{"id":30865,"date":"2017-07-07T06:52:14","date_gmt":"2017-07-07T06:52:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30865"},"modified":"2017-07-07T06:52:14","modified_gmt":"2017-07-07T06:52:14","slug":"veronica-balaj-cultura-un-vector-%e2%80%93-profilul-poetei-si-editoarei-emilia-tutuianu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/07\/veronica-balaj-cultura-un-vector-%e2%80%93-profilul-poetei-si-editoarei-emilia-tutuianu\/","title":{"rendered":"Veronica Balaj: Cultura, un vector \u2013 Profilul poetei \u015fi editoarei Emilia \u0162u\u0163uianu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Cultura? C\u00e2te secole nu a salvat ea de la pieire \u015fi c\u00e2te impedimente nu a survolat? Nu a fost adesea factor hot\u0103r\u00e2tor \u015fi totu\u015fi, \u015fi totu\u0219i adesea, mai totdeauna chiar s-a dovedit a fi coloana de sprijin, u\u0219a spre lumin\u0103\u015fi\u00a0 neuitare, \u00eensumare de g\u00e2nduri \u015fi atitudini care au f\u0103cut liantul \u00een istorie? \u015ei ast\u0103zi, c\u00e2nd circul\u0103 informa\u0163iile de tot felul cu rapiditate \u015fi toat\u0103 lumea are acces la esen\u021ba lor, c\u00e2nd se scot bani din orice, uneori, mai rar \u015fi din faptul, evenimentul cultural, (fire\u0219te, a\u0219a se accede pentru c\u0103 a\u0219a scrie \u00een legea supravie\u021buirii din orice societate), \u00een mare parte, fenomenul cultural este accesat de un segment aparte. N\u0103scut pentru a-l \u00een\u021belege, sensibil pentru a-l iubi chiar \u015fi f\u0103r\u0103 beneficii materiale, idealist pentru a crede \u00een el necondi\u021bionat, etc.<\/p>\n

Din aceast\u0103 categorie fac parte mul\u021bi scriitori, editori, oameni de litere, cercet\u0103tori \u00een domeniul filologic, de la mode\u0219ti amatori p\u00e2n\u0103 la academicieni sau nume sonore \u00een ale scrisului. Dar ce spun, este doar o sumar\u0103\u00a0 creionare a situa\u021biei bine \u0219tiute, oamenii de cultur\u0103 nu cer prea des beneficii, sau aproape deloc, nu se implic\u0103 \u00een astfel de demersuri nu pentru c\u0103 nu ar avea nevoie ci\u2026pentru c\u0103 ei c\u0103ut\u0103 punctele de rezisten\u0163\u0103 ale lumii, sunt prin\u0219i \u00een lupta cu timpul din ghearele c\u0103ruia trebuie s\u0103 salveze, de la uitare va s\u0103 zic\u0103, s\u0103 salveze ceva: o carte, un nume important, un vis.<\/p>\n

Doar a\u0219a, ca lumea s\u0103 nu fie mai s\u0103rac\u0103 \u00een vremile ce vor veni.<\/p>\n

M-am folosit de acest cadru scurt, evident, schematic \u00eentruc\u00e2t, fiecare slujitor al culturii de orice gen \u015fi fel trebuie s\u0103 accepte corelarea, \u00eencadrarea \u00eentr-o\u00a0 derulare\u00a0 socio-psiho-istoric\u0103.<\/p>\n

Au fost da\u0163i afar\u0103 din cetate arti\u0219tii, c\u00e2ndva, s-au ars c\u0103r\u0163i valoroase pentru omenire \u00een alte epoci, s-a restric\u021bionat libera exprimare a ideilor creatoare \u015fi totu\u0219i, arta, oamenii de art\u0103 au continuat s\u0103 existe. Sunt \u015fi ei ni\u0219te curajo\u0219i. Ni\u0219te o\u015fteni ai istoriei.<\/p>\n

Azi, coordonatele sunt altele, dar, chiar \u015fi \u00een\u00a0 aceste condi\u021bii de libertate a expresiei artistice mai sunt \u00eenc\u0103 accente de iscusit\u0103 indiferen\u0163\u0103, de searb\u0103da negare a importan\u0163ei culturii, \u00eenver\u0219unarea de-a nu vedea c\u00e2t valoreaz\u0103\u00a0 munca unui om, d\u0103ruirea sa \u00een acest domeniu.<\/p>\n

Ei, oamenii atin\u0219i de morbul creativit\u0103\u021bii, de pasiunea pentru cultur\u0103, nu se \u00eempiedic\u0103 de fapte, scene, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri trec\u0103toare potrivnice.<\/p>\n

Acesta ar fi \u015fi subiectul acestor r\u00e2nduri. Iau ca referin\u021b\u0103o persoan\u0103 discret\u0103 \u00een atitudine dar perseverent\u0103, inventiv\u0103, d\u0103ruit\u0103 \u00een munca pe t\u0103r\u00e2m cultural.<\/p>\n

Doamna Emilia \u0162u\u0163uianu, psiholog dup\u0103 studii, este un om care iube\u0219te cartea \u015fi o protejeaz\u0103 dup\u0103 toate normele biblioteconomiei, (av\u00e2nd obliga\u021bii de serviciu \u00een acest sens), este editor, directoarea \u015fi fondatoarea Editurii Mu\u015fatinia<\/em><\/strong>,\u00a0 prima editur\u0103 laic\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Roman, dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist (1989).<\/p>\n

Tot domnia sa este \u015fi membru fondator al primei reviste culturale ap\u0103rute la Roman, a revistei on-line, Melidonium\u00a0 <\/em><\/strong>dar, nu \u00een ultimul r\u00e2nd este \u015fi\u00a0 poet\u0103.<\/p>\n

Are toate datele\u00a0 necesare\u00a0 unui profil cultural pe care \u015fi-l asum\u0103 cu onestitate \u015fi\u00a0 consecven\u0163\u0103.<\/p>\n

Nu intr\u0103 \u00een discu\u021bie c\u00e2\u015ftigul material. A\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een cele mai multe cazuri din domeniul pe care \u00eel avem \u00een aten\u021bie, valorile vizate sunt cele de perspectiv\u0103, de durabilitate \u00een timp.<\/p>\n

\u00centr-o ordine aleatorie, nu legat\u0103 de importan\u0163a sau performan\u0163ele \u00eentr-un domeniu sau altul din cele amintite, Doamna Emilia \u0162u\u0163uianu, ca editor spre pild\u0103, a realizat at\u00e2tea, \u00eenc\u00e2t, \u015fi-ar putea scrie o carte despre experien\u021ba fiec\u0103rei c\u0103r\u0163i \u00eengrijite, redactate, lecturate \u015fi girate de\u00a0 ea.<\/p>\n

De cele mai multe ori pentru aceast\u0103 structur\u0103 uman\u0103 construit\u0103 pentru a d\u0103rui,\u00a0 munca prestat\u0103\u00a0 \u00een orice\u00a0 segment cultural, scoaterea unei c\u0103r\u0163i \u00een lume, \u00eenseamn\u0103\u015fi o tumultoas\u0103 prindere \u00eentr-un joc intelectual \u015fi o \u00eendr\u0103git\u0103 corvoad\u0103. Cu g\u00e2ndul de-a cl\u0103di \u00eempreun\u0103 cu autorul ceva durabil, pre\u021bios, influent \u00een timp.Totul prin cuvinte.<\/p>\n

E o magie, o tain\u0103\u00a0 pe care doar un autor \u015fi deopotriv\u0103 \u00een alte coordonate, un editor o poate\u00a0 \u00eencerca. Nu \u00eencap\u00a0 nicidecum uzura, nep\u0103sarea sau resentimentele.<\/p>\n

O carte se cere lucrat\u0103 cu iubire \u015fi d\u0103ruire. Plata const\u0103 adesea doar \u00een\u00a0 fiorul emo\u021bional \u00eencercat la lans\u0103rile din librarii sau, c\u00e2nd o a\u015feaz\u0103 \u00een raftul bibliotecii.<\/p>\n

Desigur c\u0103 intervine o doz\u0103 de \u00een\u021belepciune implicit\u0103, de subtil\u0103 tactic\u0103 precum cu o fiin\u021b\u0103, a\u015fa trebuie lucrat cu cartea nou n\u0103scut\u0103.<\/p>\n

Cel pu\u021bin a\u0219a mi-a l\u0103sat impresia editorul Emilia \u0162u\u0163uianu, cu suflet r\u0103bd\u0103tor, sensibil. \u00cen ad\u00e2nc, pasional \u015fi d\u00e2rz.<\/p>\n

Se cuvine a men\u021biona m\u0103car\u00een treac\u0103t c\u00e2teva dintre titlurile pe care le-a tip\u0103rit, multe fiind o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de Restitutio Culturale<\/em><\/strong>.<\/p>\n

M\u0103 refer la\u00a0 personalit\u0103\u0163i uitate care au revenit \u00een aten\u021bie prin editarea sub sigla Editurii Mu\u015fatinia:<\/p>\n

\u2013 Cronica Romanului \u015fi a Episcopiei de Roman<\/em><\/strong>, Melchisedec \u015etef\u0103nescu<\/em>, \u00een transcrierea prof. Tudor Ghideanu, 2008;\u00a0 Melchisedec \u2013 Lumina Ortodoxiei<\/em><\/strong>, autor Tudor Ghideanu, 2009; Autocefalie \u015fi patriarhie<\/em><\/strong>, autor Tudor Ghideanu, 2010;Star\u0163un, \u00eentre temni\u0163\u0103 \u015fi vecie<\/em><\/strong>, autor Victor Leahul, 2006; Grani\u0163ele Moldovei<\/em>, <\/strong>autor: Sorin Ullea, 2010; \u00cen lupt\u0103 dreapt\u0103 cu zimbrul<\/em>, <\/strong>autorIlie S\u0103vescu, 2010 (romanul vede lumina tiparului la mai bine de 20 de ani de la moartea scriitorului, cel care a \u00eenfiin\u0163at Muzeul Arheologic<\/em>din T\u00e2rgul Ocna); \u00cencheierea cronologiei picturii <\/strong>moldovene\u015fti, sec. XV-XVI, cu datarea ansamblurilor de la P\u0103rh\u0103u\u0163i \u015fi Arbure<\/em>, autor Sorin Ullea, 2012 (o carte ca un obiect de art\u0103, coperta, con\u021binutul, grafica interioar\u0103 concur\u0103 la aceast\u0103 definire); Mecena medic \u015fi misionar Teodorescu<\/strong><\/em>, autor Gh. A. M. Ciobanu, 2012; <\/em>Rugul crea\u0163iei <\/strong><\/em>Nicolae Otto Kruch<\/em>, autor Daris Basarab, 2014, <\/em>Irimescu, demiurg al t\u0103cerii \u2013 Irimescu a demiurge of silence<\/strong><\/em>, autor Gh. A.M. Ciobanu, 2015 (un volum bilingv englez-rom\u00e2n);<\/em>Coordonate critice \u2013 Veronica Balaj, 2015<\/em><\/strong>; Calul troian al lumii, America sau Luceaf\u0103rul<\/em><\/strong>, autor \u015etefan Dumitrescu, 2014; Al treilea mare curent \u00een istoria filosofiei universale<\/em><\/strong>, autor \u015etefan Dumitrescu, 2015<\/p>\n

Sau personalit\u0103\u0163i din zona Roman \u2013 Neam\u021b, unde\u00a0 doamna Emilia \u0162u\u0163uianu \u00ee\u015fi desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea:<\/p>\n

\u2013Biru\u00a0 Emanuela-Carmen<\/strong>: Constantin Noica \u00een contextul European<\/em><\/strong>,\u00a0 2005;<\/p>\n

\u2013Vega, Dana; Vartola\u015f, Maria <\/strong>\u2013 Biblioteca \u201eGeorge Radu Melidon \u201d Roman<\/em><\/strong>: 1885-2005, <\/em>Roman, 2004<\/p>\n

\u2013 <\/em>B\u00e2rjoveanu Constantin \u2013 <\/strong>Pegasul d\u0103 cu copita, 2003 \u015fi reeditare 2010<\/em><\/p>\n

\u2013 <\/em>B\u00e2rjoveanu Constantin<\/strong> \u2013 Cronica pis\u0103logului<\/em><\/strong>, <\/em>2005;<\/p>\n

\u2013 C\u00eernu, Ion \u2013<\/strong>Nimbul crizantemei<\/em><\/strong>. <\/em>101 poeme haiku. 2005;<\/p>\n

\u2013 Ciobanu, Gh. A.M \u2013<\/strong>Primii fiori<\/em><\/strong>: 2005,<\/p>\n

\u2013 Ante, Laurian <\/strong>\u2013 O antologie a literaturii nem\u0163ene.<\/em> 2006 ( O carte document, o carte de suflet, r\u0103mas\u0103 \u00een manuscris, destinul a f\u0103cut ca ultima clip\u0103 a vie\u0163ii s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 \u00een filele acestei opere.);<\/p>\n

\u2013 <\/em><\/strong>Gh.A.M.Ciobanu<\/strong>: Miori\u0163a mit triadic<\/em>(<\/strong>volum care reprezint\u0103 esen\u0163a vie\u0163ii spirituale rom\u00e2ne\u015fti o carte \u201ecu siguran\u0163\u0103, cea mai n\u0103zdr\u0103van\u0103\u201d dintre judec\u0103\u0163ile filosofice \u015fi religioase, care s-au formulat p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cum specific\u0103 \u00een prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii prof.univ.dr. Tudor Ghideanu); Mileniul III pe portativ<\/em><\/strong>, 2007 (volum unicat, aparte \u00een domeniul muzicii \u015fi artei telurice).<\/p>\n

\u2013 Ursachi, Minodora <\/strong>\u2013 Muzeul de Art\u0103 Roman: 50 de ani,<\/em>2014 (un volum care reliefeaz\u0103 munca \u015fi activitatea unei distinse doamne, muzeograf timp de 50 de ani la Muzeul de Art\u0103 Roman);<\/p>\n

\u2013 Otilia Mircea<\/strong> \u2013 Conservarea pieselor arheologice<\/em>, 2008<\/p>\n

\u2013 Conferin\u0163a na\u0163ional\u0103 de antropologie urban\u0103, edi\u0163ia a II-a, 2011<\/p>\n

\u2013 Otilia Mircea, George Dan H\u00e2nceanu<\/strong> \u2013 Descoperiri arheologice din t\u00e2rgul medieval al Romanului<\/em>, 2012<\/p>\n

\u2013 Cordun<\/strong> monografie, 2013<\/p>\n

\u2013 Gheorghe Stoica<\/strong> \u2013 Cartea cu vise, 2013<\/p>\n

\u2013 Ursachi, Minodora <\/strong>\u2013Identit\u0103\u0163i artistice la Roman<\/em>, 2014.<\/p>\n

\u2013 Vasile Ursachi<\/strong> \u2013 A\u015fezarea dacilor liberi de la Simione\u015fti<\/em>, 2014<\/p>\n

\u015fi multe alte lucr\u0103ri purt\u00e2nd semn\u0103tura poe\u0163ilor: Constantin Enianu, Ioan \u0162epordei, Cecilia Pal, Florentina Ni\u0163\u0103 etc.<\/p>\n

Pentru o asemenea reu\u0219it\u0103 e nevoie f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de cuno\u0219tin\u021be, de informare. S\u0103 plonjezi \u00eentr-un domeniu unde se cocheteaz\u0103 cu\u00a0 permanen\u0163a, ar fi o \u00eenscriere la e\u0219ec din start daca nu ai avea un e\u0219afodaj cultural.<\/p>\n

E nevoie \u015fi de inteligen\u0163\u0103 creativ\u0103, nu e un me\u0219te\u0219ug care se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi \u00eel repe\u021bi, o carte cere mereu o not\u0103 de noutate. Este, de fiecare dat\u0103, o replic\u0103\u00a0 la care\u00a0 timpul va r\u0103spunde negre\u0219it.<\/p>\n

Un alt plan \u00een care se remarc\u0103, pilduitor \u015fi onest doamna Emilia \u0162u\u0163uianu, este acela al revuisticii. Al publicisticii at\u00e2t de moderne \u015fi eficiente, \u00een stil on-line. Revista Melidonium<\/em><\/strong>, din\u00a0 Roman, al c\u0103rui membru fondator este, apare sub egida Societ\u0103\u0163ii CulturaleGeorge Radu Melidon<\/em><\/strong> \u015fi este coordonat\u0103 cu seriozitate \u015fi competen\u0163\u0103 de c\u0103tre omul factotum<\/em>: selec\u021bia colaboratorilor, a materialelor, lecturarea acestora, punerea \u00een pagin\u0103, ilustrarea necesar\u0103 etc.<\/p>\n

Revista Melidonium este un element de cultur\u0103 vie, racordat\u0103 la evenimente actuale din domeniu, un factor de stabilire a unei linii de interculturalitate. Se\u00a0 poate accesa de oriunde \u00een lume. S-ar putea asemui cu o scrisoare de \u00eencredere, \u021bin\u00e2nd cont de linia \u015fi standardul materialelor publicate. S-ar putea foarte onest s\u0103 o consider\u0103m un segment de \u00eencredere \u00een cultur\u0103, de mobilitate ideatic\u0103, de ne\u0219tirbit\u0103 onoare a specificului cultural de la noi. O revist\u0103 care valoreaz\u0103 c\u00e2t o \u00eentemeiere cultural\u0103 pentru un fragment din rotundul spiritual exprimat \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Condi\u021bia grafic\u0103 este nu doar inspirat\u0103, atractiv\u0103, dar \u015fi foarte sugestiv\u0103. Cu o not\u0103 de elegan\u0163\u0103. Nedorind s\u0103 \u0219ocheze prin elemente frivole sau vulgare cum am mai \u00eent\u00e2lnit pe acest teren al\u00a0 luptei pentru a intra \u00een aten\u021bie.<\/p>\n

A\u015f remarca nota de echilibru pe care Emilia \u0162u\u0163uianu o imprim\u0103 fiec\u0103rui num\u0103r, excel\u00e2nd doar \u00een munca pe care o depune cu aceea\u0219i perseveren\u0163\u0103 \u015fi \u00eencredere \u00een binele \u015fi lumina pe care\u00a0 o pagin\u0103 cultural\u0103 obligatoriu trebuie s-o aduc\u0103.<\/p>\n

\u00cen peisajul revuistic actual foarte colorat \u015fi activ ca \u00eentr-o aren\u0103 in orgolioas\u0103 fierbere, Melidonium <\/em><\/strong>rezist\u0103 onorabil \u015fi onorant.<\/p>\n

Faptul c\u0103 nu se hazardeaz\u0103 \u00een dispute, iscate uneori pe plan literar, nu atac\u0103 s\u0103-\u015fi fac\u0103 auzit\u0103 prezen\u0163a a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ci, merge pe\u00a0 construirea unor pun\u021bi de leg\u0103tur\u0103 cultural\u0103, este\u00a0 o biruin\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00censumate, numerele revistei de la apari\u0163ie \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, s-ar putea constitui,f\u0103r\u0103 nici o reticen\u0163\u0103 spunem asta, \u00eentr-o imaginea unei mici istorii culturale: parte din prezentul complex, cutez\u0103tor, demn, pilduitor din via\u0163a cet\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Nota\u021biile unor nume sonore sau prezentarea unor evenimente remarcabile din cotidianul cultural, frecven\u0163a cu care este stimulat\u0103 diaspora \u00een paginile revistei sunt doar c\u00e2teva argumente \u00een favoarea sa.<\/p>\n

\u00centreaga pre\u021buire pentru coordonatoarea Emilia \u0162u\u0163uianu, care, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103, f\u0103r\u0103 orgolii revendicative,\u00a0 profund\u0103 \u00een reac\u021bii \u015fi atitudini, dedicat\u0103 unui scop nobil, cultura din imediata noastr\u0103 apropiere, pune munca \u015fi d\u0103ruirea la rang de vector existen\u021bial. Trebuie s\u0103 men\u0163ionez \u015fi faptul c\u0103 a ini\u021biat \u015fi fondat revista Constela\u021bii,<\/em><\/strong> revista Spitalului de psihiatrie Sf. Nicolae din G\u00e2din\u021bi, Roman, prima revist\u0103 de socio-psiho-terapie, ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 anul 1989, din jude\u021bul Neam\u021b.<\/p>\n

Un alt element care\u00a0 trebuie luat \u00een seam\u0103, dac\u0103 vorbim de un\u00a0 profil c\u00e2t de c\u00e2t ilustrativ, este acela de poet\u0103.<\/p>\n

\u00cemi face pl\u0103cere s\u0103 cunosc asemenea persoane care se dedic\u0103 mai multor planuri deodat\u0103 \u015fi care, spectaculos, f\u0103r\u0103 s\u0103 uzeze de tr\u00e2mbi\u021be, reu\u0219esc.Doamna Emilia\u0162u\u0163uianu scrie versuri cuprinse \u00een volume care au avut deja r\u0103spuns \u015fi aviz favorabil din partea publicului.<\/p>\n

Volumele: Flori de m\u0103r<\/em><\/strong>, Ed. Princeps, Ia\u0219i 2002; \u00cen amurg<\/em><\/strong>, Editura Timpul,Ia\u015fi, 2004;Constantin B\u00e2rjoveanu: pictor, publicist<\/em><\/strong>, Editura Mu\u015fatinia 2003; Monografia satului Cordun<\/em><\/strong>, Editura Mu\u015fatinia, 2013 (coautor); au nota personalit\u0103\u021bii autoarei: sensibil\u0103 raportare la univers, o subtil\u0103 nuan\u021bare a st\u0103rilor, o extra-tr\u0103ire mutat\u0103 \u00een\u00a0 peisaje si anotimpuri, convingerea ca prin poem viclenia timpului poate fi \u0219tirbit\u0103.<\/p>\n

Nu se poate trece cu vederea o und\u0103 jovial\u0103, conviv\u0103, re\u021binut\u0103 p\u00e2n\u0103 a nu ajunge patim\u0103. Poezia sa e proasp\u0103ta prin tr\u0103irile, topite \u00een versuri, e provocatoare \u015fi demn\u0103 \u00een raport cu trecerea vremii corosive. E o poezie tandra si grav\u0103. La\u00a0 puterea discre\u021biei.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd amintesc interviurile luate de c\u0103tre doamna \u0162u\u0163uianu unor personalit\u0103\u0163i cu preocup\u0103ri literare ale momentului, precum doctorul poet rezident \u00een Gibraltar, Dimitrie Grama<\/em><\/strong>, poetul Boris David,<\/em><\/strong> fizicianulcu preocup\u0103ri istorice Tiberiu Tudor<\/em><\/strong>, scriitoarei \u015fi eseistei de peste ocean, Vavila Popovici<\/em><\/strong> etc.<\/p>\n

Putere de munc\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 st\u00e2njeneal\u0103, reu\u0219it\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een continuare!<\/p>\n

——————————–<\/p>\n

Veronica Balaj<\/strong><\/p>\n

Timi\u0219oara<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cultura? C\u00e2te secole nu a salvat ea de la pieire \u015fi c\u00e2te impedimente nu a survolat? Nu a fost adesea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-30865","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30865","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30865"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30865\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30868,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30865\/revisions\/30868"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30865"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30865"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30865"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}