{"id":30816,"date":"2017-07-01T13:45:45","date_gmt":"2017-07-01T13:45:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30816"},"modified":"2017-07-03T06:57:06","modified_gmt":"2017-07-03T06:57:06","slug":"alexandru-nemoianu-legatura-dintre-om-si-pamant-la-romani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/01\/alexandru-nemoianu-legatura-dintre-om-si-pamant-la-romani\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Leg\u0103tura dintre Om \u0219i p\u0103m\u00e2nt la rom\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cunoscutul geograf \u0219i filozof al geografiei, savantul francez Emmanuel de Mortonne, \u00eencheia cu urmatoarele cuvinte un articol publicat la Paris \u00een 1933 \u0219i intitulat “Satul Rom\u00e2nesc subcarpatic”;\u2026” Modestele case ale \u021b\u0103ranului rom\u00e2n, grupate \u00een sate cu uli\u021be \u00eentortochiate, au avantajul-fa\u021b\u0103 de templele grece\u0219ti sau basilicile bizantine-de a fi forme vii, de a r\u0103spunde unui gen de existen\u021b\u0103 social\u0103 care s-a perpetuat de-a lungul secolelor p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre”.
\nAcest mare savant \u0219i prieten al Rom\u00e2nilor a str\u0103b\u0103tut cu piciorul \u00eentregul spa\u021biu \u00een care vie\u021buiau Rom\u00e2ni. El a alc\u0103tuit studii valoroase \u0219i a \u021binut numeroase prelegeri despre geografia \u0219i spa\u021biul rom\u00e2nesc. Dar Emmanuel de Mortonne a surprins mai mult dec\u00e2t detaliul sec \u0219tii\u021bific, el a observat leg\u0103tura dintre Om \u0219i p\u0103m\u00e2nt \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc.
\n\u00cen cuv\u00e2ntarea rostit\u0103 \u00een prezen\u021ba Regelui Ferdinand \u00een Bucure\u0219ti, \u00een 1921, cuv\u00e2ntare intitulat\u0103, “Noua Rom\u00e2nie \u00een noua Europa”, svantul francez spunea,..;” O Rom\u00e2nie, av\u00e2nd Carpa\u021bii drept ax\u0103, un fel de \u0219ira a spin\u0103rii, este, din punctual de vedere al structurii geografice, un stat bine echilibrat, al c\u0103rui centru de gravita\u021bie este tocmai acolo unde sunt izvoarele \u00eens\u0103\u0219i ale vie\u021bii na\u021bionale. Iat\u0103 un stat \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-se \u00een condi\u021biile unei vie\u021bi s\u0103n\u0103toase.”
\nDe fapt ochiul p\u0103trunz\u0103tor al acestui mare c\u0103rturar dezvaluia o tain\u0103 din veacuri ascuns\u0103; legatura fizic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 dintre om \u0219i loc \u00een spa\u021biul;,”de la Nistru p\u00e2n’la Tisa”.<\/p>\n

Aceast\u0103 observa\u021bie, f\u0103cut\u0103 de un mare filozof al geografiei moderne, nu face dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103, prin argumente \u0219i studiu \u0219tiin\u021bific, ceea ce cronicarii \u0219i to\u021bi cei care iubesc Neamul Rom\u00e2nesc, \u0219tiau \u0219i \u0219tiu de mult\u0103 vreme. Ceea ce ei aflaser\u0103 cu sufletul. Este bine cunoscut versul care \u00eensumeaz\u0103 cele amintite, “dar noi locului ne \u021binem, cum am fost a\u0219a r\u0103m\u00e2nem.”
\nDe fapt cei care au studiat \u0219i studiaz\u0103 a\u0219ez\u0103rile rom\u00e2ne\u0219ti (\u0219i asta \u00eenseamn\u0103 satele rom\u00e2ne\u0219ti) au constatat respectul, similar oficierii unei taine sacerdotale, cu care str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri s-au comportat \u00een rela\u021bia cu p\u0103m\u00e2ntul, locul, ce \u00eel locuiau.<\/p>\n

De mare valoare pentru studierea satelor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een evolu\u021bia lor istoric\u0103 sunt a\u0219a numitele ‘hot\u0103rnicii”.
\n“Hot\u0103rniciile” sunt un gen aparte de documente medievale care, de regul\u0103, sunt cuprinse \u00een actele de dona\u021bie emise de c\u0103tre cancelariile oficiale. Aceste ‘hot\u0103rnicii” dau informa\u021bii de foarte mare valoare referitor la \u00eentinderea satelor \u0219i teritoriului ce \u00eel aveau \u00een st\u0103p\u00e2nire. Cel care va studia un asemenea document pe hart\u0103 sau, \u00eenc\u0103 \u0219i mai bine, direct pe teren, nu va putea s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 uluit de modul extrem de judicios \u00een care teritoriul era structurat. Exist\u0103 o splendid\u0103 armonie \u00eentre suprafa\u021ba de teren arabil, livezi \u0219i f\u00e2nea\u021b\u0103.Totul era g\u00e2ndit temeinic, echilibrat, f\u0103cut cu grij\u0103 ca ordinea fireasc\u0103 s\u0103 nu fie tulburat\u0103. Aceia\u0219i grij\u0103 se arat\u0103 pentru teritoriul necultivat dar care f\u0103cea parte din hotarul satului, adica apele, p\u0103durile, p\u0103\u0219unea alpin\u0103.
\nPe cursurile de apa se puteau a\u0219eza doar un numar limitat de mori \u0219i se putea pescui doar o anume cantitate de pe\u0219te. La fel \u00een paduri, se puteau t\u0103ia doar anume cantit\u0103\u021bi de lemn \u0219i doar \u00een anume locuri, \u00een anume “slobozanii”, \u00een anume “z\u0103brane”, care se roteau din vreme \u00een vreme pentru a \u00eeng\u0103dui p\u0103durii s\u0103 se refac\u0103. P\u0103\u0219unile alpine erau \u00eemp\u0103r\u021bite \u00eentre sate cu chibzuial\u0103 , astfel ca to\u021bi s\u0103 poat\u0103 avea folos \u0219i f\u0103r\u0103 a strica a\u0219ezarea din veci.
\nO asemenea atitudine a omului fa\u021b\u0103 de loc f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 st\u0103tea peste considerentele economice \u0219i reflecta o \u00een\u021belegere duhovniceasc\u0103, spiritual\u0103.
\nExisten\u021ba p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 era socotit\u0103 ca stare vremelnic\u0103 \u0219i necesar\u0103 preg\u0103tirii \u00eentru via\u021b\u0103 ve\u0219nic\u0103. \u00centr-o asemenea \u00eentelegere locul, pamantul, trebuiau p\u0103strate cu grija pentru a putea fi trecute din neam \u00een neam. Lumea v\u0103zut nu era socotit\u0103 un bun personal ci ca un mijloc pe care nu ai autoritatea moral\u0103 de a \u00eel folosi oricum. Din contr\u0103 \u00een aceast\u0103 lume trebuie s\u0103 te por\u021bi cuvincios, cu grij\u0103, cu sfial\u0103, s\u0103 nu cau\u021bi s\u0103 o r\u0103ne\u0219ti sau tulburi. Trebuie s\u0103 te armonizezi \u0219i s\u0103 conlucrezi cu ea, \u00eentruc\u00e2t nu este f\u0103cut\u0103 de tine ci este un dar f\u0103cut \u0219i \u021bie \u0219i celor care vor veni dupa tine \u00een veci.<\/p>\n

Aceast\u0103 ordine \u0219i \u00een\u021belegere de dinaintea vremilor, din totdeauna, este \u00eenc\u0103 p\u0103strat\u0103 \u00een c\u00e2teva locuri binecuv\u00e2ntate, \u00een c\u00e2teva “\u021b\u0103ri” \u0219i “v\u0103i” rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i \u00eentre ele se num\u0103r\u0103 \u0219i “Valea Alm\u0103jului”. \u00cen acele locuri \u00eenc\u0103 demnitatea se \u00eemplete\u0219te cu modestia \u0219i modestia cu elegan\u021ba.
\nAcele locuri arat\u0103 cum, \u00een confruntarea cu “imperiul” zilei \u0219i arogan\u021ba lui n\u0103t\u00e2ng\u0103, identitatea, tradi\u021bia, dragostea de loc \u0219i bunul sim\u021b \u00eenca mai pot birui. Caci \u00een momentul de fa\u021b\u0103 dragostea de loc are o importan\u021b\u0103 m\u00e2ntuitoare.<\/p>\n

———————————-<\/strong><\/p>\n

Alexandru Nemoianu<\/strong><\/p>\n

Istoric
\n\u201cCentrul de Studii \u0219i Documentare al Rom\u00e2nilor-Americani\u201d
\n(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
\nJackson , Michigan, USA
\nla<\/p>\n

1 iulie \u00a02017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoscutul geograf \u0219i filozof al geografiei, savantul francez Emmanuel de Mortonne, \u00eencheia cu urmatoarele cuvinte un articol publicat la Paris [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30816","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30816"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30816\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30819,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30816\/revisions\/30819"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}