{"id":30986,"date":"2017-07-12T12:49:47","date_gmt":"2017-07-12T12:49:47","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=30986"},"modified":"2017-07-12T12:52:45","modified_gmt":"2017-07-12T12:52:45","slug":"hamangia-si-numarul-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/12\/hamangia-si-numarul-de-aur\/","title":{"rendered":"Hamangia \u0219i num\u0103rul de aur"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Dezv\u0103luirile lui Augustin Buzura<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201c(\u2026) A\u015fa cum era \u015fi firesc, p\u00e2n\u0103 la un moment dat, am urm\u0103rit cu interes dezbaterile, fiind vorba despre o institu\u021bie pe care am conceput-o \u015fi am creat-o \u00eempreun\u0103 cu o echip\u0103 de angaja\u0163i, oameni de cultur\u0103, exper\u0163i \u015fi colaboratori, iar soarta ei nu m\u0103 poate l\u0103sa indiferent.\u00a0Am, prin urmare, multe de spus \u0219i de explicat, de ast\u0103-dat\u0103 despre lucrarea unor speciali\u0219ti \u00een cacealmale care, din fericire, mai dau uneori \u015fi gre\u015f.<\/p>\n

Pi\u015fcotarii \u015fi pretutindenarii<\/strong><\/p>\n

Dar, din tot ce am v\u0103zut \u0219i citit \u00een ultima vreme, \u201emi\u0219carea papioanelor\u201d mi s-a p\u0103rut a ilustra deplin infantilismul unei p\u0103r\u021bi a intelectualit\u0103\u021bii noastre, a celei mai vocale \u0219i mai mediatizate, care de 22 de ani \u00eencoace este mereu la putere. Desigur, la mitingul din fa\u021ba ICR s-au \u021binut discursuri care p\u0103reau scrise de aceea\u0219i persoan\u0103, iar intelectualii, solidarii de acolo, nu f\u0103ceau dec\u00e2t s\u0103 repete ceea ce li se \u0219optea. Cert este c\u0103 voiau s\u0103 spun\u0103 c\u0103 ap\u0103rau cu to\u021bii democra\u021bia, neutralitatea politic\u0103, dar \u00een realitate \u00eei durea soarta papionului principal \u0219i, indirect, probabilitatea sub\u021bierii propriilor venituri cu care p\u00e2n\u0103 acum, \u00eentr-un fel sau altul, acesta \u00eei fideliza.<\/p>\n

\u00cen rest, ca \u00een piesele de teatru, t\u00e2rgove\u021bi, mul\u021bime, gur\u0103-casc\u0103, destul de numero\u0219i \u0219i \u00een timpul mandatului meu la ICR, pe atunci \u00eens\u0103 li se spunea pi\u0219cotari \u0219i pretutindenari. Sigur, nu puteau s\u0103 absenteze de la acea manifesta\u0163ie c\u00e2\u021biva \u201eoameni politici\u201d cu preten\u021bii, convin\u0219i c\u0103 vor reu\u0219i, \u00een climatul tulbure de la noi, s\u0103 mai trag\u0103 \u0219i ei ni\u0219te cacealmale na\u021biei. Acestora din urm\u0103 purtarea papionului le oferea \u0219i \u0219ansa de a p\u0103rea intelectuali fini sau foarte fini, elit\u0103, fie \u0219i pentru o zi, c\u0103ci al\u021bii, dintre cei mai marcan\u021bi, ie\u0219i\u021bi de sub mantaua lui Brucan, \u0219tiu mult prea bine cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103 libertatea \u0219i democra\u021bia. Au fost stipendia\u021bi r\u00e2nd pe r\u00e2nd de toate organiza\u021biile \u0219i funda\u021biile, \u00eencep\u00e2nd cu Soros \u0219i termin\u00e2nd cu altele, str\u0103ine, ascunse sub diverse pseudonime nobile \u015fi generoase, pentru a promova democra\u021bia a\u0219a cum li s-a ordonat. Ei n-au ap\u0103rut din senin \u0219i nu \u0219tiu ce m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103 existau cu mult \u00eenainte de a isca b\u0103nuieli.<\/p>\n

Treptat, cu \u201ezgomot \u0219i furie\u201d, au agresat toate valorile: care nu a fost colabora\u021bionist era de vin\u0103 c\u0103 este b\u0103tr\u00e2n, c\u0103 scrie prea bine sau c\u0103 n-a luptat \u00eempotriva comunismului cu suficient\u0103 energie. Manualele \u0219colare au fost golite de multe nume reprezentative ale literaturii noastre. Ceea ce nu le-a reu\u0219it p\u0103rin\u021bilor \u0219i rudelor lor de s\u00e2nge \u0219i de crez, adic\u0103 b\u0103tr\u00e2nilor interna\u021bionali\u0219ti, au ob\u021binut fiii acestora, ba chiar \u0219i nepo\u021bii lor: s\u0103 fac\u0103 din anticomunism o meserie lucrativ\u0103 \u0219i s\u0103 practice o poli\u021bie politic\u0103 pe care ar putea-o invidia, sunt convins, chiar \u0219i vechii securi\u0219ti. Dac\u0103 nu s-ar fi schimbat regimul, aceste progenituri ar fi f\u0103cut exact acela\u0219i lucru, dar de pe b\u0103ncile Comitetului Central al PCR. Altfel, nu i-a deranjat o secund\u0103 m\u0103car soarta pensionarilor, faptul c\u0103 au fost desfiin\u021bate \u0219coli \u0219i spitale, c\u0103 lipsesc medicamentele de prim\u0103 necesitate \u0219i hrana, c\u0103 sute de mii de copii au abandonat \u0219coala din motive de s\u0103r\u0103cie, c\u0103 din popula\u021bia \u021b\u0103rii 40% nu au aproape nicio leg\u0103tur\u0103 cu cartea \u0219i foarte mul\u021bi concet\u0103\u0163eni nici cu alfabetul.<\/p>\n

H.R. Patapievici \u015fi dragostea pentru cultura \u0163\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Acestea ar fi motivele principale pentru care nu-i pot lua \u00een serios pe papioni\u015fti. \u0218i ar mai fi de remarcat \u015fi tupeul cu care mint. Ei, ca persoane particulare, au, cic\u0103, op\u021biunile lor politice care constau \u00een l\u0103udarea pre\u0219edintelui \u021b\u0103rii \u0219i a partidului s\u0103u, \u00een timp ce institutul ar fi politic neutru! Exact ca \u00een filmele despre femeile cu dubl\u0103 personalitate: ziua, om de \u0219tiin\u021b\u0103, magistrat etc, iar noaptea, prostituat\u0103 sau criminal\u0103! Adic\u0103 foarte concret: mergi la Madrid tocmai \u00een ziua alegerilor \u0219i declari \u00een La Vanguardia c\u0103 pre\u0219edintele Rom\u00e2niei de\u021bine o caset\u0103 \u00een care contracandidatul s\u0103u \u201eprime\u0219te sex oral\u201d de la o fiin\u021b\u0103, \u0219i ea cunoscut\u0103 pre\u0219edintelui. Cel ce vorbea despre caseta cu pricina nu era un biet propagandist pasional ori vreun boschetar, c\u0103ci unui oarecare nimeni nu i-ar lua un interviu, ci tocmai pre\u015fedintele celei mai importante institu\u021bii de promovare cultural\u0103 a Rom\u00e2niei, H.R. Patapievici.<\/p>\n

De altfel, \u201edragostea\u201d acestuia pentru cultura \u021b\u0103rii sale este de mult cunoscut\u0103, at\u00e2t doar c\u0103 \u00eel oripileaz\u0103 \u201eputuro\u0219enia abisal\u0103 a st\u0103tutului suflet rom\u00e2nesc\u201d. \u00cen aceea\u0219i ordine de idei, dup\u0103 mintea domniei sale, \u201erom\u00e2na este o limb\u0103 \u00een care trebuie s\u0103 \u00eencet\u0103m s\u0103 mai vorbim sau\u2026 s\u0103 o folosim numai pentru \u00eenjur\u0103turi\u201d, deoarece \u201ecu o educa\u021bie pur rom\u00e2neasc\u0103 nu po\u021bi face nimic\u201d. Iar dr\u0103g\u0103l\u0103\u0219eniile despre \u021bara noastr\u0103 \u0219i cultura ei sunt departe de a fi epuizate. Aici Patapievici se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu maestrul s\u0103u, care e de p\u0103rere c\u0103 \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 produce numai t\u00e2mpi\u021bi \u0219i totodat\u0103 \u00eel recomand\u0103 drept omul cel mai potrivit s\u0103 difuzeze peste hotare cultura rom\u00e2n\u0103, crea\u021bia \u0219i civiliza\u021bia celor 23 de milioane de \u201eomule\u021bi patibulari\u201d, altminteri o \u201ecultur\u0103 second-hand\u201d.
\nSunt absolut convins c\u0103 ura, agresivitatea \u0219i degradarea climatului cultural de la noi nu sunt str\u0103ine de cei ce se afl\u0103 \u00een spatele infantilelor papioane.<\/strong> \u0218i care s-au str\u0103duit s\u0103 dovedeasc\u0103 patriei c\u0103 ICR-ul \u00eencepe cu ei.<\/p>\n

FCR, dificult\u0103\u0163ile \u015fi sprijinul politic<\/strong><\/p>\n

Funda\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103, din care H.R.P. provine, a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een aprilie 1990 \u0219i, treptat, \u00een ciuda dificult\u0103\u021bilor \u00eent\u00e2mpinate, \u0219i a celor care ne refuzau sprijinul, dar \u0219i din dorin\u021ba de a ajuta \u201efragila noastr\u0103 opozi\u021bie\u201d, \u201enoua societate civil\u0103\u201d etc., din care f\u0103ceau parte \u015fi talibanii din grupul purt\u0103torilor de papioane, ne-am v\u0103zut de drum. Am creat nou\u0103 publica\u021bii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i am sprijinit apari\u0163ia altor cinci \u00een str\u0103in\u0103tate. De asemenea, am dezvoltat dou\u0103 centre de cercetare \u00een domeniul istoriei \u015fi civiliza\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentruc\u00e2t din marile biblioteci ale lumii lipseau referin\u0163ele asupra \u0163\u0103rii \u015fi a culturii noastre.<\/p>\n

De\u0219i bugetul Funda\u021biei echivala, \u00een anul de v\u00e2rf al acesteia, cu pre\u021bul a cinci ma\u0219ini ale SPP, am organizat s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau luni culturale rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Washington, Madrid, Tokio, Stockholm, Beijing, Montreal, Rio de Janeiro etc, dezbateri pe temele cele mai acute ale vie\u021bii culturale, la care au participat personalit\u0103\u021bi importante ale literaturii \u0219i politicii, inclusiv c\u00e2\u021biva \u0219efi de stat care au prezentat comunic\u0103ri. Din motive pe care nu e cazul s\u0103 le povestesc aici, Funda\u021bia a fost trecut\u0103 \u00een subordinea Ministerului de Externe, unde figura la rubrica \u201eactivit\u0103\u021bi culturale, sportive \u0219i religioase pentru tineret\u201d, \u00eenc\u00e2t orice ministru sau \u00eenalt func\u021bionar putea s\u0103 ne fac\u0103 uitate sau s\u0103 ne pun\u0103 \u00een dificultate angajamentele pe termen lung \u00eencheiate cu alte institu\u021bii din lume. \u00cen plus, primeam cam multe \u201eindica\u021bii\u201d, \u00eenc\u00e2t schimbarea statutului nostru a devenit nu necesar\u0103, ci obligatorie. (\u2026)<\/p>\n

Legea privind \u00eenfiin\u021barea, organizarea \u0219i func\u021bionarea ICR a fost publicat\u0103 \u00een 23 iulie 2003, iar eu aveam s\u0103 fiu numit pre\u0219edinte al ICR abia peste c\u00e2teva luni. \u00cen 21 aprilie 2004, printr-o Hot\u0103r\u00e2re de Guvern, ni s-au atribuit cele cinci centre culturale din str\u0103in\u0103tate care apar\u021binuser\u0103 MAE, prilej cu care ne-a fost aprobat\u0103 propunerea de a \u00eenfiin\u021ba \u00eenc\u0103 11. Acesta a fost \u015fi intervalul \u00een care a izbucnit scandalul \u201eDilema\u201d, iar el se dovede\u015fte c\u0103 a avut o miz\u0103 important\u0103 \u015fi b\u0103taie lung\u0103: ne arat\u0103 cum \u0219i cu cine se solidarizeaz\u0103 revoltatele papioane de azi. Ideea fond\u0103rii acestei publica\u021bii \u00eemi apar\u021bine, iar zece ani cu PSD-ul la putere sau \u00een opozi\u021bie revista a ap\u0103rut f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. De citit o citeam \u00eens\u0103 \u0219i eu, ca oricare altul, abia dup\u0103 apari\u021bie.<\/p>\n

Dup\u0103 ICR, potopul<\/strong><\/p>\n

Odat\u0103 cu crearea ICR a \u00eenceput nebunia. Mircea C\u0103rt\u0103rescu asem\u0103na noua institu\u021bie cu cele dou\u0103 \u201emonstruozit\u0103\u021bi comuniste\u201d: Casa Poporului \u0219i Canalul Dun\u0103re \u2013 Marea Neagr\u0103. Nu b\u0103nuia pe atunci ce port important va fi el \u00eensu\u015fi pentru noul canal de scurgere a \u201esprijinului material\u201d \u0219i turistic. \u201eDilema\u201d dorea ca ICR-ul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub egida Parlamentului, tem\u00e2ndu-se c\u0103 \u201enoua structur\u0103 institu\u021bional\u0103 ar putea pune probleme \u00een ceea ce prive\u0219te independen\u021ba, credibilitatea \u0219i echidistan\u021ba revistei\u201d etc. \u00cei deranja enorm pe membrii redac\u0163iei pre\u0219edintele onorific, de\u0219i mai avea foarte pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la \u00eencheierea mandatului. Acum, de\u015fi semnatarii de pe lista de sus\u021bin\u0103tori ai ICR-ului, de fapt ai lui H.R. Patapievici, sunt cam aceia\u0219i, lupta se duce pentru ca institutul s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub autoritatea \u201esimbolic\u0103\u201d a pre\u0219edintelui. Exact pentru ceea ce fusesem eu, predecesorul lui H.R. Patapievici, la conducerea ICR-ului, condamnat, insultat, lin\u015fat mediatic etc.<\/p>\n

Acum, \u00een fine, Institutul pare privatizat, \u00een ciuda numeroaselor comitete \u0219i comisii care dau fel de fel de avize. Iar dac\u0103 cineva ar sta s\u0103 calculeze c\u00e2\u021bi bani le revin primelor zece papioane: traduceri, turism, hoteluri, transport, diurn\u0103 etc, ar descoperi c\u0103 articolele pro preziden\u021biale sunt foarte rentabile, iar organizarea \u00een vederea ap\u0103r\u0103rii privilegiilor de p\u00e2n\u0103 acum este absolut justificat\u0103. C\u0103ci scopul conteaz\u0103. Restul, pentru creduli, naivi \u0219i afl\u0103tori \u00een treab\u0103. Dialogul interna\u0163ional se poate purta \u015fi f\u0103r\u0103 publica\u0163ii, edituri, centre de cercetare \u015fi, desigur, f\u0103r\u0103 respect pentru propria cultur\u0103.<\/p>\n

\n

ION COJA<\/a><\/p>\n

Holocaust<\/a>Apel colegial adresat evreilor care tac ! De ce nu a\u021bi spus nimic \u00eenainte de 1990 despre Holocaustul din Transnistria?<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/a><\/p>\n

De ce nu a\u021bi spus nimic \u00eenainte de 1990 despre Holocaustul din Transnistria?
\n16 septembrie 2013de Ion Coja Holocaust 21 comentariiEdit<\/p>\n

Scrisoare deschis\u0103<\/p>\n

Adresat\u0103 prietenilor, colegilor \u015fi cunoscu\u0163ilor mei evrei, dumnealor Lucia Wald, Alexandru Moscu, Hary Coman, Paul Cornea, \u015etefan Cazimir, Valeriu Oi\u015fteanu, Boris Marian, Mircea Corni\u015fteanu, Te\u015fu Solomovici, Mihai Florescu, Nina Cassian, Alexandru Mirodan etc.<\/p>\n

Zilele trecute a ap\u0103rut un interviu dat de Radu Ioanid\u2026. \u00cen cuprinsul interviului i-a fost pus\u0103 lui Radu Ioanid \u015fi \u00eentrebarea, probabil cea mai important\u0103 pentru contenciosul rom\u00e2no-evreiesc, care sun\u0103 a\u015fa: \u201eCum explica\u0163i faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum Rom\u00e2nia a avut imaginea unei oaze de pace pentru comunitatea evreiasc\u0103 \u00een timpul celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial?\u201d Sper c\u0103 ve\u0163i fi de acord s\u0103 recunoa\u015fte\u0163i c\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 mult dup\u0103 1990, evreii \u015fi rom\u00e2nii au tr\u0103it \u00een bun\u0103 \u00een\u0163elegere pe acest subiect. Se \u015ftia \u015fi se vorbea despre ianuarie 1941 la Bucure\u015fti \u2013 cu 120 de victime, iunie 1941 la Ia\u015fi \u2013 cu circa (cel pu\u0163in) 500 de victime \u015fi cam nimic despre Transnistria. Cu alte cuvinte, \u00eentrebarea este dintre cele mai justificate: de ce despre cei peste 250 000 de evrei contabiliza\u0163i azi ca victime ale barbariei rom\u00e2ne\u015fti nu s-a spus nimic, practic nimic, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1990?<\/p>\n

Iat\u0103 ce r\u0103spuns d\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare Radu Ioanid, unul dintre directorii celebrului Muzeu al Holocaustului din Washington. Radu Ioanid: \u201eexist\u0103 dou\u0103(s.n.) tipuri de explica\u0163ii aici. O explica\u0163ie \u0163ine de faptul c\u0103 aproximativ jum\u0103tate din cei 760 de mii de evrei rom\u00e2ni, at\u00e2\u0163ia c\u00e2\u0163i au fost num\u0103ra\u0163i la recens\u0103m\u00eentul din 1930, au supravie\u0163uit r\u0103zboiului. Cifra este impresionant\u0103 \u015fi aceasta este una din explica\u0163ii. A doua \u0163ine de geografia extermin\u0103rii \u00een mas\u0103 \u015fi a supravie\u0163uirii sub jurisdic\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Regat. A\u015fa cum am spus, num\u0103rul de suprevie\u0163uitori a fost foarte mare, num\u0103rul de victime a fost foarte mic. \u00cen al treilea (s.n.)r\u00e2nd \u015fi poate cel mai important, lucru care explic\u0103, care r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rii dumneavoastre, este faptul c\u0103 dup\u0103 1950, deci \u00eencep\u00e2nd cu anii 1949-50 \u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea regimului comunist, acest subiect a fost, practic, tabu. Se putea vorbi, se putea scrie despre exterminarea evreilor din Ardealul de Nord. Acest eveniment tragic a fost folosit de regimul comunist din Rom\u00e2nia ca unealt\u0103 de propagand\u0103 anti-maghiar\u0103, dar despre exterminarea evreilor din Rom\u00e2nia \u015fi supravie\u0163uirea lor practic nu se putea vorbi \u00een timpul regimului comunist \u015fi, bine\u00een\u0163eles, nu se putea scrie.\u201d<\/p>\n

Subiectul acestei scrisori deschise sunt r\u00e2ndurile de mai sus, \u00een mod special declara\u0163ia lui Radu Ioanid, fost cet\u0103\u0163ean rom\u00e2n p\u00e2n\u0103 pe la \u00eenceputul anilor \u201980, c\u00e2nd a emigrat \u00een Israel \u015fi Statele Unite, cum c\u0103 \u201eexterminarea evreilor din Rom\u00e2nia a fost un subiect tabu p\u00e2n\u0103 la c\u0103derea regimului comunist\u201d. \u00cen felul acesta explic\u0103 Radu Ioanid \u201efaptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum Rom\u00e2nia a avut imaginea unei oaze de pace pentru comunitatea evreiasc\u0103 din timpul celui de al Doilea R\u0103zboi mondial\u201d.<\/p>\n

Eu nu contest afirma\u0163ia lui Radu Ioanid despre acel tabu \u015fi conchid chiar c\u0103 dumneavoastr\u0103, ca \u015fi ceilal\u0163i evrei din Rom\u00e2nia, a\u015fa cum este \u015fi normal, a\u0163i \u015ftiut \u00eentotdeauna despre sutele de mii de evrei uci\u015fi de rom\u00e2ni, spre deosebire de mine, colegul \u015fi prietenul dumneavoastr\u0103, care am aflat adev\u0103rul despre p\u0103rin\u0163ii mei, c\u00e2t au fost ei de criminali, abia mult dup\u0103 1990. M\u0103rturisesc, aproape c\u0103-mi vine s\u0103 m\u0103 sup\u0103r pe dumneavoastr\u0103 c\u0103 nu mi-a\u0163i spus \u015fi mie adev\u0103rul \u015fi m-a\u0163i l\u0103sat, ca pe un caraghios, s\u0103 m\u0103 dau mare c\u0103 poporul din care fac parte a fost exemplar de omenos \u00eentr-un moment c\u00e2nd alte popoare \u015fi-au pierdut omenia \u015fi onoarea! (Aprecierea apar\u0163ine lui Moshe Carmilly Weinberger)<\/p>\n

Dar, probabil c\u0103 tocmai asta \u00eenseamn\u0103 subiect tabu! Iar dumneavoastr\u0103 a\u0163i respectat acest tabu \u015fi nu mi-a\u0163i spus niciodat\u0103 nimic, dintr-un soi de delicate\u0163e u\u015for de \u00een\u0163eles. Sau, mai degrab\u0103, de frica represaliilor comuniste, s-ar \u00een\u0163elege din textul lui Radu Ioanid. Dar pe mine nu r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare m\u0103 intereseaz\u0103. Ci eu vin cu rug\u0103mintera de a-mi r\u0103spunde la alt\u0103 \u00eentrebare. O \u00eentrebare care se na\u015fte logic din declara\u0163ia lui Radu Ioanid. Iat\u0103 \u00eentrebarea cu care v\u0103 somez \u2013 un termen mai potrivit nu exist\u0103!, v\u0103 somez cer\u00e2ndu-v\u0103 imperios un r\u0103spuns:<\/p>\n

Dac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103 a fost interzis\u0103 orice discu\u0163ie privitoare la participarea rom\u00e2nilor, a Rom\u00e2niei, la Holocaust, la exterminarea evreilor, drept care \u015fi evreii din Rom\u00e2nia au t\u0103cut p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1990, de ce evreii care au plecat din Rom\u00e2nia \u00een Israel sau \u00een Occident nu au dezv\u0103luit ei lumii \u00eentregi vinov\u0103\u0163ia rom\u00e2nilor, participarea rom\u00e2nilor la genocidul anti-evreiesc, la Holocaust?!<\/p>\n

De ce Alexandru Mirodan sau Nina Cassian ori Valeriu Oi\u015fteanu, sau altul dintre cei peste 1.000.000 (un milion) de evrei pleca\u0163i din Rom\u00e2nia \u015fi ajun\u015fi \u00een \u201elumea liber\u0103\u201d, nici unul nu \u015fi-a f\u0103cut datoria fa\u0163\u0103 de adev\u0103r \u015fi fa\u0163\u0103 de evreime, demasc\u00e2nd barbaria rom\u00e2neasc\u0103?!<\/p>\n

\u00cel \u00eentreb chiar \u015fi pe Radu Ioanid, care sunt textele sale publicate \u00een Occident \u00eenainte de 1990 pe tema Holocaustului din Rom\u00e2nia!<\/p>\n

Func\u0163iona oare tabu-ul din Rom\u00e2nia pe \u00eentreaga planet\u0103? Care este a\u015fadar explica\u0163ia acestui comportament ciudat a sute de mii de evrei? Cu at\u00e2t mai ciudat cu c\u00e2t \u00een Israel \u015fi \u00een Occident au ap\u0103rut \u00eenainte de 1990 c\u0103r\u0163i \u015fi articole despre cum au dus-o evreii \u00een Rom\u00e2nia pe vremea lui Ion Antonescu, iar \u00een aceste relat\u0103ri nu apare nicicum imaginea unui genocid, a unui Holocaust. A se vedea textele semnate de un Moshe Carmilly Weinberger, Nicolae Minei Grunberg, Wilhelm Filderman, Mihail Bruhis, Siegfried Jaegendorf, Alexandru \u015eafran, Marius Mircu \u015fi at\u00e2\u0163i al\u0163ii! Texte din care r\u0103zbate mai degrab\u0103 recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de regimul Ion Antonescu, fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni!<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u0163ii ce valoare de adev\u0103r mai are propaganda anti-rom\u00e2neasc\u0103 sus\u0163inut\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de evrei insignifian\u0163i, \u00een frunte cu infractorul Radu Ioanid, dovedit sperjur?<\/p>\n

\u00cen concluzie, v\u0103 al\u0103tura\u0163i, stima\u0163i colegi, prieteni \u015fi cunoscu\u0163i evrei, v\u0103 al\u0103tura\u0163i lui Radu Ioanid sau celor pomeni\u0163i c\u00e2teva r\u00e2nduri mai sus, \u00een frunte cu Wilhelm Filderman \u015fi Alexandru \u015eafran?<\/p>\n

Pentru c\u0103 v\u0103 \u015ftiu oameni de onoare, v\u0103 rog s\u0103 face\u0163i public\u0103 op\u0163iunea dumneavoastr\u0103, adic\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea cu care v\u0103 solicit bun\u0103voin\u0163a: De ce a\u0163i t\u0103cut? De ce t\u0103ce\u0163i? C\u00e2t timp ve\u0163i mai t\u0103cea?<\/p>\n

Al Dumneavoastr\u0103 acela\u015fi dintotdeauna, cu nimic schimbat dup\u0103 1990,<\/p>\n

Ion Coja<\/p>\n

9 iulie 2009<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

***<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Medita\u021bia Transcendental\u0103 \u2013 afacere de partid<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

https:\/\/www.historia.ro\/sectiune\/general\/articol\/meditatia-transcendentala-afacere-de-partid?utm_source=newsletter&utm_campaign=Medita%C8%9Bia+Transcendental%C4%83%2C+afacere+de+partid&utm_content=Newsletter-490804-20170710&utm_medium=email<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

Mi\u0219carea Medita\u021bia Transcendental\u0103 (MT) din Rom\u00e2nia a activat \u00een Rom\u00e2nia \u00een perioada 1977-1982. De provenien\u021b\u0103 oriental\u0103, a manifestat un mare interes din partea intelectualilor, dar \u0219i a autorit\u0103\u021bilor. La \u00eenceput a fost receptat\u0103 pozitiv dar \u00een cele din urm\u0103 s-a dovedit a fi o afacere\u00a0 foarte util\u0103 pentru Partidul Comunist Rom\u00e2n de a se debarasa de intelectualitatea care ar fi putut reprezenta o amenin\u021bare pentru sistem.<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

\u00cenfiin\u021bat\u0103 de hindusul Mahesh Yoga, numit \u0219i Maharishi, MT a fost adus\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de c\u0103tre Nicolae Stoian. Acesta era inginer iar \u00een 1969, a plecat \u00een Algeria<\/strong> \u0219i a refuzat s\u0103 se mai \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103. Apoi a locuit \u00een Marea Britanie unde a lucrat la sec\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a postului de radio BBC. \u00cen anii\u00a0`70 el a intrat \u00een contact cu mi\u0219carea MT, devenind elevul lui MaheshiYoga. P\u00e2n\u0103 \u00een 1976 el a constituit un subiect de interes pentru serviciile de spionaj, dar dup\u0103 aceea dosarul lui a fost \u00eenchis.<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

\u201eCutremur\u201d dup\u0103 cutremur<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

Din 1977 a \u00eenceput s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia ca turist. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 s-a adresat Ambasadei Rom\u00e2niei din Paris pentru a ob\u021bine aprobarea de a preda la Bucure\u0219ti cursuri de \u201e\u0219tiin\u021ba inteligen\u021bei creatoare\u201d. Cererea lui Stoian a fost trecut\u0103 prin mai multe instan\u021be decizionale, iar \u00een cele din urm\u0103 Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii i-a aprobat solicitarea. \u00cen decembrie 1977, Stoian \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia au sosit la Bucure\u0219ti \u0219i au \u00eenceput s\u0103 organizeze \u0219edin\u021be de MT. Conform lui Ion Ciofu, fost cercet\u0103tor la Institutul de Cercetari Pedagogice al Academiei (ISPP), anul \u00eenceputului \u0219edin\u021belor nu este unul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.:<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eEi, cum MT, \u00eencepuser\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1977, dup\u0103 cutremur. Profit\u00e2nd de greut\u0103\u0163ile de dup\u0103 cutremur, societatea asta a MT, care caut\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 tocmai \u00een contextul unor asemenea nenorociri, atunci a p\u0103truns. […] Deci, ei au venit atunci s\u0103 ajute.<\/em>\u201d Acesta sus\u021bine, \u00een continuare:\u201eDeci, acordul ca s\u0103 se fac\u0103 treaba asta era de la cel mai \u00eenalt nivel. De la EA (sic!), \u00een mod clar<\/em>“, aluzie clar\u0103 la Elena Ceau\u0219escu.[1]<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

MT receptat\u0103 de societatea rom\u00e2neasc\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

Conform Enciclopediei Britanice, \u201eMi\u015fcarea se bazeaz\u0103 mai mult pe practicarea unor tehnici specifice de medita\u0163ie dec\u00e2t pe un set de credin\u0163e religioase sau filosofice […] \u00cen practicarea MT persoana trebuie s\u0103 fie ini\u0163iat\u0103 de c\u0103tre un profesor. Aceasta presupune \u015fedinte de instruire teoretic\u0103, urmate de o ceremonie \u00een care \u00eenv\u0103\u0163\u0103celul depune bani \u015fi alte ofrande \u015fi \u00ee\u015fi prime\u015fte mantra, aleas\u0103 de profesor \u00een func\u0163ie de temperamentul \u015fi de educa\u0163ia celui care mediteaz\u0103<\/em>.”[2]<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cencepea astfel afacerea, ajuns\u0103 \u00een Occident \u00een anii revolu\u021biei \u201ehippie\u201d \u0219i popularizat\u0103 de arti\u0219ii noii genera\u021bii (precum membrii forma\u021biei Beatles). \u00cen perioada urm\u0103toare, date fiind ineditul tehnicilor propuse \u0219i curiozitatea (motivat\u0103 de stagnarea de fond a societ\u0103\u021bii) intelectualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne tinere sau de v\u00e2rst\u0103 medie, peste 350 de persoane au fost \u00eenscrise la aceste \u201ecursuri\u201d. La \u00eenceput a st\u00e2rnit interesul pentru tehnicile de medita\u021bie, mai ales \u00een r\u00e2ndul angaja\u021bilor de la Institutul de Proiectare \u201eCarpa\u021bi\u201d, \u0219i a directorului acestuia, pe care Stoian \u00eel cuno\u0219tea \u00eenc\u0103 din anii\u00a0`60. Cu ajutorul lui a reu\u0219it s\u0103 organizeze o serie de conferin\u021be referitoare la MT \u00een localul Institutului \u201eCarpa\u021bi\u201d \u0219i \u00een incinta spitalului de boli nervoase. De fiecare dat\u0103, la \u00eent\u00e2lnirile MT luau parte doi ofi\u021beri de Securitate (dar numai unul dintre ei f\u0103cea rapoartele de rigoare), astfel \u00eenc\u00e2t autorit\u0103\u021bile erau informate cu exactitate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea mi\u0219c\u0103rii.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Sprijin din partea Ministerul Educa\u021biei<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen mai 1978, Stoian a ob\u021binut din partea Ministerului Educa\u021biei aprobarea pentru cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a experimentelor MT. Lucr\u00e2nd \u00een baza acestui document, gurul rom\u00e2n a convins doi cercet\u0103tori de la Institutul de Cercet\u0103ri Psihologice \u0219i Pedagogice de pe l\u00e2ng\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 de \u0218tiin\u021be s\u0103 efectueze cercet\u0103rile de rigoare. Odat\u0103 efectuate, s-a \u00eentocmit un raport \u00een care recomandau continuarea experien\u021belor. Tot mai mul\u021bi intelectuali bucure\u0219teni au \u00eenceput s\u0103 fie interesa\u021bi de Medita\u021bia Transcendental\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a>HAMANGIA<\/p>\n

\u00a0Unul dintre cele mai fascinante artefacte antice, descoperite pe teritoriul Rom\u00e2niei, mai precis la Cernavod\u0103, pe Dealul Sofiei, este G\u00e2nditorul de la Hamangia.<\/p>\n

\u00centr-un cimitir de inhuma\u021bie neolitic\u0103, au fost descoperite \u00een 1956, dou\u0103 figurine de lut ars.
\nEle au apar\u021binut culturii Hamangia \u0219i au fost create \u00een urm\u0103 cu aproximativ 6000 de ani.
\nUn b\u0103rbat \u015fez\u00e2nd pe un sc\u0103unel \u00eentr-o pozi\u0163ie ce imit\u0103 gestul g\u00e2ndirii, motiv pentru care\u00a0 a fost numit \u201eg\u00e2nditorul\u201d \u015fi o femeie \u015fez\u00e2nd al\u0103turi, probabil consoarta lui,\u00a0 figurinele sunt considerate adev\u0103rate capodopere ale artei primitive universale.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen anul 2000, statueta de la \u201eHamangia\u201d a fost desemnat\u0103, de c\u0103tre o comisie interna\u0163ional\u0103,\u00a0 unul din cele 10 artefacte ale culturii p\u0103m\u00e2ntene care ar trebui s\u0103 ne reprezinte planeta.
\nRespectiv, \u201eG\u00e2nditorul\u201d ar trebui s\u0103 fie unul dintre simbolurile care s\u0103 fie trimise \u00een spa\u0163iu pentru o eventual\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu o civiliza\u0163ie extraterestr\u0103.<\/p>\n

G\u00e2nditorul de la Hamangia \u0219i secretele sale<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

G\u00e2nditorul de la Hamangia nu este o statuet\u0103 oarecare pentru c\u0103 odat\u0103 analizat\u0103 a scos la iveal\u0103 numeroase aspecte fascinante.
\n\u00cen primul r\u00e2nd s-a impus prin formele sale geometrice de invidiat, dar \u0219i prin m\u0103surile sale.
\nG\u00e2nditorul are o \u00een\u0103l\u021bime de 113 centimetri \u0219i o circumferin\u021b\u0103 de 355 centimetri.
\nAceste dou\u0103 numere nu au nimic ie\u0219it din comun, dar atunci c\u00e2nd sunt divizate ob\u021binem constanta Pi, cu o eroare de numai 3 zecimi de milion.<\/p>\n<\/div>\n

\n

355: 113 = 3,1415929 fa\u0163\u0103 de 3,1415926 cunoscut<\/p>\n<\/div>\n

 <\/p>\n

\n

S\u0103 fie o simpl\u0103 coinciden\u021b\u0103?
\n\u00cen lumea antic\u0103 coinciden\u021bele nu prea existau, iar atunci c\u00e2nd era creat un lucru, se respectau anumite constante \u0219i norme.<\/p>\n<\/div>\n

Aceste numere au fost p\u0103strate cu str\u0103\u015fnicie de ini\u0163ia\u0163ii vechilor popoare, ele fiind atestate mai t\u00e2rziu \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i geto-daci, codificate \u015fi \u00een structura sanctuarelor de la Sarmisegetuza Regia.
\nVechii egipteni le cuno\u015fteau \u015fi ei, iar la chinezi apar ceva mai t\u00e2rziu.
\n\u00cen\u0103l\u0163imea \u201eg\u00e2nditorului\u201d nu a fost f\u0103cut\u0103 la \u00eent\u00e2mplare, dovedind c\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri aveau cuno\u015ftin\u0163e\u00a0 de matematic\u0103 \u015fi geometrie, iar aceast\u0103 opera\u0163ie de ob\u0163inere a lui Pi din dou\u0103 numere \u00eentregi reprezint\u0103\u00a0 poate cea mai veche atestare a rela\u0163iei fundamentale.<\/p>\n

De asemenea,\u00a0 l\u0103\u0163imea care cuprinde g\u00e2tul \u015fi ceafa care sunt plate au l\u0103\u0163imea exact c\u00e2t anvergura deschiderii picioru\u015felor sc\u0103unelului.
\n\u00cen parametrul l\u0103\u0163imii g\u00e2tului se relev\u0103 o valoare \u015fi o unitate de m\u0103sur\u0103 de excep\u0163ie: num\u0103rul de aur \u2013 1,6180339.<\/p>\n

Toate aceste observa\u0163ii \u2013 ce constituie doar o mic\u0103 parte, infim\u0103, a argumentelor aduse \u2013 confirm\u0103\u00a0 c\u0103 \u201eG\u00e2nditorul\u201d de la Hamangia reprezint\u0103 una dintre cele mai complexe statuete care s-au realizat vreodat\u0103,
\nconstituind o veritabil\u0103 \u00abcheie de cod\u00bb \u00een descifrarea mesajului vestigiilor noastre istorice \u015fi a multora din alte p\u0103r\u0163i ale Terrei, deoarece la baza acestora st\u0103 un concept comun ideomatematic.<\/p>\n

 <\/p>\n

https:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2017\/07\/hamangia-si-numarul-de-aur.html<\/a><\/p>\n

Foto-VR<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dezv\u0103luirile lui Augustin Buzura   \u201c(\u2026) A\u015fa cum era \u015fi firesc, p\u00e2n\u0103 la un moment dat, am urm\u0103rit cu interes [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-30986","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30986","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30986"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30986\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30990,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30986\/revisions\/30990"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30986"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30986"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30986"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}