{"id":31077,"date":"2017-07-18T17:15:36","date_gmt":"2017-07-18T17:15:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31077"},"modified":"2017-07-18T17:15:36","modified_gmt":"2017-07-18T17:15:36","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-codrul-verde-partea-a-ii-a","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/18\/gheorghe-constantin-nistoroiu-codrul-verde-partea-a-ii-a\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Codrul verde (partea a II-a)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201ePlopii stau drept, mi\u015fc\u00e2nd degete mici;<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0unul mai t\u00e2n\u0103r s-a logodit cu o raz\u0103 plin\u0103 de foc.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0S-aude un c\u00e2ntec de iubire.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong>(ERNEST BERNEA<\/strong>)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0P\u0103durea verde <\/strong>este Casa Familiei cu p\u0103rin\u0163ii, str\u0103bunii \u015fi str\u0103mo\u015fii ei de aur, cu c\u00e2ntecul de leag\u0103n, de of \u015fi de bucurie al Mamei \u015fi al Bunicii, Leag\u0103nul copilului, Foi\u015forul poetului, scriitorului, artistului, L\u0103ca\u015ful sihastrului, Amfiteatrul animalelor s\u0103lbatice, Ateneul p\u0103s\u0103rilor, Amvonul ciobanului \u015fi a turmelor sale, Edenul \u00eendr\u0103gosti\u0163ilor, Pantheonul legendelor, Olimpul b\u0103t\u0103liilor biruitoare, Cetatea haiducilor, Taina comorilor dacice …<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103durea<\/strong> str\u0103bun\u0103 daruieste oxigenul vital vie\u0163ii omenirii, lemnul necesar construc\u0163iei tuturor celor de folos Omului cump\u0103tat: fie ansamblul unei case ori casa \u00een totalitate, leag\u0103nul copilului, Corabia lui Noe, toiagul lui Moise, toiagul siha\u015ftrilor, Ieslea Na\u015fterii Dumnezeiescului Prunc, l\u0103ca\u015ful de cult, catapeteasma, Crucea, Icoana, Iconostasul, strana, chilia, st\u0103re\u0163ia, toaca, amvonul, troi\u0163a, M\u00e2n\u0103stirea dintr-un lemn<\/strong>, Bisericu\u0163a din Albac<\/strong>, <\/strong>ori cea a lui <\/strong>\u00a0Drago\u015f<\/strong>, care st\u0103 de veghe la Putna \u015fi at\u00e2tea alte m\u00e2n\u0103stiri de lemn predominante \u00een Ardeal ori \u00een Maramure\u015ful-ceresc supranumit \u0162ara bisericilor de lemn<\/em><\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 George Cristea<\/strong> surprinde \u00eenc\u0103 taina Pa\u015filor l\u0103sa\u0163i de Dumnezeu a doua oar\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul dacic str\u0103bun \u00een Maramure\u015f, c\u0103ci prima oar\u0103 a fost \u00een Oltenia Mare-leag\u0103nul Omenirii, pa\u015fi care dau pelerinului o sclipire de vraj\u0103, de n\u0103dejde, de har, de dor, de iubire \u015fi de miracol:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eExist\u0103 un col\u0163 de \u0163ar\u0103 unde destinul uman s-a \u00eempletit at\u00e2t de str\u00e2ns cu acel al p\u0103durilor din jur. Istoria a fost scris\u0103 nu pe h\u00e2rtie ci pe lemn, tradi\u0163iile s-au transmis nu prin cuvinte, ci prin semne \u00eencrustate pe trunchiuri de copac devenite por\u0163i \u015fi case.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103 nu-n catedrale masive de zid \u015fi piatr\u0103 ci \u00een modeste biserici din stejar \u015fi brad cu turle \u00een\u0103l\u0163ate p\u00e2n\u0103 la cer.\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iat\u0103 ce-i scria belgianul Michel Steriade \u00een Cuv\u00e2ntul \u00cenainte lui George Cristea pentru lucrarea sa: \u201e\u00cen \u0163ara bisericilor de lemn-a\u0163i \u015fi prins magia \u015fi misterul pe care le reprezint\u0103 lemnul, copacul, p\u0103durea, <<Codrul frate cu Rom\u00e2nul>><\/strong>, adev\u0103r milenar.<\/em> (George Cristea, \u00cen \u0162ara Bisericilor De Lemn. <\/em>Ed. Mitropoliei Ardealului, Sibiu-1989, p. 5)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 M\u0103ria Sa Codrul Verde a dat numele ilustrei societ\u0103\u0163i ARBOROASA –<\/strong> societate a studen\u0163ilor basarabeni na\u0163ionali\u015fti-cre\u015ftini din cadrul Universit\u0103\u0163ii Cern\u0103u\u0163i (1875-1877), ini\u0163iat\u0103 de Teodor V. \u015etefanelii, Ciprian Porumbescu, Gherasim Buliga, Dimitrie Onciul \u015f.a.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Motto-ul Societ\u0103\u0163ii a fost compus de Bardul Moldovei Vasile Alecsandri: Uni\u0163i s\u0103 fim \u00een cuget, uni\u0163i \u00een Dumnezeu!<\/em> ( Eugenia Glodariu, Asocia\u0163ii culturale ale tinerilor studio\u015fi rom\u00e2ni din monarhia habsburgic\u0103 (1860-1918), Muzeul Na\u0163ional de Istorie a Transilvaniei, 1998)<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Frumoasa noastr\u0103 P\u0103dure verde \u015fi ve\u015fnic\u0103 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103 s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 a dat nume \u015fi de localit\u0103\u0163i precum: Alunu<\/strong>, Aluni\u015f<\/strong>, Aninoasa<\/strong>, Arbore<\/strong>, Brad<\/strong>, Brazi<\/strong>, Br\u0103dule\u0163<\/strong>, Br\u0103du\u0163<\/strong>, Dumbrava<\/strong>, Dumbrava<\/strong> Ro\u015fie<\/strong>, Dumbr\u0103veni<\/strong>, Dumbr\u0103ve\u015fti<\/strong>, Dumbr\u0103vi\u0163a<\/strong>, M\u0103lini-Poiana M\u0103rului-<\/strong>Suceava-locul de na\u015ftere al poetului Nicolae Labi\u015f<\/strong>, Mestec\u0103ni\u015f<\/strong>-trec\u0103toare la 1099 m \u00een Carpa\u0163ii Orientali de unde izvor\u0103\u015fte r\u00e2ul Putna, Nuc\u015foara<\/strong>-comun\u0103 <\/strong>arge\u015fean\u0103 devenit\u0103 celebr\u0103 prin lupta ei \u00een Rezisten\u0163a Armat\u0103 Anticomunist\u0103 \u015fi prin eroina Elisabeta Rizea, Paltin<\/strong>-Vrancea, P\u0103ltini\u015f<\/strong>-Boto\u015fani, Cara\u015f-Severin, sta\u0163iune \u015fi schit \u00een Mun\u0163ii Cibinului-Sibiu, P\u0103ltinoasa<\/strong>-Suceava, Plopeni<\/strong>, Plopi\u015f<\/strong>-mun\u0163i \u00een Nordul Mun\u0163ilor Apuseni, Plopu<\/strong>, Salcia<\/strong>, S\u0103lcica<\/strong>,Ulmu<\/strong>, Ulmeni<\/strong>, Ulmetum<\/strong>(Mic dic\u0163ionar enciclopedic-Arta Grafic\u0103-Bucure\u015fti)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>La Salcia<\/strong>, in colonia lag\u0103r de exterminare din Insula Mare a Br\u0103ilei, se aflau printre cei peste 4.000 de de\u0163inu\u0163i si multe personalit\u0103\u0163i precum poetul Ion Omescu, prozatorul Sa\u015fa Ivasiuc, p\u0103rintele Vasilache, ing. Doru Novacovicia , I. Ioanid, profesorul si viitorul academician Alexandru Zub, doctorii Ple\u015fa, Munteanu, Gordan, Make Ionescu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Despre genialul poet Robert Cahuleanu\/ Andrei Ciurunga avea sa afirme amintindu-si despre acea perioada: \u201eNici Ion Omescu, cu tot intelectul s\u0103u superior, nu avea acea sc\u00e2nteie care \u00eenaripeaz\u0103 cuvintele \u015fi le transform\u0103 \u00een hran\u0103 spiritual\u0103 pentru cei mul\u0163i. Calitate pe care numai versul lui Robert <\/em>(Andrei Ciurunga) o avea cu simplitate \u015fi cu fine\u0163e, uneori chiar cu umor.\u201d<\/em>\u00a0\u00a0 (Alexandru Mihalcea, Salcia-un lag\u0103r al mor\u0163uii.<\/em> Ed. Ex. Ponto, Constan\u0163a-2015, p. 330)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen perioada regimului fr\u0103\u0163esc <\/em>ateo-bol\u015fevic \u00eentreaga \u0162ar\u0103 era o Republic\u0103 penitenciar\u0103, \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 pe de o parte in \u00a0peste 2 milioane de de\u0163inu\u0163i politici care formau comunitatea temni\u0163elor, a lag\u0103relor, a coloniilor, a deport\u0103rilor, cealalt\u0103 parte, majoritar\u0103, popula marea \u00cenchisoare liber\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em>Num\u0103rul destul de mare al de\u0163inu\u0163ilor politici na\u0163ionali\u015fti-cre\u015ftini, au trezit grija p\u0103rinteasc\u0103\u00a0 <\/em>a cuplului ro\u015fu: partidul comunist cu consoarta sa securitatea, necesit\u00e2nd \u00eentre programele prioritare extinderea suprafe\u0163elor agricole. Gra\u0163ie <\/em>prev\u0103z\u0103torului T\u0103tuc <\/em>sovietic <\/em>care, a n\u0103scocit Canalul Dun\u0103rea-Marea Neagr\u0103, peste 200 000 de de\u0163inu\u0163i politici au fost nominaliza\u0163i pentru Canalul Mor\u0163ii: \u201e…ne-au trimis pe to\u0163i pentru desecarea B\u0103l\u0163ii Br\u0103ila sau a Deltei Dun\u0103rii. Centrul acestor lag\u0103re era la S\u0103lcica<\/strong>, nume luat de la s\u0103lciile pl\u00e2ng\u0103toare care populau aceste p\u0103m\u00e2nturi, mult timp din an acoperite de ap\u0103 \u015fi care acum, dezr\u0103d\u0103cinate, continuau s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 soarta unor oameni, supu\u015fi la o munc\u0103 istovitoare, de robi programa\u0163i extermin\u0103rii. Am fost transporta\u0163i \u00eentr-un lag\u0103r din S\u0103lcica<\/strong>, unde se aflau deja vreo dou\u0103 mii de de\u0163inu\u0163i politici.\u201d<\/em>(Aurelian Gulan, Victime \u015fi C\u0103l\u0103i-Amintiri din Gulag. <\/em>Ed. Criterion, Bucure\u015fti-2010, p. 283)<\/p>\n

\n

P\u0103durea<\/strong> str\u0103mo\u015feasc\u0103-edenic\u0103, \u00a0a sc\u0103pat de furia apelor, a furtunilor, a tr\u0103znetelor, a alunec\u0103rilor de teren, de samavolnicia roman\u0103, de birul \u00eenzecit al turcului, de m\u00e2nia grofului \u015fi hunimea neme\u015filor, de musc\u0103lia \u0163arului, de c\u0103s\u0103pirea sovieticilor kominterni\u015fti dar s-a napustit asupra sa \u00a0masacrul individului, tagma mo\u015ftenitorilor maghiari sau austrieci, a partenerilor olandezi, a baronilor, in ultimii zece ani stare\u0163ii mari proprietari de paduri care vand firmelor autohtone \u015fi str\u0103ine fara nici o noima sau durere, la fel ca vl\u0103starele princiare, preziden\u0163iale, parlamentare, ministeriale,de parca toti sunt alogeni… Sau chiar sunt ?!<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00a0P\u0103durea str\u0103buna a fost exploatata f\u0103r\u0103 mil\u0103 de c\u0103tre str\u0103ini dar intotdeauna in cardasie cu\u00a0 politicieni rom\u00e2ni, cert avand continuitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre…Si \u00a0chiar dup\u0103…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Diferen\u0163a este ca in \u00a0trecut se mai putea r\u0103spunde penal, chiar daca pu\u0163in de tot si doar accidental…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Acum m\u0103celarii-forestieri sunt ocroti\u0163i, \u00eencuraja\u0163i, ajutati \u00a0pas cu pas <\/em>…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Din celula 115 a Pavilionului II-Gherla,ne\u2013a ramas relatata de Aurel Baghiu o marturie dureroasa despre jefuirea padurilor stramosesti…<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 De\u0163inu\u0163ii politici studen\u0163i au declan\u015fat o revolt\u0103 fiindc\u0103 le erau \u00eenc\u0103lcate toate drepturile. La amenin\u0163\u0103rile c\u0103 se va trece la greva foamei a ap\u0103rut ofi\u0163erul politic -procuror, c\u0103ruia i-au reclamat condi\u0163iile de exterminare privind regimul alimentar, mizeria, istovirea prin munc\u0103, interzicerea plimb\u0103rii la aer, coresponden\u0163\u0103, pachet, \u00eembr\u0103c\u0103minte, vorbitor :<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eDeodat\u0103 \u00eentre protestele noastre s-a auzit vocea sonor\u0103 a unui \u015earepa Her\u015f-evreu-care avea o condamnare de 20 de ani munc\u0103 silnic\u0103 pentru sabotarea economiei na\u0163ionale. \u015earepa <\/em>(\u015farpe?) Her\u015f fusese contabil-\u015fef la un trust de exploat\u0103ri forestiere. \u00cempreun\u0103 cu un grup de \u015ftabi din conducerea acestui trust, au pus la cale ni\u015fte afaceri cu firme din Israel prin care ani de zile au scos din \u0163ar\u0103 vapoare \u00eentregi de cherestea. O parte din valuta ob\u0163inut\u0103 era depus\u0103 \u00een Occident \u00een contul unei fete a lui \u015earepa Her\u015f, fat\u0103 care tr\u0103ia \u00een Fran\u0163a, unde ajunsese cu ajutorul <<tovar\u0103\u015fei>> <\/strong>Ana Pauker-pe atunci ministru de externe a R.P.R. (Aceste detalii le-am ob\u0163inut de la unul dintre condamna\u0163ii \u00een lotul lui \u015earepa Her\u015f, care \u00eel blestema \u015fi \u00eel \u00eenjura c\u0103 i-a t\u00e2r\u00e2t \u015fi pe al\u0163ii \u00een aceast\u0103 afacere murdar\u0103).<\/em><\/p>\n

\u00a0 -Domnule procuror-a zis \u015earepa-v\u0103 rog- s\u0103 m\u0103 scoate\u0163i la raportul dvs., c\u0103ci am de raportat lucruri importante \u00een leg\u0103tur\u0103 cu procesul \u00een care eu am fost condamnat pe nedrept.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -Spune!-a zis procurorul.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 -V\u0103 rog s\u0103 m\u0103 scoate\u0163i de aici, la raport confiden\u0163ial. Eu sunt nevinovat \u015fi adev\u0103ra\u0163ii vinova\u0163i \u015fi ho\u0163i sunt liberi.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103 \u00eentreb, ce caut eu, \u00eentre ace\u015fti bandi\u0163i \u015fi du\u015fmani ai regimului nostru? (Noi am r\u0103mas \u015foca\u0163i). Eu sunt evreu, un om cinstit \u015fi sunt vechi membru P.C.R. \u015fi \u00een mod gre\u015fit m-au scos din partid \u015fi m-au condamnat. Am foarte multe \u015fi importante informa\u0163ii s\u0103 v\u0103 dau, dar confiden\u0163ial \u015fi \u00een scris.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 La plecare procurorul l-a luat pe \u015earepa cu el. Dup\u0103 mai mult de dou\u0103 ore s-a \u00eentors cu degetele m\u00e2njite cu cerneal\u0103, cu o mutr\u0103 de satisf\u0103cut \u015fi suficient…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em>A urmat o perchezi\u0163ie la s\u00e2nge, pedepse cu izol\u0103ri \u015fi scoaterea \u015farpelui din celul\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 c\u00e2teva luni am aflat c\u0103 i-au dat dreptul la scrisori \u015fi la pachete, iar dup\u0103 aceea, dup\u0103 un an, ar fi fost eliberat la interven\u0163ia ambasadei Israelului \u015fi a emigrat \u00een Israel-unde desigur \u00eel a\u015ftepta milioanele de dolari jefui\u0163i.\u201d<\/em> (Aurel Baghiu, Printre Gratii. <\/em>Vol.I, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca-2006, p. 221-223)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Atunci cand vom ajunge sa plantam copacii in butoaie printre betoane, asa cum se intampla in multe metropole, doar pentru a nu uita cum arata o frunza mangaiata de soare, generatia mea se va odihnii la umbra vesnic verde a brazilor …<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am cumparat padure, o particica din vestitul codru al Razasoaiei si mi-am asezat salajul cel intru vesnicie la margine de codru vesnic verde… In fiecare an mi-am promis si am reusit sa plantez cel putin o mie de brazi sau salcami, pe care i-am asezat in sufletul meu cu dragoste de parinte pentru cei ce vor urma…<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu ce cuvinte pot sa exprim bucuria de a-i vedea crescand in fiecare an spre cer ?!<\/p>\n

\u00a0 Cine iubeste viata cred ca ar trebuii sa nu uite ca padurea este insusi simbolul viu al vesniciei lasat de Dumnezeu pentru a ne ajuta sa trecem prin viata responsabili dar fericiti …<\/p>\n

\u00a0 Fericiti sa fiti atunci cand nu uitati sa alintati vlastarul de pomisor pe care abia l-ati sadit intru multumirea adusa vietii !<\/p>\n

————————————————–<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu<\/strong><\/strong><\/p>\n

Brusturi-Neam\u0163 \u2013 Gr\u0103dina Maicii Domnului-Vlaherna Carpatina<\/strong><\/p>\n

\u00a0Iulie, 2017<\/strong><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePlopii stau drept, mi\u015fc\u00e2nd degete mici; \u00a0unul mai t\u00e2n\u0103r s-a logodit cu o raz\u0103 plin\u0103 de foc. \u00a0S-aude un c\u00e2ntec [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31077","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31077","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31077"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31080,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31077\/revisions\/31080"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}