi sf\u00e2nt ajung astfel, Prieteni ai lui Hristos<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Numai urm\u00e2nd firul esen\u0163ialului ajungem la lucruri \u015fi fapte care conteaz\u0103 cu adev\u0103rat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul revelat deschide Omului cre\u015ftin universul dreptei credin\u0163e, care la r\u00e2ndul lui deschide alt univers spiritual mistic-ascet, declan\u015f\u00e2nd astfel un fel de Dor de nestins: Dorul de Hristos ori mireasma Luminii ve\u015fnice a Cuv\u00e2ntului S\u0103u dumnezeiesc.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Adev\u0103rul, credin\u0163a \u015fi iubirea dau sensul haric fiin\u0163ei noastre cre\u015ftine care este de fapt sensul hristic, ce devine \u00een libertatea Duhului un poem liturgic, o structur\u0103 istoric\u0103 dinamico-spiritual\u0103, o ancorare \u00een timp \u015fi-n transcendent prin garan\u0163ia \u00cenvierii Domnului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prietenilor S\u0103i, M\u00e2ntuitorul Hristos<\/strong> le d\u0103 darul p\u0103trunderii unei alte cunoa\u015fteri: entuziasmul religios al cunoa\u015fterii ortodoxe, esen\u0163ial procesului de m\u00e2ntuire.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00cen aceast\u0103 cunoa\u015ftere revelat\u0103, Filosofia cre\u015ftin\u0103 d\u0103ltuie\u015fte sufletul p\u00e2n\u0103 la un \u00eenalt rafinament spiritual, profetic, pentru ca teologia s\u0103-l aprofundeze definitiv \u00een esen\u0163a ei ortodox\u0103: \u201eProfetismul este elementul creator din istorie. Majoritatea oamenilor se mul\u0163umesc s\u0103 repete. Profe\u0163ii inoveaz\u0103 sau transmit patetic cuv\u00e2ntul de ordine care va aduce marile schimb\u0103ri. Dar, de\u015fi profe\u0163ii prezint\u0103 aceast\u0103 importan\u0163\u0103, ei nu sunt \u00eentotdeauna simpatiza\u0163i \u015fi nici m\u0103car pre\u0163ui\u0163i \u00een m\u0103sura \u00een care o merit\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filosofia vine din cele mai mari ad\u00e2ncuri, ca izvoarele reci \u015fi limpezi, cari intoneaz\u0103 deasupra, oglindind cerul, trilul etern al p\u0103m\u00e2ntului.\u201d<\/em> (Vasile B\u0103ncil\u0103<\/strong>, Opere,<\/em> vol.IV, Ed. Istros-Br\u0103ila-2006, p. 320)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acest lucru s-a r\u0103sfr\u00e2nt esen\u0163ial \u015fi existen\u0163ial asupra profetului nostru Mihail Eminescu<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Intelectualul rafinat prin geniul erudi\u0163iei sale cultural cre\u015ftine care p\u0103trunde \u00een actul liturgic al tr\u0103irii, prime\u015fte cunoa\u015fterea de la Sf\u00e2ntul Duh, direct\u0103, vie, devenind \u015fi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu adev\u0103rat un om ortodox, cult prin excelen\u0163\u0103 \u00een lumea spiritului elevat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cunoa\u015fterea lui Dumnezeu este pentru cre\u015ftinul ortodox deopotriv\u0103: axial\u0103 \u015fi crucial\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mesajul m\u00e2ntuitor vine de la Dumnezeu spre om printr-un act al dragostei Sale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Logosul dumnezeiesc \u00eenfiaz\u0103 g\u00e2ndirea cre\u015ftinului \u00een S\u00e2nul Cuv\u00e2ntului S\u0103u viu, interioriz\u00e2nd-o, lumin\u00e2nd-o spre aflarea \u015fi interpretarea sensurilor care, apoi o poart\u0103 cu ele.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vremea g\u00e2ndului frumos gr\u0103it este de fapt timpul rugului aprins al Cuv\u00e2ntului care zide\u015fte, al Cuv\u00e2ntului care se \u00eenva\u0163\u0103 pe din\u0103untru, \u00eempodobindu-ne cu elocin\u0163a sa Hristic-divin\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sufletul cre\u015ftin \u00ee\u015fi trage sufletul pur, esen\u0163a ortodox\u0103 din credin\u0163a, suferin\u0163a, p\u0103timirea, iubirea, biruin\u0163a, \u00eenfierea deci, din lumina Cuv\u00e2ntului dumnezeiesc \u015fi din mireasma divin\u0103 l\u0103sat\u0103 de frumoasele, categoricele \u015fi pilduitoarele Cuvinte-Epistole ale Instauratorului profetismului hristico-evanghelic al Bisericii Ortodoxe Cre\u015ftine, marele Apostol Pavel<\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDuhul \u00eensu\u015fi m\u0103rturise\u015fte \u00eempreun\u0103 cu duhul nostru c\u0103 suntem fii ai lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei dac\u0103 suntem fii, suntem \u015fi mo\u015ftenitori-mo\u015ftenitori ai lui Dumnezeu \u015fi \u00eempreun\u0103-mo\u015ftenitori cu Hristos, dac\u0103 p\u0103timim \u00eempreun\u0103 cu El, ca \u00eempreun\u0103 cu El s\u0103 ne \u015fi pream\u0103rim.\u201d<\/em> (Epistola c\u0103tre Romani 8, 16-17)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 cultura, zelul, \u00een\u0163elepciunea, iubirea, adev\u0103rul \u015fi autoritatea Sf. Ap. Pavel<\/strong> \u015fi f\u0103r\u0103 augusta autoritate privind dragostrea \u00eentru Adev\u0103r<\/strong> \u015fi \u00eentru Hristos<\/strong>,a celui mai mare \u00cemp\u0103rat al tuturor timpurilor dacul Constantin cel Mare<\/strong> (306-337), care a legiferat \u00a0Sinodul I Ecumenic din 325, consfiin\u0163ind Constitu\u0163ia Hristic-Apostolic\u0103 a Bisericii celei Una, prin partea I-a a Simbolului de Credin\u0163\u0103, singurii legatari testamentari ai Bisericii Ortodoxe Universale, Cre\u015ftinismului apostolic ar fi l\u0103sat o urm\u0103 \u00een istorie, dar ar fi r\u0103mas ca r\u0103sp\u00e2ndire la dimensiunea unei Comune din Roma ori Bizan\u0163…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriitorul trac cre\u015ftin Origene<\/strong> (185-254), marele apologet al Bisericii lui Hristos a propus pentru domeniul cunoa\u015fterii divine, studiul absolut al Culturii pentru limpezirea min\u0163ii, Filosofia pentru luminarea ei \u015fi Teologia pentru \u00een\u0163elegerea Tainelor \u015fi Sensurilor cere\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Timpul Eminescu de a tr\u0103i \u00een transcendent este o problem\u0103 \u015fi o atitudine esen\u0163ial\u0103, care-l \u00eendrum\u0103, \u00eel smulge din limita luminoas\u0103 spre Calea \u00cemp\u0103r\u0103teasc\u0103, spre C\u0103rarea \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Participarea creativ\u0103 prin harul Duhului Sf\u00e2nt \u00eei confer\u0103 Profetului o deschidere amplitudinal\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare a Absolutului, a Adev\u0103rului, a Libert\u0103\u0163ii prin imperiala sa d\u0103ruire de sine, practicat\u0103 ca pe o nevoin\u0163\u0103 de dragul Atotcreatorului \u015fi Restauratorului Iisus Hristos <\/strong>ce se reflect\u0103 ca o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare a lui Dumnezeu \u015fi a f\u0103pturilor Sale, Frumuse\u0163i a\u015fternute ca binecuv\u00e2nt\u0103ri \u00een calea sa.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong>, ca de altfel to\u0163i marii teologi \u015fi filosofi cre\u015ftin-ortodoc\u015fi este pe deplin con\u015ftient c\u0103 \u00een Neamul s\u0103u prea str\u0103bun s-a \u00eentrupat \u015fi \u00eenfiat \u00een destinul lui un nou mod de via\u0163\u0103 prin \u00cenvierea lui Hristos, care i-a ref\u0103cut \u00eencheieturile vie\u0163ii anterioare, umpl\u00e2nd-o de fiorul celei mai vii credin\u0163e, celei mai m\u0103rite n\u0103dejdi, aprinz\u00e2ndu-i inima \u015fi sufletul cu flac\u0103ra dragostei, f\u0103c\u00e2nd din fiecare cre\u015ftin ales, un crez mistic, o tor\u0163\u0103 de iubire, o lumin\u0103 a \u00cenvierii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Raport\u00e2ndu-ne faptic, binepl\u0103cut \u015fi permanent la chipul lui Dumnezeu din noi primim harul celei mai cople\u015fitoare Taine care ne \u00eenso\u0163e\u015fte spre \u00eent\u00e2lnirea cu Ziditorul a toate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Darul recuper\u0103rii Paradisului pierdut de odinioar\u0103, ni se a\u015fterne \u00eenmugurit \u015fi \u00eenflorit \u00een Taina filia\u0163iei, ancor\u00e2ndu-ne de fenomenul trezviei prin suferin\u0163\u0103, rug\u0103, milostenie, cruce \u015fi iubire.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Se declan\u015feaz\u0103 \u015fi \u00eempline\u015fte astfel un fenomen cosmic de apropiere a Dragostei \u00eentru Dumnezeu, Care ne impune regala demnitate, empatia, alteritatea pentru aproapele, precum \u015fi cinstirea, venerarea pentru cei Vii \u015fi cei Adormi\u0163i din Familie \u015fi Neam.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> s-a preocupat continuu de Tradi\u0163ia, Datinile, Obiceiurile, Sensurile spirituale zalmoxiene-precre\u015ftine, Simbolul de Credin\u0163\u0103, <\/em>de Cultura noastr\u0103, acest Magna \u015fi Sacru Tezaur al Trecutului, Prezentului \u015fi Viitorului Neamului dacorom\u00e2n, de acest sf\u00e2nt \u015fi nemuritor Areal divin Carpatin-Gr\u0103dina Maicii Domnului.<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mistuirea Profetului pentru Neamul s\u0103u, cel aflat din totdeauna \u00een grija Mo\u015fului din Carpa\u0163i<\/em><\/strong>, cum a gr\u0103it \u00eentr-una din luc\u0103rile sale exhatologice, p\u0103rintele Ghelasie Gheorghe de la M\u00e2n\u0103stirea Fr\u0103sinei-V\u00e2lcea, l-au sus\u0163inut ca frumuse\u0163e a sufletului rom\u00e2nesc \u00een gr\u0103irea aforistic\u0103, \u00een claritatea textelor \u015fi \u00een variatetea tematic\u0103 a diverselor domenii ale g\u00e2ndirii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Setea Poetului de cunoa\u015ftere a Frumuse\u0163ii Crea\u0163iei divine a provocat foamea dup\u0103 Adev\u0103rul absolut, care a z\u0103mislit \u00een inima sa dragostea ca suflu d\u0103t\u0103tor de via\u0163\u0103, ca und\u0103 de tr\u0103ire, ca nimb de des\u0103v\u00e2r\u015fire, \u00eenviind l\u0103untric pentru a da na\u015ftere universului s\u0103u interior ca reflectare sublim\u0103 a Tainei dumnezeie\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 For\u0163a cu care \u015fi-a sprijinit ra\u0163iunea pe credin\u0163\u0103 i-a h\u0103r\u0103zit Luceaf\u0103rului-Profet bolta con\u015ftiin\u0163ei sale luminate de harul tainei, \u00een care albastrul cerului s-a topit \u00een seninul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen toate operele sale ale diverselor domenii de g\u00e2ndire \u015fi tr\u0103ire, textul lui este accesibil, dens, cristalin, repede curg\u0103tor, tumultos uneori, elocvent, erudit, \u00eenc\u0103rcat de \u00een\u0163elepciune filosofic\u0103, de mireasm\u0103 liric\u0103 divin\u0103, de har teologic ori de foc mistic, f\u0103c\u00e2ndu-l astfel s\u0103 se\u00a0 \u00eentrep\u0103trund\u0103 axiologic \u015fi crucial prin con\u015ftiin\u0163\u0103, credin\u0163\u0103, memorie \u015fi limbaj, beneficiind deopotriv\u0103 de o suprem\u0103 binecuv\u00e2ntare: frumuse\u0163ea poetic\u0103 \u015fi \u00een\u0163elepciunea profetic\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Via\u0163a \u015fi Opera sa au dat Neamului \u015fi lumii o For\u0163\u0103 genial\u0103 integratoare \u015fi cov\u00e2r\u015fitoare, m\u0103rturisindu-se pragmatic, economic, justi\u0163iar, istoric, artistic, intim, muzical, personal, celest, dogmatic, eshatologic, teologic, cosmic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Profetul <\/strong>nostru Eminescu <\/strong>a militat permanent pentru zugr\u0103virea Icoanei Neamului, a\u015fezat\u0103 pe piscul unei culturi originare ca un sacerdo\u0163iu literar, filosofic, teologic, altfel spus un Cult <\/strong>al culturii filocalice<\/strong> \u015fi sofianice<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163a lui sensibil\u0103, aristocrat-voievodal\u0103, profetic\u0103 a odr\u0103slit at\u00e2ta dragoste pentru Neamul s\u0103u str\u0103vechi \u015fi cre\u015ftin \u00eenc\u00e2t \u00eenconjur\u00e2nd P\u0103m\u00e2ntul s-a \u00een\u0103l\u0163at c\u0103tre Cer, dezm\u0103rginindu-se, ating\u00e2nd Frumuse\u0163ea serafic\u0103 a ultimelor doriri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dorul se aprinde \u00een Aura miraculoas\u0103 prin care Omul ales se reflect\u0103 \u00een frumuse\u0163ea Cerului cre\u015ftin ce a z\u0103mislit Iubirea ortodox\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea nu este doar o constant\u0103 a Omului ales, ci \u015fi virtutea suprem\u0103 care \u00eel c\u0103l\u0103uze\u015fte pe Calea m\u00e2ntuirii, prin rug\u0103, har, c\u00e2ntare, comuniune hristic\u0103, murmur \u015fi v\u0103paie de suflet.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Taina sf\u00e2r\u015fitului nu distruge frumuse\u0163ea sur\u00e2sului dint\u00e2i, ci transform\u0103 Iubirea \u00een Dragoste etern\u0103, sufletul r\u0103m\u00e2n\u00e2nd o Floare frumoas\u0103, permanent \u00eenmiresmat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea nu se risipe\u015fte, se d\u0103ruie\u015fte, iar cine se d\u0103ruie\u015fte de fapt se adun\u0103, se \u00eentrege\u015fte, se comunic\u0103 \u00een iubire de crea\u0163ie: \u201eIubirea, ca salvare din solitudine, devine principiul crea\u0163iei. Dumnezeu, ie\u015find din sine \u00eensu\u015fi, din sfera perfec\u0163iunii sau imperfec\u0163iunii sale, a abandonat contempla\u0163ia absolut\u0103 \u015fi etern\u0103, cre\u00e2nd lumea pe care a a\u015fezat-o temporal, dar a \u00eenconjurat-o cu iubire.\u201d<\/em> (Ilariu Dobridor<\/strong>, Dec\u0103derea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii Cultura European\u0103.<\/em>Ed. Fronde Alba Iulia-Paris-1999, p. 18)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei no\u0163iunea profetic\u0103 \u015fi cea martiric\u0103, ambele voca\u0163ii Hristice se asum\u0103 \u00een Iubire ca principiu al crea\u0163iei: de suferin\u0163\u0103 sacr\u0103, de jertf\u0103 sf\u00e2nt\u0103, de poezie serafic\u0103, de frumos, de adev\u0103r, de libertate, de sublim, a\u015fa cum a fost\/ este menirea Eroilor, Martirilor, M\u0103rturisitorilor, Sfin\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihail Eminescu<\/strong> cel cunoscut \u015fi \u00eendr\u0103git de majoritatea rom\u00e2nilor \u015fi de al\u0163ii, nu are grani\u0163e, nu are frontiere, nu mai are Domiciliu obligatoriu<\/em>…,<\/em> oric\u00e2t de mult s-ar str\u0103dui epigonii, detractorii \u015fi pigmeii neao\u015fi \u015fi alogeni, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd deapururi iubit \u00een sufletele curate ale marilor Rom\u00e2ni, oriunde \u015fi oric\u00e2nd, \u00een condi\u0163ii de libertate, de persecu\u0163ii sau de prigoan\u0103 a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een iarna anului 1950, la Odessa \u00eentr-un lag\u0103r de prizonieri rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Radu M\u0103rculescu<\/strong>-ml\u0103di\u0163\u0103 de Boier \u015fi de Erou-Martir, licen\u0163iat \u00een Litere \u015fi Filosofie, ofi\u0163er, erou, prizonier \u00een gulagul sovietic \u015fi de\u0163inut politic \u00een temni\u0163ele rom\u00e2ne\u015fti, decorat cu Coroana Rom\u00e2niei cu spade \u015fi panglic\u0103 de virtute militar\u0103, \u00een grad de cavaler, <\/em>ilustru memorialist \u015fi faimos m\u0103rturisitor a fost ini\u0163iatorul vener\u0103rii Centenarului na\u015fterii Luceaf\u0103rului nostru: \u201eSe apropia ziua de 15 Ianuarie, \u00een care se \u00eemplinea un veac de la na\u015fterea lui Eminescu, piscul poeziei noastre. B\u0103nuiam noi cum avea s\u0103 fie s\u0103rb\u0103torit evenimentul \u00een patrie de c\u0103tre kulturnicii <\/strong>regimului. Anume: poetul urma s\u0103 fie amputat de toat\u0103 lirica lui filosofic\u0103 \u015fi redus la partea \u00eent\u00e2i din \u00cemp\u0103rat \u015fi proletar <\/strong><\/em>(\u015fi numai la acest fragment), din care s\u0103 apar\u0103 ca un revolu\u0163ionar marxist, cu acte \u00een toat\u0103 regula…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar dac\u0103 \u00een \u0163ara lui poetul urma s\u0103 fie \u00een a\u015fa hal re<\/strong>-sau mai bine spus, desconsiderat<\/strong>, m\u0103car aici, \u00een \u0163arcul de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, unde totu\u015fi eram mai slobozi dec\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 sub raportul libert\u0103\u0163ii interioare, m\u0103car aici s\u0103 fie pus \u00een lumina lui adev\u0103rat\u0103 \u015fi s\u0103 i se dea cinstea ce i se cuvine…<\/em><\/p>\n

\u00a0 Abordarea lui nu era pentru mine numai o chestiune de istorie literar\u0103, ci un demers cvasireligios. Ad\u00e2ncimea abisal\u0103 a g\u00e2ndirii, vraja de incanta\u0163ie a versului, redimensionarea sufletului rom\u00e2nesc cu un nou \u015fi p\u00e2n\u0103 la el necunoscut fior metafizic, destinul s\u0103u tragic, verticalitatea moral\u0103 a caracterului, puritatea p\u00e2n\u0103 la inocen\u0163\u0103 a inimii m\u0103 f\u0103cuser\u0103 s\u0103 v\u0103d \u00een el un loc sacru<\/strong>… rugul aprins al sufletului rom\u00e2nesc de care nu te po\u0163i apropia f\u0103r\u0103 a-\u0163i scoate \u00eenc\u0103l\u0163\u0103mintea<\/strong>…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd am vorbit… am pus accentul pe contribu\u0163ia lui Eminescu \u00een procesul de continu\u0103 creare de sine a sufletului rom\u00e2nesc <\/em>(\u00een fond orice mare poet este mare \u00een m\u0103sura \u00een care izbute\u015fte s\u0103 dea sufletului neamului s\u0103u o dimensiune nou\u0103 sau s\u0103-l \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 m\u0103car cu un nou fior).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eminescu ne propune un suflet rom\u00e2nesc de o ad\u00e2ncime cutremur\u0103toare, \u00eenr\u0103d\u0103cinat temeinic \u00een p\u0103m\u00e2ntul, \u00een trecutul \u015fi \u00een valorile perene ale neamului s\u0103u, cu o viziune grav\u0103 asupra vie\u0163ii \u015fi cu o abordare serioas\u0103 \u015fi responsabil\u0103 a problemelor ei. Acesta este sufletul propus de Eminescu, geniul nostru bun, geniul nostru tutelar. F\u0103r\u0103 el suntem pierdu\u0163i, f\u0103r\u0103 el ne pr\u0103bu\u015fim \u00een lumea lui Caragiale, a fanto\u015felor de oameni care iau totul \u00een derizoriu <\/em>(<<b\u0103\u015fc\u0103lie>>) \u015fi pe ce pun m\u00e2na transform\u0103 totul \u00een caricatur\u0103…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen final am \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat conjuctura tragic\u0103 \u00een care are loc aceast\u0103 aniversare \u00een lumina crepuscular\u0103 a sf\u00e2r\u015fitului de r\u0103zboi: o \u0163ar\u0103 \u00eenvins\u0103, cu trupul sf\u00e2rtecat, cu tabla valorilor ei r\u0103sturnat\u0103, sf\u0103r\u00e2mat\u0103 \u015fi strivit\u0103 sub cisma ocupantului str\u0103in, dar, mai ales, p\u00e2ndit\u0103 necontenit la orizonturile ro\u015fii de privirile uciga\u015fe ale celor ce ar voi s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 de pe harta lumii. \u00cencheierea, pu\u0163in patetic\u0103-recunosc-suna cam a\u015fa: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eN\u0103v\u0103li\u0163i, hoarde ale Apocalipsului! N\u0103v\u0103li\u0163i, o\u015ftiri ale lui Gog \u015fi Magog! Ucide\u0163i, robi\u0163i, arde\u0163i \u015fi jefui\u0163i, cum vi-i felul! Pr\u0103da\u0163i tot ce v\u0103 iese \u00een cale! Dar, s\u0103 \u015fti\u0163i, comoara noastr\u0103 cea adev\u0103rat\u0103, orice a\u0163i face, nu o ve\u0163i g\u0103si. Ea este ascuns\u0103 bine. Acolo unde voi nu pute\u0163i ajunge, \u00een taini\u0163ele cele mai ad\u00e2nci a sufletului rom\u00e2nesc. Ea este EMINESCU.\u201d<\/em><\/strong> (Radu M\u0103rculescu, P\u0103timiri \u015fi ilumin\u0103ri din captivitatea sovietic\u0103.<\/em> Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2010, p. 577-580)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Binecuv\u00e2nta\u0163i sunte\u0163i dragi prieteni, p\u0103str\u0103tori ai Comoarei-Profetului Mihail Eminescu! <\/em><\/p>\n

\u00a0————————————<\/em><\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 14 Iunie-Sf. Prooroc Elisei, 2017, Brusturi-Neam\u0163-Gr\u0103dina Maicii Domnului. <\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eEminescu a fost poet (unul dintre cei mai penetra\u0163i \u00een direc\u0163ie metafizic\u0103 pe care i-a dat umanitatea \u015fi f\u0103r\u0103 nici [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30544","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30544","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30544"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30544\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30547,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30544\/revisions\/30547"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30544"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30544"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30544"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}