{"id":30798,"date":"2017-06-30T18:37:26","date_gmt":"2017-06-30T18:37:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30798"},"modified":"2017-06-30T18:37:26","modified_gmt":"2017-06-30T18:37:26","slug":"revelatie-cu-draghicesco-scenometrie-in-3-acte-de-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/06\/30\/revelatie-cu-draghicesco-scenometrie-in-3-acte-de-george-anca\/","title":{"rendered":"Revela\u021bie cu Draghicesco – Scenometrie \u00een 3 acte de George Anca"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a><\/p>\n

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO<\/strong><\/p>\n

\n

scenometrie \u00een 3 acte <\/strong><\/p>\n

de George Anca <\/strong><\/p>\n

\n

\n

Personae<\/em><\/p>\n

DUMITRU, revelat<\/p>\n

GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru<\/p>\n

VIRGINIA\/CORINA, so\u021bia lui Dumitru<\/p>\n

DIMI, chirurg<\/p>\n

SPIRITE din c\u0103r\u021bile lui Draghicesco<\/p>\n

ANCHETA\u021aI sociologic<\/p>\n

POE\u021aI \u0219i SFIN\u021aI versiona\u021bi<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Personajele principale sunt, simbolic, volumele\u00a0 Noua Cetate a lui Dumnezeu<\/em> \u0219i Adev\u0103r \u0219i revala\u021bie<\/em>, de D.Draghicesco, 1928, 1934, din care sunt transcrise, \u00een traducerea noastr\u0103 din limba francez\u0103, 2014, citate, aici replici revelatoare in spe, \u00a0din – sub numele mic:\u00a0\u00a0 Antonin-Dalmace (Sertillanges), Albert (Tomas), Maurice (Blondel), Herbert (George Wells), Henri-Louis (Bergson), Jules Henri (Poincar\u00e9), Benedetto (Croce), Feodor (Dostoievski), Georges (Clemanceau),\u00a0 Onomademe, Maxime (Leroy), Jules (Michelet), Giovanni (Gentile), L\u00e9on (Brunschvicg) Jean Marie (Guyau), Emile (Durkheim), Ren\u00e9 (Berthelot), Ernest (Seilli\u00e8re)…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Celelalte personaje \u2013 interfa\u021b\u0103 temporal\u0103, lingvistic\u0103, social-etnic\u0103 etc.: John, Vezovie, elevi, Samina, Virginica, B\u0103tr\u00e2na, B\u0103tr\u00e2nul (din tablou), Corina, Mila(repa), Simion (Dasc\u0103lu)…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Versiunile din poe\u021bi \u0219i sfin\u021bi vor putea fi puse \u00een spectacol de personaje (auto)distribuite, ca subliniere a temei centrale: problema lui Dumnezeu.<\/p>\n

\n

Ubicuitate \u0219i simultaneitate franco-rom\u00e2n\u0103<\/em><\/p>\n

Decoruri de rena\u0219tere, muzic\u0103 baroc\u0103<\/em><\/p>\n

\n

ACTUL I<\/strong><\/p>\n

\n

(\u00cen loc de prolog)<\/p>\n

William Shakespeare<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Toat\u0103\u00a0 lumea-i o scen\u0103<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

(REUNIUNE franco-rom\u00e2n\u0103 \u2013 proiec\u021bie:)<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Titre : La Revue hebdomadaire (Paris. 1892)<\/strong><\/p>\n

Titre : La Revue hebdomadaire : romans, histoire, voyages<\/p>\n

\u00c9diteur\u00a0 : E. Plon, Nourrit et Cie (Paris)<\/p>\n

\u00c9diteur\u00a0 : Librairie Plon (Paris)<\/p>\n

Date d’\u00e9dition : 1892-1939<\/p>\n

\u2026…<\/p>\n

MARGUERITE HENRY ROSIER.<\/p>\n

 <\/p>\n

UNE REUNION<\/p>\n

FRANGO-ROUMAINE<\/p>\n

 <\/p>\n

Le Comit\u00e9 \u00ab France-Roumanie \u00bb a offert le 31 juillet \u00e0<\/p>\n

M. Takejonesco, ancien ministre, un d\u00e9jeuner o\u00f9 se trouvaient<\/p>\n

r\u00e9unies aux Champs-Elys\u00e9es un grand nombre de<\/p>\n

personnalit\u00e9s franco-roumaines.<\/p>\n

 <\/p>\n

Autour de M. G. Lacour-Gayet, de l’Institut, pr\u00e9sident du<\/p>\n

Comit\u00e9, avaient pris place : M. Takejonesco; Mlle H\u00e9l\u00e8ne<\/p>\n

Vacaresco; MM. Emile Boutroux, Jean Richepin, de<\/p>\n

l’Acad\u00e9mie Fran\u00e7aise ; MM. Maurice Croiset, Rapha\u00eblGeorges<\/p>\n

L\u00e9vy,. Edmond Perrier, Charles Richet, Andr\u00e9<\/p>\n

Weiss, de l’Institut; M. ‘Franklin-Bouillon, d\u00e9put\u00e9, pr\u00e9sident<\/p>\n

de la Commission des Affaires \u00e9trang\u00e8res; M. Steeg,<\/p>\n

ministre pl\u00e9nipotentiaire ; M. Georges Lecomte, ‘ pr\u00e9sident<\/p>\n

de la “Soci\u00e9t\u00e9 des Gens de Lettres ; M. Chesneau, directeur<\/p>\n

de l’Ecole des Mines ; M. Fernand Laudet, directeur<\/p>\n

de la Revue Hebdomadaire, M. Pierre Perroy, secr\u00e9taire<\/p>\n

g\u00e9n\u00e9ral du Comit\u00e9 franco-roumain.<\/p>\n

 <\/p>\n

MM. Alexandridi, D. Apostol, Atanasiu, A. Bagdad,<\/p>\n

Prince Brancovan, Bratashane, Max Buteau, Cireshano,<\/p>\n

D. Comsha, Corpechot, Dimitriu, Draghicesco, Driault,<\/p>\n

Aurel Eliesco, Fagure, Louis Foisil, Haffner, Honigmann,<\/p>\n

Paul Hoppenot, Joanidu, Jordachesco, Carlos Larronde,<\/p>\n

Lebrun, Loiseau, Loyson, Many, Marghiloman, Mavrodin,<\/p>\n

Mille Mironesc\u00f4, Murnu, J. Pangal, Petrovici, de Pierrefeu,<\/p>\n

Pleshoianu, Popesco Pion, St Popini, G. Raut, Rusanescu,<\/p>\n

Scarlat Orasco, Serbesco, Sipsom, Soulat,, Theodoresco,<\/p>\n

Theoharide, Vasseur, Vrinat, Zahariad.<\/p>\n

 <\/p>\n

(AFI\u0218 \u2013 proiec\u021bie:)<\/p>\n

Quomodo possit homo Deum videre.<\/p>\n

8. 15. Nunc accipe, quantum praesens tempus exposcit, ex illa similitudine sensibilium etiam de Deo aliquid nunc me docente. Intellegibilis nempe Deus est, intellegibilia etiam illa disciplinarum spectamina; tamen plurimum differunt. Nam et terra visibilis, et lux; sed terra, nisi luce illustrata, videri non potest. Ergo et illa quae in disciplinis traduntur, quae quisquis intellegit, verissima esse nulla dubitatione concedit, credendum est ea non posse intellegi, nisi ab alio quasi suo sole illustrentur. Ergo quomodo in hoc sole tria quaedam licet animadvertere; quod est, quod fulget, quod illuminat: ita in illo secretissimo Deo quem vis intellegere, tria quaedam sunt; quod est, quod intellegitur, et quod caetera facit intellegi. Haec duo, id est, teipsum et Deum, ut intellegas, docere te audeo. Sed responde quomodo haec acceperis; ut probabilia, an ut vera?
\nA. – Plane ut probabilia; et in spem, quod fatendum est maiorem surrexi: nam praeter illa duo de linea et pila, nihil abs te dictum est quod me scire audeam dicere
\nR. – Non est mirandum: non enim quidquam est adhuc ita expositum, ut abs te sit flagitanda perceptio.<\/p>\n

Quo Augustinus progressus sit (9, 16-13, 23)<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Scena 1<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

( ETER, <\/em>suicizi-Con\u0219tiin\u021be. <\/em>Profesorul Dumitru Dr\u0103ghicescu, reputat sociolog \u015fi politolog liberal, a preferat sinuciderea, arunc\u00e2ndu-se, potrivit lui C. R\u0103dulescu-Motru, \u201ede la etajul de sus al casei pe trotuar”.<\/em>)<\/strong><\/p>\n

\n

VIRGINIA: Uite ce e, Vita – d\u0103-l naibii pe b\u0103rbatul t\u0103u \u015fi hai s\u0103 mergem\u00a0 s\u0103 lu\u0103m cina pe malul r\u00e2ului \u00eempreun\u0103, ne vom plimba prin gr\u0103din\u0103 \u00een lumina lunii, venim acas\u0103, bem o sticl\u0103 de vin, ne ame\u0163im bine \u015fi o s\u0103-\u0163i spun toate lucrurile care-mi mi\u015fun\u0103 \u00een minte, milioanele, miliardele de lucruri – ele nu vin pe lumin\u0103, ci doar pe \u00eentunericul de pe malul r\u00e2ului. G\u00e2nde\u015fte-te la asta. D\u0103-l dracului pe b\u0103rbatul t\u0103u, \u00ee\u0163i spun, \u015fi vino.<\/p>\n

GEORGIAS: Mare\u0219alului i se ofer\u0103 o alegere: fie s\u0103 apar\u0103 \u00een fa\u021ba Cur\u021bii Poporului, fie s\u0103 se sinucid\u0103 \u00een t\u0103cere. \u00cen primul caz, ar fi aresta\u021bi \u0219i executa\u021bi \u0219i staff-ul \u0219i familia lui, \u00een al doilea, i s-ar asigura funeralii de stat, pentru c\u0103 ar fi murit ca erou.<\/p>\n

CHRISTINE:\u00a0 En me suicidant, le moment venu<\/em>.<\/p>\n

ALLYN: Nu m\u0103 mai \u00eentorc la Broadway.<\/p>\n

GILLES:\u00a0 La Grandeur de Marx.<\/em><\/p>\n

ALEM: \u00a0Milonga del 900.<\/span><\/a><\/span><\/span><\/strong><\/p>\n

ADAM: <\/strong>Nu mai suport s\u0103-mi ucid copiii.<\/p>\n

VINCE:\u00a0 The WSJ editors lie without consequence.<\/p>\n

ROH: Povar\u0103 pentru al\u021bii.<\/p>\n

LISANDRO:\u00a0 D\u00e9cada Infame.<\/p>\n

GETULIO:\u00a0 Carta Testamento, arm\u0103 contra du\u0219manilor.<\/span><\/a><\/span><\/strong><\/p>\n

DUMITRU: Las sotiei\u00a0 Virginia casa\u00a0 din strada Jules Michelet.<\/p>\n

VIRGINIA: Nu mai risc alt\u0103 c\u0103dere, te-am iubit.<\/p>\n

DIMI: Il admir pe Jean-Paul Sartre care l-a citit pe Martin doar in 6 zile la o masa de la “Les Deux Magots” (asta dupa spusele chelnerului).<\/p>\n

Dupa lectura aceea extraordinar de intensa, Jean-Paul imi spune ca menirea mortii se intelege prin:<\/p>\n

“The for-itself is changed forever into an in-itself that has slipped entirely into the past”.<\/p>\n

Poate ca a fost surmenat dupa alea 6 zile, saracul Jean-Paul si a scris asa ceva…..<\/p>\n

Eu cred, ca el, totusi, a avut sensibilitatea sa-i plateasca un tribut de admiratie lui Martin, prefacandu-se ca intelege. And slipped entirely into the past!<\/p>\n

Sau poate ca Jean- Paul are dreptate si atunci “Realitatea este doar o halucinatie produsa de lipsa de alcool”, adevar scris cu litere mari intr-un “in-itself” bar.<\/p>\n

JOHN: Draghicesco a murit de propria lui m\u00e2n\u0103. \u00cen V\u00e9rit\u00e9 et R\u00e9v\u00e9lation\u00a0 ( Paris, 1934), \u021binte\u0219te s\u0103 formuleze o \u201enou\u0103 religie \u0219i o nou\u0103 idee a lui Dumnezeu pentru\u00a0\u00a0 ra\u021bionali\u0219ti , necredincio\u0219i deranja\u021bi, \u0219i chiar atei.\u201d\u00a0 \u00centocmai cum cre\u0219tinismul, sus\u021bine Draghicesco, nu a fost un neo-iudaism, ci o nou\u0103 religie, astfel \u0219i noua, universala religie pentru timpul nostru nu poate fi un neo-cre\u0219tinism. Prima parte a\u00a0 filmului, ar\u0103t\u00e2nd drama nevie \u0219i vie a crea\u021biei, ne-a\u00a0 trecut deja pe dinaintea ochilor, prin ochi. Dar epopeea evolu\u021biei umane este \u00eenc\u0103 \u00een derulare, cu omul \u00eensu\u0219i actor principal \u00een dram\u0103.<\/p>\n

GIORGIOS:<\/p>\n

\n

cum te cheam\u0103 zmeule diavol dumnezeule<\/p>\n

\u0219i pe tine diavole dansul de pe tavole<\/p>\n

doamne nu m\u0103 mai chema pe numele dumneata<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Scena 2<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(REVELA\u021aIE. Teatrul FENOMEN)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Mare e\u0219ti Tu, o Doamne <\/em>(Sf\u00e2ntul Augustin)<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU: \u00a0Exist\u0103 o problem\u0103 capital\u0103 care nu trebuie neglijat\u0103, c\u0103ci este poate cheia situa\u021biei actuale. Aceast\u0103 problem\u0103 este Problema lui Dumnezeu.<\/em><\/p>\n

ANTONIN-DALMACE:\u00a0 Nu exist\u0103 borne pentru g\u00e2ndire: spa\u0163iul este liber, spa\u0163iul este infinit. ea poate alerga… Dincolo de orice num\u0103r, exist\u0103 un num\u0103r, spun matematicienii… Fie bog\u0103\u0163ia, fie onoarea, fie cunoa\u015fterea… fie un obiect oarecare, omul \u00eel vede prin g\u00e2ndirea abstract\u0103, nu restr\u00e2ns la un grad de realizare care l-ar claustra \u00eentr-un cerc, imens dac\u0103 se vrea, dar \u00eenchis; el \u00eel vede infinit, \u00een sensul c\u0103 poate mereu s\u0103 presupun\u0103 o realizare mai \u00eenalt\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: Aceast\u0103 aptitudine esen\u021bial\u0103, c\u00e2t de natural\u0103 ar fi, a omului, de a dori infinitul, \u0219i a g\u00e2ndirii omului de a dep\u0103\u0219i totate limitele \u0219i de a nu se satisface dec\u00e2t \u00een infinit, pe ce se fondeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u? Care \u00eei este ra\u021biunea justificativ\u0103? Dac\u0103 ea este construit\u0103 \u0219i justificat\u0103 pe ideea de Dumnezeu, de unde \u00ee\u0219i ia ea propria legitimitate? Are omul dreptul de a recula totdeauna limitele no\u021biunilor sale, s\u0103 se dep\u0103\u0219easc\u0103? Nu este himeric? Justific\u0103 experien\u021ba aceast\u0103 experien\u021b\u0103, aceast\u0103 caracteristic\u0103, aceast\u0103 proprietate a spiritului \u0219i a sufletului uman?<\/p>\n

ANTONIN: Tendin\u0163a spre domina\u0163ie, spre atotputernicie este \u00eenn\u0103scut\u0103 \u00een om \u015fi se manifest\u0103 de la leag\u0103n: nimic mai tiranic dec\u00e2t voin\u0163ele copilului.<\/p>\n

FAUST: Lumea nu exista \u00eenainte de o crea eu. eu am tras soarele din ad\u00e2ncurile m\u0103rii; cu mine \u0219i-a \u00eenceput luna cursul fazelor; ziua, pe calea mea, \u0219i-a \u00eembr\u0103cat podoaba, p\u00e2m\u00e2ntul \u00een onoarea mea s-a acoperit de verdea\u021b\u0103 \u0219i flori. La un semn al meu, s-a desf\u0103\u0219urat, \u00een prima noapte, splendoarea nenum\u0103ratelor stele… Dar eu, \u00een plin\u0103 libertate, nesupun\u00e2ndu-m\u0103 dec\u00e2t impulsiunii spiritului meu, eu \u00eemi sunt cu veselie lumina interioar\u0103, \u0219i \u00eemi zoresc cursa, plin de extaz cu totul personal, claritatea, \u00een fa\u021ba mea, \u00eentorc\u00e2nd spatele tenebrelor.<\/p>\n

ANTONIN:\u00a0 Singura epoc\u0103 a vie\u0163ii care poate fi \u00eentr-adev\u0103r bun\u0103 uu este cea \u00een care nu se tr\u0103ie\u015fte, ci \u00een care via\u0163a vi se arat\u0103 ca un spectacol: este prima tinere\u0163e.<\/p>\n

DUMITRU: Natural, o fericire atins\u0103 nu ne mai satisface pentru c\u0103 aspira\u021biile noastre sunt infinite. Ne regret\u0103m trecutul pentru c\u0103 ne regret\u0103m speran\u021bele dezam\u0103gite \u0219i suspin\u0103m dup\u0103 viitor \u00een speran\u021ba c\u0103 el ne va cople\u0219i. Nu probeaz\u0103 aceasta \u00eendeajuns c\u0103 exist\u0103 infinitul \u00een profunzimile naturii noastre umane?<\/p>\n

\n

\n

Scena 3<\/em><\/p>\n

\u00a0(M\u0102CIUCA. T<\/em>abara de sculptura, <\/em>2014. <\/em>Un fiu al comunei, <\/em>stabilit la Paris, a lucrat\u00a0 statuia din fata primariei. La final a aparut Maciuca de 5 metri, usor inclinata, care a starnit inevitabil imaginatia trecatorilor.<\/em>)<\/p>\n

\n

UNUL: Seamana mai mult cu maciuca aia de care rade toata lumea, nu maciuca arma.<\/p>\n

ALTUL: E de fala pentru comuna? E gata sa pice pe primarie, nu vazusi ca e aplecata asa?<\/p>\n

ALTUL: Pai e cam stramba. Ati vazut dumneavoastra maciuca dreapta?<\/p>\n

ALTUL: Ce reprezinta? O prostie, pentru ca nu era momentul sa puna cand erau atatea sculpturi.<\/p>\n

ALTUL: Seamana ca o cioaca.<\/p>\n

ALTUL: Si, ne uitam la ea sa ne treaca de foame.<\/p>\n

ALTUL: Pai asta e maciuca? Vai de capul lor.<\/p>\n

O B\u0102TR\u021aN\u0102: Parc\u0103 are gur\u0103, uite nasul. Eu cred c\u0103 e neterminat\u0103.<\/p>\n

ALTCINEVA:P\u0103i e ceva de-a lu’. .. Br\u00e2ncu\u0219i, de la T\u00e2rgu Jiu. Cum \u00eei zice?\u00a0 Da. Cu coloana infinitului, e ceva frumos.”.<\/p>\n

IMN:<\/p>\n

Avem echip\u0103, avem valoare,<\/p>\n

Avem m\u0103ciuva a mai tare.<\/p>\n

REPORTER: Maciuca este din granit si marmura. Pe soclu vor fi gravate numele celor 160 de eroi ai localitatii cazuti la datorie.<\/p>\n

VICEPRIMAR: Pentru a ne aduce aminte de luptele depuse si de catre cei decedati, strabuni de-ai nostri. Arta contemporana, sau arta in general, poate aprinde multe controverse. Fiecare de viziunea lui si de nivelul lui de cultura.<\/p>\n

\n

Scena 4<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

(FENOMEN \/ MEMORIAL – \u00een descoperire pe fug\u0103-Dumnezeu)<\/em><\/p>\n

ALBERT: Prietenul meu Draghicesco reaminte\u015fte cum, \u00een 1918, la Roma, noi am ac\u0163ionat \u00eempreun\u0103 pentru libertatea rom\u00e2nilor, a s\u00e2rbilor, a cehilor \u015fi a polonezilor \u015fi pentru antanta lor solidar\u0103.<\/p>\n

TARAS: Spulbera\u021bi s\u00e2ngele Cotropitorilor.<\/strong><\/p>\n

CATO: <\/strong>Cu c\u00e2t situa\u0163ia devine fericit\u0103 \u015fi \u00eenfloritoare, cu at\u00e2t m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt.<\/p>\n

DUMITRU: Epoca noastr\u0103 marcheaz\u0103 un echilibru indecis \u00eentre neant \u0219i fiin\u021b\u0103.<\/p>\n

\n

HAMLET: Sunt Hamlet. Sunt destul de cinstit \u015fi, totu\u015fi, a\u015f putea s\u0103 m-acuz de asemenea lucruri c\u0103 mai bine mama nu m-ar fi n\u0103scut. Sunt foarte m\u00e2ndru, vindicativ, ambi\u0163ios, cu mai multe crime la m\u00e2n\u0103 \u00eenc\u00e2t n-am g\u00e2nduri s\u0103-le \u00eencap\u0103, nu imagina\u0163ie s\u0103 le dea form\u0103, nu timp s\u0103 le realizez. Ce au de f\u0103cut oameni ca mine ca s\u0103 se t\u00e2rasc\u0103 \u00eentre cer \u015fi p\u0103m\u00e2nt: suntem bandi\u0163ii bandi\u0163ilor…<\/p>\n

GEORGIOS: Dumnezeu \u00ee\u0219i este absen\u021ba cum seceta \u00ee\u0219i este apa.<\/p>\n

DUMITRU: G\u00e2ndirea uman\u0103 este condi\u021bionat\u0103 de g\u00e2ndirea divin\u0103.<\/p>\n

MAURICE: La ce bun at\u00e2ta fason pentru a \u00eendep\u0103rta o problem\u0103 himeric\u0103?<\/p>\n

DUMITRU: Primii cre\u0219tini afirm\u0103 a fi v\u0103zut, cunoscut, un Om-Dumnezeu, fiul lui Dumnezeu, \u0219i \u00een acela\u0219i timp fiul Omului.<\/p>\n

MAURICE:\u00a0 Inteligen\u021ba este Dumnezeu \u00een noi…<\/p>\n

HERBERT: Adev\u0103ratul Dumnezeu traverseaz\u0103 lumea, precum goarnele, tamburele \u0219i drapelele, recurg\u00e2nd l\u0103utari de-a lungul str\u0103zilor. \u00a0\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Scena 5 <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n<\/div>\n

( \u015eCOAL\u0102, Boian, lec\u0163ie deschis\u0103,1994).<\/p>\n

FLORIN: Via\u0163a este vis.<\/p>\n

VEZOVIE A\u015fa, Schopenhauer zice c\u0103 via\u0163a e lupt\u0103 \u015fi lupta e durere. Cei mai buni dasc\u0103li ai mei sunt albinele din S\u0103rmanul Dionis. Le predam elevilor c\u0103 Junimea e o societate reac\u0163ionar\u0103, acum le predau c\u0103 e progresist\u0103, numaidec\u00e2t. Numai trei cacofonii: tactica cavaleriei, biserica catolic\u0103, Ion Luca Caragiale. Eminescu l-a f\u0103cut scriitor pe Creang\u0103. Cine?<\/p>\n

FLORIN<\/p>\n

Dumnezeu.<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

\u015ei Eminescu \u015fi Creang\u0103 au fost neferici\u0163i, marii neferici\u0163i, zice Sadoveanu. Ei au fost neferici\u0163i, dar cine e fericit?<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ELEVI<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Noi suntem.<\/strong><\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Erau ne\u00een\u0163ele\u015fi. Am\u00e2ndoi au fost bolnavi. Aliena\u0163i (nu nebuni), epilepsie.\u00a0 Creang\u0103 pl\u00e2ngea dup\u0103 Eminescu. A avut du\u015fmani, sau n-a avut?<\/p>\n

ELEV\u0102<\/p>\n

Da’ el credea \u00eentr-adev\u0103r \u00een Dumnezeu?<\/p>\n

VEZOVIE<\/p>\n

Soarta i-a \u00eent\u00e2mplat, sau de la Dumnezeu a fost ora s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. Creang\u0103 a fost \u00eempotriva altor popoare? \u015ei Eminescu. Creang\u0103, \u00eempotriva evreilor, dar nu ca antisemit. Iisus Cristos a fost primul comunist, a ap\u0103rut o carte \u00een Fran\u0163a. \u015eti\u0163i c\u0103 unii oameni au devenit cuvinte. Ghilotina este medicul francez Guillotin.<\/p>\n

\n

 <\/p>\n

Scena 6<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(Teatrul FENOMEN)<\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU: Revela\u021bia este, pentru spiritele libere, o metod\u0103 de mult timp compromis\u0103 \u0219i rejectat\u0103.<\/p>\n

HENRI-LOUIS: Instinctul percepe calit\u0103\u0163ile, inteligen\u0163a corpurile.<\/p>\n

JULES HENRI:\u00a0 Eul subliminal, joac\u0103 un rol capital \u00een inven\u021bia matematic\u0103.<\/p>\n

HENRI-LOUIS: Poate resurec\u021bia brusc\u0103 <\/em>a amintirii utile s\u0103 fi fost efectul hazardului.<\/p>\n

DUMITRU: Eul\u00a0 subliminal\u00a0 g\u0103se\u0219te ce se c\u0103uta.<\/p>\n

BENEDETTO: Filosofii care au identificat natura cu voin\u0163a nu au gre\u015fit cu totul, c\u0103ci astfel ei au descoperit cel pu\u0163in un aspect al verit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

DUMITRU: Existen\u0163a transcendent\u0103 a lumii fizice este deci faptul ac\u0163iunii umane.<\/p>\n

PIERRE:Timp de ani \u00eentregi, religia \u015fi \u015ftiin\u0163a s-au b\u0103tut.<\/p>\n

SF\u00c2NTUL IGNAT: Eu sunt gr\u00e2na lui Dumnezeu, vreau s\u0103 fiu m\u0103cinat de din\u0163ii fiarelor pentru a deveni pura p\u00e2ine a lui Hristos. M\u00e2ng\u00e2ia\u0163i deci fiarele, ca ele s\u0103-mi fie morm\u00e2nt.<\/p>\n

GUIDO:\u00a0 Pentru Antichitate, realitatea era o carte care este de citit. \u00cen timp ce pentru moderni ea este o carte de scris; \u0219tiin\u021ba noastr\u0103 nu este ca o imagine \u00een oglind\u0103, nu este simplu reproductiv\u0103, ci creatoare.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scena 7<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

(Cafeneaua teatrului FENOMEN.)<\/p>\n

 <\/p>\n

DIMI: Cred ca banuiesti ca nu sunt de acord cu peregrinarile in basm si misticism ale lui Draghicesco si ale filozofilor la care face el referinta. Social-istoric-national, oricum scrierile lui Draghicesco au mare valoare.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

GEORGIAS: Am dat, cu bucurie de o referin\u021b\u0103 Corbin-Dr\u0103ghicesco. C\u00e2nd colo, recenzia mi s-a p\u0103rut un mi\u0219to.<\/p>\n

DIMI: Acest Corbin pare sa fie un filozof adevarat, get-beget, adica un tampit falos, cu pretentii. El nu a inteles ca Draghicesco vorbeste despre posibilitatea oricarui individ sa se transforme in dumnezeire. Este vorba de constiinta adevarata si imaginatie astro-spiritual-biologica.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

Draghicesco a avut si a simtit acest potential fantastic, care nu are decat tangente cu filozofia clasica sau de orisice fel.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\n

Cioran avea dreptate cand spunea ca mai curand ai o revelatie filozofica vorbind cu un cioban din Carpati, decat cu toti filozofii Frantei.<\/p>\n

GEORGIAS: Zice c\u0103 un \u021b\u0103ran costumat ca atare s-a strecurat \u00eentr-o sal\u0103 de curs unde un profesor tocmai preda filosofia lui Heidegger. Dup\u0103 audierea prelegerii, \u021b\u0103ranul a obiectat oarecum la oarece sofistic\u0103 \u0219i profesorul l-a be\u0219telit c\u0103 n-are ce c\u0103uta acolo, nu e de el. Era Heidegger \u00een persoan\u0103\u00a0\u021b\u0103ranul incognito. Nu \u0219tiu ca profesorul s\u0103 fi fost Corbin.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0DIMI: ADEVAR SI REVELATIE”, de DUMITRU DRAGHICESCU! …Este, oarecum (“avant la lettre”!), in linia viitoarei lucrari a lui NIKOLAI BERDIAEV, “ADEVAR SI REVELATIE” – cea din 1954!!! BERDIAEV are, insa, un continut mistic mai accentuat – DRAGHICESCU – unul savant, mai accentuat…!<\/p>\n

GEORGIAS:\u00a0 \u00cen Revista de Filosofie numarul 2 din anul 1938, valceanul Dumitru Draghicescu (4 mai 1875 \u2013 25 august 1945) a publicat articolul \u201cReflexions sur l\u2019origine et la destin\u00e9e de l\u2019homme\u201d. El admite ca originea omului este legata de vizita unor extraterestrii care au aterizat in Asia sau in Atlantida.<\/p>\n

\n

Scena 8<\/p>\n

\n

(CAMERA Saminei, Stockcholm, SUFRAGERIA familiei Rana, Bucure\u015fti, video-audio, Samina confes\u00e2ndu-se Virginic\u0103i. R\u0103m\u00e2nem \u00een exil.)<\/p>\n

\n

\n

SAMINA: M-am \u00eemboln\u0103vit de nervi la \u00eentoarcerea acas\u0103 \u015fi nu puteam lucra \u00een servicii \u015fi-mi d\u0103deam demisia \u015fi multe alte abateri \u015fi nebunii Mano-Depresive. Am fost foarte nefericit\u0103. Nu m\u0103 sim\u0163eam bine acolo ca \u015fi acum fiindc\u0103 sunt foarte impresionabil\u0103 \u015fi simt toate durerile lumii \u00een inima mea \u015fi nu pot apoi dormi noaptea \u015fi le sar \u00een ajutor \u015fi complic familia mea \u015fi fac acte necugetate \u015fi dau banii to\u0163i de\u015fi nu avem dec\u00e2t pensii modeste etc. etc.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

De nivel suedez…<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0Ia g\u00e2nde\u015fte-te un pic la cei din Rom\u00e2nia. Ia du-te s\u0103 vezi ce pr\u0103p\u0103d este de mi-am dat haina de pe mine c\u00e2nd am v\u0103zut \u00een plin\u0103 iarn\u0103 o \u0163iganc\u0103 \u00een picioarele goale \u015fi dezbr\u0103cat\u0103 cu un copil \u00een bra\u0163e. I-am sim\u0163it frigul ei \u015fi m-am impresionat foarte tare \u015fi m-am dezbr\u0103cat \u015fi am \u00eembr\u0103cat-o pe ea f\u0103c\u00e2nd o real\u0103 poman\u0103 pentru cei dragi! A\u015fa am r\u0103mas eu acum f\u0103r\u0103 paltonul meu \u00eembl\u0103nit \u015fi f\u0103r\u0103 pulover.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

\u00cembr\u0103ca\u0163i-i pe cei goi…<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Ca s\u0103 zic a\u015fa \u00een Rom\u00e2nia sunt to\u0163i droga\u0163i fiindc\u0103 foarte mul\u0163i iau benzodiazepine. Dac\u0103 ai cuno\u015ftin\u0163e la farmacie (dar \u015fi f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e), le po\u0163i cump\u0103ra f\u0103r\u0103 re\u0163ete de la doctori psihiatrici (ca \u015fi \u00een America, de altfel, unde mi le cump\u0103ram f\u0103r\u0103 probleme).<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Din ce \u00een ce mai bine.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0M\u0103 simt r\u0103u de mic\u0103 \u015fi de foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Eu pe mine nu m-am \u00een\u0163eles. Cum s\u0103 m\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 al\u0163ii? Deci, Timi este un erou care a supravie\u0163uit tuturor intemperiilor de i-a mirat pe suedezi.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Doar e diplomat<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Iat\u0103 ni\u015fte versuri ale unui poet din Bucure\u015fti: Eu sunt nebun, Ei sunt cumin\u0163i, Mie nu-mi plac nevestele lor, Lor nu le place iubita mea\u2026etc.etc.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Trist!<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

Am fost foarte nefericit\u0103 \u015fi mereu singur\u0103, m\u0103ritat\u0103 cu mine \u00eens\u0103mi.<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Cum d\u0103 Dumnezeu.<\/p>\n

SAMINA<\/p>\n

\u00a0A\u015fa e via\u0163a mea de mano-depresiv\u0103 nediagnosticat\u0103 o jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

Sunt sinucideri \u00een lan\u0163.\u00a0\u00a0 Serotoninul lipse\u015fte, a\u015fa de r\u0103u te sim\u0163i \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i po\u0163i pune cap\u0103t zilelor, e\u015fti mort de viu. S\u0103 n-avem vorbe!<\/p>\n

\n

ACTUL II<\/p>\n

 <\/p>\n

Scena 1<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(FENOMEN)<\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU: Patriotismul este religia na\u021biunii, cultul na\u021biunii devenit absolut, dup\u0103 cum catolicismul este religia universalismului, care dep\u0103\u0219e\u0219te na\u021biunile. Robespierre introduse cultul zei\u021bei Raison. Patria \u021binea natural locul lui Dumnezeu Tat\u0103l. Ra\u021biunea era echivalentul Sf\u00e2ntului-Spirit. Nu lipsea dec\u00e2t Iiisus, revelatorul, al c\u0103rui rol era umplut f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de Robespierre \u00eensu\u0219i.<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Biserica pentru noi este scumpa \u0219i b\u0103tr\u00e2na noastr\u0103 na\u021biune.<\/p>\n

DUMITRU: \u00cen aparen\u021b\u0103, englezii fac impresia unui popor r\u0103mas fidel Bibliei.<\/p>\n

HERBERT: Na\u021bionalismul din care noi facem un dumnezeu trebuie s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 se al\u0103ture \u00een limburi celorlal\u021bi dumnezei ai tribului. Am devenit na\u021bionalii umanit\u0103\u021bii.<\/p>\n

DUMITRU: Dar aceasta, se \u00een\u021belege, a returnat cultul cosmopolis-ului socialist, acest monoteism al viitorului.<\/p>\n

ALFRED:\u00a0 Din to\u0163i beligeran\u021bii, germanii sunt cei care se reclam\u0103 cel mai mult de la Dumnezeu… Asur din Ninive, Marduk din Babilon, Amon din Teba, Jupiter Capitolinul revin \u00een dumnezeul germanilor.<\/p>\n

FEODOR:\u00a0 La fiecare popor, \u00een fiecare perioad\u0103 a existen\u021bei sale, scopul oric\u0103rei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionale este doar c\u0103utatrea lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu \u00een el, \u00een cel \u00een care crede ca e singurul veritabil. C\u00e2nd\u00a0 cultele\u00a0 \u00eencep s\u0103 se generalizeze, destruc\u021bia na\u021bionalit\u0103\u021bilor este aproape.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Oare nu acesta a fost cazul epocii \u00een care cet\u0103\u021bile antichit\u0103\u021bii s-au cufundat \u00een pr\u0103pastia imperiului roman \u0219i \u00een care adora\u021bia Dumnezeului universal a marcat la un moment dat crepusculul Dumnezeilor na\u021biunilor?<\/p>\n

FEODOR: C\u00e2nd\u00a0 zeii pierd caracterul lor indigen, ei mor, \u0219i cu ei popoarele. Cu c\u00e2t o na\u021biune este mai puternic\u0103, cu at\u00e2t dumnezeul ei este mai distinct de al\u021bii.<\/p>\n

Minimalizez pe Dumnezeu consider\u00e2ndu-l un atribut al na\u021bionalit\u0103\u021bii? Dimpotriv\u0103, ridic poporul p\u00e2n\u0103 la Dumnezeu. \u0218i c\u00e2nd a fost altfel? Poporul este corpul lui Dumnezeu. <\/em>O na\u021biune nu merit\u0103 acest nume dec\u00e2t at\u00e2ta timp c\u00e2t are Dumnezeul ei particular \u0219i c\u00e2t ea le respinge obstinat pe toate celelalte. A\u0219a a fost de la \u00eenceputul secolelor credin\u021ba tuturor marilor popoare, a tuturor care, cel pu\u021bin, au fost \u00een capul umanit\u0103\u021bii… Roma a divinizat poporul \u00een Stat, \u0219i ea a legat statul de na\u021biunile moderne. (Poseda\u021bii<\/em>)<\/p>\n

DUMITRU: Tot ce ne frapeaz\u0103 ca anormal \u0219i paradoxal \u00een impietatea na\u021bionali\u0219tilor excesivi germani \u0219i englezi este deci, dup\u0103 Dostoievski,\u00een ordinea normal\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n

\u00a0\u00cen Italia, a fost, ca \u00een Fran\u021ba, triumful Statului laic \u0219i al religiei patriotice \u00een jurul lui Garibaldi, Cavour \u0219i Victor-Emanuel II. Vede\u021bi mai cur\u00e2nd pie\u021bele publice ale tuturor ora\u0219elor italiene. \u00cen\u00a0 ultimul timp, religia lui Karl Marx a fost izgonit\u0103 de Mussolini. Cine \u0219tie ce rezerv\u0103 viitorul religiei Patriei italiene, acestui nou zeu vivant al credin\u021bei italiene, \u0219i cine se \u00eencarneaz\u0103 at\u00e2t de bine sub tr\u0103s\u0103turile acestui vechi fanatic al socialismului?<\/p>\n

Singur\u0103, Spania pare s\u0103 fac\u0103 excep\u021bie.<\/p>\n

HERBERT: Trebie recunoscut\u00a0 c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 spre unitate este contrariat\u0103 de alte for\u0163e: frica \u015fi ura fa\u0163\u0103 de\u00a0 popoarele \u015fi lucrurile str\u0103ine, iubirea de tradi\u0163ii, patriotismul, prejudec\u0103\u0163ile de ras\u0103, instinctele joase, egoismul.<\/p>\n

DUMITRU:Noi credem deci, cu Wells \u2013 care de altfel nu este singurul a g\u00e2ndi astfel -, c\u0103 problema Societ\u0103\u021bii Na\u021biunilor, la fel de bine ca \u0219i cea a luptei claselor \u0219i cea a amelior\u0103rii moravurilor, este o chestiune de credin\u021b\u0103, de religie.<\/p>\n

LUDOVIC: Dac\u0103 este o utopie\u00a0 de a vrea s\u0103 suprimi r\u0103zboiul, a crede c\u0103 civiliza\u021bia european\u0103 ar putea suporta un nou r\u0103zboi f\u0103r\u0103 a pieri este o utopie \u00eenc\u0103 \u0219i mai mare.<\/p>\n

BRAN:\u00a0 Progresele \u0219tiin\u021bei, dou\u0103zeci \u0219i cinci la treizeci de ani de aici \u00eencolo, vor face viitorul r\u0103zboi o ucidere analog\u0103 celei pe care tocmai am v\u0103zut-o \u0219i suferit-o, \u0219i incomparabil mai rapid \u0219i mai masiv; \u00een loc de 8 la 10 milioane de oameni, el va dobor\u00ee 100 milioane, adic\u0103 va aneantiza \u00een parte rasa uman\u0103 \u0219i o va ruina complet.<\/p>\n

GEORGES: Dac\u0103 aveam de ales, poate a\u0219 fi avut sl\u0103biciunea de a \u00eenclina spre apoteoz\u0103. Toat\u0103 chestiunea este de a \u0219ti dac\u0103 eu am sau nu de ales.<\/p>\n

PARTENER IMAGINAR: Ei bine, aceast\u0103 alegere, permite\u021bi-mi, \u00een ce m\u0103 prive\u0219te, s\u0103 mi-o atribui. Ce-mi propune\u021bi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 m\u0103 efortez pentru neant? Conveni\u021bi c\u0103 eu nu m\u0103 g\u0103sesc \u00een dispozi\u021biile necesare.<\/p>\n

GEORGES: Spune\u021bi c\u0103 v\u0103 displace s\u0103 v\u0103 acomoda\u021bi cu asta. Acomodarea la eu, asemeni celei a celorlal\u021bi companioni de existen\u021b\u0103, este o respingere ireductibil\u0103 a spusei dumneavoastr\u0103 fiindc\u0103 probeaz\u0103 c\u0103 este posibil\u0103 acomodarea.<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

Scena 2<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

(CABINET \/ FENOMEN intr\u0103 o b\u0103tr\u00e2n\u0103 (Samina?) \u00een baston, cu basmaua tras\u0103 pe fa\u0163\u0103, ochelari,\u00a0 d\u0103 s\u0103 m\u0103 alerge ridic\u00e2nd bastonul)<\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Te bag \u00een p. m\u0103-tii!<\/p>\n

(m\u0103 doare discul, m\u0103 feresc greu)<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Nu sunt eu ministrul.<\/p>\n

(m\u0103 a\u015fez l\u00e2ng\u0103 o hain\u0103, de disc, se plimb\u0103 \u00eenspre singurul fotoliu gol.)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Am avut trei, primul a fost Schiller…<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Friedrich Schiller…<\/p>\n

(am completat, s-o abat. M-am trezit cu g\u00e2ndul la cine o fi fost al doilea, convins c\u0103 al treilea eram eu. A, era moartea, ceva mai b\u0103tr\u00e2n\u0103.)<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Al doilea ar fi Schopenhauer, o moarte<\/p>\n

pentru fiecare.<\/p>\n

(Apoi e vorba, totu\u015fi, de tata, i-o fi vizualizat diazepamul idila, pe echivalarea zacerii cu zboruri onirice.)<\/p>\n

Da\u0163i-mi telefonul \u2013 sun ministrul chimiei \u2013 \u00eel g\u0103sesc eu,<\/p>\n

nici eu nu aveam carte de vizit\u0103.<\/p>\n

(Tusea Platei e automat o ploaie, un vuiet de p\u0103dure sau un fluviu. Feresc motanul, dau s\u0103 strivesc c\u0103\u0163elul, r\u0103m\u00e2n \u00een patru labe deasupra, el se treze\u015fte speriat de moarte, eu cu discul)<\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NA<\/p>\n

Ce, era s\u0103 cad pe c\u00e2ine, nimic, a\u015fa o fi c\u0103zut<\/p>\n

\u015fi tata, da’ uite c\u0103 eu m\u0103 ridic \u015fi nu mi s-o urca<\/p>\n

\u00a0discul la creier.<\/p>\n

(Apoi, la lucru, uit\u00e2nd de doctorul Schiller \u015fi a lui. Discul lui Vishnu, banii d\u0103rui\u0163ilor de Lakshmi.)<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

GEORGIAS<\/p>\n

Scena, cum vezi, e foarte larg\u0103. Masele corale \u015fi figura\u0163ia pot, prin urmare, circula \u00een culise cu \u00eenlesnire. Aceast\u0103 imens\u0103 l\u0103rgime a scenei se motiveaz\u0103 prin faptul c\u0103 podeala ei (platoul) e, \u00een realitate, compus\u0103 din cinci podele identice, culis\u00e2nd una dup\u0103 alta, pe \u015fine \u00eengropate \u00een parchetul de sub ele pot fi \u00eenlocuite una prin alta, rul\u00e2nd pe bile. Pe toate podelele (afar\u0103 de una, al c\u0103rei loc gol va fi totdeauna la dreapta podelei pe care joac\u0103 actorii) se monteaz\u0103 decorurile cerute de piesa care se prezint\u0103. Pe c\u00e2nd, pe o podea, joac\u0103 actorii \u00een decorul actului \u00een curs de reprezentare, ma\u015fini\u015fti, \u00een culise, demonteaz\u0103 decorul utilizat \u015fi monteaz\u0103 alt decor, dac\u0103 mai e nevoie. Cu modul acesta se pot face iute schimb\u0103rile de decoruri \u015fi se pot reprezenta capodopere nejucate pentru c\u0103 spectacolul ar fi prea lung. Astfel sc\u0103p\u0103m \u015fi de exigen\u0163ele scenei turnante (ma\u015fin\u0103rii complicate, decoruri greu de montat etc.), o vechitur\u0103 nepractic\u0103.<\/p>\n

DIMI<\/p>\n

Ai v\u0103zut solda\u0163ii? Nu m\u0103 mai impresioneaz\u0103 nimic. M\u0103re\u0163i fa\u0163\u0103 de civili. De la ONU. Does man progress in discarnate life? Nu po\u0163i desp\u0103r\u0163i masa Ierusalimului de energie. C\u00e2nd e\u015fti numai spirit, e\u015fti to\u0163i la un loc. Unde este Iisus acum? E acolo unde este Dumnezeu, peste tot \u015fi nic\u0103ieri. Haiducii f\u0103ceau o fapt\u0103 rea \u015fi una bun\u0103. Piaza rea nu v\u0103zuse solda\u0163ii, eu da, i-am auzit vorbind nem\u0163e\u015fte, c\u00e2te-o vorb\u0103 \u00een englez\u0103, ce mai, the Impending New Age of interplanetary exploration.<\/p>\n

\n

GEORGIAS<\/p>\n

Recit\u0103 tirada, rogu-te, cum \u0163i-am rostit-o eu, u\u015for curg\u0103tor; ci dac\u0103 o r\u0103cne\u015fti, a\u015fa cum fac mul\u0163i dintre actorii \u0103\u015ftia, mai bine \u00eel pun pe crainicul ora\u015fului s\u0103-mi recite versurile… Nu fi nici prea moale, ci las\u0103-te c\u0103l\u0103uzit de bunul sim\u0163 pe care-l ai: potrive\u015fte-\u0163i gestul dup\u0103 cuv\u00e2nt, cuv\u00e2ntul dup\u0103 gest… Iar cei ce fac pe paia\u0163ele, s\u0103 nu spun\u0103 un cuv\u00e2nt mai mult peste ce este scris; c\u0103ci sunt unii care se apuc\u0103 s\u0103 r\u00e2d\u0103, ca s\u0103 fac\u0103 o liot\u0103 de spectatori nerozi s\u0103 r\u00e2d\u0103 \u015fi ei, de\u015fi tocmai atunci se joac\u0103 o scen\u0103 important\u0103 la care lumea ar trebui s\u0103 ia aminte: asta-i o tic\u0103lo\u015fie \u015fi dovede\u015fte o ambi\u0163ie vrednic\u0103 de mil\u0103 la neispr\u0103vitul care se ded\u0103 ei…<\/p>\n

\n

Scena 3<\/em><\/p>\n

(Teatrul FENOMEN. Y1(ying), Y2(yang). Songuri \u00een dodii.)<\/p>\n

\n

Y1<\/p>\n

aici ar fi de Wallace<\/p>\n

c\u00e2nt\u00e2nd Maria Callas<\/p>\n

cu Noica \u00een mandala-s<\/p>\n

tradu\u015fii de la Dallas<\/p>\n

Y2<\/p>\n

c\u0103 \u015fi tu reciti-vei<\/p>\n

din Hegel Paraschivei<\/p>\n

potrivei nepotrivei<\/p>\n

a treia \u00eempotivei<\/p>\n

Y1<\/p>\n

azi se joac\u0103 Noica<\/p>\n

sala plin\u0103 noi ca<\/p>\n

Noica perestroika<\/p>\n

toaca acioica<\/p>\n

Y2<\/p>\n

despre om despre venire<\/p>\n

devenire \u00een tr\u0103ire<\/p>\n

\u00een fiin\u0163\u0103 patrafire<\/p>\n

peste fire ne de\u015fire<\/p>\n

Y1<\/p>\n

ce arest ce accident<\/p>\n

ne cite\u015fte occident<\/p>\n

ne pune corespondent<\/p>\n

pe o scen\u0103 continent<\/p>\n

Y2<\/p>\n

\u015fut \u00een \u0163east\u0103 gol morm\u00e2nt<\/p>\n

dezgropatului nesf\u00e2nt<\/p>\n

pe troi\u0163\u0103 bate v\u00e2nt<\/p>\n

comunismul pe p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n

Y1<\/p>\n

tanant chiriei pe tanin<\/p>\n

mai chiromant \u015fi mai ronin<\/p>\n

\u00a0par\u00e2ma Parma haramin<\/p>\n

nu cogniac \u00een Dunedin<\/p>\n

Y2<\/p>\n

am un teatru stau \u00een cu\u015fc\u0103<\/strong><\/p>\n

de ani n-am mai dat o du\u015fc\u0103<\/strong><\/p>\n

nici c\u00e2inele nu m\u0103 mu\u015fc\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 musca dac\u0103 m\u0103 \u00eempu\u015fc\u0103<\/strong><\/p>\n

\n

Scena 4<\/p>\n

(FENOMEN. Spectacol \/ lectur\u0103)<\/p>\n

 <\/p>\n

AUGUSTIN:\u00a0 Iart\u0103 pe cei \u00eenvin\u0219i \u0219i \u00eemb\u00e2nze\u0219te pe cei superbi.<\/em><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Meseria de profet este periculoas\u0103 p\u00e2n\u0103 la ridicol; ridicolul a ucis profetismul. ONOMADEME: \u00a0Eu cred c\u0103 e bine s\u0103 d\u0103m lec\u021bii du\u0219manilor no\u0219tri \u00een ora\u0219; c\u0103ci, dac\u0103-i v\u00e2n\u0103m pe to\u021bi, \u00eentre prieteni vor izbucni ura \u0219i r\u0103zboiul civil.<\/p>\n

VICTOR: Iat\u0103 c\u0103 \u00eencep s\u0103 soseasc\u0103 marile animale s\u0103lbatice din Africa, lei, pantere, se arunc\u0103 unul contra altuia, \u015fi cur\u00e2nd vor ataca oamenii. Acest spectacol de c\u0103rnuri sf\u00e2\u015fiate de vii, membre m\u0103cinate \u00een din\u0163i, m\u0103runtaie \u00eenc\u0103 palpit\u00e2nd, t\u00e2r\u00e2te pe aren\u0103, vor face s\u0103 alerge pe sub b\u0103ncile amfiteatrului asemenea frem\u0103t\u0103ri de bucurie \u00eenc\u00e2t, pentru a se delecta mai des ochii poporului, se va edicta un gen nou de supliciu, condamnatul aruncat la fiare.<\/p>\n

DUMITRU: Au fost votate: legea Orchia<\/em>, care limita num\u0103rul de convivi \u0219i al cheltuielilor la festinuri; legea Villia<\/em>, care reprima intriga; legea Voconia<\/em>, pentru a \u00eempiedica, precum la Sparta, acumularea de bunuri \u00een m\u00e2inile femeilor; legea Fannia<\/em>, contra luxului mesei, \u0219i, \u00een fine, \u00een 159, o lege a consulilor, care pronun\u021ba pedeapsa capital\u0103 pentru candida\u021bii convin\u0219i de a fi cump\u0103rat la pre\u021bul argintului voturile.<\/p>\n

GASTON: Fidelii se asociaz\u0103 totdeauna la durerea divin\u0103; doar fasonul lor de a comp\u0103timi se schimb\u0103 cu \u021b\u0103rile.<\/p>\n

ISIS: Frigienii m\u0103 numesc Marea Mam\u0103 a Idei, atenienii Minerva, ciprio\u0163ii Venus, cretanii Diana. Sicilienii Proserpina, locuitorii din Eleusis Ceres, al\u0163ii Iunona, Belona, Hecate… eu sunt regina Isis.<\/p>\n

DUMITRU: Ultimii Merovingieni s-au stins. Charles Martel a strivit \u00een toat\u0103 Fran\u021ba tiranii care revendicau domina\u021bia. Cei mai redutabili dintre ace\u0219ti tirani sunt eclezia\u0219tii.<\/p>\n

JULES: G\u00e2ndirea uman\u0103 era mai pu\u021bin revoltat\u0103 dec\u00e2t descurajat\u0103, abatut\u0103 \u0219i stins\u0103. Se spera sf\u00e2r\u0219itul lumii: unii \u00eel fixaser\u0103 \u00een anul 1356. Ce r\u0103m\u0103sese \u00een fapt, de nu a muri ?<\/p>\n

DUMITRU: Ca dup\u0103 r\u0103zboaiele civile ale Romei, c\u00e2nd se a\u0219tepta sf\u00e2r\u0219itul acestei lumi \u0219i \u00eenceputul unei lumi noi, la sf\u00e2r\u0219itul evului mediu de asemenea omul a avut sentimentul a ceea ce trebuia s\u0103 se \u00eent\u00e2mple. La fel \u00een zilele noastre, profe\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin filosofi ne anun\u021b\u0103 o mare catastrof\u0103 sau returul la un ev mediu.<\/p>\n

HERBERT: Marea idee a unui Stat mondial \u015fi a unei vaste comunit\u0103\u0163i economice nu \u015fi-a f\u0103cut \u00eenc\u0103 drum dec\u00e2t foarte lent; ea nu se impune dec\u00e2t unei minorit\u0103\u0163i de spirite de o calitate cu totul excep\u0163ional\u0103. Dar din tragedia actual\u0103 va ie\u015fi poate o rena\u015ftere moral\u0103 \u015fi intelectual\u0103, o rena\u015ftere religioas\u0103.<\/p>\n

\u00c9MILE-AUGUSTE:\u00a0 Pentru sau contra r\u0103zboiului? Este vorba de a judeca; \u00een\u0163eleg s\u0103 decid \u00een loc s\u0103 a\u015ftept probele. Situa\u0163ie singular\u0103; dac\u0103 tu decizi pentru r\u0103zboi, probele abund\u0103, \u015fi propria ta decizie se adaug\u0103 ca \u00eenc\u0103 una; p\u00e2n\u0103 la efectul care te va face \u00een fine glorios ca un doctor \u00een politic\u0103: ‘Eu l-am prev\u0103zut bine.’ – ‘Eh, da, sunte\u0163i mii care l-a\u0163i prev\u0103zut bine; \u015fi asta pentru c\u0103 l-a\u0163i prev\u0103zut c\u00e2nd a sosit.’ \u015ei adaug\u0103: ‘Trebuie considerat, prin invincibil\u0103 prejudecat\u0103, r\u0103zboiul ca evitabil dac\u0103 nu se vrea a contribui la a-l face inevitabil.<\/p>\n

DUMITRU: Modifica\u0163i foarte pu\u0163in termenii \u015fi ra\u0163ionamentul se aplic\u0103 exact la Societatea Na\u0163iunilor. Pentru ca s\u0103 fie, trebuie mai \u00eent\u00e2i a crede \u00een ea; ca Dumnezeul lui Dostoievski, ea nu va fi dec\u00e2t \u00een m\u0103sura \u00een care s-a crezut \u00een ea.<\/p>\n

MAXIME: Nu putem spera o schimbare \u00een raporturile interna\u021bionale dec\u00e2t pentru c\u0103 concep\u021bia despre suveranitate\u00a0 tinde s\u0103 se substituie unui drept politic \u00een care Statul nu mai apare dec\u00e2t un serviciu public responsabil, f\u0103r\u0103 imperium.Pacea interna\u021bional\u0103 nu mai apare dec\u00e2t ca o prelungire a p\u0103cii civile… \u00een regimul egalit\u0103\u021bii democratice.<\/p>\n

\n

Scena 5<\/p>\n

FIRMA INTERNA\u0162IONAL\u0102. Corina, stresat\u0103 de traducerea statistic\u0103 la care tot lucreaz\u0103, pare a-l auzi, confes\u00e2ndu-se, pe b\u0103rbosul fabulos pictat de Cump\u0103na, peste care se suprapune capul lui V.G.Paleolog, dac\u0103 nu al lui D. Draghicesco.<\/p>\n

 <\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (DIN TABLOU) <\/em><\/p>\n

Am istovit studiile. Am fost eliminat din toate \u015fcolile din \u0163ar\u0103. Am plecat atunci \u00een lume \u015fi mi-am schimbat destinul.<\/p>\n

\n

CORINA: mai \u015ftim \u015fi pe al\u0163ii.<\/em><\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

\n

Singur Br\u00e2ncu\u015fi poate s\u0103 angajeze arta \u00een cel de-al treilea ev. Picasso e mort, s-a ispr\u0103vit cu el.<\/p>\n

\n

CORINA o sun\u0103 pe VIRGINICA, a\u015fa cum fac am\u00e2ndou\u0103, mai des fata, de mai multe ori pe zi.<\/p>\n

\n

CORINA<\/p>\n

Mam\u0103, \u0163ie-\u0163i mai place Picasso?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Nu m\u0103 omor dup\u0103 el.<\/p>\n

CORINA<\/p>\n

Da’ Br\u00e2ncu\u015fi?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Br\u00e2ncu\u015fi citea din Milarepa.<\/p>\n

\n

Scena 6<\/em><\/p>\n

\u00a0TEATRUL FENOMEN. Iat\u0103 cam ce citea Br\u00e2ncu\u015fi:<\/p>\n

\n

MILA<\/p>\n

\u00a0Cu trupul de acum nu voi dob\u00e2ndi doctrina, m\u0103 duc s\u0103 m\u0103 omor.<\/p>\n

GNOPA<\/p>\n

Dac\u0103 mori \u00eenainte de vreme, comi\u0163i crima de a ucide un zeu. De aceea sinuciderea e o at\u00e2t de grea crim\u0103.<\/p>\n

MARPA<\/p>\n

Cu toate c\u0103 acel ce-a min\u0163it odat\u0103 este b\u0103nuit de minciun\u0103 \u015fi mai apoi, trec peste aceast\u0103 regul\u0103 comun\u0103. Te numesc Mila-Trofeu-de-Diamant. Fiul meu, ai fost din primul ceas un discipol capabil de instruc\u0163ie. \u00cen noaptea venirii tale aici, un vis mi-a ar\u0103tat c\u0103 tu erai destinat servirii doctrinei lui Buddha. So\u0163ia, \u00eentr-un vis asem\u0103n\u0103tor \u015fi \u00eenc\u0103 mai gr\u0103itor, z\u0103ri o fat\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, p\u0103zitoare \u00eentr-un templu, \u015fi zeii pontifi ai religiei\u201d.<\/p>\n

\n

Milarepa intr\u0103 \u00een medita\u0163ie, \u00een prezen\u0163a maestrului \u2013 zi \u015fi noapte, cu o lamp\u0103 deasupra capului. Marpa trece sufletul fiului s\u0103u \u2013 Dharma-dode \u2013 mort, \u00een cadavrul unei porumbi\u0163e care zboar\u0103 \u00een India. Viseaz\u0103 un st\u00e2lp cu un vultur zbur\u00e2ndu-i deasupra.<\/em><\/p>\n

\u00ce\u015fi face un pat peste oasele mamei \u015fi, netulburat de corp, de cuv\u00e2nt \u015fi de g\u00e2ndire, cade \u00een contempla\u0163ie. <\/em><\/strong><\/p>\n

\n

MILAREPA<\/strong><\/p>\n

Nu \u015ftiu dec\u00e2t s\u0103 meditez \u015fi nu voi face nimic altceva. Acolo unde nu g\u0103se\u015fti nimic \u00een plin\u0103 zi, \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103se\u015fti ceva \u00een toiul nop\u0163ii. Acest corp greu de ob\u0163inut, u\u015for de distrus. Oamenii m\u0103 v\u0103d zbur\u00e2nd \u00een aer.<\/strong><\/p>\n

\n

Scena 7<\/em><\/p>\n

\u00a0FIRMA.<\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Himera, Eva, Regele Regilor. Adam e mai b\u0103tr\u00e2n, Eva e\u00a0 mai b\u0103tr\u00e2n\u0103. dec\u00e2t Adam.\u00a0 Adam-ul a vrut s\u0103 devin\u0103 st\u0103p\u00e2n, c\u0103 el \u00eel avea scos \u00een afar\u0103. Ea s-a redus, s\u0103raca. Dar \u00ee\u015fi ia revan\u015fa. Ai v\u0103zut-o pe Eva, ce frumoas\u0103 e, cum calc\u0103 \u00eenainte?<\/p>\n

CORINA (c\u0103tre Virginica, la telefon)<\/p>\n

Eva e mai b\u0103tr\u00e2n\u0103 ca Adam?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

Tot pe-acolo.<\/p>\n

CORINA<\/p>\n

Ca tine cu tata.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Nevast\u0103-mea credea c\u0103 vom pierde r\u0103zboiul din 1914, c\u0103 nem\u0163ii vor c\u00e2\u015ftiga. S-a \u00eent\u00e2mplat numai un singur lucru \u2013 generalul, \u015fef de armat\u0103, a pierdut no\u0163iunea timpului ded\u00e2ndu-se, 36 de ore, la v\u00e2nat de cerbi \u00eentr-un parc na\u0163ional. Iar Galiani (corsican), observ\u00e2nd c\u0103 s-a creat un fel de h\u0103u \u00eentre armate, a aruncat 300.000 de oameni \u00een acest gol care desf\u0103cea armata. Armatele germane n-au avansat, iar la Marna s-a schimbat soarta r\u0103zboiului.<\/p>\n

CORINA (c\u0103tre Virginica, la telefon)<\/p>\n

Am pierdut no\u0163iunea timpului. Tataia \u00een ce r\u0103zboi a fost?<\/p>\n

VIRGINICA<\/p>\n

\u00cen al doilea.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

A\u015fa s-a schimbat \u015fi soarta mea, septembrie 1914. M-am dus voluntar \u00een armata francez\u0103. Bine c\u0103 nu m-am prezentat s\u0103-mi iau haine – pentru c\u0103 unii mi-au l\u0103sat impresia c\u0103 pot ajunge la un potou de tr\u0103d\u0103tor. Mul\u0163i voluntari ispr\u0103veau la potou. A\u015fa c\u0103 am \u00een\u0163eles istoria lumii. R\u0103zboiul care trebuia s\u0103 fie blitz a devenit r\u0103zboi de pozi\u0163ii, s\u0103 ne batem \u00een noroiul tran\u015feelor.<\/p>\n

\n

Scena 8<\/em><\/p>\n

FIRMA. N-ar strica un CEAI. La fapte, \u00een compania B\u0103tr\u00e2nului POVESTITOR hermeneut. Se pot preumbla oric\u00e2nd \u015feful secund, american, care s-a \u00eent\u00e2lnit cu Madelaine Albright, aici \u00een ora\u015f, \u015feful nr. 1, olandez, homosexual, neam\u0163ul rom\u00e2n cu istoria din portretele de pe bancnote, afi\u015fat\u0103 la el \u00een birou, dar \u015fi itinerat\u0103 prin firm\u0103. Care trece, e \u00eentrebat: Tea?<\/em><\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Revolu\u0163ia din ‘917 a fost f\u0103cut\u0103 cu material de r\u0103zboi rom\u00e2nesc. Au jefuit depozitele noastre de arme. Noi am fost \u00eenarma\u0163i de fran\u0163uji, au venit s\u0103 ne reorganizeze, am f\u0103cut parte din misiunea militar\u0103 rom\u00e2n\u0103. Ru\u015fii umblau cu balalaica. N-am pus piciorul \u00een Rusia. Numai \u00een Murmansk. N-am f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 beau ceai. Stam \u00een bordeie \u00eenghe\u0163ate. Dac\u0103 trecea c\u00e2inele cu coada \u00een sus, b\u0103\u0163, nu ne ridicam de la ceai, dac\u0103 era l\u0103sat\u0103 coada, atunci ne aventuram. Ru\u015fii doar au venit cu balalaici \u015fi se plimbau, m\u00e2ine-i batem.<\/p>\n

\n

FIRMA. Pe u\u015f\u0103 intr\u0103 un b\u0103rbat elegant, sem\u0103n\u00e2nd cu ION \u0162IRIAC. Corina se ridic\u0103 \u015fi-l salut\u0103, DA, sun\u0103 la \u015fef, americanul \u00ee\u015fi face apari\u0163ia \u015fi-l preia.<\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Altceva e a tr\u0103i \u015fi altceva e a crea. Acum nu facem dec\u00e2t s\u0103 cre\u0103m. Fiecare moment al vie\u0163ii ne e o crea\u0163ie. Se petrec minuni \u00een fiecare zi, pentru ori\u015fice om sensibil la neprev\u0103zut (l’imprevu). A mai mare minune e aia a lui Joyce. Minune a fost cu vipera cornut\u0103, Br\u00e2ncu\u015fi trebuia s\u0103-i fie victim\u0103 dac\u0103 nu i-ar fi determinat aten\u0163ia c\u00e2inele, se de\u015ftepta meduzat, l\u0103sa s\u0103-i scape pietroiul din m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

\n

FIRMA. CORINA se duce dup\u0103 ap\u0103, ud\u0103 florile, \u00eencep\u00e2nd cu cele de sub tablou. Chiar, unde vrea s\u0103 ajung\u0103?<\/em><\/p>\n

\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

La ce vreau eu s\u0103 ajung? S\u0103 con\u015ftientizez dodia.Ce m\u0103 obsedeaz\u0103 cel mai mult, ce i-a ap\u0103rut lui Daniel pe zid la osp\u0103\u0163ul lui Sardanapal. C\u00e2nd oi putea s\u0103 \u00een\u0163elegi rolul Dodonei, atunci o s\u0103-\u0163i dai seama cum noi putem s\u0103 facem saltul \u0103sta nemaipomenit \u00een incon\u015ftient. \u00cen fond, ce este, m\u0103, ce se cade s\u0103 cau\u0163i este sinea. T\u00e2mpitu’ de neam\u0163, ein siech, sinea, restul e fenomenul, d\u0103-l dracu’. \u00cemi \u00eenchipui c\u0103 voi reu\u015fi, uite at\u00e2ta, c\u00e2t e \u00eentr-o unghie, din con\u015ftient \u00een incon\u015ftient. Adic\u0103 s\u0103-l validez, m\u0103, d\u0103-l dracu’. A valida incon\u015ftientul este extraordinar. N-a f\u0103cut-o Joyce.<\/p>\n

CORINA (la telefon, c\u0103tre Vizante)<\/p>\n

Tat\u0103, dodia e sinea?<\/p>\n

VIZANTE<\/p>\n

Depinde.<\/p>\n

B\u0102TR\u00c2NUL (continuare)<\/p>\n

Dodia mum\u0103 e b\u0103tr\u00e2n\u0103. Po\u0163i s\u0103 te duci cu ea<\/p>\n

la sci\u0163i. Cea mai nou\u0103 dodie, aceste cuvinte<\/p>\n

magice, care au ap\u0103rut pe zid. Nabucodonosor.<\/p>\n

\u015ei ce i-a ap\u0103rut \u015fi lui bietu’ Kant c\u00e2nd a v\u0103zut<\/p>\n

sinea, ein siech. Ce e mai mare dec\u00e2t sinea noastr\u0103?<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Scena 9<\/em><\/p>\n

(FENOMEN)<\/p>\n

 <\/p>\n

JULES: Abailard trata\u00a0 politicos religia, o m\u00e2nuia cu grij\u0103, dar ea i se topea \u00een m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

DUMITRU: Abailard a ruinat cre\u0219tinismul neg\u00e2nd p\u0103catul originar.<\/p>\n

JULES: Aceasta f\u0103cea m\u00e2ntuirea inutil\u0103… astfel omul nu mai era culpabil, carnea era justificat\u0103, reabilitat\u0103 .<\/p>\n

DUMITRU: Ra\u021bionalismul sceptic al lui Abailard, care coincide cu marele conflict \u00eentre catolicism \u0219i mahomedanism nu este oare dec\u00e2t simptomul \u00een fapt al zguduirii profunde ce rezult\u0103 de aici pentru dogmele cre\u0219tine?<\/p>\n

Umanismul ra\u021bionalist \u0219i p\u0103g\u00e2n al lui d’Abailard corespunde pe alt plan acestei idolatrii a imperiului: ea inaugureaz\u0103 p\u0103g\u00e2nismul Rena\u0219terii.<\/p>\n

Dar Abailard a fost \u00eenvins, \u0219i ra\u021bionalismul s\u0103u sufocat de contemporanul \u0219i rivalul s\u0103u, sf\u00e2ntul Bernard. Credin\u021ba acestuia triumf\u0103 asupra logicii adversarului s\u0103u, ceea ce probeaz\u0103 c\u0103 dogma cre\u0219tin\u0103 a \u00eenvins, \u00een momentul \u00een care Ierusalimul era eliberat \u0219i mahomedanii \u00eenvin\u0219i. Dar, scepticismul ra\u021bionalist, sufocat \u00een Fran\u021ba fu purtat \u00een Italia prin Arnoldo di Brescia<\/em>, discipolul lui d’Abailard. Acolo, el a g\u0103sit mari cet\u0103\u021bi italiene, unde burghezia prospera, un teren cu totul preparat pentru ecloziunea Rena\u0219terii, \u0219i pentru libertatea politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103. A fost s\u0103m\u00e2n\u021ba bun\u0103 care a rodit cu Dante, Giotto, \u00een timp ce lupta sf\u00e2ntului Bernard va fi reluat\u0103 de sf\u00e2ntul Francisc din Assisi.<\/p>\n

JULES: Regele, noul dumnezeu,\u00a0 se substituie papilor \u00een capul Bisericii na\u021bionalizate \u0219i \u00eel expropriaz\u0103 pe Dumnezeu \u0219i pe vicarul s\u0103u de cea mai mare parte a impozitelor care i se pl\u0103teau \u00eenainte. – Astfel sunt consecin\u021bele cruciadelor \u0219i ale pr\u0103bu\u0219irii feudalit\u0103\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Scena 10<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

(FENOMEN)<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

SIMION: <\/span><\/a>Ce \u00eemp\u0103ratul R\u00e2mului alt ajutoriu nu i-au f\u0103g\u0103duit, ce i-au dat r\u0103spunsu \u00eentr-acesta chip, de i-au zis: “Eu suntu jurat, c\u00e2nd\u016d am st\u0103tut la \u00eemp\u0103r\u0103\u021bie, om de sabiia mea \u0219i de jude\u021bul mieu s\u0103 nu <\/span><\/a>moar\u0103. Pentru ac\u00e9ia oameni r\u0103i s-au f\u0103cut \u00een \u021bara mea \u0219i c\u00e2te temni\u021be am, toate suntu pline de d\u00e2n\u0219ii \u0219i nu mai am ce le face, ci \u021bi-i voi da \u021bie, s\u0103 faci izb\u00e2nd\u0103 cu d\u00e2n\u0219ii \u0219i eu s\u0103-mi cur\u0103\u021bescu \u021bara de <\/span><\/a>d\u00e2n\u0219ii. Iar\u0103 \u00een \u021bara mea s\u0103 nu-i mai aduci, c\u0103 \u021bi-iu d\u0103ruiescu \u021bie.”<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 <\/span><\/a>\u00a0Neamul rom\u00e2nesc, fruct al \u00eembin\u0103rii \u015fi c\u0103sniciei daco-romane, l\u00e2ng\u0103 Carpa\u0163i \u015fi Dun\u0103re, este un copil r\u0103mas orfan de la na\u015ftere, c\u0103ci p\u0103rin\u0163ii lui murir\u0103 \u00een ziua chiar c\u00e2nd el v\u0103zu lumina zilei. Popo\u00adrul rom\u00e2n, a\u015fa n\u0103scut, fu un orfan f\u0103r\u0103 familie, f\u0103r\u0103 rude, p\u0103r\u0103sit pe drumurile pe cari se n\u0103pusteau n\u0103v\u0103lirile barbare din Asia spre Europa. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\u201e<\/span><\/a>Dac\u0103 slavii, bulgarii, ungurii, turcii, t\u0103tarii, grecii, ru\u0219ii, francezii, germanii st\u0103p\u00e2nir\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, pentru a altera, sl\u0103bi \u0219i s\u0103r\u0103ci elementele voin\u021bei noastre, to\u021bi ace\u0219tia \u00eembog\u0103\u021bir\u0103 <\/span><\/a>mintalitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Sub raportul inteligen\u0163ii, rom\u00e2nii au fost d\u0103rui\u0163i de creatorul lor, Istoria, cu o sum\u0103 de bune \u00eensu\u015firi luminoase, drept recompens\u0103 pentru lipsurile \u015fi umbrele ce a a\u015fternut pe suprafa\u0163a caracterului nostru. De unde vine inferioritatea caracterului rom\u00e2nilor, de acolo vine superioritatea inteligen\u0163ei lor. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

SIMION: <\/span><\/a>\u0218i daca s-au a\u0219ezat acolo, la vr\u00e9me de mas, Tom\u0219a \u0219i cu al\u021bi \u00eempotrivitori ai s\u0103i au sf\u0103tuit \u00een ce chip vor putea pleca n\u00e9m\u021bii, ca s\u0103 fie \u00eentru una cu d\u00e2n\u0219ii asupra lui Dispot. Ce \u0219tiind c\u0103 n\u00e9m\u021bii unde sluj\u0103scu, cu direptate sluj\u0103sc domnu-s\u0103u \u0219i nu pre lesne \u00eei vor pleca, ci aflar\u0103 s\u0103 trimi\u021b\u0103 iscoade <\/span><\/a>pre ascunsu, s\u0103 nu \u0219tie n\u00e9m\u021bii,\u00a0 s\u0103 fac\u0103 a s\u0103 duce \u00eempotriva t\u0103tarilor, mai apoi \u00eentorc\u00e2ndu-s\u0103, s\u0103 aduc\u0103 v\u00e9ste bun\u0103, cum t\u0103tarii s-au \u00eentorsu \u00eenapoi. \u0218i c\u00e2ndu fu a doao zi, f\u0103cur\u0103 v\u00e9ste c\u0103 s-au \u00eentorsu t\u0103tarii \u0219i pentru bucurie ziser\u0103 boierii s\u0103 s\u0103 veseleasc\u0103 to\u021bi \u0219i cinstir\u0103 pre n\u00e9m\u021bi, p\u0103n\u0103 \u00eei \u00eemb\u0103tar\u0103 \u0219i priste noapte \u00eei uciser\u0103 pre to\u021bi.<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

GEORGIAS: Ieri am venit cu Charles \u00een Mauritius. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Paul \u0219i Virginie trepideaz\u0103 genera\u021bii \u00een paradisul sinuciderii. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Hanuman \u00een Curepipe. Cel mai nepotrivit ar fi s\u0103 fiu \u00eempu\u0219cat. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

Leul m\u0103n\u00e2nc\u0103 un boa \u0219i nu-i mai trebuie trei zile.\u00a0 <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

E\u0219ti Hanuman, m\u0103 \u00eentrbase b\u0103tr\u00e2na, s\u0103 mi se roage. <\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Scena 11<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

\u00a0(FENOMEN)<\/span><\/a><\/span><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

DUMITRU: P\u0103durea este \u00een fapt ca o abstrac\u021bie materializat\u0103, concret\u0103, c\u0103z\u00e2nd direct sub sim\u021buri. Dac\u0103 se consider\u0103 arborii mai de aproape, ea dispare: nu exist\u0103 dec\u00e2t arbori. Dar dac\u0103 se prive\u0219te de un pic mai departe, arborii sunt cei care dispar \u0219i nu se vede dec\u00e2t p\u0103durea. Dar, privind bine arborii \u00een p\u0103dure, se observ\u0103 repede \u0219i net existen\u021ba acesteia, c\u0103ci ea d\u0103 arborilor o men\u021binere, o factur\u0103, un fason pe care ei nu-l au atunci c\u00e2nd tr\u0103iesc izolat. Via\u021ba colectiv\u0103 a arborilor \u00een p\u0103dure le disciplineaz\u0103 cre\u0219terea, le m\u0103re\u0219te talia, \u00eei fac drep\u021bi, \u00eenal\u021bi \u0219i netezi. P\u0103durea \u00eempiedic\u0103 puseul crengilor; ea nu permite arborelui dec\u00e2t pe cele din v\u00e2rf, cele care privesc cerul \u0219i soarele; ea le dirijeaz\u0103 cre\u0219terea spre \u00eenaltele sfere ale aerului \u0219i ale luminii. Din contr\u0103, arborii care tr\u0103iesc izola\u021bi cresc stufo\u0219i, \u00eendesa\u021bi, cu trunchi \u0219i crengi noduroase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Societatea este pentru indivizi ceea ce este p\u0103durea pentru arbori; societate, na\u021biune, Stat sunt, ca \u0219i p\u0103durea, abstrac\u021bii concrete.<\/p>\n

ABATELE HUGER: Corpul mistic al lui Iisus\u00a0\u00a0 este societatea care formeaz\u0103 Cristul \u015fi Biserica, unul fiind capul, cel\u0103lalt corpul, dar pe de alt\u0103 parte, corpurile noastre sunt numite membrele lui Hristos. Dup\u0103 Epistola c\u0103tre Corinteni, to\u0163i converti\u0163ii sunt un singur corp… Sociologia cre\u015ftin\u0103 este fondat\u0103 pe unirea fidelilor \u00eentr-un singur corp, corpul mistic al lui Hristos…<\/p>\n

ANTONIN:\u00a0 Rarele popoare care par s\u0103 nu adore nicio divinitate creatoare… au totu\u015fi feti\u015furi… adic\u0103 proiecteaz\u0103 \u00een afara lor… acest surplus de activitate interioar\u0103 pe care orice om \u00eel poart\u0103 \u00een sine.<\/p>\n

DUMITRU: \u00a0Se imagineaz\u0103 dificil emo\u0163ia \u015fi \u00eenalta satisfac\u0163ie a bulei umane de a replonja \u015fi a se pierde \u00een oceanul mor\u0163ii. Cum se face, atunci, c\u0103 nimic nu este mai oribil pentru om dec\u00e2t aceast\u0103 emo\u0163ie \u00een momentul de a se replonja prin moarte \u00een Brahma?<\/p>\n

GIOVANNI: Dumnezeul pe care \u00eel pute\u021bi g\u0103si este cel c\u0103ruia trebuie s\u0103 v\u0103 da\u021bi fiin\u021ba.<\/em>\u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

ERNEST\u00a0 REN\u00c9:\u00a0 Proba absolut\u0103 a existen\u021bei lui Dumnezeu nu poate fi dat\u0103; <\/em>ea nu este susceptibil\u0103 dec\u00e2t de o probabilitate numit\u0103 a crede cu succesul \u00eensu\u0219i al moralit\u0103\u021bii.<\/em><\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD:\u00a0 Puterea creatorului… nu este dec\u00e2t expresia perfect\u0103 \u0219i extrema raz\u0103 a puterilor pe care le posed\u0103 con\u0219tiin\u021bele incomplete, exterior m\u0103rginite, ca ale noastre.<\/em><\/p>\n

DUMITRU: Renouvier \u00eenlocuie\u0219te deci infinitul \u0219i absolutul atributelor divinit\u0103\u021bii prin perfec\u021biune. Ca \u0219i cum perfec\u021biunea n-ar fi fost pur \u0219i simplu o abstrac\u021biune de acela\u0219i sort ca infinitul \u0219i absolutul.<\/p>\n

CHARLES\u00a0 BERNARD: Fiin\u0163a creat\u0103 nu a putut fi constituit\u0103 dec\u00e2t cu atributele \u00eensele ale autorului, dar atunci multiplicate, individual, \u015fi neposed\u00e2nd aceste atribute dec\u00e2t \u00een stare imperfect\u0103, la un grad sau altul de dezvoltare… Starea fiin\u0163ei superioare nu este dat\u0103 exclusiv \u00een\u00a0 tipul uman pentru c\u0103 \u00een acesta este doar unul din atribute de care ne putem face, idealiz\u00e2ndu-le, idee de persoanele moral \u015fi intelectual cele mai perfecte, ideea persoanei supreme.<\/p>\n

RUDOLF\u00a0 CRISTOPF: Cu noua manier\u0103 de a g\u00e2ndi care consist\u0103 \u00een a apropia unul de altul divinul \u015fi umanul, nu este dec\u00e2t un pas de f\u0103cut pentru a absorbi \u00een uman tot ceea ce s-a petrecut \u00eenainte pentru un efect divin, pentru a face din religie o simpl\u0103 por\u0163iune a culturii generale \u015fi a-i \u00eenl\u0103tura orice superioritate \u00een schimbul evolu\u0163iilor \u015fi transform\u0103rilor sale. Rezult\u0103 mai \u00eent\u00e2i o presant\u0103 amenin\u0163are pentru caracterul de veritate absolut\u0103 la care religia n-ar putea s\u0103 renun\u0163e; mereu mai mult eternul este afiliat timpului \u015fi finalmente absorbit de acesta.<\/p>\n

Dac\u0103 for\u021ba lui Dumnezeu nu era deloc \u00een noi, cum ar fi putut divinul s\u0103 ne r\u0103peasc\u0103?<\/p>\n

L\u00c9ON:\u00a0 Vom iubi pe Dumnezeu mai mult dec\u00e2t o facem… Omul evolu\u021biei este \u00eentr-adev\u0103r omul Dumnezeu al Cre\u0219tinismului.\u00a0 Ne-ar pl\u0103cea Dumnezeu \u00een om, viitor \u00een prezent, ideal \u00een real.<\/p>\n

SF. AUGUSTIN: irrequitus est cor nostrum, domine, usque requiescat in te.<\/p>\n

SF. TOMA:\u00a0 Dorin\u0163a naturii nu poate fi van\u0103 \u015fi \u00een\u015fel\u0103toare.Desiderium naturae non potest ese inane.<\/p>\n

DUMITRU: Amintirea celor care sunt mor\u021bi, chiar atunci c\u00e2nd erau diferen\u021bi, cel pu\u021bin s\u0103 nu fi fost inamici sau tic\u0103lo\u0219i, \u0219terge persoana lor de orice defecte, tot ce avea \u00een ea str\u00e2mt, dezagreabil sau imoral, \u0219i pun \u00een relief calit\u0103\u021bile, \u00eenfrumuse\u021b\u00e2ndu-le toate tr\u0103s\u0103turile.<\/p>\n

ANTONIN: Dac\u0103 un locuitor din marte ar c\u0103dea de pe planeta sa \u015fi ar ar\u0103ta aripi, orice naturalist ar fi spus c\u0103 exist\u0103 \u00een Marte o atmosfer\u0103. \u015fi dac\u0103 exist\u0103 aripi \u00een sufletul nostru, nu trebuie s\u0103 concludem divinului aceast\u0103 atmosfer\u0103 a divinului?<\/p>\n

DUMITRU: Pentru ca progresul s\u0103 fi putut s\u0103 realizeze divinul \u00een uman, el trebuia s\u0103 fie mijlocul de a elimina r\u0103ul \u015fi durerea, dar \u00een acela\u015fi timp sursa unui r\u0103u \u015fi a unor dureri mai sensibile. \u015ei este precis ceea ce este progresul \u00een realitate.<\/p>\n

HERBERT: \u00a0Noua religie nu pretinde dec\u00e2t ca Dumnezeul vie\u0163ii sale s\u0103 fie aceast\u0103 fiin\u0163\u0103…<\/p>\n

DUMITRU: Dar \u015ftiin\u0163ele naturale au \u00eendeplinit deja o parte din misiunea pe care Dl. Wells o a\u015fteapt\u0103 de la C\u0103pitanul Umanit\u0103\u0163ii \u015fi au traversat mai mult de unul din voalurile opace ale Fiin\u0163ei voalate.<\/p>\n

HENRI LOUIS:\u00a0 Misticii sunt unanimi a m\u0103rturisi c\u0103 Dumnezeu are nevoie de noi, a\u0219a cum noi avem nevoie de Dumnezeu… Crea\u021bia va ap\u0103rea ca o antrepriz\u0103 a lui Dumnezeu pentru a crea creatori.<\/p>\n

DUMITRU:\u00a0 Dar neg\u00e2nd existen\u021ba efectiv\u0103 a lui Dumnezeu \u0219i afirm\u00e2nd c\u0103 el exist\u0103 virtual \u00een umanitate, vom fi noi pasibili de acuza\u021bia de a propune umanitatea adora\u021biei omului? Nu, pentru c\u0103 pentru noi umanitatea actual\u0103 nu este Dumnezeu, departe de aceasta; la fel de bine n-o propunem ca obiect de cult sau de admira\u021bie, ci cel mult ca obiect demn de simpatie \u0219i de iubire. Dac\u0103 totu\u0219i noi p\u0103rem a merita mai mult sau mai pu\u021bin o asemenea acuza\u021bie, vom fi \u00een bun\u0103 companie cu Parin\u021bii Bisericii, cu to\u021bi cei pentru care Iisus Hristos este \u00een \u00eentregime Dumnezeu \u0219i \u00een \u00eentregime om, to\u021bi cei care, de la Irineu, concep religia \u0219i cultul ca un mijloc pentru a deifica omul. Ei au identificat mai \u00eent\u00e2i omul-Iisus cu Dumnezeu \u0219i au vrut apoi s\u0103 identifice, prin mijlocirea cultului, to\u021bi oamenii cu Iisus, omul divin \u0219i, prin urmare, indirect cu Dumnezeu. Dac\u0103 noi umaniz\u0103m pe Dumnezeu, nu facem dec\u00e2t s\u0103-i continu\u0103m.<\/p>\n

\u00a0 JEAN-MARIE: Asigurarea, iat\u0103 \u00eenc\u0103 o concep\u0163ie cu totul modern\u0103 care va substitui ac\u0163iunea direct\u0103 a omului, interven\u0163iei lui Dumnezeu \u00een evenimentele particulare \u015fi care vor permite de a compensa o nenorocire \u00eenainte chiar ca ea s\u0103 se fi produs. Este probabil c\u0103 asigurarea, care nu dateaz\u0103 dec\u00e2t de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi merge extinz\u00e2ndu-se rapid, se va aplica \u00eentr-o zi aproape la toate accidentele care pot frapa omul, se va plia pe toate circumstan\u0163ele vie\u0163ii, ne va acompania peste tot, ne va acoperi cu o re\u0163ea protectoare.<\/p>\n

DUMITRU: \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 Dumnezeu n-a fost imaginat dec\u00e2t pentru ca omul s\u0103 poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni universul, pe sine \u00eensu\u0219i \u0219i pe ceilal\u021bi cu concursul atot-puterniciei sale, existen\u021ba exterioar\u0103 a lui Dumnezeu dispare sau se diminueaz\u0103 cu dispari\u021bia sau diminuarea ra\u021biunii sale de a fi.<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Atunci c\u00e2nd se \u00eentreprinde a se explica un fenomen social, trebuie c\u0103utat separat cauza eficient\u0103 care-l produce \u0219i func\u021biunea pe care el o \u00eendepline\u0219te.<\/p>\n

ERNEST: Geniul s-a antrenat. Talentul merge \u00een pasul lui… Geniul creeaz\u0103 urm\u00e2nd legile crea\u0163iei. Talentul fabric\u0103 urm\u00e2nd legile industriei.\u00a0 Talentul calculeaz\u0103, geniul prive\u015fte \u015fi vede.\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 DUMITRU:\u00a0 Geniul creeaz\u0103 ceva despre ceea ce este Dumnezeu, pentru c\u0103 el este efectul \u00eenfloririi \u00een om a germenului divin pe care el \u00eel con\u0163ine. \u015ei mai bucuro\u015fi subscriem la ce urmeaz\u0103.<\/p>\n

ERNEST: Prima prepara\u0163ie pentru cel ce vrea s\u0103 primeasc\u0103 cre\u015ftinismul este sentimentul profund de neputin\u0163\u0103 a omului (a omului luat individual) pe care se fondeaz\u0103…<\/p>\n

EMIL:\u00a0 Crima\u00a0 este leg\u0103tura dintre condi\u0163iile fundamentale ale \u00eentregii vie\u0163i sociale \u015fi prin chiar aceasta este util\u0103, este un factor de s\u0103n\u0103tate public\u0103.<\/p>\n

ANTONIN: P\u0103catul mortal este cel ce se opune formal unei voin\u021be a lui Dumnezeu, care prin aceasta v\u0103 alieneaz\u0103 amici\u021bia sa, de-a\u0219a sort c\u0103 p\u0103c\u0103tosul, deturn\u00e2ndu-se de la Dumnezeu, \u00eentoarce dosul destinului s\u0103u.<\/p>\n

DUMITRU: Ateii nu vor fi de acum dec\u00e2t cei ce nu cred \u00een nimic concret, exist\u00e2nd actualmente ca o realitate des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, a\u0219a cum primii cre\u0219tini \u00eencetar\u0103 s\u0103 cread\u0103 \u00een zeii de marmor\u0103, \u00een care mitologia \u00eent\u00e2lnea istoria. Neo-cre\u0219tinismul va crede \u00eentr-un Dumnezeu care se realizeaz\u0103 \u00een oameni \u0219i care nu poate s\u0103 se realizeze dec\u00e2t prin credin\u021ba \u0219i activitatea umane.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0III<\/p>\n

\n

1<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tr\u0103ia Haralambe la casa lui, cu p\u0103rin\u0163ii, nevasta \u015fi copiii s\u0103i, tare mul\u0163umit pentru toate, c\u00e2nd iaca se pomene\u015fte cu Ciuma pe lume. Oamenii \u00eencepur\u0103 s\u0103 moar\u0103 cu droaia \u015fi a\u015fa, \u00een pu\u0163in\u0103 vreme, se v\u0103zu singur, singurel. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe to\u0163i i-am putut sc\u0103pa de la moarte, – \u00ee\u015fi zise Haralambe, – \u015fi numai pe ai mei, nu. La ce s\u0103 mai tr\u0103iesc! \u015ei a\u015fa, \u00ee\u015fi f\u0103cu socoteala s\u0103 se ucid\u0103 singur, dar tocmai c\u00e2nd voia s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 g\u00e2ndul lui, i se ar\u0103t\u0103 Dumnezeu \u00eenainte \u015fi-i zise: Haralambe, hai cu mine! \u015ei l-a luat \u00een cer. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Acolo l-a \u00eentrebat: peste ce s\u0103-l pun\u0103 mai mare? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar Sf. Haralambe i-a r\u0103spuns: s\u0103-i deie Ciumile pe sam\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 voia ta fie! \u2013 a \u00eent\u0103rit Dumnezeu. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De atunci Sf. Haralambe ve\u015fnic \u0163ine Ciumile de p\u0103r, ca s\u0103 nu-\u015fi mai fac\u0103 de cap cum \u015fi-au f\u0103cut cu ai lui. C\u00e2teodat\u0103 le scap\u0103, \u015fi atunci Ciumile se r\u0103p\u0103d \u00een lume ca lupii \u00eentre oi. Deosebirea este numai c\u0103 lupul omoar\u0103 c\u00e2t omoar\u0103 \u015fi se duce, \u00een vreme ce Ciuma ia de-a r\u00e2ndul, \u015fi pe bun \u015fi pe r\u0103u, p\u00e2n\u0103 bag\u0103 Sf. Haralambe de sam\u0103, \u015fi o str\u00e2nge din nou din lume, \u00eenh\u0103\u0163\u00e2nd-o de p\u0103r.<\/em><\/p>\n

\n

\u00a02<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cine ascult\u0103 ursirea, moare de moarte n\u0103praznic\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ia s\u0103 vezi! \u2013 suspin\u0103 dasc\u0103lul; pentru mine tot una-i. Ce s\u0103 mai tr\u0103iesc! Sapa \u015fi lopata, \u015fi-o m\u00e2n\u0103 de \u0163\u0103r\u00e2n\u0103 \u00een ochi! Feciorul s\u0103-mi tr\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 m\u0103 urmeze \u00een lume, c\u0103 eu mi-am tr\u0103it traiul, mi-am m\u00e2ncat m\u0103laiul, \u015fi, de-acuma, aleluia! <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u015ei mai mult pe g\u00e2nduri nu st\u0103tu. A pus urechea pe prag \u015fi a ascultat, \u015fi-a auzit cum gr\u0103ia prima din Ursitoare<\/em>: Petrea, feciorul dasc\u0103lului, nu se va na\u015fte p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd tat\u0103-s\u0103u nu i-a f\u0103g\u0103dui de nevast\u0103 pe Z\u00e2na f\u0103r-de tat\u0103. La urma urmii, pruncul o s\u0103 se fac\u0103 Sf\u00e2nt. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Gr\u0103i apoi a doua ursitoare: Cartea vie\u0163ii lui st\u0103 deschis\u0103 pe o mas\u0103, \u00een chilia de piatr\u0103 de la Izvorul Iordanului. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar a treia Ursitoare, care \u00eentotdeauna roste\u015fte acelea\u015fi cuvinte, sf\u00e2r\u015fi: Cine ne-a ascultat \u00eentru furi\u015f, de m\u00e2na pruncului s\u0103 moar\u0103.<\/em><\/p>\n

\n

3<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Dumnezeu a plecat odat\u0103 singur pe drum, \u015fi s-a \u00eent\u00e2lnit cu un om nevoia\u015f, s\u0103rac luci. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unde te duci tu, omule? \u2013 l-a \u00eentrebat Dumnezeu. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Unde s\u0103 m\u0103 duc! Merg s\u0103 aflu pe Dumnezeu \u015fi s\u0103-l omor, c\u0103ci el m-a l\u0103sat pe lume s\u0103rac, de n-am de pe ce s\u0103 beau oleac\u0103 de ap\u0103! <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Iar Dumnezeu \u00eei zise: Aici ai o gre\u015fal\u0103, prietene. Nu Dumnezeu este vinovat c\u0103 e\u015fti s\u0103rac, ci Ursoaica ta. Ea a hot\u00eer\u00e2t s\u0103 fii a\u015fa cum e\u015fti. \u015ei pe urm\u0103 l-a \u00eendemnat: Haide cu mine. Avem s\u0103 intr\u0103m \u00eentr-o cas\u0103. Acolo tu s\u0103 te pituli sub o mas\u0103, c\u0103 nu peste mult vor veni ursoaicele \u015fi vor pune pe mas\u0103 o mul\u0163ime de bani. C\u00e2nd vei putea, s\u0103 te scoli s\u0103 iei din gr\u0103mad\u0103 c\u00e2t vei voi \u015fi s\u0103 fugi. Ele te vor alunga, te vor prinde \u015fi te vor \u00eentreba de ce ai furat. Tu s\u0103 le r\u0103spunzi a\u015fa, c\u0103 ele te-au ursat s\u0103 furi, – c\u0103-\u0163i vor da pace.<\/em><\/p>\n

\n

4<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 La un om odat\u0103 vin cele trei Ursitoare ca s\u0103-i urseasc\u0103 pruncului de cur\u00e2nd n\u0103scut. \u00cen casa lui se aflau atunci Sf. Gheorghe \u015fi Sf. Dumitru, care au auzit ursirea prin gura celei mai mici dintre Ursitoare: Copilul va cre\u015fte mare \u015fi c\u00e2nd se va \u00eensura, va trece cu mireasa lui peste un r\u00e2u, va c\u0103dea de pe cal \u015fi va muri \u00eenecat! <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Cei doi Sfin\u0163i, auzind aceasta, spun omului c\u0103 atunci c\u00e2nd va fi s\u0103-\u015fi \u00eensoare feciorul, s\u0103-i pofteasc\u0103 \u015fi pe d\u00e2n\u015fii la nunt\u0103. Ceea ce omul nu uit\u0103 s\u0103 \u015fi fac\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Nunta trebuia s\u0103 treac\u0103 peste apa hot\u0103r\u00e2t\u0103. Atunci Sf. Dumitru, ca s\u0103 \u00eempiedice \u00eendeplinirea sor\u0163ii, \u00ee\u015fi schimb\u0103 calul s\u0103u cu al mirelui, dar nu se \u015ftie cum se \u00eent\u00eempl\u0103, c\u0103ci calul lui Sf. Dumitru poticni, iar cu coada stropi pe mire, a\u015fa c\u0103 acesta s-a \u00eenecat numaidec\u00e2t. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 V\u0103z\u00e2nd aceasta, Sfin\u0163ii merser\u0103 la Dumnezeu \u015fi se rugar\u0103 ca s\u0103-l \u00eenvieze. Dumnezeu \u00eens\u0103 le r\u0103spunse c\u0103 una ca aceasta s-ar putea face numai dac\u0103 p\u0103rin\u0163ii mortului \u015fi-ar da din zilele lor. Dar ace\u015ftia nici nu voir\u0103 s\u0103 aud\u0103 \u015fi astfel mirele r\u0103mase bun mort.<\/em><\/p>\n

\n

\u00a05<\/p>\n

\n

Feciorului de-mp\u0103rat i se speriase somnul din nou: sta \u015fi se g\u00e2ndea, \u015fi a\u015fa \u00eel apuc\u0103 vremea c\u00e2nt\u0103torilor, c\u00e2nd auzi la fereastr\u0103: <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Doamne, Doamne! <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ce-i, Zodiilor? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Ast\u0103zi, at\u00e2\u0163ia s-au n\u0103scut \u015fi at\u00e2\u0163ia au murit, ce facem? <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Pe cei ce-au murit, Dumnezeu s\u0103-i ierte; cei ce s-au n\u0103scut aib\u0103 partea noastr\u0103 din ast\u0103 sear\u0103! <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Tocmai acuma pricepu feciorul cel \u00eemp\u0103r\u0103tesc minunea cea mare. Unchia\u015ful cu care petrecea de dou\u0103 zile nu era altcineva dec\u00e2t prea sfin\u0163itul Dumnezeu. El se n\u0103scuse \u00een ziua celor ce au s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 trai de bordei, \u015fi s\u0103n\u0103tate bun\u0103! De asta n-avea noroc, \u015fi vorba ceea: Dac\u0103 nu-i noroc \u015fi parte, Geaba te mai scoli din noapte! A s\u0103rutat dreapta lui Dumnezeu \u015fi a plecat.<\/em><\/p>\n

\n

6<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Strigoaicele se adun\u0103 c\u00e2te 12 la hotar\u00a0 se bat cu meli\u0163ele, fac exerci\u0163iu ca solda\u0163ii, \u0163in r\u0103zboi, joac\u0103, \u015fi toate-s goale.\u00a0 <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Strigoii au dou\u0103 inimi.\u00a0 Ei nu m\u0103n\u00e2nc\u0103 nici ceap\u0103, nici usturoi \u015fi au coad\u0103. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u00e2t tr\u0103iesc, merg noaptea, pe lun\u0103 nou\u0103, la hotar; ies pe cahl\u0103 la miezul nop\u0163ei \u015fi se duc calare pe cociorv\u0103 de se bat cu meli\u0163ele, \u00een loc de s\u0103bii, iar din gur\u0103 tot zic: Tai ni tai, tai ni tai, c\u0103 altfel s-ar omor\u00ee.\u00a0 <\/em><\/p>\n

*<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0 DUMITRU:\u00a0 Revela\u021bie \u0219i anamnez\u0103. <\/em>\u00a0\u00a0Cresc\u00e2nd \u00een om, divinul omniscient\u00a0 se deschide \u00een reminiscen\u021be care se actualizeaz\u0103 d\u00e2nd \u0219tiin\u021ba.\u00cen art\u0103, omul creeaz\u0103 precum Dumnezeu, ref\u0103c\u00e2nd dup\u0103 placul s\u0103u realitatea dat\u0103. Astfel se revel\u0103 ceea ce este \u00een el divin, d\u00e2r\u0103 sau virtualitate a lui Dumnezeu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

REVELA\u021aIE\u00a0 CU\u00a0 DRAGHICESCO scenometrie \u00een 3 acte de George Anca Personae DUMITRU, revelat GEORGIOS, traduc\u0103torul lui Dumitru VIRGINIA\/CORINA, so\u021bia lui [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30798","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30798","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30798"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30798\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30801,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30798\/revisions\/30801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30798"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30798"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30798"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}