{"id":30762,"date":"2017-06-27T18:58:28","date_gmt":"2017-06-27T18:58:28","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30762"},"modified":"2017-06-27T19:01:01","modified_gmt":"2017-06-27T19:01:01","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-codrul-verde","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/27\/gheorghe-constantin-nistoroiu-codrul-verde\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Codrul verde"},"content":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\"\"<\/a><\/em> \u201e\u00cemp\u0103rat sl\u0103vit e codrul, \/Neamuri mii \u00eei cresc sub poale, \/Toate \u00eenflorind din mila\/ Codrului, M\u0103riei-Sale.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

(Mihail Eminescu)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul copac \u00een care a odr\u0103slit sur\u00e2sul divin \u015fi pe care L-a s\u0103dit Dumnezeu \u00een Gr\u0103dina Paradisului S\u0103u, ca pronie \u015fi miraj al Omului \u00eent\u00e2i creat a fost Arborele vie\u0163ii<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea<\/strong> a fost mai \u00eent\u00e2i Paradisul Protop\u0103rin\u0163ilor pelasgi, cu fascina\u0163ia celebrului M\u0103r…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Codrul Verde de-Acas\u0103<\/strong> este Darul cel Mare din Darul Crea\u0163iei Mo\u015fului-Ziditor, din Codrul M\u0103riei Sale Dumnezee\u015fti<\/strong>, d\u0103ruit multor Na\u0163ii ca Mo\u015fie Casei Neamurilor respective.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Codrul Verde al Dacilor<\/strong> \u00eemp\u0103r\u0103\u0163e\u015fte milenar \u015fi ve\u015fnic ca L\u0103ca\u015f al tuturor fiin\u0163elor \u015fi lucrurilor: al omului, pustnicului, monahului, p\u0103s\u0103rilor, animalelor, insectelor, izvoarelor, mineralelor , Mo\u015fia lui Dumnezeu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea <\/strong>milenar\u0103-miracolul de tain\u0103 celest este marele Dar al Cerului oferit de Dumnezeu, Omului, \u00eenainte de a-l crea pentru a-i a\u015fterne hotar vredniciei, temeiniciei \u015fi ve\u015fniciei lui.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103bunii no\u015ftrii pelasgo-traco-dacii \u015fi-au scris istoria cu s\u00e2ngele lor curat pe lemnul p\u0103durii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Codru, omul se \u00eembrac\u0103 \u00een frumos, \u00een bine, \u00een tain\u0103 suind \u00een adev\u0103r l\u00e2ng\u0103 Dumnezeu, din pe\u015fteri, de pe cu\u015fmele Dealurilor \u015fi de pe crestele Mun\u0163ilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea<\/strong> se ridic\u0103 de pe p\u0103m\u00e2nt, dar se \u00eembrac\u0103 din cer cu r\u0103murele de soart\u0103, de s\u0103rb\u0103toare, cu r\u00e2ndunele ce planeaz\u0103 \u00eenainte de r\u0103s\u0103ritul soarelui risipindu-i peste tot str\u0103lucirea verde.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul instrument natural al omului a fost \u015fi este frunza. Prima orchestr\u0103 a Cosmosului este Codrul cu toat\u0103 diversitatea instrumentelor lui naturale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De sub poalele P\u0103durii, din lemnul ei uscat s-au f\u0103urit aproape toate instrumentele \u00a0artistice: fluierul, vioara, naiul, basul, garnitura de \u0163ambal, de pian , cobza \u0219i violoncelul…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din vremuri ce se pierd pe culmile mun\u021bilor \u00a0li s-au al\u0103turat buciumul \u015fi tulnicul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u00e2nd p\u0103durile se a\u015ftern din fream\u0103tul zilei \u00een noaptea hainei de vis a t\u0103cerii, ne presar\u0103 \u015foapte pe marginea c\u0103r\u0103rilor str\u0103juite de tufe, de r\u0103muri\u015f, de aluni\u015f peste care \u00ee\u015fi dau m\u00e2na ca un arc de m\u0103noas\u0103 c\u00e2mpie sau ca o grandioas\u0103 bolt\u0103 celest\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suli\u0163ele razelor de soare despic\u0103 m\u0103runt frunzi\u015ful verde pres\u0103rat cu marama boabelor de rou\u0103 din care se ridic\u0103 firicele sub\u0163iri de mireasm\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu M\u00e2inile calde, binef\u0103c\u0103toare, pline de bucurie, dar \u015fi cu emo\u0163ie de P\u0102RINTE, Tat\u0103l ceresc a pres\u0103rat frumuse\u0163ea \u015fi splendoarea peste Natura care a creat-o, pentru ca cei Ale\u015fi, geniile, arti\u015ftii prin harul crea\u0163iei s\u0103-i adauge \u00een literatur\u0103 \u015fi \u00een art\u0103 un sublim sentiment divin.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Primul geniu religios ales de Dumnezeu a fost dacul Sf\u00e2ntul Vasile cel Mare<\/strong> (330-379).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 El s-a retras spre isihie<\/em><\/strong>, <\/em><\/strong>la medita\u0163ie \u015fi contemplare \u00een miracolul p\u0103durii din preajma r\u00e2ului Iris<\/strong> din Anatolia trac\u0103<\/strong>, pres\u0103r\u00e2nd la anul 360 \u00een epistola c\u0103tre prietenul s\u0103u Grigore de<\/strong> Nazianz<\/strong>, r\u0103pitoarea frumuse\u0163e a peisajului, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 i se al\u0103ture grabnic: \u201eacolo mi-a ar\u0103tat Dumnezeu un loc care se potrive\u015fte cu felul meu de via\u0163\u0103, ajung\u00e2nd astfel s\u0103 v\u0103d \u00een realitate \u00een fa\u0163a ochilor mei ceea ce de multe ori m\u0103 obi\u015fnuisem s\u0103 pl\u0103nuiesc \u00een g\u00e2nd \u00een clipele de r\u0103gaz \u015fi de odihn\u0103. Exist\u0103 acolo un munte \u00eenalt, acoperit de o p\u0103dure deas\u0103 \u015fi udat \u00een partea nordic\u0103 de ape r\u0103coroase \u015fi limpezi. La poalele lui se \u00eentinde o c\u00e2mpie lin\u0103, ad\u0103pat\u0103 continuu de apele care se preling din munte. O p\u0103dure care a crescut parc\u0103 de la sine jur-\u00eemprejurul acestei c\u00e2mpii, bogat\u0103 \u00een arbori varia\u0163i \u015fi de toate speciile, \u00eenconjoar\u0103 c\u00e2mpia ca un zid.\u201d<\/em> (Sf. Vasile cel Mare, Epistole<\/em>, PSB 3, Ed. Basilica, 2010, p. 59) <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Astfel de locuri mirifice \u015fi divine se \u00eentind \u00een hore de s\u0103rb\u0103toare pe \u00eentreg cuprinsul Patriei-Gr\u0103dina Maicii<\/strong> Domnului<\/strong>–Vlaherna Carpatina<\/strong>…<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00cen frumoasa poian\u0103 Ha\u015fca<\/strong>, din bra\u0163ele p\u0103durii de fag \u015fi molid ai Mun\u0163ilor St\u00e2ni\u015foarei<\/strong>, Arhimandritul Iustin P\u00e2rvu<\/strong> a ctitorit pe vatra p\u0103rinteasc\u0103 \u00een 1991, complexul m\u00e2n\u0103stiresc Petru Vod\u0103, din comuna Poiana Teiului<\/strong> al \u0162\u0103rii Neam\u0163, locul unde s-a ostenit \u015fi monahul m\u0103rturisitor-scriitor Atanasie \u015etef\u0103nescu<\/strong> \u015fi unde, din strana lor de straj\u0103 vegheaz\u0103 \u00eenfr\u00e2\u021bi\u021bi cu brazii, genialul poet al Suferin\u0163ei \u015fi martiriului Radu Gyr<\/strong> \u015fi P\u0103rintele profesor Gheorghe Calciu-Dumitreasa,<\/strong> vegheaz\u0103 de acolo \u015fi din cer la Destinul Neamului nostru nemuritor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai jos la circa 3 km, \u00eentr-un loc ne\u00eenchipuit de frumos P\u0103rintele Iustin<\/strong> a fondat M\u00e2n\u0103stirea Paltin-Petru Vod\u0103<\/strong>, construit\u0103 din lemn \u00een stil maramure\u015fean, cu ob\u015fte de maici harnice, evlavioase, inimoase cu suflet cald \u015fi voce de m\u0103iastre privighetori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Admira\u0163ia mea pentru aceste locuri r\u0103ze\u015feano-p\u00e2rvulene cre\u015fte de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd le \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez cu sufletul inundat de bucurie, cu un fior care \u00eel simt dar r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi \u00een tain\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 O vraj\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare se desprinde de pe acele locuri binecuv\u00e2ntate: murmurul r\u00e2ului, ciripitul vesel al p\u0103s\u0103rilor \u00a0ce te \u00eenal\u0163\u0103 \u00een extaz, mireasma \u0163\u00e2\u015fnit\u0103 ca zborul unei r\u00e2ndunele din feeria catifelat\u0103 a florilor, varietatea arborilor \u00een concordan\u0163\u0103 cu complexul m\u0103n\u0103stiresc dau o armonie \u00een\u0103l\u0163\u0103toare locului sfin\u0163it de Dumnezeu \u015fi de Om.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De pe r\u0103murelele Ateneului mirific al P\u0103durii prim\u0103v\u0103ratice, corurile de p\u0103s\u0103rele, unele mai virtuoase dec\u00e2t altele, se av\u00e2nt\u0103 cu trilul lor, \u00een v\u00e2rtejul albastru spre \u00een\u0103l\u0163imea de smarald a Codrului \u015fi cea de azur a zenitului c\u00e2nt\u0103rii, fascin\u00e2ndu-ne.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centregul concert dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult miracolul splendorii \u015fi \u00eenc\u00e2nt\u0103 aproape toate inimile \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte bucuria tr\u0103irii \u00een unda frumosului \u015fi a dorului, dar cel mai a\u015fteptat \u015fi cel mai r\u00e2vnit rapsod care d\u0103 arvun\u0103 vie\u0163ii \u00een refrenul re\u00eent\u00e2lnirii cu noi este cucul<\/strong>. Cu-cu! cu-cu!<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cucul<\/strong>, aceast\u0103 fascinant\u0103 \u015fi miraculoas\u0103 pas\u0103re-Crainicul vie\u0163ii \u015fi al Prim\u0103verii este horoscopul sor\u0163ii prin care b\u0103tr\u00e2nul artist ne \u00eenchide \u00een neaua zorilor scutur\u00e2nd din partitura sa vesel\u0103 \u015fi matinal\u0103 anii ce-i mai avem de tr\u0103it \u00een seninul de azur al destinului nostru.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen rari\u015ftea umbrei desprins\u0103 de b\u0103taia soarelui de pe coama P\u0103durii dese, c\u00e2ndva \u00een momente aprige de nedreptate social\u0103 cete de haiduci, Voinicii Codrului, \u00eemp\u0103r\u0163eau bucate \u015fi flinte \u00eentre f\u00e2rta\u0163i pentru a z\u0103g\u0103zui samavolnicia ciocoilor \u015fi arenda\u015filor alogeni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen faldurile de azur ale zilei, peste P\u0103dure se \u00eenal\u0163\u0103 lum\u00e2n\u0103rile purpurii ale candelabrelor uria\u015fe ce arunc\u0103 asupr\u0103-ne sclipiri de curcubee rotindu-se diafan peste mirificul mistic al ierbii, asemeni destinului nostru dac care se \u00eendoaie uneori dar nu se fr\u00e2nge niciodat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 C\u0103tre sear\u0103 c\u00e2nd umbra P\u0103durii<\/strong> se \u00eentinde \u015fi se tot \u00eentinde onomatopeic…, ca faima lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n <\/strong>la Cozia<\/strong>, zvonul ei se \u00eente\u0163e\u015fte ca r\u0103ze\u015fii marelui \u015etefan<\/strong> ce calc\u0103 to\u0163i prigonitorii barbari ori cre\u015ftini \u00een picioarele cailor sau ca izb\u00e2nda f\u0103r\u0103 seam\u0103n de la C\u0103lug\u0103reni <\/strong>a lui Mihai Viteazul<\/strong>-gloria de-a pururi a dacorom\u00e2nilor… <\/strong>Dup\u0103 care se l\u0103s\u0103 ca o adiere ce se adun\u0103 \u00een soborul de vecernii al p\u0103s\u0103retului din Codru pres\u0103rat parc\u0103 \u00een ni\u015fte miraculoase schituri seculare, ale c\u0103ror stihuri, simfonii \u015fi psalmi se r\u0103sfr\u00e2ng peste ramuri, peste v\u0103i, peste coline, h\u0103uind peste inimile arz\u00e2nde ce \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca \u00eentr-un aluni\u015f, cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt, copaci \u015fi flori, p\u0103s\u0103ri \u015fi ape, tufe \u015fi mure, iarb\u0103 \u015fi s\u0103lcii, m\u0103ce\u015furi \u015fi p\u0103p\u0103dii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u00e2ntul \u00ee\u015fi duce fo\u015fnetul s\u0103u cu o octav\u0103 mai sus peste c\u00e2ntecul apei, \u00eempr\u0103\u015ftiind mireasma peste visele \u00eenmugurite \u015fi c\u00e2mpurile vie\u0163ii \u00eenverzite ale seraficului April.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deseori,c\u00e2nd P\u0103durile dorm pe un covor cu plu\u015ful \u00eembietor de verde, la marginea lor se \u00eentind c\u00e2mpiile \u00eenm\u0103nunchiate \u00een felurimea culorilor, mejdin\u00e2ndu-se cu dealurile peste care s-au purtat at\u00e2tea lupte ce s-au pierdut neclare \u00een orizont \u015fi peste care<\/p>\n

\u00a0s-au prelins at\u00e2tea biruin\u0163i.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0\u00a0\u00cen poieni\u0163ele P\u0103durii, mierla, calofirul, cinteza, pi\u0163igoiul, cucul, turtureaua, pup\u0103za salvat\u0103 de nemuritorul Creang\u0103<\/strong>, cioc\u00e2rlia, r\u00e2ndunica sunt arti\u015ftii emeri\u0163i ai Codrului verde.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru p\u0103storul satului rom\u00e2nesc-tradi\u0163ionalul \u0163\u0103ran, monah, artist, poet, pelerin, haiduc ori Voievod, P\u0103durea devine centrul \u015fi marginea lumii peste care se revars\u0103 filosofia popular\u0103 \u00een care se \u00eentrep\u0103trund afinitatea \u015fi mistica suflului haric, divin d\u00e2nd Omului temerar sentimentul grandorii \u015fi al frumuse\u0163ii sale cosmice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea ca fiic\u0103 a naturii, cu apa ei, cu soarele ei, cu tot ce o \u00eenconjoar\u0103 devine izvorul nesecat al crea\u0163iei folclorice, ca port \u015fi joc, ca Iie \u015fi c\u00e2ntare, dar \u015fi sursa prelucr\u0103rii instrumentelor muzicale prin care c\u00e2ntecul fermec\u0103tor devine o sublim\u0103 \u00eenc\u00e2ntare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 At\u00e2t de mult a binecuv\u00e2ntat Atotcreatorul Natura Crea\u0163iei Sale, \u00eenc\u00e2t P\u0103durea \u015fi p\u0103m\u00e2ntul devin primele ad\u0103posturi, primele case, primele l\u0103ca\u015furi ale Omului \u015fi ale lui Dumnezeu: grote, bordeie, pe\u015fteri, altare, schituri, toate \u00eentocmite cu rost de Sus dup\u0103 r\u00e2nduiala lor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea, p\u0103m\u00e2ntul, mun\u0163ii, dealurile, apele, soarele, cerul, Omul, anotimpurile, lucrurile, fiin\u0163ele, necuv\u00e2nt\u0103toarele, fenomenele naturale, materia, toate de la cele mai mici p\u00e2n\u0103 la cele mai mari sunt \u00eentocmite de Dumnezeu cu bun\u0103 voin\u0163\u0103 \u015fi aleas\u0103 chibzuin\u0163\u0103, r\u00e2nduite dup\u0103 rostul lor \u015fi dup\u0103 \u00eemplinirea lor \u00eentr-o r\u00e2nduial\u0103 cosmic\u0103, \u00een legea firii lor ca o binecuv\u00e2ntare \u00een toate formele existen\u0163iale ale eviden\u0163ei sacre.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u00e2nduiala divin\u0103 prin care se desf\u0103\u015foar\u0103 ordinea cosmic\u0103 a a\u015fez\u0103rii lumii \u00een echilibru \u015fi armonie, d\u0103 frumuse\u0163ea existen\u0163ei Neamului nostru Dacorom\u00e2n de care permanent \u00eenset\u0103m de admira\u0163ie \u015fi desf\u0103tare dup\u0103 ce ne-a mai r\u0103mas c\u00e2te ceva \u015fi nou\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceasornicul p\u0103durii<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Neamul dacorom\u00e2n<\/strong>, fiind \u00eenfr\u0103\u0163it cu Codrul M\u0103riei Sale-Atotcreatorul<\/strong>, dintru \u00eenceputurile sale protopelasge s-a \u00eempletit ad\u00e2nc cu taina naturii, cu sensul ei \u00eenc\u00e2t \u00ee\u015fi potrive\u015fte via\u0163a \u015fi timpul s\u0103u liturgic existen\u0163ial ca dup\u0103 un astronomic ceasornic: \u201ecunoa\u015fterea orei dup\u0103 c\u00e2ntecul p\u0103s\u0103rilor: pi\u0163igoiul <\/strong>c\u00e2nt\u0103 la ora 1<\/strong>, \u00bd \u015fi 2 <\/strong>noaptea; pitulicea <\/strong><\/em>(cu cap negru) c\u00e2nt\u0103 \u00eentre 2 <\/strong>\u015fi 2 <\/strong>\u00bd; cioc\u00e2rlia<\/strong>, \u00eentre 2 <\/strong>\u00bd \u015fi 3<\/strong>; pitulicea <\/strong><\/em>(cu cap ro\u015fu) \u00eentre 3 <\/strong>\u015fi 3<\/strong>\u00bd; mierla <\/strong>c\u00e2nt\u0103 \u00eentre 3<\/strong>\u00bd \u015fi 4<\/strong>; pi\u0163igoiul<\/strong>, \u00eentre 4<\/strong>\u00bd \u015fi 5<\/strong> \u015fi vrabia<\/strong>, \u00eentre 5 <\/strong>\u015fi 6<\/strong>.\u201d<\/em> (Revista p\u0103durilor, <\/em>an II, 1887, pp. 240-241)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru cei Ale\u015fi lui Dumnezeu, Cerul sur\u00e2de P\u0103m\u00e2ntului ortodox deschiz\u00e2ndu-se uneori de mai multe ori, \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l cu taina \u015fi c\u0103ldura sa dumnezeiasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Unele legende spun c\u0103 acest miracol se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Sf\u00e2ntul Vasile<\/strong>, la Boboteaz\u0103<\/strong>, la \u00cenvierea Domnului <\/strong>\u015fi la Sf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe-Purt\u0103torul de Biruin\u0163\u0103<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen noaptea de Sf. Vasile vorbesc dobitoacele \u015fi \u00eenal\u0163\u0103 fl\u0103c\u0103ri comorile… \u00cen noaptea de Sf. Gheorghe se deschide de trei ori ceru\u2019, cap\u0103t\u0103 graiu dobitoacele, cap\u0103t\u0103 puteri pomii, dau m\u00e2\u0163i\u015forii la s\u0103lcii \u015fi \u00eenfloresc pomii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen momentul acesta, c\u00e2nd cerul se deschide \u015fi lumea noastr\u0103 ia contact cu lumea de dincolo, se produc efecte de o mare amploare, \u00eentreaga natur\u0103, de la plant\u0103 la om, cap\u0103t\u0103 puteri \u015fi frumuse\u0163i noi, se produc adev\u0103rate minuni.\u201d<\/em> (Ernest Bernea, Spa\u0163iu, timp \u015fi cauzalitate la poporul rom\u00e2n. <\/em>Ed. Humanitas, Bucure\u015fti-2005, p. 89)<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Codrul Verde de-Acas\u0103<\/strong> ne-a dat \u015fi nume de persoane ilustre: Arbore-<\/strong>familie de boieri moldoveni; p\u00e2rc\u0103labul Sucevei \u015fi hatmanul <\/strong>Luca Arbore<\/strong>; Ioan Arbore <\/strong>(1892-1954), descendent al hatmanului Luca, general, \u015feful armatei a III-a, de\u0163inut politic, martir; Nina Arbore <\/strong>(1887-1941), pictori\u0163\u0103 \u015fi grafician\u0103 din Tecuci; Ion Brad<\/strong>, prof. univ. dr., savant de prestigiu interna\u0163ional \u00een biochimie alimentar\u0103, supranumit Tat\u0103l c\u0103tinei albe<\/em>; Faust Br\u0103descu<\/strong>, scriitor, publicist, traduc\u0103tor, dr. \u00een Drept-Bucure\u015fti, dr. \u00een Filosofie-Paris; Codreanu<\/strong>-nume ilustru de demnitate, martiriu \u015fi rezonan\u0163\u0103 na\u0163ionalist-cre\u015ftin\u0103; Ion Creang\u0103<\/strong>-nem\u0163eanul de aur, diacon \u015fi scriitor; Liviu Dafinescu<\/strong>, artist, profesor, directorul Ansamblului Profesionist Doina Gorjului<\/em>; <\/em>Cezara Dafinescu<\/strong>-actri\u0163\u0103 de o r\u0103pitoare frumuse\u0163e; <\/strong>Adrian F\u0103ge\u0163eanu <\/strong>(1912-2011), din Deleni-Cern\u0103u\u0163i, avocat, comisar, arhimandrit, scriitor, de\u0163inut politic, m\u0103rturisitor; Vasile M\u0103linescu <\/strong>(1817-1866), Valea Seac\u0103, om politic \u015fi publicist, ramura P\u0103dureanu<\/strong>, ramura P\u0103ltineanu<\/strong>, ramura Plopeanu<\/strong>, Constantin Nicol\u0103escu-Plop\u015for<\/strong>, R\u0103mureanu<\/strong>, ramura <\/strong>\u00a0Socaciu <\/strong>\u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 CODRUL VERDE<\/strong>-Darul de Sus al Providen\u0163ei este altar de slujire, de crea\u0163ie, l\u0103ca\u015f de menire divin\u0103, dar \u015fi pantheon de martiri, ca \u015fi celebra P\u0102DURE VERDE <\/strong>a Banatului: \u201ePlinitu-s-au vremile care au profe\u0163it, de la \u00eenceputuri, pentru neamul din coroana Carpa\u0163ilor, jertfe de s\u00e2nge, jertfe de vie\u0163i, pentru a putea tr\u0103i \u00een duhul adev\u0103rului… Plinitu-s-a profe\u0163ia:<\/em> \u201eVor trimite s\u0103 ne prind\u0103 \u015fi s\u0103 ne omoare. Vom fugi; ne vom ascunde; vom lupta; iar la urm\u0103, vom fi desigur, r\u0103pu\u015fi. C\u0103ci vom fi pu\u0163ini, urm\u0103ri\u0163i de batalioane \u015fi de regimente rom\u00e2ne\u015fti. Atunci vom primi moartea.\u201d <\/em><\/strong>(C.Z.C.<\/em><\/strong>)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen grelele \u015fi vr\u0103jma\u015fele vremi ale istoriei noastre, aceste v\u00e2rfuri, ca autentici reprezentan\u0163i, au fost cei care au condus poporul, care s-au pus, prin via\u0163a \u015fi s\u00e2ngele lor, temelie existen\u0163ei noastre-fiind pilde, \u00eendemn, lumin\u0103 \u015fi fapt\u0103.\u201d<\/em>(Atanasie Berzescu, Memento, Revist\u0103 de Memorie Politic\u0103 Anticomunist\u0103.<\/em> Anul XIV, Nr. 8 (87) august 2004)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u015ei ei ca \u015fi cei mul\u0163i au scris cu s\u00e2nge sf\u00e2nt \u015fi sacr\u0103 credin\u0163\u0103 pagini de jertf\u0103 \u00een Istoria Neamului dacorom\u00e2n, Eroii-Martiri c\u0103zu\u0163i \u00een lupta de la Pietrele Albe: PETRU ANCULIA MILOI, GHEORGHE URD\u0102REANU, IOAN U\u0162\u0102, ILIE CRISTESCU-VOICA, PANTELIMON ERIMESCU, E. CAREBA, ION CARAIMAN, IOVAN BERZESCU, HOREA SMULTEA-CRI\u015eU, ROMULUS MARI\u0162ESCU<\/strong> \u015fi Eroii-Martiri executa\u0163i la P\u0103durea Verde: SPIRU BL\u0102NARU, PETRU DOM\u0102\u015eNEANU, ION T\u0102NASE, PETRU PU\u015eCHI\u0162\u0102-MUTA\u015eCU, AUREL VERNICHESCU, GHEORGHE POPOVICI, TEODOR UNGUREANU, GHEORGHE SMULTEA-CRI\u015eU, NICOLAE GHIMBOA\u015e\u0102-MICLU\u0162, GHEORGHE LUMINOSU, GHEORGHE IONESCU. <\/strong>(Memento…)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Prieteni dragi, iubi\u0163i totul: Codrul, Natura, Crea\u0163ia ca pe voi \u00een\u015fi-v\u0103!<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2ntului \u00cenchisorilor, Valeriu Gafencu gr\u0103ia <\/strong>:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 –Ce poate fi mai frumos dec\u00e2t a ajunge s\u0103-\u0163i dai seama c\u0103 toat\u0103 crea\u0163ia lui Dumnezeu \u0163i-e sor\u0103, mam\u0103 \u015fi frate!<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0——————————-<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/strong><\/p>\n

+<\/strong>Na\u015fterea Sf. Ioan Botez\u0103torul-S\u00e2nzienele, Sf. Ioan cel Nou-Suceava, Sf. Niceta de Remesiana.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Brusturi-Neam\u0163 – Gr\u0103dina Maicii Domnului-Vlaherna Carpatina<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0 \u201e\u00cemp\u0103rat sl\u0103vit e codrul, \/Neamuri mii \u00eei cresc sub poale, \/Toate \u00eenflorind din mila\/ Codrului, M\u0103riei-Sale.\u201d (Mihail Eminescu)   [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30762","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30762","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30762"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30762\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30765,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30762\/revisions\/30765"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30762"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30762"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30762"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}