{"id":30833,"date":"2017-07-03T12:48:24","date_gmt":"2017-07-03T12:48:24","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30833"},"modified":"2017-07-03T12:48:24","modified_gmt":"2017-07-03T12:48:24","slug":"george-anca-wendy","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/03\/george-anca-wendy\/","title":{"rendered":"George Anca: Wendy"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>GEORGE\u00a0 ANCA
\n<\/em><\/p>\n

WENDY<\/em><\/strong><\/p>\n

(Scenariu, film).<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anahoretul scriind rostirea \u00een ce pies\u0103, con\u0103cari? Noiane, noi Nae. Rolul \u00een Williamsburg.\u00a0\u00a0 Principal harpist. Asistent de produc\u0163ie.\u00a0 Speakerian\u0103 la BBC.<\/p>\n

Indicativ: Numitul viziteaz\u0103 un element lucrat de indicativul nostru. Nu ve\u0163i da curs scrisorii la destina\u0163ie. S\u0103 fie perfec\u0163ionate\/perchezi\u0163ionate am\u0103nun\u0163it.\u00a0 Obiectivul a fost c\u0103s\u0103torit p\u00e2n\u0103 \u00een 1953 cu cet\u0103\u0163eana englez\u0103 Muston Wendi. Pe parcursul medita\u0163iilor, este posibil s\u0103-l \u00eentrebe pe agent ce interes are s\u0103 \u00eenve\u0163e limba englez\u0103 \u015fi de ce tocmai la el a venit s\u0103 fac\u0103 medita\u0163iile, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 \u015fi al\u0163i profesori \u00een ora\u015ful C\u00e2mpulung. Scont\u0103m c\u0103 agentul odat\u0103 contactat cu suspectul sub pretextul mai sus documentat, vom realiza infiltrarea lui \u015fi \u00een cazul c\u0103 Noica Constantin face spionaj, va apela la serviciile agentului \u015fi astfel vom reu\u015fi s\u0103 afl\u0103m ce date \u00eel intereseaz\u0103, canalul ilegal, prin care ar transmite datele vreunui serviciu de spionaj, prin ce mijloace realizeaz\u0103 el acest lucru.<\/p>\n

\n

Cu Noica\u00a0 pe el, orice vapor devine Titanic. Wallace, diabetul. Paz\u0103, nu pies\u0103.\u00a0 S\u0103 fi fost mai interzis ca Noica, din cauza lui (to\u0163i cei ce l-au \u00eent\u00e2lnit c\u0103 ar scoate un manuscris din \u0163ar\u0103, Geistes).\u00a0\u00a0 Esenian, noicar.\u00a0\u00a0 Primul an dup\u0103 zdup. R\u0103ni \u00een clocot. Vezi, s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103, ca la estrad\u0103, altfel cine mai cite\u015fte. Drace, \u015fi Wallace, \u015fi Noica, \u015fi taic\u0103-meu, c\u00e2te dou\u0103 so\u0163ii, le \u015ftiu, sunt fiul celei dint\u00e2i, c\u0103lug\u0103r de mic.<\/p>\n

\n

Cel\u0103lalt Noica, p\u0103r. Rafail, tuns \u00een monahism, la Essex, de p\u0103r. Sofronie. Sf. Siluan Athonitul. Fr\u0103m\u00e2nta\u0163i un pic de Doamne, atunci g\u00e2ndirea \u00eencepe s\u0103 v\u0103 devin\u0103 rug\u0103ciune. Cu mine m\u00e2ntuirea este total cu neputin\u0163\u0103, cu Dumnezeu a se pierde este total cu neputin\u0163\u0103. \u00cen Dumnezeu nu este \u015fi nu poate fi tragedie, oric\u00e2t de tragic\u0103 ar fi via\u0163a noastr\u0103. C\u00e2nd ne-am n\u0103scut pe lumea asta \u015fi am murit pentru lumea din p\u00e2ntecele maicii. Porunca lui Dumnezeu este pentru noi devenire \u00eentru fiin\u0163\u0103, calea spre a deveni ca el.<\/p>\n

\n

Gestra (revist\u0103, editur\u0103). Am de scris piesa Noica. Rolul lui Hegel (cam tot dou\u0103 neveste). James Mason. Ben Beranke. Clipuri ac\u0163ioniste la picioarele crucii constantine. De unde ac\u0163iune sub interdic\u0163ie? Iar suferirea ac\u0163iunii claustrale s\u0103 nu apar\u0103 fatalitate. S\u0103-i zic Filosoful. Expresia \u201cabsolutul\u201d provine din religiile p\u0103g\u00e2ne. \u201cFiul Tat\u0103lui\u201d depersonalizeaz\u0103 pe Dumnezeu, creeaz\u0103 confuzie. Suntem urma\u015fii unor maimu\u0163e modificate genetic de extratere\u015ftri. \u00cen palimsest-seco, Hegel ia locul lui Nae? Fried Naegel. Cu dumneata m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc \u00een paradis (\u00een Jilava? a\u015fa m-a citit?)<\/p>\n

\n

Noica: De luni de zile sunt pierdut \u00een Hegel. Din Hegel \u00een recluziune. Dup\u0103: \u201cSunt desprins de toate\u201d. A spune lucrurilor pe nume \u015fi, simultan, a camufla ceea ce spune. \u201cNu mai po\u0163i fi doar alexandrin dup\u0103 aceste evenimente\u201d. Concluziile de \u00eenvinuire. Vrea cineva s\u0103-i majeasc\u0103 una?<\/p>\n

\n

Teatrul, dac\u0103 nu \u00een\u0163eleg stilul \u015fi cuvintele e la revedere. Casc\u0103 lumea. Les images sont les images. Ce-a\u015f bea o bere. \u00cei zicem noi bere. Dac\u0103-i zicea pere, hai s\u0103 bea pere.\u00a0 Noi, ca Wallace. Specatacol-cupeu, nu mai e o pies\u0103, \u015fapte scheciuri, Faca-Millo. Ce faci, G\u0103bi\u0163\u0103, bine-merci, s\u0103ru’m\u00e2na. Dac\u0103 n-o iau razna, totul e-n regie.<\/p>\n

\n

Titlul piesei e Wendy. Faci a\u015fa. Ghimba\u0163i. Din tren vine Wendy. \u00cencepe scena. \u015ei s\u0103 nu ui\u0163i de Noica. Nu e realitate ca joc, ce-a f\u0103cut \u00een via\u0163\u0103, altfel, la bibliotec\u0103. A vorbit-n-a vorbit, vorbe\u015fte-nu vorbe\u015fte, foarte bine, a vorbit dar n-a vorbit, cam a\u015fa. Te iubesc da’ nu te iubesc. Undeva s\u0103 spun, s-o dau pe ceva clar, l\u0103muritor \u015fi clasic. Nu a vorbit pentru c\u0103 era ascultat. Camer\u0103 de microfoane transformabil\u0103. M\u0103 \u00eentorc la muzic\u0103, salvarea mea. Acordurile disonante. Beethoven de la coad\u0103 la cap. Cum e cu Wendy. S\u0103 bem un pahar. Afar\u0103 ninge, o splendoare fantastic\u0103. A dat jos bluza. Gic\u0103 (personajul) a fost uimit, \u015fi-a scos c\u0103ma\u015fa \u015fi a uract f\u0103r\u0103 s\u0103 urce. Lumea, a, ce face \u0103sta, c\u00e2nd tu ai trecut la alta.<\/p>\n

\n

Spa\u0163iu, timp, ac\u0163iune, mai e una, \u00ee\u0163i spun pe e-mail. Spa\u0163iu Boemia, loc aici. Nu sunt at\u00e2t de mare c\u00e2t a\u015f fi putut s\u0103 fiu dac\u0103 eram b\u0103gat \u00eentr-un scandal. Amarillo. Gemelare. \u00cel b\u0103gar\u0103 pe Wallace \u00een maimu\u0163\u0103. Felicia, \u00eenainte de toate, R\u0103zvan \u015fi Melissa. \u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, prost filmat, vorbesc cu spatele, din profil. Au mic\u015forat din rol, au scos secven\u0163a final\u0103, fa\u0163a trist\u0103, bolnav de cancer, m\u0103 f\u0103ceam mic, au vrut s\u0103 se refilmeze dar \u00eemi t\u0103iasem musta\u0163a. Filmul ie\u015fea mult mai bine dac\u0103 ne d\u0103dea libertate, tot cum vrea el, conversa\u0163iile \u00een olandez\u0103 nu se traduc, nu vrea b\u0103iatul. Loca\u0163ia (locul), juma de or\u0103 \u00een taxi, nimic de pe strad\u0103, iar adorm.<\/p>\n

Sunt singurul profesor universitar care c\u00e2nt\u0103 muzic\u0103 u\u015foar\u0103. Franc Sinatra nu c\u00e2nta, \u015fi f\u0103cea \u015fi film? Sunt Vr\u0103jitorul, rolul principal, am succes mai mare dec\u00e2t Aladin. Nu puteau s\u0103 fac\u0103 ce le ceream eu. Textul, nu fraze \u00eentoarse, c\u0103 \u00eel \u00eennebune\u015fti pe actor. Altfel, de citit, nu de jucat. Fetele sunt studente, poate r\u0103m\u00e2n t\u00e2mpite de ce le spui.<\/p>\n

\n

Re\u00eenvii conversa\u0163ii, de unde matriarhatul \u2013 pe istorie, pe \u015fcoal\u0103? \u00cel chiar v\u0103d, maic\u0103 vorbitoare, persoan\u0103 conversant\u0103, meditator, la surpriz\u0103, vorbindu-\u015fi sie\u015fi, verific\u00e2ndu-se, doz\u00e2ndu-se. Pentru actul I am rezolvat povestiri dintr-un manuscris indian, pe principiul \u2013 discipolul spune pove\u015fti maestrului, eu lui Dinu, Dinu lui Nae. Lui Ganesh s\u0103-i caut \u015foarecele, uciga\u015ful lui Noica, \u00een versiunea peronajelor secundare din real. \u00cen rolul lui Noica: Vasile Menzel, Nae\/Hegel: Drago\u015f P\u00e2slaru\/Dan Puric, Madi: Irina Velcescu. La harp\u0103, Iwy Wallace. Regia: Pu\u015fi Dinulescu (\u00een timp ce scrie la Manolescu sub aripa diavolului).<\/p>\n

\n

Are pact, are dosar, scrie L\u0103bescu, s\u0103 nu zg\u00e2nd\u0103ri. L\u0103bescu e ca Vitner, da’ \u0103la a condus licen\u0163a lui Vasile V\u0103duva despre Gib Mih\u0103iescu, a\u015fa c\u0103 \u00een stilul dosargiului nu dau pe Vitner pe zece L\u0103be\u015fti. \u00cen catacomb\u0103 am fost fericit c\u0103 n-ai denigrat \u015fi acum vii cu \u0103sta care scrie cu p mic P\u0103m\u00e2nturi, de-aia a murit Preda. Iar Noica-Hegel a f\u0103cut pu\u015fc\u0103rie din cauza manuscrisului trimis-pierdut la Paris. \u015ei c\u00e2nd am plecat \u00een India, prorectorul cadrist al lui R\u0103utu mi-a spus c\u0103 s-a primit o anonim\u0103 la CC al PCR c\u0103 vreau s\u0103 scot un manuscris din \u0163ar\u0103 \u2013 protestez vehement \u2013 nu, c\u0103 a\u0163i fost urm\u0103rit, \u015ftim c\u0103 nu vei scoate \u2013 ba scot, doctoratul meu e manuscris. Probabil, care plecau, manuscris scoteau, tot dup\u0103 Hegel. Iat\u0103 manuscris indian i-am trimis lui Noica, nu l-a primit, Eliade da. C-ai vrut s\u0103 m\u0103 aju\u0163i, c\u0103 poate nu \u015ftiai c\u0103 l-a f\u0103cut L\u0103bescu comunist pe Noica. Sunt avansat. Greu l-a\u0163i urni pe Ganesh (c\u0103prioara s-a vaporizat). M\u0103 duc la supraveghetori. \u0162i-am dat rolul suspectului.<\/p>\n

\n

Vespasian i-a pictat pe\u015ftera cu bizoni, d-na Kog\u0103lniceanu a scris o carte despre Noica. D.D. Ro\u015fca traducea \u00een foileton Fenomenologia, mai \u015fi Maxim. L-am cunoscut pe taic\u0103-t\u0103u, c\u00e2nta, n-am \u015ftiut, \u015fi eu cu doinele din satul meu, era mai \u00eenalt ca tine, paladin \u00eentr-o fabul\u0103, trimit prin po\u015ft\u0103. Sunt obligat s\u0103 m\u0103 salvez. Lechea c\u0103 are o sut\u0103 de scrisori de la Noica, paralizat, sub teroarea custodei, \u015fi Carandino. Ortodoxia e singura noastr\u0103 \u015fans\u0103 de a rezista la globalizare, nu \u015fi la a treia Rom\u0103, noi pe c\u00e2nd a patra. Enclave de rom\u00e2ni ortodoc\u015fi \u00een latinitate, vin \u015fi localnicii la liturghiile lor. \u00cen tinere\u0163e ne-am fi vrut \u00eentr-o lume mai dinamic\u0103. Vezi c\u0103 dac\u0103-l face Boia pe Mihai mit, f\u0103-l \u015fi tu pe Wilhelm mit. Nu exist\u0103 numai r\u0103d\u0103cina de mapamondizare umbrind necunoacute absolute. \u00cen pies\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc trei limbaje: Hegel\/tez\u0103, Noica\/antitez\u0103, dodii\/sintez\u0103.<\/p>\n

\n

Se joac\u0103 Noica, vol I. Pictorul s-a \u00eenecat \u00een Dun\u0103re. Noica show. Ast\u0103-sear\u0103 se joac\u0103 Noica. Un accident fellinian, cu lume la etaje \u015fi \u00een subteran, o curgere atotbanal\u0103. A fost r\u0103pit de muz\u0103-securitate. \u00cen c\u00e2te caiete \u015fi piesa cobor\u00e2toare-urc\u0103toare-smeie. Tot nu m\u0103 opresc \u00een biografie, \u00een g\u00e2ndire, \u00een supraveghere. Nu e una, sunt toate filosofiile \u015fi represiunile, de c\u00e2te ori e minge \u015fi zid, c\u0103 la un meci cu capul lui, cum \u015fi l-ar fi aruncat minge de arbitru. Misiune \u00een munte, pelerinar, to\u0163i pe arest, pe re\u0163inere, pe sine. Spovedanii de unul \u015fi de to\u0163i, \u00een dosare. Ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mie cu piesa, nu \u00eenc\u0103 nici \u00een roluri, nici \u00een stal. Ne simboliz\u0103m decomplexarea, dedemitizarea, nu mai r\u00e2dem de filosof, al nostru e, el suntem.<\/p>\n

\n

Nu mi-a\u0163i spus c\u0103 v\u0103 vedea\u0163i cu Noica, frica. Nici d-str\u0103 c\u0103 sunte\u0163i din Clisura, cu Marcu Beza, arom\u00e2n de-al lui Noica. N-ave\u0163i concuren\u0163\u0103 la jurnal, a, Noica l\u0103uda jurnalul lui Peyps, codificat s\u0103 nu-l prind\u0103 nevasta cu altele \u2013 codul lui, pe N’alte subiecte. Uitasem, tot sp\u0103imos, l-am scris invers, Acion, \u00een India, \u00een memorii la mijlocul vie\u0163ii: \u0163ii jurnal? A\u0163i \u0163inut d-str\u0103 \u015fi pentru mine. Arhiva prime\u015fte manuscrise, biblioteca le pierde, copiii nici at\u00e2t. Actul I, cerc \u2013 Sita\/c\u0103prioara, Ravana\/tigrul. II, triunghi (?), III, p\u0103trat (cub? Atunci \u015fi primele: sfer\u0103, con). Noica, pe scaun (fotoliu) \u00een centrul scenei, cu fa\u0163a spre public. Al doilea personaj, cu fa\u0163a la el. \u00cen spatele lui Noica, al treilea personaj\/peisaj, variabil, replicator \u015fi pantomim, gesticulant \u00een replic\u0103-Noica spre interlocutorul-comun-public.<\/p>\n

\n

Taic\u0103-s\u0103u a fost mare tor\u0163ionar. \u0102sta e nivelul c\u00e2nd e\u015fti criminal. M-ai l\u0103sat cu gura mut\u0103. Face ur\u00e2t\u0103 o miss, o fi \u015fi \u0103sta un criteriu, e dreptul lui democratic. Nu-i \u00eencap gradele pe um\u0103r. \u00cen pod, \u00een pu\u015fc\u0103rie, \u00een Cuba. Buc\u0103t\u0103rie de carribi-canibali. La fiecare ascultare un meniu new, niet. \u015eerpii-eroii, Achileea, scaneaz\u0103, ce o st\u00e2nc\u0103, Pietricic\u0103 la Piatra Neam\u0163. Tagore-Haysam-ciclopi sub l\u00e2n\u0103, pe vapor. Nu e suficient s\u0103 stai \u00eentr-o loj\u0103, trebuie s\u0103 stea \u015fi loja \u00een tine. \u0102\u015ftia cred c\u0103 pe\u015ftera e un pe\u015fte.<\/p>\n

\n

Ce mai cite\u015fti, Hegel, l-a tradus Noica prin ’46, ’48 \u015fi s-a dus la C\u00e2mpulung. Unul m\u00e2ne la un prieten, altul la han; primul \u00eel viseaz\u0103 pe al doilea, vino c\u0103 m\u0103 omoar\u0103 hangiul, se treze\u015fte, se culc\u0103 la loc, vino c\u0103 m-a omor\u00e2t, m-a pus \u00eentr-o c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi m-a coperit cu baleg\u0103, se treze\u015fte, se duce, c\u0103ru\u0163a\u015ful pleca, trimis de hangiu, ce-ai acolo, a luat-o la fug\u0103, l-a ucis pe hangiu. Am tot Cicero, tradus de un nebun. Predecesor lui Seneca.<\/p>\n

\n

Divina\u0163ie din divi-zei latini, nu mantic\u0103 din manie-nebunie greceasc\u0103. Irrideamus aruspices, s\u0103-i lu\u0103m \u00een r\u00e2s pe haruspici. Sed quid ego Graecorum? Dar de ce m-oi fi ocup\u00e2nd eu de greci? Illa due somnia, cele dou\u0103 vise. Vide, quid Socrates in Platonis Politia loquatur, iat\u0103 ce spune Socrate \u00een Republica<\/em> lui Platon. De fato. Tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din voia destinului. Cauz\u0103 este ceea ce produce efectiv lucrul a c\u0103rui cauz\u0103 este, a\u015fa cum o ran\u0103 este cauza mor\u0163ii, indigestia cauza unei boli, focul cauza unui incendiu. De aceea nu trebuie considerat\u0103 cauz\u0103 a unui lucru tot ceea ce-l premerge, ci doar ceea ce, premerg\u00e2ndu-l, \u00eel \u015fi produce. L-a premers, l-a \u015fi produs ( H. pe N.?)<\/p>\n

\u00a0Lucrul temut nu a fost experimentat, vidul trebuie s\u0103 fie experimentat, o, Doamne, fie s\u0103 fiu viu atunci c\u00e2nd voi muri. Doar dincolo de non-existen\u0163\u0103 \u00eencepe existen\u0163a. Spaima de pr\u0103bu\u015fire poate fi frica de un eveniment trecut care nu a fost \u00eenc\u0103 experimentat, vezi \u015fi spaima de moarte, c\u0103utarea vidului. Boala psihotic\u0103 este o organizare defenisv\u0103 \u00eempotriva unei agonii primitive. Neintegrarea are ap\u0103rare dezintegrarea, c\u0103derea la nesf\u00e2r\u015fit se ap\u0103r\u0103 prin autosus\u0163inere, nu reu\u015fe\u015fti s\u0103 te instalezi \u00een soma, te aperi prin depersonalizare, pierzi sim\u0163ul realului recurgi la narcisismul primar, pierzi capacit\u0103\u0163ile de rela\u0163ionare cu obiectele te aperi prin st\u0103ri autiste, rela\u0163ionare doar cu self-fenomene. Rom\u00e2nia \u00een pihanaliz\u0103.<\/p>\n

\n

Die Phaenomenologie des Geistes.<\/em> Dialectica suspend\u0103rii, aufhebung, pr\u0103bu\u015firea unei atitudini spirituale spre o nou\u0103 atitudine. \u201cDas Wahre ist das Ganze\u201d, adev\u0103rul este \u00eentregul. Nega\u0163ia este creatoare\/pozitiv\u0103.<\/p>\n

anandrie, afrazie, adogmatism, acatafazie, acataleptic<\/p>\n

nonac\u0163iune, nonc\u0103r\u0163i, nonautor, nonmuzic\u0103, nonoameni, nonviolen\u0163\u0103<\/p>\n

infidelitate (nefidelitate, nestatornicie, inexactitate, neadev\u0103r, inconstan\u0163\u0103)<\/p>\n

imparitate, improductivitate, improprietate, imputrezibil, ireligios, ireu\u015fit\u0103, irezonabil<\/p>\n

nealtul, neam\u0103ge\u0163, negr\u0103it, nelume, nemargine<\/p>\n

\n

ni-ar\u00e2s\/nefericit\/ner\u00e2s, nifaptu\/nef\u0103cut\/nen\u0103scut, ni-imnare\/neumblare, ni-lu\u0163it\u0103\/nelucit\u0103\/n\u0103luci, niminduire \/neg\u00e2ndire, ni-mortu\/nemuritor, ni-oaspe\/du\u015fman, niom, ni-putut\/bolnav, ni-putame\/epidemie, ni-vrut\/neiubit\/ur\u00e2t, ni-zburat\/nevorbit.<\/p>\n

\n

De unde vorbe\u015fti? Sunt la Paris. Tot mai bun\u0103 p\u00e2inea acolo? F\u0103r\u0103 sare. Scriu o pies\u0103 despre Noica. Fiu-s\u0103u e c\u0103lug\u0103r \u00een Anglia. \u00cen Apuseni. \u015ei eu am vrut s\u0103 merg la Pe\u015ftera, dar au f\u0103cut-o c\u00e2rcium\u0103. Vezi c\u0103 scriu \u015fi despre tine o pies\u0103. Dac\u0103 te enervez? Ce face d-na? Nu vorbe\u015fte, d\u00e2nsa e fran\u0163uzoaic\u0103. Sunt la Republica. Acolo a lucrat unchiu-meu, fost campion la toate categoriile de box, dup\u0103 20 de ani de pu\u015fc\u0103rie politic\u0103, \u00eenchideau o sut\u0103 de-\u0103\u015ftia \u00een sala de festivit\u0103\u0163i \u2013 azi amfiteatrul \u201cMotru\u201d – c\u00e2nd venea Ceau\u015fescu, \u0103ia erau namile, puteau cu un um\u0103r s\u0103 arunce tot \u00een aer. Joac\u0103 iar Tyson cu Holyfield. S\u0103 ia bani. Nu se lovesc. Se lovesc.<\/p>\n

\n

Haiku d’etat, coup de theatre. Spa\u0163iu claustral, interior, ne juc\u0103m piesa fenomenologic\u0103. Denun\u0163\u0103 pe cine bate la u\u015f\u0103, lovitur\u0103 de teatru, de cinema, de spital, de ciocan. Hitler atac\u0103 Uniunea Sovietic\u0103. Nefertiti dispare f\u0103r\u0103 urm\u0103. L’histoire du communisme racontee aux malades mentales. Nu r\u00e2de\u0163i de filosof. Teatrul va fi evacuat. Ne-am n\u0103scut printr-o lovitur\u0103 de teatru al absurdului, \u00een ciuda ne\u00een\u0163elegerilor care ne unesac r\u0103m\u00e2nem \u00eempreun\u0103.<\/p>\n

\n

Noica-India, virez spre Ganesh. Vezi \u015fi scena pe elefant din primul dosar. Metoda Hegel-Noica m\u0103 plonjeaz\u0103 \u00een propria literatur\u0103-arest. \u00cemi vor veni mereu \u00een minte replici ale lui Noica, \u015fi pentru australieni. The Boy in the Bush. <\/em>Cine i-a incendiat biblioteca? And a bearing just a little too lamb-like to be convincing. <\/em>Eunuci, eunoici. \u201cHegel pe Gange\u201d, Furnici albe<\/em>, p.130. Halterele, dup\u0103 levitant, la zi(le). Australians who are suffering of bush fires. Martirii, florile torturii; l\u0103sa\u0163ii \u00een via\u0163\u0103, denigra\u0163i canonic \u015fi dup\u0103 moarte. Carte \u00eentru Noica-Hegel, \u00eencropit\u0103 \u00een trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni din 40 de ani.<\/p>\n

Geistes omoar\u0103 Gioia. Traduc\u0103torul, dedublat absolut. Pe repovestitor l-a costat pu\u015fc\u0103ria. Nu c\u0103 l-a turnat, a avut cine, au fost \u00eenchi\u015fi \u00een aceea\u015fi celul\u0103. Caut AU(M) \u00een rug\u0103ciunea lui Nicasius. Basm din alchimie, dodii din dialectic\u0103 (sigur i le-am spus, l-or fi \u015fi interesat, or fi \u015fi la dosare: dodii \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite \u2013 \u00een ce scopuri?) Da, \u00eemi voi fi raportat dodiile c\u0103tre povestitor. A c\u00e2ta oar\u0103 trec pe l\u00e2ng\u0103 pies\u0103 (personaje transpenitenciare: Noica \u015fi Hegel). Lege-l Hegel. Dezlegat Descartes. Hunt Kant. Fum Hume. Iat-o, Plato. La citta delle donne. Decapitare pe toat\u0103 linia, eres. King Kong f\u0103cut viezure, h\u0103ita\u015fii monografi. Inuendo. Bumbaraci. Caffe Noica.<\/p>\n

\n

Noica: Uitarea e de limb\u0103.<\/p>\n

Hegel: Dingheit (a fi lucru).<\/p>\n

Noica: Unbendingheit, mai ales un lucru ultim.<\/p>\n

Hegel: das Aufheben (suprimare-conservare).<\/p>\n

Noica: Vocabul\u0103 dialectic\u0103 de prim-ordin, \u201c\u00eentru tine, Doamne\u201d.<\/p>\n

Hegel: das Aussereinandersein\u00a0 (exterioritatea reciproc\u0103).<\/p>\n

Hegel: Frumosul, sf\u00e2ntul, etrenul, religia \u015fi iubirea sunt momeala cerut\u0103 spre a de\u015ftepta pofta de a mu\u015fca; nu conceptul, ci extazul, nu necesitatea progres\u00e2nd rece a lucrului, ci entuziasmul care fermenteaz\u0103 trebuie s\u0103 fie ceea ce sus\u0163ine \u015fi r\u0103sp\u00e2nde\u015fte progresiv bog\u0103\u0163ia substan\u0163ei.<\/p>\n

Noica: Iar cugetarea filosofic\u0103 se bucur\u0103, cum spuneai tu, c\u00e2nd \u00eent\u00e2lne\u015fte \u00een limbi cuvinte nu numai cu semnifica\u0163ii deosebite, dar \u015fi opuse.<\/p>\n

Hegel: Mugurul dispare \u00een apari\u0163ia florii \u015fi s-ar putea spune c\u0103 el este infirmat de c\u0103tre aceasta. La fel, prin fruct, floarea este ar\u0103tat\u0103 ca fiind o fals\u0103 existen\u0163\u0103 a plantei \u015fi fructul trece \u00een locul florii ca adev\u0103r al ei. Aceste forme nu numai c\u0103 se deosebesc, dar ele se elimin\u0103 una pe alta ca fiind de ne\u00eemp\u0103cat.<\/p>\n

Noica: Fiarele au tactici \u015fi iscusin\u0163e omene\u015fti. O c\u0103prioar\u0103 pa\u015fte \u00een voie \u00een poian\u0103. Tigrul care o vede din desi\u015ful p\u0103durii nu o atac\u0103 direct; d\u0103 o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori t\u00e2rcoale poienii, \u00ee\u015fi las\u0103 urmele, miroasele, \u015fi apoi \u00ee\u015fi face deodat\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a. C\u0103prioara vrea s\u0103 fug\u0103 \u00eentr-o parte, dar d\u0103 peste urmele tigrului; \u00eencearc\u0103 \u00een alte p\u0103r\u0163i, dar e la fel. Alearg\u0103 \u00eennebunit\u0103 \u00een cercul \u00een care e prins\u0103, \u015fi cade istovit\u0103 la p\u0103m\u00e2nt. Atunci tigrul se duce lini\u015ftit \u015fi o m\u0103n\u00e2nc\u0103.<\/p>\n

Hegel: Fiecare trebuie s\u0103 mearg\u0103 c\u0103tre moartea celuilalt, dup\u0103 cum fiecare \u00ee\u015fi risc\u0103 propria lui via\u0163\u0103; c\u0103ci cel\u0103lalt nu valoreaz\u0103 pentru el mai mult dec\u00e2t el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Noica: Dup\u0103 Heidegger, fiin\u0163a este ceea ce se dezv\u0103luie, dup\u0103 g\u00e2ndirea rom\u00e2neasc\u0103 implicit\u0103 vorbirii, fiin\u0163a e ceea ce se ascunde.]<\/p>\n

Hegel: Con\u015ftiin\u0163a vie\u0163ii, a existen\u0163ei-ei-\u00een-fapt \u015fi a ac\u0163iunii ei, este doar suferin\u0163a \u00een ce prive\u015fte aceast\u0103 existen\u0163\u0103 \u015fi ac\u0163iune.<\/p>\n

Noica: Tr\u0103im \u00eentr-o lume \u00een care universalul e pedepsit \u2013 aceasta \u015ftim de la tine \u00eencoace.<\/p>\n

Hegel: Spiritul absolut intr\u0103 \u00een existen\u0163\u0103 numai pe culmea \u00een care cunoa\u015fterea sa pur\u0103 despre el \u00eensu\u015fi este opozi\u0163ia \u015fi interschimbarea cu el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Noica: Dar ce cuvinte sunt acestea de care nu ne putem desprinde?<\/p>\n

Regizorului (teatru radio?) P\u00e2n\u0103 la pies\u0103, rolul Iago, plus alte song-uri such as the following ones. Cu permis de la Pasy de supra cf dodii.<\/p>\n

\n

\u00een izlaz la casa Li\u0163ii \/ cuibul gol de compozi\u0163ii \/ morarul murmur\u00e2ndu-\u015fi moar\u0103 \/ ne macin\u0103 de ne omoar\u0103 \/ lavanda poisentia \/ deten\u0163ia Lute\u0163ia \/ t\u0103indu-ne garan\u0163ii \/ din r\u0103s\u0103ritul Fran\u0163ei \/\u00a0\u00a0\u00a0 Universita di Trento \/ soru-meo adiacento \/\u00eemi pare parmen Carmen \/ prin larme de alarme-n<\/p>\n

\n

toarcem smirnei fumul \/ naosului cumul \/ asupra asprei presuri \/ din cre\u015ftet ne \u00eempresuri \/ cauciucurile arse \/ catrin\u0163ele ne \u00eentoarse \/ nicidecum de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \/\u00a0\u00a0 pe c\u0103lc\u00e2ie avion \/ \u00een via\u0163\u0103 nea Ion \/ am de c\u00e2ntecul cop\u0103ii \/ caii r\u0103ii ia-i-i d\u0103-i-i \/ iepele cu drag de r\u0103ii \/ smulg biserici h\u0103r\u0103b\u0103ii \/ \u00a0frate na\u0163ie de na\u0163iu \/ cu bubatul lui Pancra\u0163iu<\/p>\n

\n

\u00a0lotului t\u0103cut nebasnic \/ nu armat\u0103 nu kalasnic \/ neuit\u00e2nd \u00een compara\u0163ii \/ s\u0103 martiriza\u0163i \u015fi fra\u0163ii \/<\/p>\n

\u00a0ce nu r\u0103sare-n cer de \/ nor cetin\u0103 tot verde \/ cu plata \u00eenainte \/ ai ziua c\u0103tre sfinte \/\u00a0 ne-om sobru mu\u0163i v\u0103di \/ cortegiului de-a fi \/\u00a0 l\u0103stune\u0163e hindu ne \/ karm\u0103 nefiindu-ne \/ pe acum mi-erai \u015ferif \/ de c\u0103tu\u015fe loja if \/Nae \u015fi cu alia\u0163ii \/ voci de stinse caterinci \/ de num\u0103r\u0103 p\u00e2n’ la cinci a compune imortele \/ din p\u0103m\u00e2nt c\u00e2ntat de iele \/\u00a0 tri\u015ftii r\u00e2sului ner\u00e2s \/ \u00een Sahara beau cum\u00e2s \/ infidelitate b\u00e2ta \/ trenul p\u00e2n’ la Pojor\u00e2ta \/ nici aliat nici aliaj \/ de am ajuns t\u00e2rziu \u00een Raj \/ picuri cre\u015ftet de cianuri \/ din Polizu \u00een Panduri \/ am un teatru stau \u00een cu\u015fc\u0103 \/ de ani n-am mai dat o du\u015fc\u0103 \/ hu pucio\u015filor pe pecii \/ \u00eenainte de to\u0163i vecii \/ sub glot\u0103 dromaderii \/ de\u015fertului tuilerii mai mult s\u0103 ies \u00een ploaie \/ destinul mi se moaie \/ c\u00e2t c\u0103l\u0103ream pe \u0162\u00e2ncul \/ berbec \u0163ig\u0103u \u015fi \u00eencu-l \/ \u00een gr\u0103dina gazdei surde \/ se exprim\u0103 Kant kurzi kurde \/ calci pe ape cu platfus \/ mai la munte de apus \/ nici John Donne rafaeliu \/ nici leat soru-mii soriu \/ din Rousseau confesii fim \/ de copii Ierusalim \/ hai o sut\u0103 \u015fcoala tower \/ s\u0103-l \u00eentriste Schopenhauer<\/p>\n

tu cu Hegel el baptist \/ apoi Zosimei calist \/\u00a0 ce scandal cu Eva \u015farpe \/ raiului strun\u0103 de harpe \/ ce serios necheaz\u0103 cal \/ sub spumele de r\u00e2s cabal \/ dac\u0103 n-are Noica \/ Pacificul scoica \/<\/p>\n

ac\u0163iunea carcer\u0103 \/ creierii \u00eei macer\u0103 \/ ne cerem la o goang\u0103 \/ pe actuala Gang\u0103 \/ s\u0103 nu r\u0103sar\u0103 raza \/\u00a0 nici apocatastaza \/ c\u0103 \u015fi tu reciti-vei \/ din Hegel Paraschivei<\/p>\n

\n

\u00a0piesa dup\u0103 actul doi \/ de-o \u00eencepe Noica noi \/ Nae \u015fi cu alia\u0163ii \/\u00a0 \u00eentr-o mla\u015ftin\u0103 ce juni \/ pe arcadii de cajuni \/ \u00een arest pe Gange Hegel \/ dakoi\u0163ii supraveghe-l \/ la r\u00e2nduri nesf\u00e2r\u015fire \u015fir \/ hindus de ce tr\u0103im empire \/ \u00een colonii de iarb\u0103 pir \/ pe la Arghezi tibi\u015fir \/ aici ar fi de Wallace \/ c\u00e2nt\u00e2nd Maria Callas \/ cu Noica \u00een mandala-s \/ tradu\u015fii de la Dallas<\/p>\n

\n

ADRIAN\u00a0 BOTEZ<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

DISCURS (\u00ceN CURS) DESPRE MOARTE<\/em><\/p>\n

\n

\u00een definitiv \u2013 ce-i<\/p>\n

moartea asta \u2013 de te tot dai cu capul de<\/p>\n

ea \u2013 din clip\u0103 \u00een<\/p>\n

clip\u0103? \u2013 cel pu\u0163in de zece ori pe zi auzi<\/p>\n

\u015foptindu-se clandestin sau \u2013 dimpotriv\u0103<\/p>\n

url\u00e2ndu-se patetic \u2013 emafatic \u015fi cu grimase<\/p>\n

mereu diferite – \u00eemp\u0103durite p\u00e2n\u0103 la<\/p>\n

muchia buzelor: \u201cmoarte \u2013 moarte \u2013 moarte<\/p>\n

moarte\u2026\u201d<\/p>\n

\n

e o chestie at\u00e2t de<\/p>\n

banal de normal\u0103 \u2013 at\u00e2t de stringent necesar\u0103 \u2013 ca<\/p>\n

gospodinei o<\/p>\n

oal\u0103 –\u00a0 c\u00e2nd s-a pomenit cu puzderie de<\/p>\n

musafiri \u2013 dar la g\u0103tit<\/p>\n

s-a-nt\u00e2lnit cu lipsa \u015fi \u2013 mai ales – cu<\/p>\n

z\u0103bava\u2026 – da \u2013 e necesar\u0103 \u2013 v\u0103 spun – precum paiele \u015fi<\/p>\n

pleava – \u00eentr-o<\/p>\n

gospod\u0103rie de om \u2013 \u00eentru alc\u0103tuirea unei case – vie\u0163i sau<\/p>\n

sindrom:<\/p>\n

\n

moartea e pauza de lucru \u2013 e<\/p>\n

imperios – du\u015ful pe care-l faci \u2013 dup\u0103 ce ai<\/p>\n

r\u00e2mat \u2013 de diminea\u0163\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103-n amurg \u2013 \u00een<\/p>\n

mizeriile crea\u0163iei de<\/p>\n

demiurg<\/p>\n

\n

e veioza tihnit\u0103 \u2013 pe care \u0163i-o pui<\/p>\n

la capul patului (\u2026tare ostenit \u2013 dup-o zi de<\/p>\n

sc\u00e2rbavnic r\u00e2nit\u2026) \u2013 veioza \u2013 da – ca s\u0103<\/p>\n

deslu\u015fe\u015fti \u00eentunecimea ad\u00e2nc\u0103 a<\/p>\n

slovelor \u2013 dintr-o carte \u2013 care<\/p>\n

nu-i lume \u2013 nu-i tic\u0103lo\u015fie ori tr\u0103dare de<\/p>\n

brume\u00a0 – ori crim\u0103 cu<\/p>\n

preten\u0163ii de scrim\u0103 \u2013 ci \u2013 pur \u015fi simplu e<\/p>\n

curat\u0103 vestire \u2013 \u2026e<\/p>\n

cu totul altceva \u2013 deloc<\/p>\n

mucava<\/p>\n

\n

moartea e o truditoare cinstit\u0103<\/p>\n

ve\u015fnic \u00eendr\u0103gostit\u0103 de ceea ce<\/p>\n

face \u2013 \u015fi de cei cu care<\/p>\n

temeinic – desface<\/p>\n

\n

moartea e du\u015fca de ap\u0103<\/p>\n

vie \u2013 cu care-\u0163i cl\u0103te\u015fti<\/p>\n

gura \u2013 \u00een fiecare diminea\u0163\u0103 \u2013 spre a-\u0163i<\/p>\n

detoxifia organismul de<\/p>\n

ziua trecut\u0103 \u015fi at\u00e2t de<\/p>\n

benefic pierdut\u0103<\/p>\n

\n

moartea te ia de dup\u0103 g\u00e2t \u2013 tov\u0103r\u0103\u015fe\u015fte<\/p>\n

insinuant\u0103 cumva \u015fi<\/p>\n

cochet\u0103 \u2013 \u015fi te tot plimb\u0103 printr-un<\/p>\n

\u201cdincolo\u201d \u2013 din cr\u00e2\u015fm\u0103-n dughean\u0103 \u2013 dar la<\/p>\n

plat\u0103 \u2013 nici vorb\u0103 s\u0103 deschid\u0103<\/p>\n

po\u015fet\u0103 \u2013 \u015fi \u2013 \u00een general \u2013 c\u00e2nd e vorba de murmurul<\/p>\n

lumilor \u2013 ea-i numai<\/p>\n

sopran\u0103<\/p>\n

\n

\u2026moartea st\u0103 cu m\u00e2na-n m\u00e2na<\/p>\n

mea: cum a\u015f putea s\u0103<\/p>\n

zic ori scriu \u2013 despre<\/p>\n

ea \u2013 o vorb\u0103<\/p>\n

rea?<\/p>\n

\n

ea e prototipul tuturor<\/p>\n

nevestelor din<\/p>\n

oricare lume \u2013 \u015fi dac\u0103 voi mai<\/p>\n

scrie mult \u2013 voi scrie cu<\/p>\n

spume \u2013 ca un ocean dat \u00een foc<\/p>\n

\u015fi-mi voi face \u2013 ori\u015fipeunde – un jalnic<\/p>\n

renume \u2013 ca un juc\u0103tor de c\u0103r\u0163i<\/p>\n

ve\u015fnic urm\u0103rit de<\/p>\n

noroc<\/p>\n

\n

\u2026acum \u2013 c\u00e2nd scriu aceste stihuri banale \u2013 cu<\/p>\n

viu colorate papagale cerneale \u2013 moartea<\/p>\n

prive\u015fte la mine<\/p>\n

a\u015fa \u2013 \u2026moale\u2026 \u2013 adic\u0103: \u201clas’ c\u0103 te lecuiesc eu<\/p>\n

derbedeule (\u2026neru\u015finat<\/p>\n

furi\u015fat \u00eentre lume \u015fi<\/p>\n

vis\u00a0 – traficant mizerabil de<\/p>\n

paradis\u2026) – \u2026da \u2013 te lecuiesc eu \u2013 acu\u015fica – de<\/p>\n

discursuri lungi \u2013 de tot<\/p>\n

indiscrete \u2013 la<\/p>\n

adresa Doamnelor Firii<\/p>\n

din \u00een\u015firate peste tot \u015fi<\/p>\n

mistice<\/p>\n

pachete\u2026\u201d<\/p>\n

\n

*<\/p>\n

\n

Str\u0103ini celebri despre rom\u00e2ni \u0219i str\u0103mo\u0219ii lor<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00a01. Sumerologul rus A. Kifisim: \u201eStr\u0103mo\u015fii rum\u00e2nilor au exercitat o influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra \u00eentregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului \u015fi chiar a Chinei\u201d<\/p>\n

\n2. Pitagora (580 \u00ee.H \u2013 495 \u00ee.H), face zece referiri la valorile superioare ale ge\u0163ilor. \u00cen \u201eLegea 1143\u201d el spune: \u201eC\u0103l\u0103tore\u015fte la ge\u0163i nu ca s\u0103 le dai legi, ci s\u0103 tragi \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte de la ei. La ge\u0163i toate pam\u00e2nturile sunt f\u0103r\u0103 margini, toate pam\u00e2nturile sunt comune.<\/p>\n

\n3. Homer: \u201eDintre toate popoarele ge\u0163ii sunt cei mai \u00een\u0163elep\u0163i.\u201d<\/p>\n

\n4. Platon (427 \u2013 347 \u00ee.H.), elev a lui Socrate \u015fi profesor al lui Aristotel, surprinde \u00een dialogul \u201eCARMIDES\u201d o discu\u0163ie \u00eentre Socrate \u015fi Carmides, \u00een care profesorul \u00eei spune lui Carmides ce l-a \u00eenv\u0103\u0163at un medic trac c\u00e2nd a fost la oaste:
\n\u201eZamolxe, regele nostru, care este un zeu, ne spune c\u0103 dup\u0103 cum nu trebuie a \u00eencerca s\u0103 \u00eengrijim ochii f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0163inem seama de cap, nici capul nu poate fi \u00eengrijit, ne\u0163in\u00e2ndu-se seama de corp. Tot astfel trebuie s\u0103-i d\u0103m \u00eengrijire trupului dimpreun\u0103 cu sufletul, \u015fi iat\u0103 pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru c\u0103 ei nu cunosc \u00eentregul pe care \u00eel au de \u00eengrijit. Dac\u0103 acest \u00eentreg este bolnav, partea nu poate fi s\u0103n\u0103toas\u0103 c\u0103ci, toate lucrurile bune \u015fi rele pentru corp \u015fi pentru om \u00een \u00eentregul s\u0103u, vinde la suflet \u015fi de acolo curg ca dintr-un izvor, ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales \u015fi \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 t\u0103m\u0103duim izvorul r\u0103ului pentru ca s\u0103 se poat\u0103 bucura de s\u0103n\u0103tate capul \u015fi tot restul trupului. Prietene, sufletul se vindec\u0103 prin desc\u00e2ntece. Aceste desc\u00e2ntece sunt vorbele frumoase care fac s\u0103 se nasc\u0103 \u00een suflete \u00ceN\u0162ELEPCIUNEA\u201d.
\nUimitoare aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!<\/p>\n

\n5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): \u201e\u00cen ceea ce urmeaz\u0103 voi scrie despre cea mai mare \u0163ar\u0103, care se \u00eentinde din Asia Mic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Iberia \u015fi din nordul Africii p\u00e2n\u0103 \u00een SCANDIA, \u0163ara imens\u0103 a dacilor.\u201d<\/p>\n

\n6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953), spunea referitor la pl\u0103cu\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria: \u201eOasele ca \u015fi pl\u0103cu\u0163ele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este r\u00e2ndul nostru s\u0103 g\u00e2ndim c\u0103 scrierea a \u00eenceput \u00een Europa cu 2000 de ani \u00eenaintea scrierii sumeriene. \u00cen Rom\u00e2nia avem o comoar\u0103 imens\u0103, dar ea nu apar\u0163ine numai Rom\u00e2niei, ci \u00eentregii Europe.\u201d<\/p>\n

\n7. Friedrich Hayer 1899 \u2013 filozof austriac: \u201eRumunii sunt poporul din Europa care s-a n\u0103scut cre\u015ftin\u201d (ambasadorul Vaticanului la Bucure\u015fti spunea \u00een aula Academiei acela\u015fi lucru, \u015fi asta acum c\u00e2\u0163iva ani).<\/p>\n

\n8. Alfred Hofmann 1820 \u2013 \u00een Istoria P\u0103m\u00e2ntului: \u201e\u00centr-adev\u0103r nic\u0103ieri nu vei putea g\u0103si o putere de \u00een\u0163elegere mai rapid\u0103, o minte mai deschis\u0103, un spirit mai ager, \u00eenso\u0163it de ml\u0103dierile purt\u0103rii, a\u015fa cum o afli la cel din urm\u0103 rumun. Acest popor ridicat prin instruc\u0163ie ar fi apt s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 \u00een fruntea culturii spirituale a Umanit\u0103\u0163ii. \u015ei ca o completare, limba sa este at\u00e2t de bogat\u0103 \u015fi armonioas\u0103, c\u0103 s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pam\u00e2nt. Rumania nu este buricul P\u0103m\u00e2ntului, ci Axa Universului.<\/p>\n

\n9. Marija Gimbutas \u2013 Profesor la Universitatea California din L.A.- Civiliza\u0163ie \u015fi Cultur\u0103: \u201eRom\u00e2nia este vatra a ceea ce am numitVechea Europ\u0103, o entitate cultural\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 6500-3500 \u00ee.H., axat\u0103 pe o societate matriarhal\u0103, teocrat\u0103, pa\u015fnic\u0103, iubitoare \u015fi creatoare de art\u0103, care a precedat societ\u0103\u0163ile indo-europenizate, patriarhale, de lupt\u0103tori din epoca bronzului \u015fi epoca fierului. A devenit de asemenea evident c\u0103 aceast\u0103 str\u0103veche civiliza\u0163ie european\u0103 precede cu c\u00e2teva milenii pe cea sumerian\u0103. A fost o perioad\u0103 de real\u0103 armonie \u00een deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.\u201d<\/p>\n

\n10. Louis de la Valle Pousin: \u201eLocuitorii de la nordul Dun\u0103rii de Jos pot fi considera\u0163i str\u0103mo\u015fii Omenirii.\u201d<\/p>\n

\n11. Gordon W. Childe: \u201eLocurile primare ale dacilor trebuie c\u0103utate pe teritoriul Rom\u00e2niei. \u00centr-adev\u0103r, localizarea centrului principal de formare \u015fi extensiune a indo-europenilor trebuie s\u0103 fie plasat\u0103 la nordul \u015fi la sudul Dun\u0103rii de Jos.\u201d<\/p>\n

\n12. Eugene Pittard: \u201eStr\u0103mo\u015fii etnici ai Rumunilor urc\u0103 ne\u00eendoielnic p\u00e2n\u0103 \u00een primele v\u00e2rste ale Umanit\u0103\u0163ii, civiliza\u0163ia neolitic\u0103 reprezint\u0103 doar un capitol recent din istoria \u0163\u0103rii\u201d.<\/p>\n

\n13. Daniel Ruzzo \u2013 arheolog sud-american: \u201eCarpa\u0163ii sunt \u00eentr-o regiune a lumii \u00een care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi\u201d<\/p>\n

\n14. William Schiller \u2013 arheolog american: \u201eCiviliza\u0163ia s-a n\u0103scut acolo unde tr\u0103ie\u015fte ast\u0103zi poporul rumun, r\u0103sp\u00e2ndindu-se apoi spre r\u0103s\u0103rit \u015fi apus\u201d.<\/p>\n

\n15. John Mandis: \u201eCele mai vechi descoperiri ale unor semne de scriere au fost f\u0103cute la Turda\u015f \u015fi T\u0103rt\u0103ria\u201d.<\/p>\n

\n16. Olof Ekstrom: \u201eLimba rumun\u0103 este o limb\u0103-cheie care a influen\u0163at \u00een mare parte limbile Europei\u201d.<\/p>\n

\n17. Universitatea din Cambridge:
\n\u2013 \u00cen mileniul V \u00ee.H. spa\u0163iul carpatic getic era singurul locuit \u00een Europa;
\n\u2013 Spa\u0163iul carpatic, getic, valah a reprezentat \u00een antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu popula\u0163ie \u015fi civiliza\u0163ie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Fran\u021ba \u015fi a\u015fa-zisul spa\u0163iu slav;
\n\u2013 VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente literare ale umanit\u0103\u0163ii au fost create \u00een centrul Europei. Fostul Prim-Ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris c\u0103: \u201eVedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul p\u0103m\u00e2nt al Indiei\u201d.<\/p>\n

\n18. Bonfini: \u201eLimba rumunilor n-a putut fi extirpat\u0103 de\u015fi sunt aseza\u0163i \u00een mijlocul at\u00e2tor neamuri de barbari \u015fi a\u015fa se lupt\u0103 s\u0103 nu o p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een ruptul capului, \u00eenc\u00e2t nu s-ar lupta pentru o via\u0163\u0103 c\u00e2t pentru o limb\u0103\u201d.<\/p>\n

\n19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): \u201eAce\u015fti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urma\u015fi ai marii \u015fi str\u0103vechii semin\u0163ii de popoare a tracilor, dacilor \u015fi ge\u0163ilor, care \u015fi acum \u00ee\u015fi au limba lor proprie \u015fi cu toate asupririle, locuiesc \u00een Valachia, Moldova, Transilvania \u015fi Ungaria \u00een num\u0103r de milioane\u201d.<\/p>\n

\n20. Michelet, Paris 1859, c\u0103tre trimisul lui Cuza: \u201eNu invidia\u0163i vechile popoare, ci privi\u0163i pe al vostru. Cu c\u00e2t ve\u0163i s\u0103pa mai ad\u00e2nc, cu at\u00e2t ve\u0163i vedea \u0163\u00e2\u015fnind via\u0163a\u201d.<\/p>\n

\n21. Andre Armad: \u201e\u00centr-adev\u0103r acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa\u2026 fie c\u0103 este vorba de traci, de ge\u0163i sau de daci. Locuitorii au r\u0103mas aceia\u015fi din epoca neolitic\u0103 \u2013 era pietrei \u015flefuite \u2013 p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, sus\u0163in\u00e2nd astfel printr-un exemplu, poate unic \u00een istoria lumii continuitatea unui neam\u201d.<\/p>\n

\n22. D\u2019Hauterive (Memoriu asupra vechii \u015fi actualei st\u0103ri a Moldovei, 1902): \u201eLimba latineasc\u0103 \u00een adev\u0103r se trage din acest grai (primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc ast\u0103zi (a\u015fa zisele limbi latine), a\u015f zice c\u0103 ea latina, este cea mai nou\u0103 dintre toate\u201d.<\/p>\n

\n23. Huszti Andras: \u201eUrma\u015fii geto-dacilor tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u015fi locuiesc acolo unde au locuit p\u0103rin\u0163ii lor, vorbesc \u00een limba \u00een care gl\u0103suiau mai demult p\u0103rin\u0163ii lor\u201d.<\/p>\n

\n24. Bocignolli (1524): \u201eRumunii despre care am spus c\u0103 sunt daci\u201d.<\/p>\n

\n25. L.A. Gebhardi: \u201eGe\u0163ii vorbeau aceea\u015fi limb\u0103 ca dacii \u015fi aveau acelea\u015fi obiceiuri. Grecii d\u0103deau at\u00e2t ge\u0163ilor din Bulgaria, c\u00e2t \u015fi dacilor din Moldova, Valahia, Transilvania \u015fi Ungaria acela\u015fi nume \u015fi credeau c\u0103 \u015fi ge\u0163ii \u015fi dacii provin de la traci\u201d.<\/p>\n

\n26. Martin Hochmeister (Siebenburgische Provinziaal Blatter, 1808): \u201e\u00cen cele mai vechi timpuri cunoscute, \u00een Transilvania \u015fi \u00een \u0163\u0103rile \u00eenvecinate locuiau dacii, care mai erau numi\u0163i \u015fi ge\u0163i \u015fi de la ei a primit actuala Transilvanie \u00eempreun\u0103 cu Moldova, Muntenia \u015fi regiunile \u00eenvecinate din Ungaria numele de Dacia\u201d.<\/p>\n

\n27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de l\u2019histoire roumaine, Paris, 1866): \u201eDacii sunt primii str\u0103mo\u015fi ai rumunilor de azi. Din punct de vedere etnografic dacii par s\u0103 se confunde cu ge\u0163ii, aceea\u015fi origine, aceea\u015fi limb\u0103. Asupra acestui punct de vedere toate m\u0103rturiile din vechime concord\u0103\u201d.<\/p>\n

\n28. Universitatea din Cambridge (1922, The Cambridge History of India): \u201eFaza primar\u0103 a Culturii Vedice s-a desf\u0103\u015furat \u00een Carpa\u0163i, cel mai probabil, ini\u0163ial \u00een Haar-Deal\u201d.<\/p>\n

\n29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863): \u201eDenumirile dacice de plante, p\u0103strate la Dioscoride (medic grec din perioada \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Claudius \u015fi Nero) pot fi g\u0103site \u015fi \u00een fondul limbii germane\u201d.<\/p>\n

\n30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii spaniolilor\u201d.<\/p>\n

\n31. Carol Lundius (Cronica ducilor de Normandia): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii popoarelor nordice\u201d.<\/p>\n

\n32. Leibnitz (Collectanea Etymologica): \u201eDaco-Ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii teutonilor prin saxoni \u015fi frizieni, ai olandezilor (daci) \u015fi ai anglilor\u201d.<\/p>\n

\n33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan Paul al II-lea): \u201eChiar dac\u0103 se \u015ftie c\u0103 latinaesca e limba oficial\u0103 a Bisericii Catolice, precum \u015fi limba Imperiului Roman, iar limba rumun\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103, mai pu\u0163in\u0103 lume cunoa\u015fte c\u0103 limba rumun\u0103 sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latin\u0103, \u015fi nu invers!
\nCu alte cuvinte, nu limba rumun\u0103 este o limb\u0103 latin\u0103, ci mai degrab\u0103 limba latin\u0103 este o limb\u0103 rumun\u0103. A\u015fadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Mun\u0163ii Bucegi, din Bra\u015fov, din Bucure\u015fti. Voi sunte\u0163i cei care a\u0163i oferit un vehicul minunat lumii occidentale\u201d.<\/p>\n

\n34. Daniel Ruzo (1968): \u201eAm cercetat mun\u0163i din cinci continente, dar \u00een Carpa\u0163i am g\u0103sit monumente unice dovedind c\u0103 \u00een aceste locuri a existat o civiliza\u0163ie m\u0103rea\u0163\u0103, constituind centrul celei mai vechi civiliza\u0163ii cunoscute ast\u0103zi\u201d.<\/p>\n

\n35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian): \u201eNici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai veche \u015fi mai cert\u0103 ca a ge\u0163ilor sau go\u0163ilor. Scopul lucr\u0103rii mele, Istorie Getic\u0103 sau Gotic\u0103 se \u00eemparte \u00een dou\u0103 p\u0103r\u0163i \u015fi una din ele arat\u0103 c\u0103 ge\u0163ii lui Zamolxe \u015fi ai lui Decebal au fost str\u0103mo\u015fii go\u0163ilor lui Teodoric din neamul Amalilor.\u201d<\/p>\n

\n36. Harald Haarman (specialist \u00een istoria culturii): \u201eCea mai veche scriere din lume este cea de la T\u0103rt\u0103ria (cu mult \u00eenainte de scrierea sumerian\u0103;), iar civiliza\u0163ia danubian\u0103 este prima mare civiliza\u0163ie din istorie.\u201d<\/p>\n

\n37. Paul Mac Kendrick: \u201eBurebista \u015fi Decebal au creat \u00een Dacia o cultur\u0103 pe care numai cei cu vederi \u00eenguste ar putea-o califica drept barbar\u0103\u201d. \u201eRumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale antichit\u0103\u0163ii.\u201d \u201eSus \u00een Maramure\u015f exist\u0103 un loc marcat drept centrul b\u0103tr\u00e2nului continent\u201d (Europa de la Atlantic la Urali).<\/p>\n

\n38. William Ryan \u015fi Walter Pitman (geologi, 1995): \u201eLocul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel al M\u0103rii Negre\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

39. Robert Ballard (explorator, 1999), confirm\u0103 cele spuse de Ryan \u015fi Pitman.
\n40. Cavasius (De la Administratione Regni Transilvaniae): \u201e\u00cen Italia, Spania \u015fi Galia, poporul se slujea de un idiom de forma\u0163ie mai veche sub numele de lingua rumuneasc\u0103, ca pe timpul lui Cicero\u201d.
\n41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: \u201eBarbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci \u015fi descoperitorii tehnicii, \u015ftiin\u0163ei \u015fi artei\u2026 Trebuie s\u0103 merg mai departe \u015fi s\u0103 ar\u0103t l\u0103murit c\u0103 filozofia greac\u0103 a furat din filozofia barbar\u0103. Cei mai mul\u0163i \u015fi-au f\u0103cut ucenicia printre barbari. Pe Platon \u00eel g\u0103sim c\u0103 laud\u0103 pe barbari \u015fi aminte\u015fte c\u0103 at\u00e2t el c\u00e2t \u015fi Pitagora au \u00eenv\u0103\u0163at cele mai multe \u015fi mai frumoase \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi tr\u0103ind printre barbari\u201d.
\n42. Clement Alexandrinul (Stromatele): \u201e\u00cen sf\u00e2r\u015fit o alt\u0103 greutate de interpretare cu aceast\u0103 metod\u0103 a unor \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi din Scriptur\u0103 const\u0103 \u00een aceea c\u0103 nu le avem \u015fi \u00een limba \u00een care au fost scrise \u00eent\u00e2ia oar\u0103\u2026 Apoi limba e p\u0103strat\u0103 \u015fi de popor, nu numai de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i, pe c\u00e2nd \u00een\u0163elesul \u015fi textele le p\u0103streaz\u0103 numai \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii \u015fi tocmai de aceea putem s\u0103 concepem u\u015for c\u0103 ace\u015ftia au putut s\u0103 falsifice \u00een\u0163elesul textelor vreunei c\u0103r\u0163i foarte rare pe care o aveau \u00een st\u0103p\u00e2nire\u201d.
\n43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, \u00een interviul dat lui Virgil Oghin\u0103): \u201eNu pot s\u0103 \u00een\u0163eleg la rumuni mania lor de a se l\u0103uda c\u0103 sunt urma\u015fi ai coloni\u015ftilor romani \u015ftiind foarte bine c\u0103 \u00een Dacia nu au venit romani, nici m\u0103car italici, ci legiuni de mercenari recruta\u0163i din toate provinciile estice ale imperiului, chiar \u015fi administra\u0163ia introdus\u0103 de cuceritori avea aceea\u015fi ob\u00e2r\u015fie. Voi rumunii sunte\u0163i daci \u015fi pe ace\u015ftia ar trebui s\u0103-i cunoasc\u0103 rumunii mai bine \u015fi s\u0103 se laude cu ei, pentru c\u0103 acest popor a avut o cultur\u0103 spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d.
\n44. Marc Pagel (profesor, \u015fef al laboratorului de bio informatic\u0103 la Universitatea Reading, Anglia): \u201eAcum 10.000 de ani \u00een spa\u0163iul carpatic a existat o cultur\u0103, un popor care vorbea o limb\u0103 unic\u0103 \u015fi precursoare a sanscritei \u015fi latinei\u201d.
\n45. Clemance Royer (\u00een Buletin de la Societe d\u2019Antropologie, Paris, 1879): \u201e\u2026 cel\u0163ii, germanii \u015fi latinii vin din estul Europei\u2026 iar tradi\u0163iile arienilor istorici din Asia \u00eei arat\u0103 venind din Occident\u2026 noi trebuie s\u0103 le c\u0103utam leag\u0103nul comun la Dunarea de Jos, \u00een aceast\u0103 Tracie pelasgic\u0103 a c\u0103rei limb\u0103 o ignor\u0103m\u201d.
\n46. Jean Laumonier (\u00een cartea \u201eLa nationalite francaise\u201d, Paris, 1892): \u201eRom\u00e2nul sau dacul modern este adev\u0103ratul celt al Europei R\u0103s\u0103ritene\u201d.
\n47. Andre le Fevre (\u00een lucrarea \u201eLes races et les langues\u201d, Paris 1893): \u201eCel\u0163ii bruni c\u0103rora etnografia le relev\u0103 urma din Dacia p\u00e2na \u00een Armric (Bretania) \u015fi Irlanda, galii blonzi\u2026 popula\u0163ii care vorbeau dialecte indo-europene\u201d.
\n48. \u00cemp\u0103ratul Iosif al II-lea: \u201eAce\u015fti bie\u0163i supu\u015fi rumuni, care sunt f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cei mai vechi \u015fi mai numero\u015fi \u00een Transilvania, sunt at\u00e2t de de chinui\u0163i \u015fi \u00eencerca\u0163i de nedrept\u0103\u0163i de oricine, fie ei unguri sau sa\u015fi, c\u0103 soarta lor, dac\u0103 o cercetezi este \u00eentr-adevar de pl\u00e2ns\u2026\u201d<\/p>\n

*<\/p>\n

Rezonanta umana<\/em><\/strong><\/p>\n

In tratamente, medicina chinez\u0103 ia in calcul \u015fi factorul suflet. Spun chinezii c\u0103 in vindecare trebuie s\u0103 participe sufletul bun. Medicina chinez\u0103 sus\u0163ine c\u0103 un om cu suflet r\u0103u nu se vindec\u0103. Chinezii sus\u0163in c\u0103 inima este sediul sufletului. Exist\u0103 \u015fi un punct pe corpul omenesc prin care se ajunge la suflet. Acest punct este denumit de chinezi vama sufletului \u015fi reprezint\u0103 un punct energetic aflat la dou\u0103 laturi de deget de incheietura pumnului. Se spune c\u0103 in acel punct a p\u0103truns primul cui in trupul lui Iisus, atunci c\u0103nd a fost r\u0103stignit. De altfel, cu mii de ani in urm\u0103, \u015fi chinezii credeau intr-un singur Dumnezeu.
\nReamintim spusa filozofiei chineze c\u0103 sediul sufletului este in inim\u0103, dar chinezii\u00a0 mai sus\u0163in c\u0103 fiecare organ are un suflet, un duh. [Tot de la b\u0103tr\u00e2ni, mai ales babe, aflasem asta, dar liber cuget\u0103torismul m-a prostit. C\u00e2nd m\u0103 sup\u0103ra ceva, din mine, m\u0103 rugam de acel organ \u015fi – minune ! – el se calma, ce-i drept, temporar.]
\nFicatul este sediul sentimentului de m\u00e2nie, sediul sup\u0103r\u0103rii, ficatul este generalul care elaboreaz\u0103 strategia, dar vezica biliar\u0103 este organul care d\u0103 curajul de a lua decizii. Un om cu deficit de energie pe ficat este un om care se enerveaz\u0103 des.
\nIn mod paradoxal, inima este afectat\u0103 c\u00e2nd sentimentul de bucurie este in exces.
\nDe altfel, componenta Yang este cea a bucuriei, iar contrariul Yin inseamn\u0103 triste\u0163e. Dar aceste contrarii energetice se transform\u0103 unul in altul c\u0103nd ajung la limita excesului. Yang c\u0103nd atinge excesul se transform\u0103 in Yin \u015fi invers. Dac\u0103 un om se va bucura foarte tare, va urma o perioad\u0103 de triste\u0163e. [St\u0103ri de minie tr\u0103ite-n nenum\u0103rate d\u0103\u0163i, \u00eenc\u00e2t de pe la 45 de ani mi-am impus s\u0103 nu m\u0103 mai bucur excesiv! Ci, cu pruden\u0163\u0103…]
\nC\u00e2nd pancreasul, dar \u015fi stomacul prezint\u0103 deficite de energie, omul acela este tot timpul ingrijorat, nemul\u0163umit, el despic\u0103 firul in patru.
\nC\u00e2nd pl\u0103m\u00e2nul se afl\u0103 in suferin\u0163\u0103 energetic\u0103, oamenii sunt tri\u015fti, melancolici.
\nIns\u0103 rinichiul d\u0103 durata vie\u0163ii. El este rezervorul de energie al organismului. In rinichi se afl\u0103 energia ancestral\u0103. P\u0103rin\u0163ii las\u0103 descenden\u0163ilor mo\u015ftenirea de energie in rinichi. Cand alt organ se afl\u0103 in s\u0103r\u0103cie energetic\u0103, rinichiul ii doneaz\u0103 energie.
\n[De aia, te \u015fi sim\u0163i ca “fr\u00e2nt de \u015fale”, \u00e9reint\u00e9, cum ar spune fr\u00e2ncii, uneori, nu doar la solicit\u0103ri fizice.]
\nEFECTELE SUPARARII<\/em><\/strong>
\nSup\u0103rarea este una din cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legilor universului, care poate determina mari nepl\u0103ceri \u00een via\u0163a, at\u00e2t a celui pe care te superi, c\u00e2t \u015fi \u00een propria ta via\u0163\u0103.
\nPotrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem \u00een atmosfer\u0103, din punct de vedere vibratoriu: g\u00e2nduri, vorbe, dorin\u0163e, fapte, sentimente se \u00eentorc la noi produc\u00e2nd efecte perturbatoare \u00een c\u00e2mpul nostru energetic .
\nDe aceea nimeni nu poate face r\u0103u altuia, f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103…
\nGandul
\nOric\u00e2nd ave\u0163i g\u00e2nduri negative despre o\u00a0 persoan\u0103, s\u0103 v\u0103 ruga\u0163i \u00een permanen\u0163\u0103 pentru s\u0103n\u0103tatea ei..
\nC\u00e2nd ne g\u00e2ndim la cineva, se creeaz\u0103 instantaneu o punte energetic\u0103 \u00eentre noi \u015fi omul la care ne g\u00e2ndim.
\nDe aceea, orice\u00a0 g\u00e2nd r\u0103u reprezint\u0103 un atac\u00a0 energetic care aduce un prejudiciu omului\u00a0 respectiv. Astfel ne atac\u0103m \u015fi ne omor\u00e2m \u00een mod incon\u015ftient, de multe ori f\u0103r\u0103 s\u0103 ne d\u0103m seama de acest lucru. Ajungem sub nivelul energetic cu acel om rau.
\nG\u00e2ndirea noastr\u0103 dispune de cea mai puternic\u0103 for\u0163\u0103 creatoare din \u00eentregul univers.
\nG\u00e2ndul este cel care aduce pacea \u015fi lini\u015ftea \u00een sufletul nostru.
\nG\u00e2ndul este cel care atrage binele sau r\u0103ul \u00een existen\u0163a noastr\u0103.
\nToate\u00a0 g\u00e2ndurile rele emise plutesc \u00een aer ca ni\u015fte mine amenin\u0163\u0103toare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.<\/p>\n

In cuplu
\nNe\u00eentelegerile \u00eentr-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla \u015fi domina pe cel\u0103lalt.
\nFiecare \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 aib\u0103 controlul \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 deasupra \u00eentregii situa\u0163ii.
\nC\u00e2nd controlezi o alt\u0103 fiin\u0163\u0103 \u00eei iei energia, \u00ee\u0163i faci plinul pe socoteala altuia.
\nAstfel\u00a0 devii vampir energetic.
\nR\u0103cirea rela\u0163iilor dintre doi parteneri se datoreaz\u0103 cre\u015fterii nivelului de agresivitate interioar\u0103.
\nLipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare..
\nLipsa de comunicare duce la dezastru…
\nLipsa de comunicare prin iubire duce la ur\u0103…
\nO agresivitate subcon\u015ftient\u0103 fa\u0163\u0103 de b\u0103rba\u0163i \/ femei se transform\u0103 \u00eentr-un program de autodistrugere.
\nDac\u0103 doi parteneri\u00a0 abuzeaz\u0103 fizic sau emo\u0163ional unul de cel\u0103lalt, atunci ei nu pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eempreun\u0103.
\nCu c\u00e2t este mai puternic\u0103\u00a0 dependen\u0163a de persoana iubit\u0103, cu at\u00e2t mai numeroase sunt preten\u0163iile noastre fa\u0163\u0103 de ea.
\nDependen\u0163a na\u015fte agresivitatea, iar agresivitatea produce boala.
\nDependen\u0163a de dorin\u0163e, frica, depresia \u015fi sup\u0103rarea atrag gelozia.
\nOrice expresie dur\u0103, afirmat\u0103 pe un ton categoric poate provoca un r\u0103u at\u00e2t sie\u015fi c\u00e2t \u015fi unui alt om.
\nOri de cate ori c\u0103dem \u00een acest prost obicei, ne deconect\u0103m de la surs\u0103 \u015fi intr\u0103m \u00een suferin\u0163\u0103.
\nCearta, m\u00e2nia, ner\u0103bdarea emit \u00een t\u0103cere o mare for\u0163\u0103 destructiv\u0103.
\nNumai prin iubire poate seca izvorul r\u0103ut\u0103\u0163ilor..
\n\u00cen dragostea omeneasc\u0103 trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 existe o deta\u015fare de omul iubit.
\nCu c\u00e2t ave\u0163i mai multe preten\u0163ii, irit\u0103ri \u015fi nemul\u0163umiri fa\u0163\u0103 de omul apropiat, cu at\u00e2t mai mult cre\u015fte dependen\u0163a de el.
\nDependen\u0163a de valorile materiale ne va omor\u00ee \u00eencetul cu \u00eencetul \u015fi spiritul \u015fi sufletul.<\/p>\n

Despre problemele personale
\nS\u0103 nu vorbi\u0163i despre nenorocirile tr\u0103ite, pentru c\u0103 ele pot prelungi durata lor…
\nC\u00e2nd nu vorbim cuiva despre\u00a0 problemele noastre, noi ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de ele..
\n\u00cendep\u0103rtarea de ele este primul pas pentru dep\u0103\u015firea acestora.
\nEsen\u0163ial este c\u00e2nd vorbi\u0163i despre problemele \u015fi emo\u0163iile dv. s\u0103 NU c\u0103uta\u0163i mil\u0103 sau comp\u0103timiri…
\nDac\u0103 ave\u0163i o mare sup\u0103rare sau triste\u0163e, \u00eencerca\u0163i s\u0103 nu aduce\u0163i sentimentele acestea acas\u0103.
\nIe\u015fi\u0163i \u00een strad\u0103 cu deosebire \u00een locurile \u00eenverzite \u015fi plimba\u0163i-v\u0103..!
\nNu face\u0163i din casa dvs. o groap\u0103 de gunoi energetic.
\nDac\u0103 locui\u0163i de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi a\u0163i saturat spa\u0163iul cu regrete, sup\u0103r\u0103ri \u015fi spaime, aminti\u0163i-v\u0103 momentele \u00een care v-a\u0163i certat \u015fi sup\u0103rat, a\u015feza\u0163i-v\u0103 \u00een acel loc, ierta\u0163i, anula\u0163i agresivitatea fa\u0163\u0103 de iubire, ruga\u0163i-v\u0103..!
\nDescarcare
\nEste mai bine s\u0103 pl\u00e2nge\u0163i,dec\u00e2t s\u0103 ur\u00e2\u0163i…
\nDac\u0103 n-a\u0163i reu\u015fit s\u0103 v\u0103 \u00eenvinge\u0163i pe dv. \u00een\u015fiv\u0103, agresiunea se acumuleaz\u0103 \u00een mod inevitabil.
\nAtunci c\u00e2nd pl\u00e2nge\u0163i, agresiunea ap\u0103rut\u0103 se distruge.<\/p>\n

Munca
\nMunca NU trebuie s\u0103 ne omoare, ci s\u0103 ne dezvolte…
\n\u00censeamn\u0103 c\u0103 supra\u00eenc\u0103rc\u0103rile nu trebuie s\u0103 fie permanente \u015fi \u00een fiecare ocupa\u0163ie s\u0103 g\u0103sim pl\u0103cerea.
\nDac\u0103 nu exist\u0103 pl\u0103cere, orice activitate se poate transforma \u00eentr-o suprasolicitare \u015fi va d\u0103una s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii.
\n\u00cencercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata dv.
\nNu cautati neaparat satifactii materiale. Nu c\u0103uta\u0163i plat\u0103, nici laud\u0103 \u015fi nici o r\u0103splat\u0103, orice a\u0163i face.
\nS\u0103v\u00e2r\u015find ceva bun noi pretindem imediat recompens\u0103. Aceste dorin\u0163e aduc ca rezultat suferin\u0163a.
\nCu c\u00e2t ve\u0163i intensifica acest tip de pretentii, cu at\u00e2t\u00a0 va cre\u015fte nivelul de agresivitate \u015fi se va \u00eent\u0103ri programul de autodistrugere.<\/p>\n

Ofense
\nC\u00e2nd cineva te jigne\u015fte, nu te r\u0103zbuna pe el, nu-l ur\u00ee \u015fi nu te sup\u0103ra pe el, \u00eentruc\u00e2t aceast\u0103 jignire este un dar de la Dumnezeu.
\nDac\u0103 n-o accep\u0163i, urmeaz\u0103 ca purificarea sufletului s\u0103 se \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 prin boli \u015fi nenorociri, iar dac\u0103 nu e\u015fti preg\u0103tit nici pentru aceasta, prin moarte daca vei fi iertat de Dumnezeu.
\nAceast\u0103 form\u0103 de purificare ne este dat\u0103 prin intermediul celor apropia\u0163i, de aceea \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u015fim s\u0103-i iert\u0103m, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 sunt posibile schimb\u0103ri interioare de profunzime.
\nSe cuvine s\u0103 iert\u0103m nu numai \u00een g\u00e2nd ci \u015fi cu sufletul. Cel mai mult ne leag\u0103 de trecut sup\u0103r\u0103rile neiertate. Iert\u00e2nd un om care ne-a jignit sau ne-a sup\u0103rat, ne putem vindeca de o boal\u0103 grav\u0103.
\nCum d\u0103ruie\u015fti a\u015fa prime\u015fti..!
\nDumnezeu este in toate si vede tot ce faci si cand daruiesti te rasplateste dar nu imediat ca sa bagi de seama, iti da o idee care te ajuta, ori te fereste de boli ori da altcuiva un gand bun pentru tine.
\nNu are nici o importanta motivatia ta, gandurile si faptele rele pateaza sufletul.
\nCand daruiesti devii mai bun si incetul cu incetul sufletul ti se purifica si te apropii mai mult de Dumnezeu.\u00a0 In Biblie scrie ca e bine sa primesti dar e mai bine sa daruiesti.
\nAcest mai bine trebuie sa il cauti mereu si cat bine gasesti tu sa daruiesti atat de mare e si credinta ta. <\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

GEORGE\u00a0 ANCA WENDY (Scenariu, film). \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Anahoretul scriind rostirea \u00een ce pies\u0103, con\u0103cari? Noiane, noi Nae. Rolul \u00een Williamsburg.\u00a0\u00a0 Principal [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30833","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30833","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30833"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30833\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30837,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30833\/revisions\/30837"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30833"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30833"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30833"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}