{"id":30690,"date":"2017-06-21T11:54:07","date_gmt":"2017-06-21T11:54:07","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30690"},"modified":"2017-06-21T11:54:07","modified_gmt":"2017-06-21T11:54:07","slug":"ioan-popoiu-pe-calea-damascului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/21\/ioan-popoiu-pe-calea-damascului\/","title":{"rendered":"Ioan Popoiu: Pe calea Damascului"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/Ioan-Popoiu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-30691\" title=\"ioan-popoiu\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/Ioan-Popoiu-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" srcset=\"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/Ioan-Popoiu-150x150.jpg 150w, https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/06\/Ioan-Popoiu.jpg 240w\" sizes=\"auto, (max-width: 150px) 100vw, 150px\" \/><\/a>Ne este familiar\u0103 \u00eent\u00e2mplarea de pe drumul Damascului, zugr\u0103vit\u0103 \u00een Faptele Apostolilor: pe c\u00e2nd c\u0103l\u0103torea spre marea cetate sirian\u0103, t\u00e2n\u0103rul Saul, care ,,sufla urgia asupra cre\u015ftinilor\u201d, este cuprins de ,,o lumin\u0103 din cer, ca de fulger, care l-a \u00eenv\u0103luit deodat\u0103\u201d (9, 3-6). \u00cent\u00e2mplarea minunat\u0103 de pe drumul Damascului, ar\u0103tarea luminii cere\u015fti, primirea revela\u0163iei \u00een Hristos, ,,chemarea lui Saul\u201d, cum este numit\u0103, este \u00eenceputul transform\u0103rii t\u00e2n\u0103rului fariseu iudeu \u00een apostolul Pavel, cel care a adus cre\u015ftinismul \u00een Europa \u015fi a r\u0103sp\u00e2ndit noua \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 printre neamuri. Schimbarea sa este total\u0103: el nu are nicio ezitare s\u0103 renun\u0163e la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura sa de fariseu, la patrimoniul religios al neamului s\u0103u iudeu pentru ,,bog\u0103\u0163ia cunoa\u015fterii\u201d lui Hristos. \u00cen peregrin\u0103rile sale, el ajunge \u00een Grecia, la Atena, Philippi \u015fi Thesalonic, \u00een Spania \u015fi apoi la Roma, unde va sf\u00e2r\u015fi la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e ca martir cre\u015ftin, \u00een vremea lui Nero.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cum se declan\u015feaz\u0103 criza ce duce la transformareua l\u0103untric\u0103 (metanoia) ? Ce se petrece cu acei c\u0103ut\u0103tori ai adev\u0103rului ? C\u00e2teva exemple, \u00eentr-o ordine nu neap\u0103rat cronologic\u0103, ne vor ajuta s\u0103 d\u0103m un r\u0103spuns la aceste \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">T\u00e2n\u0103rul Moise, aflat \u015fi crescut la curtea lui Faraon, str\u0103lucit instruit, este silit s\u0103 fug\u0103 din Egipt \u015fi se duce \u00een \u0163ara Madian, unde ajunge \u00een casa preotului Ietro, care avea \u015fapte fete \u015fi cu care se \u00eenrude\u015fte. Timp de patruzeci de ani, el se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 fie p\u0103storul oilor socrului s\u0103u, ne\u00eencet\u00e2nd s\u0103 scruteze necunoscutul sub soarele ne\u00eendur\u0103tor al de\u015fertului. \u015ei pe c\u00e2nd ,,p\u0103\u015ftea oile lui Ietro\u201d, \u00eentr-o zi ajunge cu turma \u00een pustie p\u00e2n\u0103 la muntele lui Dumnezeu, Horeb. Aici i se arat\u0103 ,,\u00eengerul Domnului \u00eentr-o par\u0103 de foc, ce ie\u015fea dintr-un rug, care nu se mistuia\u201d (Ie\u015firea, 3, 1-2). \u00cen acel loc, Moise are revela\u0163ia Dumnezeului ve\u015fnic, care \u00eei vorbea din rug \u015fi i se descoper\u0103 drept ,,Eu sunt Cel ce sunt\u201d (Ie\u015firea, 3, 14).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Putem \u00een\u0163elege oare faptul c\u0103 Moise a a\u015fteptat vreme de patruzeci de ani acest moment \u015fi pe c\u00e2nd se apropia de 80, Dumnezeu i se descoper\u0103? Putem \u00eentrez\u0103ri clocotul s\u0103u l\u0103untric \u00een to\u0163i ace\u015fti ani ? Dar acesta n-a fost dec\u00e2t \u00eenceputul, i-au mai trebuit al\u0163i patruzeci de ani pentru a-\u015fi duce misiunea la cap\u0103t: s\u0103 scoat\u0103 poporul s\u0103u din Egipt, apoi s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 \u00een de\u015fert \u00een vederea cuceririi Canaanului, a \u0162\u0103rii Sfinte, unde Dumnezeu \u00eei c\u0103l\u0103uzise pe patriarhii neamului s\u0103u, \u00een frunte cu Avraam. Dup\u0103 multe \u00eempotriviri \u015fi st\u0103ruin\u0163e, Moise prime\u015fte tablele Legii (Cele zece porunci) \u015fi \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 poporul scos din Egipt ca ,,popor al lui Dumnezeu\u201d, pus deoparte, pentru \u00eemplinirea misiunii sale sfinte. Dup\u0103 patruzeci de ani de la primirea revela\u0163iei, profetul Moise \u00ee\u015fi sf\u00e2r\u015fea zilele la 120 de ani, \u00eentr-un loc necunoscut, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 Canaanul.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 \u00cen vechea Indie \u00eent\u00e2lnim o cale aparte de atingere a des\u0103v\u00e2r\u015firii: n\u0103scut \u00eentr-un mic regat, prin\u0163ul Sakya Muni prime\u015fte o educa\u0163ie aleas\u0103 \u015fi atent\u0103, tot ce este r\u0103u (boala, b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea, moartea) este \u00eendep\u0103rtat cu grij\u0103 din preajma sa, se c\u0103s\u0103tore\u015fte de t\u00e2n\u0103r (16 ani), cunosc\u00e2nd toate deliciile unei existen\u0163e princiare \u015fi \u00eensu\u015findu-\u015fi toate cuno\u015ftin\u0163ele demne de un fiu\u00a0 regesc. Dar t\u00e2n\u0103rul prin\u0163, care poseda totul, nu era mul\u0163umit, iar ceea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, se \u00eent\u00eempl\u0103. P\u0103r\u0103sind, \u00een tain\u0103, \u00een trei r\u00e2nduri, palatul s\u0103u, el vede un bolnav, un b\u0103tr\u00e2n \u015fi un mort, dar \u015fi un ascet cu fa\u0163a senin\u0103, \u00een\u0163elege c\u0103 existen\u0163a \u00eenseamn\u0103 suferin\u0163\u0103 \u015fi c\u0103 i se ascunde adev\u0103rul. Prin\u0163ul este hot\u0103r\u00e2t s\u0103 schimbe aceste lucruri \u015fi s\u0103 descopere legile unei existen\u0163e lipsite de suferin\u0163\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Pe c\u00e2nd avea 27 de ani, el p\u0103r\u0103se\u015fte palatul noaptea pe ascuns (,,marea plecare\u201d, dup\u0103 tradi\u0163ia budist\u0103), \u00ee\u015fi taie p\u0103rul lung, \u00ee\u015fi abandoneaz\u0103 ve\u015fmintele scumpe \u015fi, ca simplu ascet r\u0103t\u0103citor, \u00ee\u015fi \u00eencepe peregrin\u0103rile \u00een c\u0103utarea Adev\u0103rului, practic\u00e2nd o ascez\u0103 sever\u0103. Dup\u0103 mai mul\u0163i ani, nereu\u015find \u00een c\u0103ut\u0103rile sale, renun\u0163\u0103 la ascez\u0103 (mortificare), fiind \u00a0p\u0103r\u0103sit de discipolii s\u0103i, abandoneaz\u0103 zeii vedici ai neamului s\u0103u \u015fi se instaleaz\u0103 singur la r\u0103d\u0103cina unui arbore uria\u015f de pipal, ad\u00e2ncindu-se \u00eentr-o medita\u0163ie profund\u0103. La cap\u0103tul a \u015fapte ani de c\u0103ut\u0103ri, de mari suferin\u0163e \u015fi fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, el reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 iluminarea, accederea \u00eentr-o nou\u0103 dimensiune spiritual\u0103, ,,Nirvana\u201d, intr\u00e2nd \u00eentr-un extaz profund vreme de \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni (49 de zile). El descoper\u0103 cauzele suferin\u0163ei oamenilor, drumul ce duce la \u00eentunecare \u015fi moarte, dar \u015fi legile evolu\u0163iei spirituale prin care se ajunge la dep\u0103\u015firea definitiv\u0103 a suferin\u0163ei \u015fi atingerea st\u0103rii de Nirvana. Intr\u00e2nd \u00een posesia Adev\u0103rului, descoperit prin propriile puteri, el devine Budha (Iluminatul) \u015fi, convins prin propria tr\u0103ire c\u0103 omul singur (f\u0103r\u0103 ajutorul zeilor) poate s\u0103 ajung\u0103 Dumnezeu, el a \u00eenceput s\u0103-l predice peste tot, organiz\u00e2nd comunit\u0103\u0163i de asce\u0163i \u015fi pred\u00e2ndu-le \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale lungi, de 80 de ani, av\u00e2nd parte de o moarte omeneasc\u0103, dar senin\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Mult mai t\u00e2rziu, \u00een Italia medieval\u0103, cre\u015ftin\u0103, pu\u0163in dup\u0103 1200, un t\u00e2n\u0103r numit Francisc, din ora\u015ful Asissi, fiul unui negustor bogat, pasionat de romane cavalere\u015fti, ajuns la 24 de ani, decide brusc, f\u0103r\u0103 niciun motiv, s\u0103 renun\u0163e la bog\u0103\u0163iile sale, la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, la ora\u015ful s\u0103u, la toat\u0103 pe-trecerea aceasta lumeasc\u0103 \u015fi s\u0103 se dedice lui Dumnezeu. \u00cen pia\u0163a ora\u015fului, \u00een fa\u0163a mul\u0163imii adunate, el \u00ee\u015fi anun\u0163\u0103 decizia de a p\u0103r\u0103si lumea, apoi, \u00eentr-un gest natural, firesc, el \u00ee\u015fi scoate ve\u015fmintele \u015fi r\u0103m\u00e2ne gol, a\u015fa cum l-a pl\u0103smuit Creatorul, iar episcopul ora\u015fului \u00eel acoper\u0103 cu rasa sa \u015fi-i d\u0103 binecuv\u00e2ntarea pe calea aleas\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">El \u00ee\u015fi \u00eencepe peregrinarea, tr\u0103ie\u015fte printre oamenii cei mai umili, cer\u015fetori, bolnavi, marginali, se simte frate al oric\u0103rui semen, aproape de \u00eentreaga crea\u0163ie, animale, p\u0103s\u0103ri \u015fi plante, vorbe\u015fte cu \u00eenfl\u0103c\u0103rare oamenilor despre Dumnezeu \u015fi crea\u0163ia Sa. Este primit de pap\u0103, pe care-l cucere\u015fte prin duhul s\u0103u incandescent, prin exuberan\u0163a sa fenomenal\u0103. Mi\u015fcarea t\u00e2n\u0103rului Francisc de trezire spiritual\u0103, bazat\u0103 pe s\u0103r\u0103cie voluntar\u0103, compasiune fa\u0163\u0103 de orice creatur\u0103 \u015fi dragoste christic\u0103, ia propor\u0163ii neb\u0103nuite, cuprinde Italia \u015fi se extinde \u00een Apus, din Irlanda p\u00e2n\u0103 \u00een Polonia, comunit\u0103\u0163i de adep\u0163i ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii sale, de asce\u0163i ,,franciscani\u201d, r\u0103sar peste tot. Ordinul franciscan se na\u015fte \u015fi \u00eencheag\u0103 sub c\u0103l\u0103uzirea sa, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei cuprin\u015fi de fervoare \u00eel urmeaz\u0103 pretutindeni, apar primele m\u0103n\u0103stiri de c\u0103lug\u0103ri \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e, dup\u0103 regula stabilit\u0103 de el. \u00cenainte de sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u, \u00een 1226, el prime\u015fte \u00een trupul s\u0103u stigmatele M\u00e2ntuitorului, fiind venerat ca sf\u00e2nt \u00eenc\u0103 din timpul vie\u0163ii, iar la numai doi ani dup\u0103 moarte, Francisc din Asissi este canonizat de pap\u0103, ordinul s\u0103u \u00eentinz\u00e2ndu-se \u00een toat\u0103 Europa.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00a0\u00a0 Pe l\u00e2ng\u0103 aceste exemple, ce se pot \u00eenmul\u0163i, avem \u015fi ipostaze livre\u015fti ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 drumul sufletului spre centrul Fiin\u0163ei. Opera lui Goethe, <em>Faust<\/em>, chiar la \u00eenceput, ni-l prezint\u0103 pe erou \u00eentr-un mare dilem\u0103. Faust, ajuns la maturitate, ,,doctorul\u201d, magistrul \u00eenv\u0103\u0163at, respectat de ceilal\u0163i, aflat pe o culme (aparent\u0103), exclam\u0103 cu am\u0103r\u0103ciune: ,,Cu r\u00e2vn\u0103 am studiat \/ Dreptul, filosofia \/ \u015ei, din p\u0103cate, chiar teologia\u201d, ca s\u0103 constate c\u0103 n-a ajuns la \u0163int\u0103. Se simte inutil, golit, r\u0103t\u0103cit: ,,Iat\u0103-m\u0103, acum, un biet nebun\u201d! El observ\u0103 m\u00e2hnit, precum Socrate, c\u0103 de fapt nu \u015ftie nimic, este departe de adev\u0103rata cunoa\u015ftere, \u00een fa\u0163\u0103 se deschide un \u00eentins de\u015fert, care trebuie str\u0103b\u0103tut p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Dumnezeu introduce \u00een scen\u0103 (vezi <em>Prolog \u00een Cer<\/em>), pe Mefisto, spiritul negator, cu menirea de a dinamiza \u015fi fertiliza o existen\u0163\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi. Acesta este ,,pactul cu diavolul\u201d, dar \u00eencheiat, a\u015fa cum am v\u0103zut, cu voia Celui de Sus, pentru in\u0163ierea eroului nostru. Cu o luciditate rece, Mefisto \u00eei dezv\u0103luie cum este alc\u0103tuit\u0103 lumea: ,,Tot ce vezi, \u0103st univers\/F\u0103cut e pentru un Dumnezeu nespus\/Ce \u015fade \u00een ve\u015fnic\u0103 lumin\u0103 sus\/Pe noi \u00een bezn\u0103 ne-a trimis, sub toate\/Iar vou\u0103 v\u0103 prie\u015fte numai zi \u015fi noapte\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Cu o \u00a0\u00een\u0163elegere nou\u0103 a lucrurilor, Faust, nemul\u0163umit de \u00eenceputul Evangheliei lui Ioan, ,,La \u00eenceput, a fost Cuv\u00e2ntul\u201d, reformuleaz\u0103 astfel: ,,La \u00eenceput, voi pune fapta\u201d ! Sub acest semn, el \u00eencepe drumul spre sine \u00eensu\u015fi: dr. Faust, cel care studiase mai multe discipline, magistrul str\u0103lucit, care st\u00e2rnea admira\u0163ia studen\u0163ilor s\u0103i, abandoneaz\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele anterioare, inutile, renun\u0163\u0103 la morga sa de mare dasc\u0103l (Mefisto \u00eei repro\u015fa: ,,Nu-\u015fi are \u015fi ur\u00e2tul o m\u0103sur\u0103\u201d ?). El \u00eencearc\u0103 s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 cunoa\u015fterea prin magie (invoc\u00e2nd Spiritul p\u0103m\u00e2ntului), prin eros (dragostea pentru Margareta), prin toate mijloacele \u015fi sugestiile oferite de Mefisto. Faust vede \u00eens\u0103 golul din fiin\u0163a sa \u015fi \u00een\u0163elege s\u0103-l umple cu c\u00e2t mai multe fapte, neobosit, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u (fapt ilustrat \u00een Faust II). Un critic observa c\u0103, la Goethe, Faust, chiar c\u00e2nd face involuntar r\u0103ul, sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a s\u0103v\u00e2r\u015fi binele, \u00een timp ce, la Dostoievski, de pild\u0103, eroii, chiar c\u00e2nd vor binele, ajung s\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 inevitabil r\u0103ul. \u00centr-un t\u00e2rziu, \u00een fa\u0163a mor\u0163ii, c\u00e2nd Mefisto \u00eei cere pre\u0163ul pactului \u00eencheiat, Dumnezeu intervine \u015fi-i acord\u0103 gra\u0163ia Sa: ,,Cine cu zel s-a str\u0103duit\/ Poate s\u0103 fie m\u00e2ntuit\u201d. Faust, eroul damnat, sf\u00e2r\u015fe\u015fte prin a fi m\u00e2ntuit, el simbolizeaz\u0103 m\u00e2ntuirea prin fapt\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">O alt\u0103 ipostaz\u0103 o \u00eent\u00e2lnim \u00een <em>Don Quijote<\/em>, opera lui Cervantes. Nobilul provincial Alonso Quijano, care ducea o via\u0163\u0103 modest\u0103 \u00een satul s\u0103u, La Mancha, cu imagina\u0163ia aprins\u0103 de romanele cavalere\u015fti, decide \u00eentr-o zi s\u0103 abandoneze locul s\u0103u \u015fi s\u0103 porneasc\u0103 pe urmele cavalerilor r\u0103t\u0103citori. Hot\u0103r\u00e2t s\u0103 slujeasc\u0103 Biserica, fiind un catolic fierbinte, s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 dreptatea, s\u0103 apere pe orfani \u015fi pe v\u0103duve, pe cei suferinzi, el \u00ee\u015fi ia titlul cavaleresc de Don Quijote de la Mancha \u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte satul pe calul s\u0103u, Rocinante, \u00eenso\u0163it, drept scutier, de Sancho Panza, un \u0163\u0103ran de pe domeniul s\u0103u. Primul du\u015fman pe care \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een cale este o moar\u0103 de v\u00e2nt, aflat\u0103 la marginea satului, \u00een ro\u0163ile c\u0103reia el vedea uria\u015fi plini de r\u0103utate, pe care cavalerul, \u00eentr-un elan aparent ridicol, \u00eei \u00eenfrunt\u0103, \u00eenarmat cu toat\u0103 puterea sufletului s\u0103u. El \u00ee\u015fi proclam\u0103 dragostea pentru Dulcineea del Toboso, o iubit\u0103 ideal\u0103, ale c\u0103rei calit\u0103\u0163i le afirm\u0103 \u015fi le cere aceasta \u015fi celor din jurul s\u0103u. Aventura sa continu\u0103 mult\u0103 vreme, elibereaz\u0103 ni\u015fte os\u00e2ndi\u0163i \u00een lan\u0163uri, \u00eenfrunt\u0103 un leu, lupt\u0103 cu toate relele, ajunge cunoscut peste tot. Cavalerul Tristei Figuri, at\u00e2t de cunoscut \u015fi at\u00e2t de pu\u0163in \u00een\u0163eles, fidel slujitor al crucii, devotat iubirii sale ideale, este m\u00e2hnit \u015fi revoltat de tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub cerul Spaniei sale. Unamuno, \u00een eseul s\u0103u, <em>Via\u0163a lui Don Quijote \u015fi Sancho<\/em>, subliniaz\u0103 tragismul \u015fi sublimul lui Don Quijote, el este o figur\u0103 christic\u0103, ne\u00een\u0163eles \u015fi batjocorit, iar aventurile \u015fi r\u0103t\u0103cirea sa din loc \u00een loc simbolizeaz\u0103 lupta \u00eempotriva r\u0103ului, nedrept\u0103\u0163ii \u015fi minciunii. Dup\u0103 lungi peregrin\u0103ri, sim\u0163indu-\u015fi sf\u00e2r\u015fitul aproape, el se \u00eentoarce \u00een satul s\u0103u, iar aici renun\u0163\u0103 la ,,nebunia\u201d sa cavalereasc\u0103 \u015fi redevine Alonso Quijano cel Bun, pentru a avea cu moartea ,,\u00eent\u00e2lnirea cea bun\u0103\u201d (G. Liiceanu). El este pl\u00e2ns cu durere de supu\u015fii s\u0103i, \u00een frunte cu Sancho Panza, care \u00een\u0163eleg abia acum sufletul nobil al st\u0103p\u00e2nului lor, iar scutierul s\u0103u poveste\u015fte celorlal\u0163i faptele vestite ale lui Don Quijote, ca \u015fi c\u00e2nd ar dori s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 pe urmele sale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">La cap\u0103tul incursiunii noastre, putem afirma c\u0103 metanoia, calea spre des\u0103v\u00e2r\u015fire, nu este ceva abstract, un lucru \u00een sine, dob\u00e2ndit \u00eentr-un turn de filde\u015f, \u00eentr-o ,,Castalie\u201d aflat\u0103 departe de lume. \u0162inta ei este armonizarea cu semenii \u015fi apropierea de Dumnezeu, sf\u00e2r\u015fitul oric\u0103rei c\u0103ut\u0103ri spirituale autentice. Sf. Ignacio de Loyola m\u0103rturise\u015fte: toate eforturile noastre sunt orientate ,,ad maiorem Dei gloriam\u201d.<\/p>\n<p>&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;-<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\"><strong>Ioan POPOIU<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\">21 iunie 2017<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\" align=\"right\">C\u00e2mpulung Moldovenesc<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ne este familiar\u0103 \u00eent\u00e2mplarea de pe drumul Damascului, zugr\u0103vit\u0103 \u00een Faptele Apostolilor: pe c\u00e2nd c\u0103l\u0103torea spre marea cetate sirian\u0103, t\u00e2n\u0103rul [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30690","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30690","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30690"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30690\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30693,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30690\/revisions\/30693"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30690"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30690"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30690"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}