{"id":31161,"date":"2017-07-24T11:35:26","date_gmt":"2017-07-24T11:35:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31161"},"modified":"2017-07-24T11:37:28","modified_gmt":"2017-07-24T11:37:28","slug":"magdalena-albu-modernitatea-tendentiala-%e2%80%93-concept-si-diagnoza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/24\/magdalena-albu-modernitatea-tendentiala-%e2%80%93-concept-si-diagnoza\/","title":{"rendered":"Magdalena Albu: Modernitatea tenden\u021bial\u0103 – Concept \u0219i diagnoz\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Structurat\u0103 pe opt capitole ample, cartea sociologului Constantin Schifirne\u0163 \u2013\u201eModernitatea tenden\u0163ial\u0103. Reflec\u0163ii despre evolu\u0163ia modern\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u201d -reprezint\u0103, la fel ca \u015fi volumul \u201eCele cinci fe\u0163e ale modernit\u0103\u0163ii\u201d apar\u0163in\u00e2nd teoreticianului Matei C\u0103linescu, unul dintre reperele bibliografice de baz\u0103 ale momentului, \u00een ceea ce prive\u015fte defini\u0163ia complex\u0103 a termenului \u201emodernitate\u201d. De fapt, autorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei propun\u0103 cititorului s\u0103u o substan\u0163ial\u0103 \u015fi am\u0103nun\u0163it\u0103 radiografiere a treptiz\u0103rii diferen\u0163iate, pe care se situeaz\u0103 actualmente toate tipurile societ\u0103\u0163ii contemporane, indiferent de referen\u0163ialul geografic specificat \u00een cadrul abord\u0103rii, capitolul al III-lea intitulat \u201eTipuri de modernitate\u201d, relief\u00e2nd cu preponderen\u0163\u0103 asemenea marcaje importante. Autorul \u0163ine, \u00eenc\u0103 din introducere, s\u0103 vin\u0103 cu o m\u0103rturisire definitorie \u00een sensul celor amintite anterior, \u015fi anume: \u201e\u00cen cartea de fa\u0163\u0103 incerc s\u0103 explic c\u0103 modernitatea exist\u0103 \u00een orice societate, \u00eens\u0103 valorile \u015fi standardele sale nu fiin\u0163eaz\u0103 peste tot \u00een integralitatea lor, ci doar ca procese tenden\u0163iale universale.\u201d (p. 12)<\/p>\n

Explorarea semanticii largi a modernit\u0103\u0163ii pleac\u0103 de la o cot\u0103 f\u0103r\u0103 de care discursul \u00een sine ar fi \u00eembr\u0103cat poate un alt ve\u015ftm\u00e2nt ideologic. Altfel spus, autorul \u00eensu\u015fi \u0163ine s\u0103 precizeze faptul c\u0103 \u201eIdeea de baz\u0103 a c\u0103r\u0163ii este c\u0103 modernitatea s-a impus ca o tendin\u0163\u0103 de neevitat datorit\u0103 nivelului de dezvoltare economic\u0103 a Europei Occidentale, ceea ce a dus la ac\u0163iunea ei ca factor de presiune asupra celorlalte societ\u0103\u0163i, indiferent de nivelul dezvolt\u0103rii economice \u015fi al bun\u0103st\u0103rii.\u201d (p. 12). Teoria lui Constantin Schifirne\u0163 sus\u0163ine cu t\u0103rie c\u0103 \u201eModernitatea occidental\u0103 s-a produs de la sine, \u00een mod natural, f\u0103r\u0103 interven\u0163ia sau constrangerea prescris\u0103 \u00eentr-un proiect sau \u00eentr-o strategie de modernizare special elaborat\u0103, fiind o consecin\u0163\u0103 a dezvolt\u0103rii economice \u015fi a revolu\u0163iilor \u015ftiin\u0163iic\u0103 \u015fi tehnologic\u0103.\u201d (p. 12), dintr-un motiv bine \u00eentemeiat, anume acela c\u0103 \u201eSociet\u0103\u0163ile cu modernitate solid structurat\u0103 au voca\u0163ia universalist\u0103 \u015fi urm\u0103resc difuzarea \u015fi impunerea propriilor valori, prin o diversitate de c\u0103i, peste tot \u00een lume. \u00cen acela\u015fi timp, trebuie s\u0103 se ia \u00een considerare \u015fi voca\u0163ia expansionist\u0103 \u015fi\/sau de dominare a statelor apusene, prin difuzarea \u015fi impunerea propriilor valori datorit\u0103 puterii ce le-o confer\u0103 dezvoltarea tehnologic\u0103 \u015fi economic\u0103.\u201d (p. 12)<\/p>\n

Cu alte cuvinte, modernitatea nu apare oricum \u00een contextul analizat, ci \u00eentocmai\u201dca un standard produs de procesul de modernizare \u00een \u015fi de c\u0103tre Occident, fiind considerat model de dezvoltare pentru orice alt\u0103 societate de a ajunge la acela\u015fi nivel de dezvoltare ca \u0163\u0103rile vestice.\u201d (p. 12-13) Sigur, de la un anumit moment \u00eencoace, societatea vestic\u0103 s-a impus, f\u0103r\u0103 urme dubitative, aidoma unui motor primordial \u00eentru dezvoltarea a tot ceea ce a fost circumscris termenilor de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, devenind, practic, de cele mai multe ori, dac\u0103 nu chiar \u00eentotdeauna, semnalul sonor invaziv (\u00een sensul disemin\u0103rii informa\u0163iei pe spa\u0163ii extinse) \u015fi unic pentru \u00eentreg restul umanit\u0103\u0163ii din numeroase puncte de vedere prezentate de autor \u00een acest volum.<\/p>\n

F\u0103r\u0103-ndoial\u0103, e foarte adev\u0103rat, a\u015fa cum semnaleaz\u0103 Profesorul Schifirne\u0163, faptul c\u0103 \u201eAst\u0103zi este dificil de a cunoa\u015fte societ\u0103\u0163i neatinse deloc de modernitate.\u201d (p. 12), un concept asupra c\u0103ruia s-a aplecat cu minu\u0163ie prin prisma unui extrem de avizat ochi critic personal. C\u0103ci ini\u0163ierea \u00een l\u0103untricitatea acestui subiect at\u00e2t de interpretabil din diverse unghiuri de percep\u0163ie \u015fi analiz\u0103 personal\u0103, la care cititorul este supus, are drept fundament solid \u00eendelungata activitate din spa\u0163iul generos al cercet\u0103rii, pe care autorul c\u0103r\u0163ii\u201dFormele f\u0103r\u0103 fond, un brand rom\u00e2nesc\u201d, Constantin Schifirne\u0163, a \u00eentreprins-o de-a lungul timpului, la fel ca \u015fi binecunoscutul om de cultur\u0103 rom\u00e2n Matei C\u0103linescu, a c\u0103rui viziune excep\u0163ional\u0103 \u00a0\u00een raport cu diversele chipuri ale modernit\u0103\u0163ii trebuie neap\u0103rat remarcat\u0103 aici.<\/p>\n

Ata\u015farea de substantivul \u201emodernitate\u201d a formei feminine specifice adjectivului \u201etenden\u0163ial\u201d reprezint\u0103 o al\u0103turare de termeni deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, care a contribuit, astfel, la generarea unei construc\u0163ii lingvistice originale a sociologului Constantin Schifirne\u0163. \u015ei de ce tocmai o astfel de juxtapunere voit\u0103 de termeni \u00eentru reliefarea complexit\u0103\u0163ii fenomenologice cercetate? Explica\u0163ia o identific\u0103m chiar \u00een interiorul c\u0103r\u0163ii, unde autorul face men\u0163iunea c\u0103 \u201eTermenul de modernitate tenden\u0163ial\u0103 este potrivit pentru \u00een\u0163elegerea procesului de modernizare \u00een societ\u0103\u0163ile cu o economie precar\u0103. Eu explic modernitatea tenden\u0163ial\u0103 prin contexte istorice, politice, geopolitice, culturale care au determinat ca o societate cu o economie subdezvoltat\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 structuri statale, sociale \u015fi institu\u0163ionale moderne.\u201d (s.n.) (p. 13) \u00centr-un paragraf ulterior, el m\u0103rturise\u015fte faptul c\u0103 a elaborat acest concept, \u00een prim\u0103 faz\u0103, cu scopul exclusiv de \u201ea descrie modernizarea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u00eens\u0103, dup\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a perimetrului cercetat, a stabilit c\u0103 poate c\u0103p\u0103ta extindere la nivel global fiind, iat\u0103, \u201epotrivit nu doar \u00een studiul evolu\u0163iei moderne rom\u00e2ne\u015fti, ci are voca\u0163ia de generalizare \u00een analizele asupra dezvolt\u0103rii moderne din orice societate, fiindc\u0103 deficitul de modernitate nu este un fenomen specific rom\u00e2nesc.\u201d (p. 13)<\/p>\n

Formulat, ini\u0163ial, de Constantin Schifirne\u0163 \u00een volumul \u201eFormele f\u0103r\u0103 fond, un brand rom\u00e2nesc\u201d, conceptul de modernitate tenden\u0163ial\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc are \u00een vedere \u201eactul de dezvoltare \u00een direc\u0163ie invers\u0103: de la afirmarea spiritului na\u0163ional \u015fi de la construc\u0163ia politic\u0103 spre dezvoltarea economic\u0103\u201d, ea, modernitatea, definindu-se, practic, \u00eentocmai \u201eca o tendin\u0163\u0103 care coexist\u0103 cu structurile sociale, cu formele institu\u0163ionale \u015fi cu fondul vechi\u201d (p. 14). O afirma\u0163ie demn\u0103 de luat \u00een seam\u0103, pe care autorul \u0163ine s\u0103 o precizeze \u00een contextul de fa\u0163\u0103, este aceea c\u0103 modernitatea rom\u00e2neasc\u0103 de tip mozaicat reprezint\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 \u201ecadrul \u015fi elementul de sus\u0163inere a na\u0163ionalului, dar nu prin baza economic\u0103, care ar fi trebuit s\u0103 fie temei al afirm\u0103rii statului na\u0163ional, ci ca tendin\u0163\u0103, ca ideal de atins \u00een afirmarea na\u0163iunii\u201d (p. 14), c\u0103ci aceasta str\u0103pungea cu o vitez\u0103 destul de nesemnificativ\u0103 zidul format din \u201ecomplicata re\u0163ea de structuri socio-institu\u0163ionale din societatea rom\u00e2neasc\u0103 tradi\u0163ional\u0103 \u015fi patriarhal\u0103\u201d (p. 14).<\/p>\n

Constantin Schifirne\u0163 remarc\u0103 un lucru extrem de important pentru radiografia complet\u0103 a modernit\u0103\u0163ii tenden\u0163iale autohtone, anume acela c\u0103 ea a constituit \u00een sine axul fundamental al tuturor etapelor de transformare semnificativ\u0103, pe care societatea rom\u00e2neasc\u0103 le-a traversat de la 1859 \u00eencoace. Cu alte cuvinte, momentul istoric de na\u015ftere a statului na\u0163ional a inclus \u00een substan\u0163a lui singular\u0103, la fel ca \u015fi, mai t\u00e2rziu, perioada interbelic\u0103 a secolului XX ori cea comunist\u0103 \u015fi post-decembrist\u0103, cu toate sincopele \u015fi decalajele lor specifice \u00een sfera dezvolt\u0103rii generale, germenele dominator \u015fi necesar al modernit\u0103\u0163ii tenden\u0163iale considerate de autorul mai sus men\u0163ionat drept \u201eesen\u0163a procesului evolutiv al Rom\u00e2niei moderne\u201d (p. 14). Interesant de observat faptul c\u0103 Profesorul Schifirne\u0163 deschide \u00een prelungirea acestei constat\u0103ri fire\u015fti o linie de reflec\u0163ie binevenit\u0103 referitoare, de ast\u0103 dat\u0103, la societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, despre care afirm\u0103 c\u0103: \u201enu dispune de un program na\u0163ional de dezvoltare \u00een care modernitatea, ca dominant\u0103 a \u00eentregului proiect de modernizare, s\u0103 fie asumat\u0103 de c\u0103tre elita intelectual\u0103 \u015fi politic\u0103. Acesta este motivul pentru care multe din procesele de modernizare din Rom\u00e2nia sunt similare cu cele din \u0163\u0103rile cu economii insuficient dezvoltate, o situa\u0163ie care poate fi, de asemenea, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi \u00een alte state ale Uniunii Europene.\u201d (p. 14-15)<\/p>\n

Studiul sociologului C. Schifirne\u0163 are \u00een vedere, desigur, printre altele, nu doar parametrii interni de dezvoltare \u015fi contextul na\u0163ional specific din momentele supuse cercet\u0103rii, ci \u015fi multitudinea \u201eexperien\u0163elor geopolitice \u015fi istorice tr\u0103ite de c\u0103tre fiecare societate \u00een tranzi\u0163ia de la na\u0163iune la statul na\u0163ional\u201d (p. 15), o zestre individual\u0103 complex\u0103 \u015fi unicizant\u0103, care a acceptat modernitatea tenden\u0163ial\u0103 \u00eentr-un fel sau altul, cu un unghi de deschidere mai generos sau, dimpotriv\u0103, unul ceva mai restr\u00e2ns. Practic, \u00een statele independente\u00a0 \u201emodernizarea a fost \u015fi este \u00eenc\u0103 un proces de construc\u0163ie politic\u0103 institu\u0163ional\u0103, prioritate avand construc\u0163ia \u015fi \u00eent\u0103rirea rolului \u015fi func\u0163iilor statului na\u0163ional. Problemele privind dezvoltarea economic\u0103 \u015fi social\u0103 au fost am\u00e2nate sau subordonate chestiunii na\u0163ionale deoarece esen\u0163ial\u0103 r\u0103m\u00e2nea conturarea unei identit\u0103\u0163i na\u0163ionale.\u201d (p. 15)<\/p>\n

O distinc\u0163ie deosebit de relevant formulat\u0103 este aceea dintre modernitate \u015fi modernizare, pe care autorul c\u0103r\u0163ii o subliniaz\u0103 cu pregnan\u0163\u0103 \u015fi spirit critic v\u0103dit. La statele na\u0163ionale, ne spune Profesorul Schifirne\u0163, cei doi termeni \u201eau constituit cadre \u015fi c\u0103i pentru c\u00e2\u015ftigarea independen\u0163ei\u201d lor (p. 15), dar, implicit, \u015fi pentru func\u0163ionarea institu\u0163iilor caracteristice. Dac\u0103 modernitatea e definit\u0103 ca un efect al moderniz\u0103rii, ca un standard ce \u201ereprezint\u0103 un scop al evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ilor\u201d \u00een sine, atunci modernizarea apare drept \u00eensu\u015fi \u201eprocesul de realizare a acestui scop\u201d (p. 41). Cu alte cuvinte, modernitate \u015fi modernizare – efect \u015fi proces, laolalt\u0103 – constituie doi termeni ai ecua\u0163iei progresului societ\u0103\u0163ii umane, pe care C. Schifirne\u0163 – fie c\u0103 face trimitere direct\u0103 la concep\u0163ia lui J. Habermas ori la cea a lui S. Huntington despre modernizare – \u00eei a\u015faz\u0103 \u00een talerele fixe ale analizei personale, concluzion\u00e2nd c\u0103 \u201eNu exist\u0103 modernitate f\u0103r\u0103 modernizare.\u201d (p. 41), dinamica sui-generis a moderniz\u0103rii (aceasta din urm\u0103 v\u0103zut\u0103, practic, \u00eentocmai ca un proces cu diverse trepte evolutive evidente) fiind \u00eentotdeauna dictat\u0103 \u201ede permanenta schimbare a realit\u0103\u0163ilor \u015fi contextelor sociale \u015fi istorice\u201d respective (p. 42).<\/p>\n

Proces dublu, nu privit doar la nivel stadial, modernizarea presupune at\u00e2t o \u201eacultura\u0163ie interna\u0163ional\u0103 declan\u015fat\u0103 de modernizarea ini\u0163ial\u0103 a Occidentului\u201d, c\u00e2t \u015fi o \u201eschimbare autohton\u0103 adaptativ\u0103 \u00een fiecare societate\u201d (p. 42). Nu trebuie, \u00eens\u0103, omise absolut deloc efectele negative ale moderniz\u0103rii – \u015fi amintim aici anomia, prejudecata de grup ori alienarea -, tot a\u015fa cum nu se poate situa excentric pe orbita sa nici asimetria n\u0103scut\u0103 \u00eentre Occident \u015fi sfera \u201ecealalt\u0103\u201d, non-occidental\u0103, asimetrie \u201ecauzat\u0103 de puterea relativ\u0103 a societ\u0103\u0163ilor occidentale cu privire la resursele economice, capacitate militar\u0103, know-how tehnologic bazat pe dezvoltarea \u015ftiin\u0163iic\u0103. Datorit\u0103 acestor resurse modernizarea Occidentului a impus propriile culturi asupra societ\u0103\u0163ilor cu care au intrat \u00een contact, acestea fiind determinate s\u0103 le primeasc\u0103, fie c\u0103 le accept\u0103 sau nu.\u201d (p. 49), conform viziunii interpretative a autorului c\u0103r\u0163ii de fa\u0163\u0103. Fundamental\u0103 aceast\u0103 din urm\u0103 observa\u0163ie a lui Constantin Schifirne\u0163, care vine s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 faptul c\u0103 a existat mereu \u015fi va continua s\u0103 existe o bun\u0103 perioad\u0103 de timp \u015fi de acum \u00eenainte ceea ce apare denumit \u00een carte drept \u201eparadoxul moderniz\u0103rii occidentale\u201d (p. 48). Altfel spus, \u201eModernitatea tenden\u0163ial\u0103 poate fi echivalat\u0103 cu e\u015fecul modernizarii, dar \u015fi cu aplicarea incorect\u0103 a unui model de modernizare, responsabil pentru perpetuarea st\u0103rii de subdezvoltare.\u201d (p. 49), e\u015fec reg\u0103sit actualmente, de exemplu, \u00een regresul galopant din spa\u0163iul rural \u015fi agrar, dizolvarea agresiv\u0103 a clasei tradi\u0163ionale \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti \u015fi \u00eenlocuirea sa cu \u201efermierii agricoli, grup social exponent al agriculturii capitaliste industrializate\u201d (p. 135). \u00cen acest punct de mare sensibilitate, C. Schifirne\u0163 \u00eel citeaz\u0103 pe E. Hobsbawm, care observa c\u0103 \u201eSchimbarea cea mai dramatic\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a acestui secol, \u015fi cea care ne rupe pentru totdeauna de lumea trecutului, este moartea \u0163\u0103r\u0103nimii [\u2026] care a constituit cea mai mare parte a rasei umane de-a lungul istoriei \u00eenregistrate.\u201d (p. 136) Numai ideea \u00een sine c\u0103 \u0163\u0103r\u0103nimea ar fi echivalent\u0103 cu un exponent exclusiv al trecutului, care \u015fi-a anulat definitiv importan\u0163a pentru modernitate, denot\u0103 o consecin\u0163\u0103 extrem de periculoas\u0103 a unei g\u00e2ndiri eronate ce st\u0103 la baza edificiului modernit\u0103\u0163ii ca atare. \u201eHiatusul dintre \u0163\u0103rani \u015fi clasele europenizate este o caracteristic\u0103 a \u0163\u0103rilor \u00een curs de modernizare.\u201d (p. 137), scrie Schifirne\u0163, tot el subliniind, practic, \u015fi starea de schizoidie \u00een care se dezvolt\u0103 anumite societ\u0103\u0163i, atunci c\u00e2nd, omor\u00e2nd fizic rolul social hot\u0103r\u00e2tor al clasei \u0163\u0103r\u0103nimii, \u00eencearc\u0103, \u00een acela\u015fi timp, o legitimare a propriei identit\u0103\u0163i printr-un \u201efundament trainic care nu era altul decat cultura popular\u0103\u201d (p. 136), prelu\u00eend o serie de \u00eensemne ale culturii na\u0163ionale de unde altundeva dec\u00e2t din matricea fertil\u0103 a culturii \u0163\u0103ranului respectiv.<\/p>\n

Un capitol \u00eentreg este destinat de c\u0103tre autor elitelor \u015fi rolului concret al acestora \u00een creionarea de fapt \u015fi de drept a principiilor, ce statueaz\u0103 cu puterea lor simbolic\u0103 tipuri de realit\u0103\u0163i aflate \u00eentr-o metamofoz\u0103 continu\u0103 \u015fi complet diferit\u0103 de la un spa\u0163iu cultural-istoric la altul. Interferen\u0163a de-a lungul epocilor istorice parcurse a segmentelor elitiste multiple cu feluritele institu\u0163ii europene \u015fi culturi na\u0163ionale existente a \u00eempins \u00een mod evident societ\u0103\u0163ile non-occidentale pe latura moderniz\u0103rii lor sistemice, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, la ora actual\u0103, \u201eNu exist\u0103 stat non-occidental care s\u0103 nu fi cunoscut influen\u0163a modernit\u0103\u0163ii occidentale.\u201d \u00een fel \u015fi chip (p. 156), cu varii intensit\u0103\u0163i specifice. Sigur, \u201enici o societate nu devine instantaneu modern\u0103\u201d (p. 156). Nu poate fi posibil \u00een mod concret un asemenea proces de trecere brusc\u0103 de la o serie de parametri \u00eendelung caracterizan\u0163i la unii noi, cu valori pe m\u0103sur\u0103, motiv pentru care, conchide Profesorul Schifirne\u0163, \u201emodernizarea este direc\u0163ia luat\u0103 de c\u0103tre o societate c\u0103tre dezvoltarea modern\u0103\u201d (p. 156).<\/p>\n

\u00cen raport cu actorii sociali implica\u0163i \u00een mod activ la construc\u0163ia conceptului de modernitate tenden\u0163ial\u0103, autorul accentueaz\u0103, de asemeni, \u015fi p\u0103r\u0163ile negative ale rolului determinant pe care ace\u015ftia \u00eel dovedesc, una dintre ele fiind reprezentat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi tendin\u0163a continu\u0103 \u201e\u00een a imita \u015fi prelua conduite \u015fi concep\u0163ii din afara spa\u0163iului lor na\u0163ional\u201d (p. 161), dar \u015fi incapacitatea de a g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune fa\u0163\u0103 de \u201eeficientizarea propriei comunit\u0103\u0163i\u201d (p. 162). Constantin Schifirne\u0163 afirm\u0103 un lucru deosebit de important \u00een stabilirea diagnozei finale a constructului de modernitate tenden\u0163ial\u0103, \u015fi anume acela c\u0103, \u201ePrin clientelismul unei bune p\u0103r\u0163i din elitele conduc\u0103toare se deformeaz\u0103 spiritul modern, \u015fi astfel, ele produc o \u201emodernizare negativ\u0103\u201d. Se preiau institu\u0163ii din alte societ\u0103\u0163i la care acestea au renun\u0163at sau le-au transformat pentru c\u0103 \u015fi-au dovedit ineficien\u0163a sau disfunc\u0163ionalitatea.\u201d (p. 162), misiunea respectivei intelectualit\u0103\u0163i umaniste de con\u015ftientizare la nivel comunitar a \u201eimperativului progresului\u201d (p. 160) \u00een cadrul sferei non-occidentale definindu-se, iat\u0103, complet diferit\u0103 \u00een p\u00e2rghiile sale de ac\u0163iune \u00een opozi\u0163ie cu burghezia Vestului european, v\u0103zut\u0103 drept ca factor real de \u201esus\u0163inere a dezvolt\u0103rii moderne\u201d societale \u00een ansamblul ei (p. 160). Cu alte cuvinte, \u201e\u00centr-o societate a modernit\u0103\u0163ii tenden\u0163iale, elitele tind spre o conformare mai puternic\u0103 la deciziile stabilite \u00een afara cadrului na\u0163ional.\u201d (p. 115)<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de construirea unei semantici particulare a conceptului de modernitate tenden\u0163ial\u0103 aplicat, ini\u0163ial, a\u015fa cum am precizat cu anterioritate, exclusiv spa\u0163iului rom\u00e2nesc, Constantin Schifirne\u0163 a avut de g\u00e2nd, ulterior, s\u0103 articuleze\u00a0 \u015fi un perimetru imagologic, s\u0103-l denumim a\u015fa, al modernit\u0103\u0163ii globale \u00een toat\u0103 diversitatea ei definitorie, sco\u0163\u00e2nd la lumin\u0103 acel \u201epolimorfism al lumii moderne, multiplele ei fa\u0163ete \u015fi \u00eentruchip\u0103ri, pe scurt, o imagine caleidoscopic\u0103 asupra procesului istoric al evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii moderne\u201d (p. 156). Autorul a \u0163inut s\u0103 precizeze \u015fi una dintre laturile de mare utilitate direct\u0103 a lucr\u0103rii sale, anume cea care se refer\u0103 la faptul c\u0103 acest concept de modernitate tenden\u0163ial\u0103 \u201eeste util \u00een cercetarea moderniz\u0103rilor implementate deliberat prin strategii de politici publice \u00een orice societate\u201d (p. 156), tocmai prin latura sa de manifestare inegal\u0103 \u015fi inconsisten\u0163\u0103 \u00een toate domeniile de activitate, tenden\u0163ialitatea, afirm\u0103 autorul,\u00a0 fiind, iat\u0103, componenta care \u201eascunde, de fapt, \u00een starea actual\u0103, dezvolt\u0103ri posibile \u00eenc\u0103 neprev\u0103zute \u00een planul ini\u0163ial al moderniz\u0103rii\u201d (p. 156), \u201emi\u015fcarea real\u0103 din societate\u201d (p. 157) devenind indicatorul care s\u0103 transforme, prin ac\u0163iunile sale efective, predictibilul \u00een concret.<\/p>\n

Dac\u0103, la \u00eenceput, modernizarea a fost una doar de tip institu\u0163ional (\u201eprin adoptarea de institu\u0163ii similare celor occidentale \u00eentr-un context istoric \u015fi economic premodern\u201d (p. 157) ), modernizarea tenden\u0163ial\u0103 a contemporaneit\u0103\u0163ii \u201eeste predominant politic\u0103, fiindc\u0103 dezvoltarea societ\u0103\u0163ii nu include transformarea ei de ansamblu, ci are loc numai politic, institu\u0163ional \u015fi juridic\u201d (p. 157), afirm\u0103 sociologul Schifirne\u0163. \u015ei tot el ne explic\u0103 faptul plauzibil cum c\u0103 modernitatea, exact \u201ea\u015fa cum a fost dezvoltat\u0103 \u00een Europa de Vest, nu este posibil\u0103 \u00een alte zone, deoarece formele institu\u0163ionale adoptate \u00een societ\u0103\u0163ile non-occidentale nu au acelea\u015fi contexte \u015fi condi\u0163ii economice, \u015fi, prin urmare, nu pot func\u0163iona ca \u00een Europa de Vest.\u201d (p. 158). Un punct de vedere lucid, la care ader \u00een totalitate. Iat\u0103 c\u0103 \u201eModernitatea nu poate fi asimilat\u0103 \u00een metabolismul societ\u0103\u0163ii, doar datorit\u0103 faptului c\u0103 sunt \u00eendeplinite anumite criterii sociale, ce \u0163in de nivelul de dezvoltare material\u0103, de pild\u0103, necesit\u0103\u0163ile produc\u0163iei capitaliste de m\u0103rfuri.\u201d, ea \u00een sine fiind \u201emai mult o aspira\u0163ie, un obiectiv de atins, dar care nu poate fi realizat pe deplin.\u201d (p. 157), cu alte cuvinte, o tendin\u0163\u0103. Ei bine, tocmai datorit\u0103 acestei incontestabile eviden\u0163e analizate, ne spune Profesorul Schifirne\u0163, \u201esocietatea cunoa\u015fte o succesiune ne\u00eentrerupt\u0103 de tranzi\u0163ii rapide, nici una \u00eencheiat\u0103 prin atingerea scopului pentru care a fost provocat\u0103\u201d (p. 157-158).<\/p>\n

Autorul supune modernitatea tenden\u0163ial\u0103 unei legi organice a cre\u015fterii, adaug\u00e2nd, deopotriv\u0103, \u00een discursul s\u0103u necesar, \u015fi \u00eentreg lan\u0163ul de efecte distructive ale industrializ\u0103rii – industrializarea fiind, practic,\u201delementul cheie al modernit\u0103\u0163ii\u201d (p. 162) -, care, \u00eentocmai unei partituri muzicale cu \u201earmonii\u201d macabre, se va fi extins de-a lungul timpului istoric cu o for\u0163\u0103\u00a0 de neb\u0103nuit. Pentru configurarea fidel\u0103, dar deloc exhaustiv\u0103 a tabloului vast privitor la cei doi termeni analiza\u0163i – modernitate \u015fi modernizare -, Constantin Schifirne\u0163 face trimitere la spa\u0163ii geografice precise, unde acel decalaj concret dintre \u201eritmul de modernizare cultural\u0103 \u015fi politic\u0103 este mai rapid dec\u00e2t evolu\u0163ia lent\u0103 a economiei\u201d (p. 157), folosindu-se, evident, \u00een argumenta\u0163ia sa, de o serie de exemple punctuale, ce vizeaz\u0103 perimetrele Americii Latine, Asiei de Est \u015fi Sudului Italiei. Dup\u0103 propria-i m\u0103rturisire, aici \u201econceptul de modernitate tenden\u0163ial\u0103 este necesar pentru faptul c\u0103 indic\u0103 prezen\u0163a unor elemente care nu intr\u0103 \u00eentr-un canon universal al modernit\u0103\u0163ii.\u201d (p. 157).<\/p>\n

Un fapt absolut fundamental care se remarc\u0103 \u00een cadrul acestei lucr\u0103ri este acela c\u0103, dup\u0103 spusele autorului, \u201epentru prima oar\u0103 modernitatea occidental\u0103 nu mai este modelul unic de dezvoltare \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, domina\u0163ia occidental\u0103 asupra lumii se diminueaz\u0103 din cauza influen\u0163ei \u0163\u0103rilor emergente cu ritmuri mari dezvoltare: China, India, Brazilia, Rusia, Africa de Sud, \u015fi, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 Turcia, erod\u00e2nd suprema\u0163ia economic\u0103 a Europei \u015fi a SUA.\u201d (p. 158-159). Este \u00eenc\u0103 un efect direct al tuturor proceselor pe care le implic\u0103 modernitatea \u00een sine, modernitate ce implic\u0103, iat\u0103, \u00een cazurile anterior men\u0163ionate (\u015fi cu deosebire insist\u0103m aici pe importan\u0163a decisiv\u0103 avut\u0103 de China, al doilea lider economic mondial la ora actual\u0103), o rela\u0163ie de direct\u0103 propor\u0163ionalitate \u00eentre \u201eritmul de cre\u015ftere demografic\u0103 \u015fi rata de cre\u015ftere economic\u0103\u201d (p. 159), aspect mai pu\u0163in studiat, momentan, la nivel de detaliu.<\/p>\n

F\u0103c\u00e2nd un rezumat al celor prezentate mai sus, se poate observa c\u0103, \u00een viziunea lui Constantin Schifirne\u0163, \u201emodernitatea a reconfigurat o nou\u0103 organizare social\u0103 \u015fi institu\u0163ional\u0103 \u00een func\u0163ie de contexte istorice \u015fi geopolitice\u201d (p. 163) complet diferite, fiecare cu particularit\u0103\u0163ile lui specifice definitorii \u015fi modelatoare, ceea ce a confirmat teza, ne spune autorul, cum c\u0103 \u201emodernitatea societ\u0103\u0163ilor evoluate (deja modernizate) este tot tenden\u0163ial\u0103, pentru c\u0103-\u015fi propune s\u0103 ating\u0103 noi norme \u015fi principii, acoperind \u015fi dep\u0103\u015find pe cele \u00eemplinite la un moment dat.\u201d (p. 163). Este foarte adev\u0103rat ceea ce se constat\u0103 \u00een cadrul acestei lucr\u0103ri de analiz\u0103 \u015fi cercetare referitor la faptul c\u0103, \u00een spa\u0163iile extraoccidentale, modernitatea apare ca o tendin\u0163\u0103 \u015fi nicidecum ca o \u201erealitate structurat\u0103\u201d (p. 164), pe c\u00e2nd \u00een sfera vestic\u0103 a continentului european complexul de factori determinan\u0163i pentru \u201eevolu\u0163iile moderne trecute \u015fi actuale vor ac\u0163iona \u015fi \u00een viitor, \u00een acela\u015fi sens \u00een orice societate\u201d (p. 164). Pe de alt\u0103 parte, chiar dac\u0103 \u00eent\u00e2lnim aceste aspect\u0103ri totalmente variate din punct de vedere geopolitic ale modernit\u0103\u0163ii, se poate f\u0103r\u0103 dubii adera la afirma\u0163ia autorului care subliniaz\u0103 cu elocven\u0163\u0103 c\u0103 aceast\u0103 modernitate este una \u201eintrinsec\u0103 oric\u0103rei societ\u0103\u0163i, cel pu\u0163in ca tenden\u0163ialitate\u201d (p. 164), oferind posibilitatea statelor s\u0103-\u015fi construiasc\u0103, finalmente, propriile lor modele de modernitate.<\/p>\n

De o disonan\u0163\u0103 ce frizeaz\u0103 cumva paradoxul contemporan, remarc\u0103 Profesorul Schifirne\u0163, \u00een tot acest amplu context analizat, se distinge un aspect deosebit de important de semnalat, \u015fi anume, faptul c\u0103, \u201ede\u015fi exist\u0103 modernitate, omul modern nu este prezent dec\u00e2t \u00eentr-o anumit\u0103 pondere din popula\u0163ia urban\u0103 educat\u0103, ea \u00eens\u0103\u015fi responsabil\u0103 \u00een mare parte pentru faptul c\u0103 modernitatea nu s-a \u00eemplinit \u00een dimensiunile ei semnificative\u201d (p. 160). Practic, rezisten\u0163a sau opozi\u0163ia manifestate de largi segmente ale comunit\u0103\u0163ilor, privite \u00een genere, \u00een raport cu normele, ac\u0163iunile concrete \u015fi trendurile impuse de modernitate, precum \u015fi cu seria consecin\u0163elor acestora de ordin imediat, se sprijin\u0103 pe un suport filozofic fundamental legat de \u201eadeziunea la valorile tradi\u0163ionale ale propriilor comunit\u0103\u0163i religioase, culturale, etnice sau na\u0163ionale\u201d. Coexisten\u0163a celor dou\u0103 curente de opinie aparent antagonice ar trebui s\u0103 devin\u0103 un fel de axis mundi al g\u00e2ndirii umane a viitorului, deoarece, fiecare \u00een parte, dar \u015fi a\u015fezate \u00eempreun\u0103, prin lan\u0163ul de interac\u0163iuni benefice pe care-l pot determina, au capacitatea s\u0103 deseneze \u015fi chiar s\u0103 reformuleze, de ce nu, chipul modernit\u0103\u0163ii \u00eentr-o linie cu totul \u015fi cu totul diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de schi\u0163a conceput\u0103 ini\u0163ial. Cu alte cuvinte, \u201eorice strategie de dezvoltare identific\u0103 \u015fi acord\u0103 importan\u0163a cuvenit\u0103 resurselor interne ale modernit\u0103\u0163ii, for\u0163ei autohtone de inovare social\u0103, creativit\u0103\u0163ii proprii \u00een plan institu\u0163ional, toate acestea fixate ca \u0163inte ale procesului de modernizare, proces aflat el \u00eensu\u015fi \u00eentr-o dinamic\u0103 proprie\u201d (p. 161). Totul e ca din centrul matricei funciare a modernit\u0103\u0163ii tenden\u0163iale \u015fi moderniz\u0103rii \u00een sine s\u0103 nu fie eliminat\u0103, \u00eentr-un final oarecare, Fiin\u0163a uman\u0103 \u00eens\u0103\u015fi…<\/p>\n

Privind \u00een ansamblul ei lucrarea Profesorului Constantin Schifirne\u0163, nu putem trece cu vederea un segment capital, care merit\u0103 dezvoltat ca atare \u00eentr-un viitor cadru singular. Este vorba despre rolul statului na\u0163ional \u015fi implicarea sa \u00een \u201eproducerea de modernitate\u201d, modernitatea tenden\u0163ial\u0103 fiind, \u00een viziunea autorului, printre altele, chiar \u201em\u0103sura gradului\u201d \u00een care acesta determin\u0103 modernitatea anterior invocat\u0103. Procesul moderniz\u0103rii r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, \u015fi la ora actual\u0103, la fel ca \u00een trecut, unul de \u201econstruc\u0163ie politic\u0103 institu\u0163ional\u0103, care are prioritate fa\u0163\u0103 de dezvoltarea economic\u0103\u201d (p. 149) – deocamdat\u0103, cel pu\u0163in -, reperul semnificativ, esen\u0163ial, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd construc\u0163ia na\u0163ional\u0103 \u015fi, evident, a\u015fa cum e firesc \u015fi \u00een bunul mers al lucrurilor, \u201econturarea unei identit\u0103\u0163i na\u0163ionale\u201d reprezentative (p. 149).<\/p>\n

\u201eLumea de ast\u0103zi este modern structurat\u0103 sau tenden\u0163ial modern\u0103.\u201d (p. 164), concluzioneaz\u0103 sociologul Constantin Schifirne\u0163, nenum\u0103ra\u0163ii actorii sau agen\u0163i ai moderniz\u0103rii \u015fi modernit\u0103\u0163ii pornind, practic, \u00een alc\u0103tuirea constructului lor specific, de la cadrul institu\u0163ional deja existent \u00een perimetrul vest-european, cadru pe care l-au considerat \u00een permanen\u0163\u0103 drept un reper funciar de raportare global\u0103, am putea spune, chiar dac\u0103, \u00een faza de \u00eenceput, \u201emodernitatea a fost sus\u0163inut\u0103 de grupuri restr\u00e2nse \u015fi viza mai mult idei \u015fi conduite individuale\u201d (p. 159-160). Acest lucru a suferit, \u00eens\u0103, date fiind multitudinea \u015fi complexitatea proceselor ce au avut loc de-a lungul timpului, o \u00eendep\u0103rtare vizibil\u0103 de modelul ini\u0163ial \u201ela nivelul practicilor curente\u201d (p. 160), \u00een spa\u0163iul non-occidental, afirm\u0103 autorul, modernitatea definindu-se, practic, \u201eun proces produs, inten\u0163ionat, din exterior\u201d (s.n.) (p. 95), ceea ce a implicat faptul c\u0103, pentru a deveni cu adev\u0103rat func\u0163ionale, principiile \u015fi normele modernit\u0103\u0163ii au suferit metamorfoze specifice, \u00een conexiune direct\u0103 cu \u201ecredin\u0163ele, ideile \u015fi specificul cultural al colectivit\u0103\u0163ilor locale\u201d (p. 160).<\/p>\n

Sigur, polimorfismul de care d\u0103 dovad\u0103 lumea contemporan\u0103 \u00een integralitatea ei imprim\u0103 procesului de modernizare, de cele mai multe ori, indiferent de perimetrul geopolitic analizat \u015fi actan\u0163ii conjuncturali existen\u0163i, pante destul de periculoase pe care aceasta poate mar\u015fa cu o destul de mare dificultate. Specificul identitar al fiec\u0103rui stat na\u0163ional non-occidental \u015fi integrarea lui \u00een matca globaliz\u0103rii, precum \u015fi adaptarea normelor \u015fi a principiilor folosite de acesta \u00een producerea de modernitate necesar-impus\u0103, dup\u0103 cum lesne se poate constata, nasc o serie de coduri locale consonante cu realitatea zonei respective, dar, \u00een acela\u015fi timp, raportate, la nivel de principiu general valabil, la cele ale modelului vestic.<\/p>\n

Faptul c\u0103 avem de-a face cu o serie de modele derivate din pattern-ul ini\u0163ial, \u00eens\u0103 deja destul de bine structurate din multe puncte de vedere \u015fi cu temelia consolidat\u0103 pe cadrul identitar de mare profunzime al feluritelor colectivit\u0103\u0163i, reprezint\u0103, dintr-o anumit\u0103 perspectiv\u0103, garan\u0163ia unei dezvolt\u0103ri societale viitoare multifa\u0163etate, cu o varietate de parametri definitorii, \u00a0convergen\u0163i c\u0103tre interese comune benefice \u015fi nicidecum viceversa. Cel pu\u0163in, aceasta se vrea a fi speran\u0163a concretizat\u0103 la nivel comunitar. Studiul Porfesorului Schifirne\u0163 devine, iat\u0103, prin mijloacele proprii de abordare a unui asemenea subiect vast al timpului actual, nu numai un reper bibliografic important pentru deslu\u015firea i\u0163elor referitoare la modernitatea \u201eintrinsec\u0103 oric\u0103rei societ\u0103\u0163i, cel pu\u0163in ca tenden\u0163ialitate\u201d, repet acest lucru, dar \u015fi o born\u0103 fix\u0103 de unde se poate pleca la drum \u00eentru continuarea cercet\u0103rii complexe pe care o presupune procesul de modernizare \u00een integralitatea sa.<\/p>\n

—————————–<\/p>\n

Not\u0103:<\/strong> Constantin Schifirne\u0163 este profesor universitar la Facultatea de Comunicare \u015fi Rela\u0163ii Publice, \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Studii Politice \u015fi Administrative din Bucure\u015fti \u015fi a desf\u0103\u015furat, de asemeni, o prolific\u0103 activitate de cercet\u0103tor la Centrul de cercet\u0103ri pentru problemele tineretului (1968-1990, 1994-2004). A fost director in Ministerul Culturii (1990-1994), cofondator al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Politice, Universitatea Cre\u015ftin\u0103 \u201eDimitrie Cantemir\u201d, al c\u0103rei decan a fost in perioada 1999-2002, \u015fi director al \u015ecolii Doctorale \u201e\u015etiin\u0163ele comunic\u0103rii\u201d din cadrul S.N.S.P.A. (2008-2012). <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Profesorul Schifirne\u0163 a elaborat, \u00een calitate de autor, o serie de lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103, precum: Mass-media, modernitate tenden\u0163ial\u0103 \u015fi europenizare \u00een era Internetului (2014), Rom\u00e2nii cum au fost \u015fi cum sunt (2013), Filosoia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een spa\u0163iul public. Modernitate \u015fi europenizare (2012), Europenizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi mass-media (coord. \u015fi autor, 2011), Sociologie rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 (2009), Formele f\u0103r\u0103 fond, un brand rom\u00e2nesc (2007), C. R\u0103dulescu-Motru. Via\u0163a \u015fi faptele sale, vol. I-III (2003-2005), Geneza modern\u0103 a ideii na\u0163ionale (2001), Sociologie (1999), Educa\u0163ia adul\u0163ilor \u00een schimbare (1997), Civiliza\u0163ie modern\u0103 \u015fi na\u0163iune. Mihail Kog\u0103lniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu (1996), Lectura \u015fi biblioteca public\u0103 (1991), Tineretul \u00eentre permanen\u0163\u0103 \u015fi \u00eennoire (1987), Genera\u0163ie \u015fi cultur\u0103 (1985), Adolescen\u0163ii \u015fi cultura (coautor, 1974), Studentul \u015fi societatea (coord. \u015fi autor, 1973). <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Men\u0163ion\u0103m faptul c\u0103 a fost coordonatorul colec\u0163iei \u201eEthnos\u201d a Editurii Albatros \u015fi a reeditat Operele lui Spiru Haret (vol. I-XI), 2009-2010, al\u0103turi de alte peste 30 de titluri de lucr\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti apar\u0163in\u00e2nd lui M. Eminescu, T. Maiorescu, N. Crainic, O. Goga, M. Ralea, G. C\u0103linescu, A. D. Xenopol, Aurel C. Popovici, C. R\u0103dulescu-Motru, G. Sofronie, R. Sei\u015fanu, D. St\u0103niloae, Al. Claudian, S. Mehedin\u0163i, T. Br\u0103ileanu, M. Manoilescu, M. \u015etef\u0103nescu. \u00cen ultimii ani a publicat studii despre modernitatea tenden\u0163ial\u0103, mass media \u015fi europenizare. <\/em><\/p>\n

—————————-<\/strong><\/p>\n

MAGDALENA ALBU<\/strong><\/p>\n

17 iulie 2017 <\/strong><\/p>\n

Bucure\u015fti<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Structurat\u0103 pe opt capitole ample, cartea sociologului Constantin Schifirne\u0163 \u2013\u201eModernitatea tenden\u0163ial\u0103. Reflec\u0163ii despre evolu\u0163ia modern\u0103 a societ\u0103\u0163ii\u201d -reprezint\u0103, la fel [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31161","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31161","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31161"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31161\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31164,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31161\/revisions\/31164"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}