{"id":30579,"date":"2017-06-15T20:25:31","date_gmt":"2017-06-15T20:25:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30579"},"modified":"2017-06-15T20:25:31","modified_gmt":"2017-06-15T20:25:31","slug":"ioan-miclau-gepianul-mihai-eminescu-poetul-care-a-reinviat-infrumusetat-si-invesnicit-limba-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/15\/ioan-miclau-gepianul-mihai-eminescu-poetul-care-a-reinviat-infrumusetat-si-invesnicit-limba-romaneasca\/","title":{"rendered":"Ioan Micl\u0103u-Gepianul: MIHAI EMINESCU, Poetul care a re\u00eenviat, \u00eenfrumuse\u021bat \u0219i \u00eenve\u0219nicit Limba Rom\u00e2neasc\u0103!"},"content":{"rendered":"

\"ioan\"Pentru a cinsti memoria lui Mihai Eminescu, se cuvine a fi redate \u00een primul r\u00e2nd, aprecieri ale unor oameni de seam\u0103, apropia\u021bi vremurilor \u00een care a tr\u0103it, p\u0103str\u0103tori ale adev\u0103rurilor vie\u021bii poetului, scriitorului \u0219i ziaristului, eminent \u00een toate, astfel s\u0103 continu\u0103m respectul \u0219i iubirea noastr\u0103 pentru talentul s\u0103u de geniu, r\u0103s\u0103rit parc\u0103 anume pentru a re\u00eenvia, \u00eenfrumuse\u021ba \u0219i \u00eenve\u0219nici Limba \u0219i Neamul s\u0103u rom\u00e2nesc!
\nIon Luca Caragiale: ,,Era o frumuse\u021be, o figur\u0103 clasic\u0103 \u00eencadrat\u0103 de ni\u0219te plete\u00a0mari negre, o frunte \u00eenalt\u0103 \u0219i senin\u0103, ni\u0219te ochi mari \u2013 la aceste ferestre ale\u00a0sufletului se vedea c\u0103 cineva este \u00een\u0103untru: un z\u00e2mbet bl\u00e2nd \u0219i ad\u00e2nc melancolic.\u00a0Avea aerul unui sf\u00e2nt cobor\u00e2t dintr-o icoan\u0103<\/em>\u201d.
\nTitu Maiorescu: ,,Trebuia s\u0103 devie mai u\u0219or accesibile pentru iubitorii de\u00a0literatura noastr\u0103 toate scrierile poetice, chiar \u0219i cele \u00eencep\u0103toare, ale unui autor,\u00a0care a fost \u00eenzestrat cu darul de a \u00eentrupa ad\u00e2nca sa sim\u021bire \u0219i cele mai \u00eenalte g\u00e2ndiri\u00a0\u00eentr-o frumuse\u021be de forme, sub al c\u0103rui farmec limba rom\u00e2n\u0103 pare a primi o nou\u0103\u00a0via\u021b\u0103<\/em>\u201d.
\nIosif Vulcan: ,,\u00cenainte cu dou\u0103zeci de ani \u00een o diminea\u021b\u0103 de februarie a anului 1866,\u00a0Redac\u021biunea noastr\u0103 primi o epistol\u0103 din Bucovina. Epistola con\u021binea poezii, primele\u00a0\u00eencerc\u0103ri ale unui t\u00e2n\u0103r care se subsemna Mihai Eminovici. Comitiva poeziilor ne mai\u00a0spunea c\u0103 autorul lor este de numai 16 ani. Farmecul ginga\u0219 al poeziilor, consider\u00e2nd \u0219i\u00a0etatea t\u00e2n\u0103r\u0103 a autorului ne indic\u0103 un talent adev\u0103rat, care avea un viitor frumos \u00een\u00a0literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>\u201d.(\u2026)<\/p>\n

 <\/p>\n

George C\u0103linescu: ,,\u2026Junimi\u0219tii au chemat a\u0219adar pe Eminescu, care n-avea nevoie\u00a0s\u0103-\u0219i \u00eensu\u0219easc\u0103 doctrina politic\u0103 str\u0103in\u0103 de sine, ca gazetarii de profesiune, numai spre\u00a0a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga existen\u021ba. Eminescu p\u0103rea junimist \u0219i conservator prin structura, prin cultura,\u00a0prin cercul literar c\u0103ruia \u00eei apar\u021binea<\/em>\u2026\u201d
\nNichita St\u0103nescu: ,,Eminescu, nu putea s\u0103 fie nici \u00eenalt, nici scund, nici gras \u0219i nici slab,\u00a0nici brunet \u0219i nici blond, pentru c\u0103 partea lui de trup sunt cuvintele lui, cuvintele lui scrise \u0219i r\u0103mase nou\u0103. Adev\u0103rata statuie al lui Eminescu este statuia \u00een bronz, este portretul \u00een ulei al Odei \u00een metru antic<\/em>\u201d.<\/p>\n

\"mihai-eminescu\"<\/a><\/p>\n

\n

Este admirabil c\u00e2t\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de adev\u0103ruri(venind \u00eenspre prezent) poart\u0103 cuvintele\u00a0lui Nichita St\u0103nescu, despre felul cum trebuie recunoscut acest mare geniu al literaturii,\u00a0limbii \u0219i istoriei noastre rom\u00e2ne\u0219ti! C\u0103ci pentru acestea s-a sacrificat \u201dPoetul nepereche\u201d\u00a0(considerat de Tudor Arghezi).
\nAnul 2017, este anul c\u00e2nd la 15 Iunie, \u00een \u00eentregul Duh al Neamului Rom\u00e2nesc, luce\u0219te\u00a0o stea a timpului vestind 128 de ani de la trecerea \u00een eternitate a lui Mihai Eminescu!
\nE bine s\u0103 revedem ceea ce Mircea Eliade, scria la vremea sa despre Eminescu \u0219i lumea\u00a0rom\u00e2neasc\u0103 de pretutindeni, \u0219i bine\u00een\u021beles comparativ cu felul cum alte popoare civilizate \u00ee\u0219i \u00eenvrednicesc cu respect \u0219i neuitare oamenii lor de seam\u0103!
\nMircea Eliade: \u201dRom\u00e2nii din exil comemoreaz\u0103 pe Eminescu dup\u0103 puterile lor,\u00a0pretutindeni unde i-a aruncat soarta: \u00een Argentina, \u00een Statele Unite, \u00een Canada, \u00een Fran\u021ba sau \u00een Germania \u0219i Elve\u021bia.
\nNu e deloc de mirare solidaritatea \u00eentregii emigra\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een jurul lui Mihai\u00a0Eminescu. Deasupra tuturor gloriilor efemere \u0219i de\u0219ert\u0103ciunilor legate de patimile\u00a0noastre omene\u0219ti, un singur punct r\u0103m\u00e2ne fix, necl\u0103tinat de nici o catastrof\u0103\u00a0istoric\u0103: geniul.
\nVechea Elad\u0103 a pierit de mult, dar geniul lui Homer, al lui Eschil sau al lui Platon\u00a0a supravie\u021buit tuturor naufragiilor \u0219i va supravie\u021bui chiar dac\u0103 ultimul descendent al\u00a0Greciei clasice va fi \u0219ters de pe suprafa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului. Lumea medieval\u0103 a disp\u0103rut de\u00a0mult din istorie, dar opera lui Dante continu\u0103 s\u0103 nutreasc\u0103 via\u021ba spiritual\u0103 a milioane de cititori, din toate col\u021burile p\u0103m\u00e2ntului.
\nDramele lui Shakespeare vor fi tot at\u00e2t de proaspete \u0219i tot a\u00e2t de \u201dadev\u0103rate\u201dchiar c\u00e2nd\u00a0istoria Angliei va fi uitat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i de ultimii descenden\u021bi. Orice s-ar \u00eent\u00e2mpla cu neamul rom\u00e2nesc, oric\u00e2te dezastre \u0219i suferin\u021be ne-au mai fost urzite de Dumnezeu, nici o armat\u0103
\ndin lume \u0219i nici o poli\u021bie, c\u00e2t ar fi ea de diabolic\u0103, nu va putea \u0219terge \u201dLuceaf\u0103rul\u201dlui Eminescu din mintea \u0219i din sufletul Rom\u00e2nilor. \u00cen dragostea neamului rom\u00e2nesc pentru\u00a0cel mai mare poet al s\u0103u, se deslu\u0219e\u0219te setea de nemurire a comunit\u0103\u021bii \u00eentregi. Un neam supravie\u021buie\u0219te nu numai prin istoria sa, ci prin crea\u021biile geniilor sale. Dac\u0103 vechea Elad\u0103\u00a0n-ar fi avut dec\u00e2t istoria sa, \u0219i n-ar fi avut \u0219i geniile ei, dela Homer \u0219i p\u00e2n\u0103 la Plotin, ast\u0103zi\u00a0am fi \u0219tiut despre Heleni cam tot at\u00e2ta c\u00e2t \u0219tim despre \u0218ti\u021bi. Elami\u021bi sau Iliri; adic\u0103 at\u00e2ta c\u00e2t suntem obliga\u021bi s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m la \u0219coal\u0103(evident, presupun\u00e2nd c\u0103, f\u0103r\u0103 patrimoniul spiritual helen, ar mai fi fost posibil sistemul european de educa\u021bie, cea ce e cu totul imposibil).
\nIstoria este prin defini\u021bie devenire, transformare continu\u0103, \u00een cele din urm\u0103 de\u0219ert\u0103ciune. Zadarnic \u00eencearc\u0103 un rege sau un despot s\u0103-\u0219i cl\u0103deasc\u0103 Statul pentru eternitate. O form\u0103 istoric\u0103, chiar dac\u0103 ar fi perfect\u0103, este totdeauna precar\u0103: dureaz\u0103 un anumit num\u0103r de ani, sau de decenii, \u0219i apoi las\u0103 locul unei alte forme istorice. Nici un fel de \u201deternitate\u201dnu este \u00eeng\u0103duit\u0103 organismelor politice \u0219i sociale. Singura \u201deternitate\u201d acceptat\u0103 de istorie este aceea a crea\u021biilor spirituale. Care, bine\u00een\u021beles, reflecteaz\u0103 \u0219i am spune, le proiecteaz\u0103 \u00een \u201deternitate\u201d. Patetica lupt\u0103 a Heladei cu Per\u0219ii este \u00eenc\u0103 actual\u0103 pentru lumea modern\u0103, pentru c\u0103 a c\u00e2ntat-o Eschil. Au mai fost \u0219i alte invazii, de o parte \u0219i de alta a M\u0103rii Egee, dar despre ele \u0219tim foarte pu\u021bin, pentru c\u0103 n-a existat un Eschil care s\u0103 le scoat\u0103 din istorie \u0219i s\u0103 le fixeze \u00een \u201deternitate\u201d.
\nObscur, dar mai pu\u021bin patetic, neamul rom\u00e2nesc simte c\u0103 \u0219i-a asigurat dreptul la \u201dnemurire\u201d, mai ales prin crea\u021bia lui Mihai Eminescu. Petrolul \u0219i aurul nostru pot, \u00eentr-o\u00a0zi, seca. Gr\u00e2ul nostru poate fi f\u0103cut s\u0103 creasc\u0103 \u0219i aiurea. \u0218i s-ar putea ca \u00eentr-o zi, nu prea\u00a0\u00eendep\u0103rtat\u0103, strategia mondial\u0103 s\u0103 sufere asemenea modific\u0103ri, \u00eenc\u00e2t pozi\u021bia noastr\u0103 de\u00a0popor de grani\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i piard\u0103 \u00eensemn\u0103tatea pe care o are de un secol \u00eencoace. Toate acestea s-ar putea \u00eent\u00e2mpla. Un singur lucru nu se mai poate \u00eent\u00e2mpla: dispari\u021bia poemelor lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvat\u0103. Istoria patetic\u0103 a neamului rom\u00e2nesc a fost \u201dproiectat\u0103 \u00een eternitate\u201dprin versurile unui poet care a suferit toat\u0103 via\u021ba de s\u0103r\u0103cie, uneori chiar de foame, \u0219i a murit, omor\u00e2t de un nebun, \u00eentr-un ospiciu\u2026 Este o lec\u021bie de modestie pe care \u00eens\u0103\u0219i istoria ne-o d\u0103, nou\u0103 tuturora\u2026\u201d
\n(din arhiva bibliotecii Mihai Eminescu, Cringila, N.S.W)
\nDeci, in \u201deternitate este proiectat\u0103\u201dafirma\u021bia spiritual \u00eenvietoare a lui Eliade,\u00a0afirm\u00e2nd despre acel rol salvator de neam \u0219i limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a lui Mihai Eminescu,\u00a0suferindu-L, precum Salvatorul lumii Hristos Cel Crucificat \u0219i \u00cenviat!<\/p>\n

\n

CE-\u021aI DORESC EU \u021aIE, DULCE ROM\u00c2NIE!<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Ce-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie,
\n\u021aara mea de glorii, \u021bara mea de dor?
\nBra\u021bele nervoase, arma de t\u0103rie,
\nLa trecutu-\u021bi mare,mare viitor!
\nFiarb\u0103 vinu-n cupe, spumege pocalul,
\nDac\u0103 fiii-\u021bi m\u00e2ndri aste le nutresc;
\nC\u0103ci r\u0103m\u00e2ne st\u00e2nca, de\u0219i moare valul,
\nDulce Rom\u00e2nie, asta \u021bi-o doresc.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vis de r\u0103zbunare negru ca morm\u00e2ntul,
\nSpada ta de s\u00e2nge du\u0219man fumeg\u00e2nd,
\n\u0218i deasupra idrei fluture cu v\u00e2ntul,
\nVisul t\u0103u de glorii falnic triumf\u00e2nd,
\nSpun\u0103 lumii large steaguri tricolore,
\nSpun\u0103 ce-i poporul mare, rom\u00e2nesc,
\nC\u00e2nd s-aprinde sacru candida-i v\u00e2lvoare,
\nDulce Rom\u00e2nie, asta \u021bi-o doresc.<\/p>\n

\u00cengerul iubirii, \u00eengerul de pace,
\nPe altarul Vestei tainic sur\u00e2z\u00e2nd,
\nCe pe Marte-n glorii s\u0103 orbeasc\u0103-l face,
\nC\u00e2nd cu lampa-i zboar\u0103 lumea lumin\u00e2nd,
\nEl pe s\u00e2nu-\u021bi vergin \u00eenc\u0103 s\u0103 coboare,
\nGuste fericirea raiului ceresc,
\nTu \u00eel str\u00e2nge-n bra\u021be, tu \u00eei f\u0103 altare,
\nDulce Rom\u00e2nie, asta \u021bi-o doresc.<\/p>\n

Ce-\u021bi doresc eu \u021bie, dulce Rom\u00e2nie,
\nT\u00e2n\u0103r\u0103 mireas\u0103, mam\u0103 cu amor,
\nFiii t\u0103i tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een fr\u0103\u021bie
\nCa a nop\u021bii stele, ca a zilei zori,
\nVia\u021ba \u00een vecie, glorii, bucurie,
\nArme cu t\u0103rie, suflet rom\u00e2nesc,
\nVis de vitejie, fal\u0103 \u0219i m\u00e2ndrie,
\nDulce Rom\u00e2nie, asa \u021bi-o doresc!
\n(1867)<\/p>\n

 <\/p>\n

,,Despre copil\u0103ria, adolescen\u021ba \u0219i maturitatea lui Mihai Eminescu,\u00a0lumea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i nu numai, nu \u00eenceteaz\u0103 a se informa, a o cunoa\u0219te, a o\u00a0recunoa\u0219te, asem\u0103n\u0103tor interesului omenirii despre via\u021ba vreunui Sf\u00e2nt al omenirii\u00a0\u0219i al liturghiei cosmice. \u0218i, totu\u0219i pl\u0103m\u0103direa spiritului curat \u00ee\u0219i are leag\u0103nul copil\u0103riei\u00a0\u00een mijlocul familiei, \u00een aten\u021bia p\u0103rin\u021bilor asupra educa\u021biei copilului, dar \u0219i \u00een aten\u021bia\u00a0p\u0103rin\u021bilor la propria lor comportare. Eminescu se na\u0219te \u00eentr-o familie cult\u0103, deci cu o\u00a0oarecare rigurozitate \u0219i chiar severitate, dar nu p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t la maturitate Poetul\u00a0ajuns geniu s\u0103 nu-\u0219i aminteasc\u0103 cu drag de locurile lui natale \u0219i dragi ale Bucovinei.
\nTat\u0103l s\u0103u Gheorghe Eimnovici, nu era numai un administrator, ci \u0219i un c\u0103minar,\u00a0afl\u0103m c\u0103 el vorbea cursiv 6 limbi, avea o bibliotec\u0103 a familiei, la care veneau\u00a0mari boieri moldoveni s\u0103 \u00eemprumute c\u0103r\u021bi, unele mai rar de g\u0103sit. Micul Eminescu\u00a0era precum eroul din povestea lui Petre Ispirescu: ,,F\u0103t-Frumos n\u0103scut cu cartea \u00een m\u00e2n\u0103\u201d.
\nDin aceast\u0103 bibliotec\u0103 el \u00eenv\u0103\u021base multe, reu\u0219ind s\u0103 \u00eenve\u021be cititul cu ajutorul mamei sale,\u00a0\u0219i asta \u00eenc\u0103 din fraged\u0103 copil\u0103rie. C\u00e2nd ajunse el la biblioteca lui Aron Pumnul din Ia\u0219i,\u00a0nu era chiar un novic, ci era copilul \u00eenc\u0103rcat de vise, de chem\u0103ri interioare spre crea\u021bii\u00a0poetice, avea cum se spune pe drept, insuflarea dumnezeiasc\u0103 ce \u00eei acoperea imagina\u021bia\u00a0sa. Frumuse\u021bea \u0219i duio\u0219enia expresiei, receptate deja din familie, punea amprenta lor\u00a0din primele sale \u00eencerc\u0103ri de versificare. Vine apoi un al doilea val formator de caractere, acesta fiind al societ\u0103\u021bii, al vie\u021bii mature, cu toate frumuse\u021bile \u0219i nenorocirile aferente, \u00een care tinerimea vremii lui Eminescu \u00eenota \u00een fel \u0219i chip.Lui Eminescu soarta ia fost hristic\u0103, dornic de adev\u0103r \u0219i emancipare a neamului s\u0103u rom\u00e2nesc, st\u0103ri pe care le\u00a0observa geniul s\u0103u ca fiind preocup\u0103ri principale la statele moderne europene, atunci de\u00a0ce neamul s\u0103u rom\u00e2nesc s\u0103 fie mai prejos? Acesta a fost marele nostru geniu na\u021bional
\nMihai Eminescu. S\u0103-l re\u00eenviem \u00een fiecare zi, \u00een fiecare moment!<\/p>\n

———————————————–<\/p>\n

Ioan Micl\u0103u-Gepianul<\/strong><\/p>\n

Australia<\/strong>
\n 15 iunie, 2017<\/strong><\/p>\n

www.ionmiclau.wordpress.com<\/a><\/p>\n


\n<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pentru a cinsti memoria lui Mihai Eminescu, se cuvine a fi redate \u00een primul r\u00e2nd, aprecieri ale unor oameni de [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-30579","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30579","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30579"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30579\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30583,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30579\/revisions\/30583"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}