{"id":30753,"date":"2017-06-27T11:40:58","date_gmt":"2017-06-27T11:40:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30753"},"modified":"2017-06-27T11:40:58","modified_gmt":"2017-06-27T11:40:58","slug":"dialog-intre-pavel-ratundeanu-ferghete-si-ben-todica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/27\/dialog-intre-pavel-ratundeanu-ferghete-si-ben-todica\/","title":{"rendered":"Dialog \u00eentre Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete \u015fi Ben Todic\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Ben, de mi-ar fi dat cineva sarcin\u0103 s\u0103 scriu o m\u00e2ndre\u021be de monografie, n-a\u015f fi avut m\u0103re\u021bia, m\u0103iestria lui Vladimir Cinezan, vecin de bloc cu juristul Mo\u015fu\u0163 \u00a0Vasile, pre\u015fedinte de coopera\u021bie \u015fi pe comuna Recea-Cristur, el fiind originar, s\u0103tean din acest centru de comun\u0103 (\u015fi ne cunoa\u015ftem de vreo 40 de ani, de c\u00e2nd am venit eu \u00een p\u0103r\u021bile aiestea, angaj\u00e2ndu-m\u0103 pe atunci tehnician veterinar, de abia dup\u0103 revolu\u021bia din decembrie 1989 numindu-m\u0103 asistent veterinar). Ben, nu mi-a\u015f fi \u015ftiut organiza munca de cercetare, documenta\u021bia, cu ce aveam s\u0103 scriu formidabil, expresiv, cu claritate sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 a\u015fezarea geografic\u0103 \u015fi \u00eensemn\u0103tatea istoric\u0103, asemeni unui gospodar care \u015ftie cum se face un lucru, de unde s\u0103 ia lucru \u015fi unde s\u0103-l pun\u0103 \u00eengrijit \u015fi bine f\u0103cut, cu-n scop, duc\u00e2ndu-\u015fi munca cinstit \u015fi demn de la un cap\u0103t la altul, f\u0103r\u0103 a trage m\u00e2\u021ba de coad\u0103, av\u00e2nd mult\u0103 seriozitate \u015fi talent, ca Vladimir Cinezan. \u0162i-am mai spus Ben Todic\u0103, la mine-i altceva cu talentul \u00eenmul\u021bit \u00een sfin\u021benia bucuriei, c\u0103 eu m\u0103 pun pentru a scrie un vers \u015fi scriu zeci, m\u0103 pun s\u0103 scriu o fraz\u0103 \u015fi scriu o sut\u0103, dar culmea e p\u0103r\u00e2ndu-mi-se, c\u0103 cineva-mi dicteaz\u0103 f\u0103r\u0103 a auzi vreo vorb\u0103 \u015fi m\u00e2na, chiar mi-e purtat\u0103 de \u00eensu\u015fi Dumnezeu f\u0103r\u0103 a-\u021bi putea explica cum, dar ea e \u00eensufle\u0163it\u0103 \u015fi depinde de o energie \u015fi de acea for\u021b\u0103-voin\u021b\u0103, \u00een iubire, drept de a fi. S\u0103 scrii asemeni lui Vladimir Cinezan e special \u015fi nu poate face a\u015fa ceva oricine, ci un special. Face o prezentare istoric\u0103, ne \u00eencadreaz\u0103 \u00een relief: caracteristici geomorfologice \u015fi are asul \u00een m\u00e2nec\u0103 cit\u00e2ndu-ne filozoficul: “omul \u00ee\u015fi f\u0103ure\u015fte sufletul dup\u0103 clima vremurilor \u00een care tr\u0103ie\u015fte” (Alexandru Cantacuzino). Puncteaz\u0103 punct cu punct, \u00eentr-o ordine \u015fi firesc (ne prezint\u0103 comuna Recea-Cristur av\u00e2nd 9 sate din arealul zonei dealurilor Dejului \u015fi Clujului (Ardeal, podi\u015ful Some\u015fan), cu-n climat continental moderat la ad\u0103postul oferit de Mun\u021bii Apuseni, cu o etajare a reliefului (eu de unde \u015fi p\u00e2n\u0103 unde s\u0103 \u015ftiu ce s\u0103 fac \u015fi unde, \u00een ce ordine s-aranjez datele?). Cinezan are sus\u021binere de om extraordinar, \u015ftie s\u0103 utilizeze informa\u021biile ob\u021binute. El citeaz\u0103 pe Petru \u021au\u021bea: “\u021a\u0103ranul este omul absolut”. \u021a\u0103ranul e un EMINESCU al ogorului, zic eu \u015fi satul e o gr\u0103din\u0103 a Edenului…<\/p>\n

Cu bine,<\/p>\n

Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete<\/p>\n

***<\/p>\n

\"\"<\/a>Drag\u0103 Pavele, diferen\u0163a dintre tine \u015fi Vladimir Cintezan este ca \u015fi diferen\u0163a dintre \u00een\u0163elegerea arhaic\u0103 a lumii \u015fi materialismul \u015ftiin\u0163ific. Tu ai priceput natura \u015fi tr\u0103irea \u00een ea ca \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103, la fel ca \u015fi Eminescu. Natura e un organism viu. Decizia civiliza\u0163iei de azi de a considera natura din jur ca moart\u0103, le-a permis s\u0103 o exploateze la maximum, f\u0103r\u0103 a-i recunoa\u015fte destinul ca parte din noi. Consecin\u0163ele unei asemenea atitudini, se \u00eentoarce \u00eempotriva noastr\u0103. Aproape c\u0103 ne-am distrus casele, mediul \u00een care tr\u0103im, ne-am t\u0103iat craca de sub picioare. Normal ar fi s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m \u00een fa\u0163a naturii a\u015fa cum o faci tu, ca \u00een fa\u0163a unei mirese, s\u0103 o respect\u0103m, iar \u00een final tr\u0103im cu ea \u015fi ea ne poate ajuta s\u0103 ie\u015fim din impas, din criza ecologic\u0103 (temperaturi \u00eenalte, supraexploatare de resurse naturale, distrugerea agriculturii etc.), suntem la cap\u0103tul funiei.<\/p>\n

Cintezan cunoa\u015fte toate aceste informa\u0163ii pe care le prezint\u0103 cu at\u00e2ta acurate\u0163e \u015fi abunden\u0163\u0103 care domin\u0103 mass-media \u015fi propaganda lumii materialiste \u00een care tr\u0103im pentru c\u0103 el e \u00eenfipt \u00een ele, tr\u0103ie\u015fte \u00een mijlocul sistemului, pe c\u00e2nd tu e\u015fti retras la \u0163ar\u0103 \u00een mijlocul naturii, la coada vacii. E\u015fti \u00eensurat cu natura, cu p\u0103m\u00e2ntul \u015fi animalele. Tr\u0103ie\u015fti al\u0103turi de ele. Le sim\u0163i. Le \u00een\u0163elegi. Salvarea st\u0103 mai mult \u00een tine dec\u00e2t \u00een el. Descrierile lui str\u0103lucesc, fascin\u00e2ndu-te tot a\u015fa cum \u00eei fascinau spaniolii pe nativii americani. Ast\u0103zi suntem \u00een majoritate\u00a0 \u201cnativi\u201d. \u00cen\u0163elegerea arhaic\u0103 este antidotul c\u0103, tu e\u015fti veterinar \u015fi \u00een\u0163elegi. Are antidotul numai atunci c\u00e2nd suntem deschi\u015fi, receptivi \u015fi preg\u0103ti\u0163i s\u0103 o trat\u0103m; s\u0103 trat\u0103m natura ca pe o fiin\u0163\u0103 vie, ca pe o entitate inteligent\u0103, \u00een parteneriat cu noi. Suntem o familie, suntem o echip\u0103, suntem crea\u0163ia Tat\u0103lui. Nu suntem \u00een competi\u0163ie, ci suntem parte din aceea\u015fi morfologie genetic\u0103.<\/p>\n

\u015etiu c\u0103 e peste puterile noastre, ca societate, s\u0103 \u00een\u0163elegem, s\u0103 accept\u0103m p\u0103m\u00e2ntul ca pe un \u00eentreg organism, s\u0103 accept\u0103m \u00eentregul univers ca pe un organism viu. Suntem complet orbi\u0163i de str\u0103lucirea materialismului!<\/p>\n

Pentru noi, ca scriitori, ca iubitori ai slovei \u015fi versului e mai u\u015for s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103im, e o lume de natur\u0103 sintactic\u0103. C\u0103 tot universul nostru e format din cuvinte (protoni, neuroni, stele, flori, fete, iubire, fericire, lumina, \u00eentuneric etc.) \u015fi cu toate cuvintele, noi construim fraze ca s\u0103-l \u00een\u0163elegem, s\u0103 d\u0103m sens vie\u0163ii,\u00a0 dar \u00een acela\u015fi timp, prin ideile noastre s\u0103 invad\u0103m spa\u0163iul, natura, f\u0103r\u0103 a-i cere consim\u0163\u0103m\u00e2ntul, deci, f\u0103r\u0103 nicio considera\u0163ie. Noi suntem cu u\u015furin\u0163\u0103 poseda\u0163i de pl\u0103ceri, iubim \u015fi ur\u00e2m cu intensitate, suntem \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 romantici \u015fi violen\u0163i, \u015fi atunci, te \u00eentrebi: Oare de ce? Ce ne lipse\u015fte? Ce c\u0103ut\u0103m? Nu cumva cu zeci de mii de ani \u00een urm\u0103 c\u00e2nd am fost obliga\u0163i s\u0103 emigr\u0103m din Africa spre noi p\u0103\u015funi pentru a supravie\u0163ui, ne-am desp\u0103r\u0163it de mediul \u015fi natura \u00een care am tr\u0103it? Am f\u0103cut o aluzie la asta \u015fi \u00een cartea mea \u201c\u00centre dou\u0103 lumi\u201d, c\u00e2nd m-am referit ca ipotez\u0103 la originea noastr\u0103 ca rom\u00e2ni, c\u0103 de acolo venim. C\u00e2nd o pereche se desparte sau e desp\u0103r\u0163it\u0103 de alte for\u0163e, st\u0103rile, simptomele prin care trecem nu sunt diferite de cele ale l\u0103satului de orice obsesie, fie ea sexual\u0103, alcool, nicotina, heroina etc., se concluzioneaz\u0103 cu vomitat, tremurat, nestare, lips\u0103 de control, explozii emo\u0163ionale, insomnie, pierderea r\u0103bd\u0103rii, istericale etc. C\u00e2nd \u00een dragostea romantic\u0103 se amestec\u0103 feromonii \u00eentre ei, chimicalele \u015fi c\u00e2nd galaxiile universului interior sunt destabilizate, atunci devenim\u00a0 necontrolabili, emo\u0163ionali, abuzivi, violen\u0163i, r\u0103zboinici etc. Orice obsesie sf\u00e2rse\u015fte prin aceste simptome, poate fi ea \u015fi politic\u0103, de ordin material sau financiar.<\/p>\n

Deci, nestarea prin care trecem noi azi ca omenire poate c\u0103 ni se trage de la acea desp\u0103r\u0163ire de Africa, de plantele \u015fi animalele ei, de atunci \u015fi de rela\u0163ia, intereac\u0163iunea\u00a0 pe care o aveam cu ele, cu natura \u015fi drogurile ei de orice tip, plante care au disp\u0103rut sau care sunt interzise azi de societatea ra\u0163ionalist\u0103 \u00een care tr\u0103im. M\u0103 refer aici la partea nou\u0103 a intelectului uman, mintea omului<\/strong>.<\/p>\n

Redefinirea libert\u0103\u0163ii speciei umane, a \u00eentregului glob, a \u00eentregii civiliza\u0163ii. \u00cen alte cuvinte l-am lini\u015ftit pe Papa de la Roma acum c\u00e2teva sute de ani s\u0103 renun\u0163e la cruciade \u015fi am promovat sclavia \u015fi antifeminismul, b\u0103rbatul a ajuns la putere. Tema exploat\u0103rii \u015fi a drepturilor femeii sunt la mod\u0103, lupt\u0103m pentru rezolvarea lor. Femeia abia acum a fost recunoscut\u0103 ca egalul b\u0103rbatului \u00een unele \u0163\u0103ri.<\/p>\n

C\u00e2nd Iisus a ap\u0103rut \u00een fa\u0163a apostolilor dup\u0103 crucificare \u015fi le-a vorbit, la prima apari\u0163ie, Toma nu a fost prezent, dar c\u00e2nd a sosit \u00een urm\u0103toarea noapte, apostolii au s\u0103rit entuziasma\u0163i s\u0103 \u00eei dea vestea spun\u00e2nd: \u201d\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul a fost asear\u0103 aici \u015fi ne-a vorbit\u201d. \u201dImposibil\u00a0! Nu cred, chiar nu pot s\u0103 v\u0103 cred. Voi \u00eencerca\u0163i s\u0103 m\u0103 p\u0103c\u0103li\u0163i\u201d.\u00a0 \u201dNu! Nu! A fost! \u201d, au s\u0103rit din nou apostolii. \u201dNu cred, p\u00e2n\u0103 nu v\u0103d \u015fi \u00eei ating r\u0103nile m\u00e2inilor\u201d, le-a r\u0103spuns Toma. Vremea a trecut \u015fi Iisus s-a ar\u0103tat din nou. Toma era prezent. Iisus cum l-a v\u0103zut, i-a zis: \u201dToma, vino mai aproape\u201d. Toma a \u00eencremenit. \u201dVino \u00een fa\u0163\u0103! Pune\u0163i m\u00e2inile pe r\u0103nile mele!\u201d. \u015ei atunci, Toma l-a atins de mai multe ori cu ne\u00eencredere p\u00e2n\u0103 s-a convins c\u0103 e real\u0103 \u00eent\u00e2lnirea. Concluzia acestei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri este c\u0103, dintre to\u0163i p\u0103m\u00e2ntenii, Toma a fost singurul c\u0103ruia i s-a dat privelegiul atingerii r\u0103nilor lui Iisus. Cred c\u0103, cei care nu cred contribuie\u00a0 la clarificarea ideilor \u015fi a problemelor din societate \u015fi vor fi primi\u0163i \u00een paradis cu daruri speciale ca recompens\u0103 pentru atitudinea lor de reconfirmare a evenimentelor cre\u015ftine.<\/p>\n

Pentru asta trebuie s\u0103 avem curaj s\u0103 deschidem noi u\u015fi spre cercetare \u015fi cunoa\u015ftere,\u00a0\u00a0 Mi-aduc aminte c\u0103 atunci c\u00e2nd\u00a0 conduceam motocicleta beat, f\u0103r\u0103 m\u00e2ini, zeci de kilometri, s\u0103ream coarda de s\u00e2rm\u0103 cu o vitez\u0103 uluitoare timp \u00eendelungat, lucru pe care nu-l puteam face treaz. Asta nu \u00eenseamn\u0103 ca \u00eencurajez be\u0163ia, pentru c\u0103 be\u0163ia grea duce la abuz \u015fi deteriorare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi, \u00een multe cazuri la violen\u0163\u0103. \u00cen cazul meu, la dragoste neindentificat\u0103. Realitatea \u00een care tr\u0103im e ca un joc de cubule\u0163e. Cu ele putem construi o gam\u0103 larg\u0103 de lumi, o gam\u0103 larg\u0103 de realit\u0103\u0163i. Ele ajut\u0103 la g\u0103sirea de alternative pentru rezolvarea problemelor din societate.<\/p>\n

E nevoie de o re\u00eenviere arhaic\u0103, de o institu\u0163ie care s\u0103 ne ajute s\u0103 rezolv\u0103m problemele omenirii. Trebuie s\u0103 mergem \u00een urm\u0103, \u00een istorie c\u00e2t mai ad\u00e2nc pentru a g\u0103si o metafor\u0103 nou\u0103 care s\u0103 restabilizeze lumea, nu din timpul rena\u015fterii sau din Grecia Antic\u0103, ci mers \u00een preistorie, la vremea c\u00e2nd omul tr\u0103ia \u00een armonie cu natura ca s\u0103 ob\u0163inem un nou tip de balan\u0163\u0103. Acum 19 mii de ani \u00een urm\u0103, c\u00e2nd s-au topit ghe\u0163arii, z\u0103pezile \u015fi au \u00eenflorit de\u015ferturile. Un quintessential partenersip, un fel de simbioz\u0103 \u00eentre om \u015fi natur\u0103 s-a format.<\/p>\n

Umblatul \u0103sta aiurea dup\u0103 fericire, ne spune c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103 cu noi. Asta ne demonstreaz\u0103 c\u0103 noi suntem creaturi simbiotice, c\u0103 noi avem nevoie de o rela\u0163ie permanent\u0103 cu natura \u015fi mediul \u00eenconjur\u0103tor, cu plantele \u015fi vie\u0163uitoarele ei. C\u00e2nd nu avem aceast\u0103 rela\u0163ie, atunci devenim instabili, alergici, nervo\u015fi, r\u0103i, r\u0103zboinici, innebunim etc. Aceast\u0103 rela\u0163ie cu natura a fost disturbat\u0103 aproximativ 12 mii de ani \u00een urm\u0103, spun speciali\u015ftii, care a for\u0163at popula\u0163ia din Africa, din cauza secetei s\u0103 se refugieze \u00een nord-est, unde ei nu au mai fost capabili s\u0103 g\u0103seasc\u0103 echivalentul plantelor africane. Din acest punct, a \u00eenceput istoria noastr\u0103, istoria orgoliului \u015fi a materialismului, istoria noastr\u0103 de cercetare ne\u00eentrerupt\u0103 pentru ob\u0163inerea altor plante care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele pierdute. Asta a dus la descoperirea de plante r\u0103uf\u0103c\u0103toare. Acesta e motivul p\u00e2n\u0103 azi pentru c\u0103utarea \u00een univers a plantei care s\u0103-\u0163i de-a \u00een\u0103l\u0163imea ideal\u0103, perfect\u0103. A\u015fa s-a ajuns atunci la consumul de ciuperci crescute \u00een baliga vacilor pe c\u00e2mp, care tocmai erau la \u00eenceputul domesticirii lor. Poate acesta e \u015fi motivul pentru care ele sunt ridicate la rang de divinitate \u00een India.<\/p>\n

Experien\u0163a pe care acest tip de drog din ciuperc\u0103 \u0163i-o d\u0103 nu este cu mai pu\u0163in total\u0103 \u015fi transcendent\u0103 \u015fi de ne\u00een\u0163eles dec\u00e2t le era \u00een acel timp acelor oameni acum aproximativ 15 mii de ani. De atunci suntem \u00een c\u0103utarea \u201ddrogului\u201d ideal.<\/p>\n

Tu, drag\u0103 Pavele, ai posibilitatea la \u0163ar\u0103, la ferme cu animalele s\u0103 studiezi aceste posibilit\u0103\u0163i, s\u0103 cau\u0163i partenerul ideal pentru simbioz\u0103. Omul \u00ee\u015fi caut\u0103 partenerul perfect \u015fi nu-l g\u0103se\u015fte, de aceea el sufer\u0103 continu. Suntem depresivi, distructivi, suferinzi etc. Umbl\u0103m dup\u0103 vindecare. Descoperim c\u0103 suntem copiii unei societ\u0103\u0163i v\u0103t\u0103mate, care \u015fi-a \u00eenceput suferin\u0163a, undeva \u00een preistorie. A \u00eenceput cu introducerea sim\u0163\u0103m\u00e2ntului de \u00eenvinov\u0103\u0163ire, de p\u0103c\u0103tuire, introducerea \u00een centrul mitologiei a pove\u015ftii raiului. Suntem at\u00e2t de lovi\u0163i \u015fi traumatiza\u0163i \u00eenc\u00e2t nu suntem \u00een stare s\u0103 vedem adev\u0103rul. \u00cen poezia ta,<\/p>\n

IUBIRE, \u00ceN DREPTUL DE A FI<\/p>\n

Gre\u015fim mereu \u015fi mereu, c\u0103 nevoia ne calc\u0103<\/p>\n

Nerespect\u00e2nd sf\u00e2nt ce avem \u00een acest Rai: \u021b\u0103r\u0103 \u015fi neam,<\/p>\n

dumnez\u0103iasca porunc\u0103: s\u0103 iubim pe Dumnezeu \u015fi aproapele: p\u00e2n\u0103 \u015fi pe vr\u0103\u015fma\u015f,<\/p>\n

dar n-avem curaj s\u0103 iubim,<\/p>\n

s\u0103 ne p\u0103str\u0103m \u00een nobil \u015fi sublim,<\/p>\n

c\u0103 \u015fi de \u015ftim ne prefacem c\u0103 nu \u015ftim.<\/p>\n

(Nu vroi\u021bi s\u0103 iubi\u021bi, ca s\u0103 fi\u021bi p\u00e2ine de o fiin\u021b\u0103, Cuv\u00e2nt-Dumnezeu, zi de zi?<\/p>\n

Nu vre\u021bi s\u0103 iubi\u021bi? Nu vre\u021bi s\u0103 tr\u0103i\u021bi \u00een iubire nobil, impecabil \u015fi sublim \u015fi durabil?<\/p>\n

Nu vre\u021bi nobil chipurile, c\u0103 nu \u015ftim,<\/p>\n

de\u015fi \u015ftim, dar sus\u021binem subtil, c\u0103 nu \u015ftim<\/p>\n

\u015fi atunci la ce \u015fi cum v\u0103 m\u00e2ntui\u021bi<\/p>\n

av\u00e2nd prin iubire drept la \u00eenviere?<\/p>\n

Gre\u015fim mereu \u015fi mereu, chiar \u015fi eu scriind Cuv\u00e2ntul – Dumnezeu<\/p>\n

Rostind sau \u00een scris mereu gre\u015fesc semenului meu<\/p>\n

De parc\u0103 n-a\u015f avea Dumnezeu.<\/p>\n

\n

De ce, cu ce drept de m\u00e2ntuire gre\u015fim celorlal\u021bi?<\/p>\n

Cu ce responsabilit\u0103\u021bi pentru cei scunzi sau \u00eenal\u021bi?<\/p>\n

De ce nu-l iubim pe cel vr\u0103\u015fma\u015f \u015fi el un cina\u015f fain-f\u0103inel frumu\u015fel: chip<\/p>\n

\u015fi asem\u0103nare cu Dumnezeu \u00een clepsidra de nisip mai murculit, mai schilodit de timp ca animal sadic, t\u00e2mp \u015fi de c\u00e2mp certat de Zeus din Olimp, Fain-F\u0103inel, chiar dac\u0103\u00a0 criminal \u015fi mi\u015fel?<\/p>\n

(un om pus pe r\u0103zbel)?<\/p>\n

Gre\u015fim dac\u0103 ne prefacem \u015fi nu-l iubim pe mi\u015fel,<\/p>\n

c\u0103 nevoia ne calc\u0103, de\u015fi-i dumnez\u0103iasc\u0103 porunc\u0103<\/p>\n

\u00een greut\u0103\u021bile vie\u021bii av\u00e2nd elexirul tinere\u021bii \u015fi vie\u021bii<\/p>\n

pentru a ne iubi aproapele,<\/p>\n

de\u015fi aiesta, aproapele<\/p>\n

\u00een gr\u0103dina edenului… e \u015farpele,<\/p>\n

care te \u00eendeamn\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nci cu noduri… merele.<\/p>\n

Gre\u015fim celorlal\u021bi \u015fi mai r\u0103u, c\u0103 n-avem un Dumnezeu, un nobil \u015fi sublim<\/p>\n

Av\u00e2nd \u00een durabil un util,<\/p>\n

porunc\u0103 av\u00e2nd s\u0103 ne iubim,<\/p>\n

\u00cens\u0103 noi curaj n-avem s\u0103 fim pentru \u021bar\u0103 \u015fi neam,<\/p>\n

cu grij\u0103 s\u0103 ne p\u0103str\u0103m ce avem<\/p>\n

ca patrie limba rom\u00e2n\u0103 cu \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi peste m\u00e2n\u0103<\/p>\n

p\u0103str\u00e2nd ce avem iubind p\u00e2n\u0103 \u015fi pe vr\u0103jma\u015f<\/p>\n

\u015fi lupt\u00e2nd profund cu dragoste \u015fi dor<\/p>\n

\u00eentru rost de popor la cur\u021bi de dragoste \u015fi dor<\/p>\n

cu r\u0103s\u0103rit de soare \u015fi de binecuv\u00e2ntare<\/p>\n

cum nu-i alta Rom\u00e2nia mai m\u00e2ndr\u0103 sub soare<\/p>\n

\u00een c\u0103ldur\u0103 de om \u015fi \u00eenflorire de pom.<\/p>\n

\n

Gre\u015fim, c\u0103 n-avem curaj s\u0103 iubim nobil \u015fi sublim,<\/p>\n

c\u0103-n iubire nu st\u0103ruim fudul de\u015ftept destul<\/p>\n

\u00een dreptul s\u0103 fim p\u00e2ine de o fiin\u021b\u0103 a lini\u015ftii \u015fi p\u0103cii<\/p>\n

harnici \u015fi buni praznici<\/p>\n

\u00eencadra\u021bi iarb\u0103 verde de acas\u0103,<\/p>\n

iubire, \u00een c\u00e2mpul muncii zi de zi cu drept de a fi candida\u021bi la fericire<\/p>\n

\u015fi la \u00eenviere-pre\u021b pentru a evada iubire-n\u00a0 nemurire.<\/p>\n

\n

~*~<\/p>\n

Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete<\/p>\n

 <\/p>\n

Chiar tu realizezi\u00a0 \u015fi vorbe\u015fti de abuzul de lucruri interzise \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 suntem pedepsi\u0163i de Dumnezeu, drag\u0103 Pavele.<\/p>\n

Tu, totdeauna sincer \u015fi vorb\u0103 dulce, c\u0103 vorba dulce mult aduce \u015fi mai me\u015fter la vorb\u0103 pentru mine, Ben Todic\u0103, nici nu cred ca s\u0103 existe sub cer (tu m\u0103 m\u0103gule\u015fti cu vorbe de doin\u0103 \u015fi de basme-balsame – pove\u015fti iubire a ceea ce m\u00e2ndru ca rom\u00e2n e\u015fti: de veste \u015fi de poveste cu arome \u015fi culori de dragoste, de\u015fi nimic nu este dat pentru todeauna: cafeaua neglijat\u0103 se r\u0103ce\u015fte, fumul de \u021bigar\u0103 se risipe\u015fte, omul \u00een lacrimi, ca o lum\u00e2nare \u00eencetul cu \u00eencetul se tope\u015fte \u00een culori de nelini\u015fte \u00eenghi\u021bit de \u00eentuneric (de propria apocalips\u0103, moarte \u015fi sf\u00e2r\u015fit de lume \u015fi de ce a fost a\u015fa cum a fost iubire \u015fi sf\u00e2r\u015fit de culme, de nume despre cum s-a c\u0103lit o\u021belul social-uman \u00eencetul, \u00eencetul a\u015fa cum se face \u015fi o\u021betul) \u015fi timpul trece, dar de fapt nu timpul, ci omul trece, el \u00eentr-o bun\u0103 zi nu mai este, doar amintire \u015fi de poveste. Radu Cosa\u015fu \u00eemi zicea cinstit:\u00a0“ce se public\u0103 r\u0103m\u00e2ne s\u0103 m\u0103rturiseac\u0103 despre existen\u021ba noastr\u0103”.<\/p>\n

Fiecare mai avem s\u0103 admitem c\u0103 mai avem \u015fi orbul g\u0103inii \u015fi un orgoliu, c\u00e2nd cineva ne laud\u0103 (ne umfl\u0103m, \u00eenfoiem, \u00een pene). E asta: “m\u00e2ndrie \u015fi orgoliu”? m\u00e2ndrie, pedeaps\u0103 sau r\u0103splat\u0103 a ceea ce am reu\u015fit a fi, a realiza? (Ben foarte multe-s de cernut, f\u0103ina av\u00e2nd \u015fi ea tehnologia, dichisul fabrica\u021biei, c\u00e2nd schimbi numele la gr\u0103un\u021be, c\u0103 e cu impurit\u0103\u021bi: t\u0103r\u00e2\u021be \u015fi … (\u015fi, chiar: ce g\u00e2ndim, vorbim sau scriem e o \u00eentreag\u0103 poveste-filozofie, nu-i a\u015fa Ben Todic\u0103, ne\u015ftiind, c\u0103 unde dai \u015fi unde crap\u0103! Nu to\u021bi ne pot \u00eenghi\u021bi opinia, atitudinea, adev\u0103rul, spiritul de observa\u021bie, opulen\u021ba spiritual\u0103 \u015fi mai ales: lupta cu dragoste \u015fi dor pentru starea de bine: pace \u015fi p\u00e2ine, pentru doin\u0103 \u015fi lumin\u0103).<\/p>\n

De ce crezi c\u0103 doamna Bu\u015fulenga s-a c\u0103lug\u0103rit, Pavele?<\/p>\n

Noi tr\u0103im pentru a sim\u0163i darurile oferite de Dumnezeu.To\u0163i cei din fa\u0163a noastr\u0103 au acela\u015fi drept. Vezi. \u00centr-o zi, to\u0163i vor muri, iar noi, tu \u015fi eu vom r\u0103m\u00e2ne cu tr\u0103irile \u015fi experien\u0163ele noastre. Sunt darurile Domnului care ne vor c\u0103l\u0103uzi \u00een eternitate. Nu \u015ftim unde vor merge ei \u015fi nu \u015ftiu unde vei merge tu. Important este cum ne-am pl\u0103m\u0103dit sufletul. De asta sunt aici, de asta e\u015fti aici, de asta suntem to\u0163i aici. Tot ce facem, facem pentru noi, iar reac\u0163iile celor din jur sunt drepte. Sunt trepte de \u00eemplinire, ardere, \u00a0tr\u0103ire. EMINESCU a fost mult mai s\u0103rac dec\u00e2t noi pe p\u0103m\u00e2nt, \u00eens\u0103 versurile lui ne arat\u0103 c\u00e2t de bogat a intrat \u00een ETERNITATE. M\u0103re\u0163ia \u015fi str\u0103lucirea lucr\u0103rilor sale l-au catapultat \u00eentre stele, iar majoritatea care nu au \u00een\u0163eles, completeaz\u0103 \u015fi azi plajele lumii. Un domn poet mi-a spus c\u0103 recit frumos, \u00eens\u0103, dac\u0103 vreau s\u0103 vin \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 recit, va trebui s\u0103 i-au lec\u0163ii ca s\u0103-mi corectez dic\u0163ia. Pentru mine, asta a sunat ca \u015fi cum Kodak i-ar fi recomandat lui Van Gogh s\u0103 fac\u0103 punctele mai fine pe p\u00e2nz\u0103 ca s\u0103 se vad\u0103 imaginea clar\u0103 ca a lor. Via\u0163a ne-a fost d\u0103ruit\u0103 nou\u0103, drag\u0103 Pavele, \u015fi trebuie s-o atingem noi cu m\u00e2na noastr\u0103. M\u00e2na ta e unic\u0103!<\/p>\n

Eva a m\u00e2ncat din fructul vie\u0163ii, fructul interzis, a mu\u015fcat din m\u0103r \u015fi i-a dat \u015fi lui Adam. \u015ei scrie \u00een Genez\u0103 c\u0103, dac\u0103 ei vor mu\u015fca din fructul oprit vor devin ca \u015fi noi, inteligen\u0163i \u015fi, ca atare va trebui s\u0103 v\u0103 primim l\u00e2ng\u0103 noi, ca egali. \u00cen concluzie a fost motivul extinderii con\u015ftiin\u0163ei pentru care Iehova, dumnezeul gelos care face parte din cultura dominant\u0103 a zis: \u201dNu! Voi, nu ave\u0163i voie s\u0103 urca\u0163i la noi \u00een ceruri!\u201d Dar, oricum a fost t\u00e2rziu, pentru c\u0103 Eva \u015fi Adam deja mu\u015fcaser\u0103 din m\u0103r \u015fi, acesta a fost motivul pentru ruperea simbiozei din Africa \u015fi \u00eenceputul p\u0103c\u0103tuin\u0163ei. Greu de \u00eenteles atunci \u015fi, cu mult mai greu ast\u0103zi, c\u00e2nd limba noastr\u0103 a evoluat complet \u00eentr-o s\u0103lbatic\u0103 direc\u0163ie, adic\u0103 materialist\u0103. Limba \u015fi vocabularul nostru de azi e cu mult mai diferit dec\u00e2t cel de atunci. Ea poart\u0103 \u00een ea mii de ani de orgoliu imperial, egocentric, materialist, care o face incapabil\u0103 s\u0103 mai dialogheze cu plantele, cu natura \u015fi vie\u0163uitoarele ei, un dialog simbiotic \u015fi spiritual. Ei posedau o limb\u0103 mai dotat\u0103, cu o putere mai mare de p\u0103trundere a adev\u0103rului transcendent, dec\u00e2t cea de azi. Aborigenul australian \u00eei spune englezului: “Nu te sim\u0163i privit \u00een p\u0103dure”? unde erau singuri. Re\u00eenvierea arhaic\u0103 este o invita\u0163ie istoric\u0103 f\u0103cut\u0103 umanit\u0103\u0163ii, cu inten\u0163ia de a se redescoperi omul ca fiu al lui Dumnezeu, ca s\u0103 se ajute s\u0103 nu mai umble aiurea prin s\u0103lb\u0103ticie, s\u0103 abandoneze hoin\u0103reala prin de\u015fert \u00een c\u0103utare apei \u015fi s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 la arhaic, la purificare \u015fi la analiza ra\u0163ional\u0103, logic\u0103 a destinului s\u0103u. Umanitatea se ad\u00e2nce\u015fte \u00een materie ca \u00eentr-un pact faustian, \u00een loc s\u0103 intre \u00een simbioz\u0103 cu natur\u0103.<\/p>\n

\u015ei \u00eenc\u0103 un punct, frate Pavele,<\/p>\n

Limba este fascinant\u0103, pentru c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o lume a cuvintelor, o lume a cuv\u00e2ntului: “La \u00eenceput a fost cuv\u00e2ntul”! deci Dumnezeu este cuv\u00e2ntul. Cuv\u00e2ntul este Dumnezeul nostru. La recitarea poeziei \u201dImaginea din oglind\u0103\u201d de pe You Tube ai f\u0103cut urm\u0103torul comentariu: \u201d\u00cen noi este enormitatea de a fi, enormitatea de a exista nem\u0103rginit \u00eentr-acel mai iubit c\u0103tre care tinde omul ca m\u0103sur\u0103 a lucrurilor, tinde-n timp omul \u015fi se \u00eendreapt\u0103 ca sens d\u00e2ndu-\u015fi sens pentru a-\u015fi apropia infinitul de obiect cu verb predicat \u015fi subiect av\u00e2nd respect de ceea ce este sau credem a fi perfect: rost, folos, prin ce fiin\u0163a e iubire \u015fi sus pe cer e o stea, \u015fi tu e\u015fti acel caracter, dup\u0103 care magii \u00ee\u015fi au drumul c\u0103tre ceea ce-i drept la fericire cu pa\u015fi sfin\u0163i, pa\u015fii cu care omul e potrivit la locul potivit \u015fi \u00een timp potrivit, \u015fi e\u015fti om prin ceea ce \u015fi tu asemeni p\u0103rin\u0163ilor\u00a0 domole\u015fti furtuna c\u0103ut\u00e2ndu-\u0163i sensul \u00een ceea ce e\u015fti: lucru bine f\u0103cut \u00een esen\u0163a \u015fi \u00een excelen\u0163a social-uman\u0103 a vie\u0163ii pentru a trasa un drum al t\u0103u propriu cu road\u0103 divin\u0103, preaplin\u0103 de poezie, poezie pe care o \u00een\u0163elege Ben Todic\u0103 ca nimeni altul d\u00e2ndu-i glas \u015fi suflet prin recitarea sa plin\u0103 de o noble\u0163\u0103.\u201d Pavel R\u0103tundeanu-Ferghete<\/p>\n

\u00a0Deci, f\u0103r\u0103 cuv\u00e2nt, nu putem explica \u015fi face \u00een\u0163eles efectul sim\u0163irii. Cuv\u00e2ntul este \u00een centrul acestui proces de \u00een\u0163elegere al iubirii. Efectul declara\u0163iei este cel mai interesant \u201ddrog\u201d produs \u00een noi, din experien\u0163\u0103 \u00ee\u0163i spun; c\u00e2nd \u00eel consumi, efectul apare doar pentru c\u00e2teva sute de secunde \u015fi, \u00een acel loc \u00een care te poart\u0103 sunt numeroase entit\u0103\u0163i care produc sunete, lumini\u0163e care, vizibil se topesc precum aburii \u00een fa\u0163a ta. Cu alte cuvinte: Limba are poten\u0163ialul de a fi v\u0103zut\u0103 mai eficient dec\u00e2t a fi auzit\u0103. Noi suntem, de fapt limba \u015fi ea evolueaz\u0103, iar ceea ce noi numim cultur\u0103 nu e nimic altceva dec\u00e2t un \u015foc, o und\u0103 de \u015foc, care las\u0103 \u00een urm\u0103 capacitatea cuv\u00e2ntului de a construi. Nu po\u0163i inventa nimic f\u0103r\u0103 limb\u0103. Nu po\u0163i spune nimic f\u0103r\u0103 limb\u0103, nu po\u0163i \u00eentreprinde nimic f\u0103r\u0103 limb\u0103, f\u0103r\u0103 cuvinte. Limba e un set de comenzi care prin conec\u0163iuni sintactice devine, prin cuvinte, un catalizator al procesului creativ, care accelereaz\u0103 procesul de construire prin cuvinte f\u0103r\u0103 a le epuiza, a le consuma vreodat\u0103.<\/p>\n

Adev\u0103rul spus cu sinceritate clarific\u0103 g\u00e2ndirea, d\u0103 confiden\u0163\u0103, responsabilitate \u015fi m\u0103re\u015fte con\u015ftiin\u0163a. G\u00e2ndirea liniar\u0103 \u015fi minciuna politicienilor \u015fi, apoi preluat\u0103 de mass-media este sinuciere cultural\u0103. Un stil gre\u015fit.<\/p>\n

\u00cen comunicarea eficient\u0103, to\u0163i trebuie s\u0103 avem aceea\u015fi capacitate de cuvinte sau cel pu\u0163in aproximativ\u0103, altcum nu ne vom \u00een\u0163elege \u015fi asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 azi, c\u00e2nd sistemul de educa\u0163ie este condus spre ruin\u0103, este s\u0103r\u0103cit, devalorizat, degradat. Tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103, \u00een care g\u00e2ndirea este construit\u0103 din orgolii. Asta e fapt!<\/p>\n

\u00cen concluzie, raiul e la \u0163ar\u0103, tr\u0103ind \u00een armonie cu p\u0103m\u00e2ntul, plantele \u015fi animalele. Toat\u0103 via\u0163a ne c\u0103ut\u0103m, \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne \u00eentregim. Este fundamental pentru destinul nostru pe p\u0103m\u00e2nt, pentru a ne defini \u015fi \u00eemplini ca specie uman\u0103, ca fii ai Tat\u0103lui \u015fi pentru a prelua comanda acestui vas, numit civiliza\u0163ie, care se scufund\u0103 \u015fi a-l aduce \u00eenapoi pe linia de plutire \u015fi a-l \u00eemp\u0103m\u00e2nteni pe t\u0103r\u00e2mul de unde am plecat. Scrie !<\/p>\n

Cu drag,<\/p>\n

Ben<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ben, de mi-ar fi dat cineva sarcin\u0103 s\u0103 scriu o m\u00e2ndre\u021be de monografie, n-a\u015f fi avut m\u0103re\u021bia, m\u0103iestria lui Vladimir [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30753"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30757,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30753\/revisions\/30757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}