{"id":31362,"date":"2017-07-31T06:34:37","date_gmt":"2017-07-31T06:34:37","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31362"},"modified":"2017-07-31T06:34:37","modified_gmt":"2017-07-31T06:34:37","slug":"vavila-popovici-despre-anormalitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/07\/31\/vavila-popovici-despre-anormalitate\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Despre anormalitate"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201ePesimismul meu este modul meu de a nu accepta s\u0103 judec normal o anormalitate.\u201d <\/em><\/p>\n

\u2013 Octavia Paler<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Anormalitatea se define\u0219te ca f<\/em>apt sau \u00eensu\u0219ire de a fi anormal; situa\u021bie anormal\u0103. <\/em>Normale sunt considerate acele persoane care au o dezvoltare medie \u0219i manifest\u0103 capacit\u0103\u021bi de adaptare echilibrat\u0103 la condi\u021biile mediului \u00eenconjur\u0103tor. Exist\u0103 \u0219i o oarecare toleran\u021b\u0103, dar abaterea peste limita toleran\u021bei, poate fi considerat\u0103 anormal\u0103. A\u0219a cum toleran\u021ba se aplic\u0103 la bolile trupe\u0219ti\u00a0 \u0219i la cele suflete\u0219ti ale omului, putem vorbi \u0219i despre boala sufleteasc\u0103 a societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im, \u00a0p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u0219i c\u00e2t din ea putem tolera.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiecare societate are anumite standarde, norme pentru un comportament acceptabil. Comportamentul care deviaz\u0103 pronun\u021bat de la aceste norme este considerat anormal. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 un comportament considerat normal de c\u0103tre o societate, poate fi considerat anormal de c\u0103tre alta. \u00cen toate cazurile este necesar a se pune cap\u0103t la ceea ce se consider\u0103 anormalitate \u00een societatea respectiv\u0103, a se lua sub lup\u0103 fiecare individ care o compune, pentru a se putea trage ni\u0219te concluzii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu cred c\u0103 cineva poate fi de acord cu o societate haotic\u0103, \u00een care legile nu se mai respect\u0103. Poate, dac\u0103 fiecare individ ar g\u00e2ndi mai mult asupra consecin\u021belor comport\u0103rii sale ie\u0219it\u0103 din comun, ar putea alege un alt drum, adic\u0103 un comportament normal, moral \u0219i ar ajuta societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Numai scriitorul rus Dostoievski (1821-1881) \u00een urma unui amplu studiu psihologic asupra sufletului omenesc, a ajuns la credin\u021ba c\u0103 lumea nu se va putea izb\u0103vi de anormalitate. Este adev\u0103rat, cu c\u00e2t am merge mai \u00een ad\u00e2ncul sufletului nostru, am g\u0103si mai multe \u00eentunecimi dar, pentru a nu ne pierde \u00een ele, fiindc\u0103 nici timp nu prea mai avem, poate ar fi bine doar s\u0103 constat\u0103m rapid \u0219i \u00een\u021belept c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103 cu noi, s\u0103 ie\u0219im c\u00e2t mai cur\u00e2nd la suprafa\u021b\u0103, s\u0103 c\u0103ut\u0103m lumina \u2013 \u201ecalea, adev\u0103rul, via\u021ba\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu avem dreptul s\u0103 consider\u0103m normal orice dorim, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 condi\u021bia regulii morale. Sunt valori morale de care nu ne putem dispensa \u00een via\u021ba noastr\u0103 \u0219i dac\u0103 ne dispens\u0103m, risc\u0103m s\u0103 pierdem umanitatea din noi. Filozoful englez Thomas Hobbes (1588- 1679) vorbea despre oamenii care tr\u0103iesc \u00eentr-o stare neglijent\u0103, lipsit\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de reguli, afirm\u00e2nd c\u0103 ei se afl\u0103 \u00een stare de continuu r\u0103zboi, adic\u0103 fiecare \u00eempotriva celuilalt, fiecare fiind inamicul celuilalt, \u0219i \u00een acest caz \u201eno\u021biunile de dreptate, nedreptate, justi\u021bie \u0219i injusti\u021bie\u201d <\/em>nu-\u0219i g\u0103sesc locul. Se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca cei care respect\u0103 regulile prea strict, s\u0103 fie exclu\u0219i; se face loc liber, \u0219i a\u0219a ne trezim cu ale\u0219i lipsi\u021bi de merite \u0219i de moralitate la conducerea unei \u021b\u0103ri.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Principalele cauze ale bolilor societ\u0103\u021bii, ale fiec\u0103ruia dintre noi, pot fi: s\u0103r\u0103cia, lipsa de educa\u021bie, izolarea \u2013 adic\u0103 totala lips\u0103 de interes, dar \u0219i \u00eencr\u00e2ncenarea. Asupra lor trebuie s\u0103 ne concentr\u0103m \u0219i s\u0103 g\u0103sim antidotul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Normalitatea este \u00eenscris\u0103 \u00een codul nostru genetic. Ea permite s\u0103 ne dezvolt\u0103m ca indivizi \u0219i ca specie, s\u0103 rela\u021bion\u0103m cu semenii no\u0219tri \u0219i cu mediul \u00eenconjur\u0103tor. Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, oamenii au denaturat caracterul normalit\u0103\u021bii. Societatea s-a \u00eencadrat la un moment dat \u00eentr-o dogm\u0103 anormal\u0103, rigid\u0103, dictatorial\u0103, exclusivist\u0103, care a servit, \u0219i mai serve\u0219te \u0219i \u00een prezent \u00een unele locuri de pe glob, mai mult ideologiei \u0219i mai pu\u021bin naturii umane. Regimurile autoritare \u0219i totalitare sunt cele \u00een care o minoritate \u00ee\u0219i impune voin\u021ba astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie avantajat\u0103, condamn\u00e2nd \u0219i elimin\u00e2nd pe cei care \u00eendr\u0103znesc s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 sau s\u0103 ac\u021bioneze \u00a0diferit fa\u021b\u0103 de modul impus, spre deosebire de \u021b\u0103rile democratice \u00een care legea nu mai reprezint\u0103 doar voin\u021ba celor pu\u021bini, ci se transform\u0103 \u00een garantul respect\u0103rii libert\u0103\u021bilor celor defavoriza\u021bi. Binele general este un scop \u0219i reprezint\u0103 un compromis al membrilor unei societ\u0103\u021bi, o renun\u021bare la anumite libert\u0103\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu beneficieze de avantaje incorecte, anuleaz\u0103 anumite avantaje oferite de natur\u0103 sau de societate unor anumite categorii sociale restr\u00e2nse, de care ace\u0219tia se pot folosi pentru a-\u0219i impune voin\u021ba \u00een detrimentul majorit\u0103\u021bii. \u00cen statele democratice la formularea legilor se pleac\u0103 de la principiul: \u201eLibertatea absolut\u0103 este egal\u0103 cu libertatea celorlal\u021bi<\/em>\u201d men\u021bioneaz\u0103 filozoful german Immanuel Kant (1724-1804) \u00een lucrarea sa Eseu despre libertate<\/em>, adic\u0103, dac\u0103 eu pot abuza de libertatea cuiva mai slab dec\u00e2t mine, oric\u00e2nd se poate g\u0103si cineva mai puternic dec\u00e2t mine care s\u0103 m\u0103 constr\u00e2ng\u0103. Astfel libertatea mea este absolut\u0103 nu prin prisma ariei de manifestare, ci pentru c\u0103 ea nu poate fi \u00eenc\u0103lcat\u0103. Legea se transform\u0103 \u00een garantul ap\u0103r\u0103rii libert\u0103\u021bilor \u0219i drepturilor oamenilor, respectarea acesteia devine vital\u0103 pentru dezvoltarea individului \u0219i societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Cu alte cuvinte, oamenii se \u00eentorc la caracterul natural al normalit\u0103\u021bii. Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een momentul \u00een care apare o situa\u021bie de criz\u0103 \u00een via\u021ba oamenilor, catastrofe politice sau sociale, c\u00e2nd societatea ajunge \u00een deriv\u0103, nu se mai poate dezvolta, nu poate supravie\u021bui f\u0103r\u0103 normalitate. Oamenii \u00eencep s\u0103 fie con\u0219tien\u021bi de acest fapt \u0219i doresc s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la normalitate<\/em>, de fapt la starea de echilibru pe care o aveau \u00eenainte. C\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpin\u0103 greut\u0103\u021bi \u00een reu\u0219it\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 func\u021bionalitatea democra\u021biei este tulburat\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul este prin natura sa curios, \u00eentreb\u0103tor, el se orienteaz\u0103, \u201eadopt\u0103<\/em> principiul general al unei atitudini\u201d, <\/em>spune psihologul \u0219i psihiatrul elve\u021bian Carl Gustav Jung (1875-1961) \u2013 creator al psihologiei moderne profunde \u2013 \u0219i, \u201eorice atitudine, ca o \u2013 predispozi\u021bie a centrilor senzoriali sau motori pentru o anume excita\u021bie sau pentru un impuls permanent \u2013 este conceput\u0103 ca deprindere de a introduce obi\u0219nuitul \u00een presta\u021bia individual\u0103 care se abate de la obi\u0219nuit\u201d.<\/em> Omul \u00ee\u0219i orienteaz\u0103 atitudinea dup\u0103 un anumit punct de vedere, \u00een mod con\u0219tient sau incon\u0219tient. \u0218i, printre altele, exemplific\u0103 Jung: \u201eatitudinea de putere se orienteaz\u0103 dup\u0103 punctul de vedere al for\u021bei exercitate de Eu asupra influen\u021belor \u0219i atitudinilor care tind s\u0103 \u00eel subjuge\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Petre \u021au\u021bea (1902-1991) numit \u0219i Socrate al rom\u00e2nilor datorit\u0103 preocup\u0103rilor sale filozofice, geniului s\u0103u verbal \u0219i rolului educativ, \u00een Tratatul de antropologie cre\u0219tin\u0103,<\/em> este \u00eens\u0103 de p\u0103rere c\u0103 omul actual \u201ese \u00eentreab\u0103 util sau inutil, ia decizii de multe ori absurde \u0219i nocive\u201d<\/em>. \u0218i fiind posedat de pasiunea \u00eentreb\u0103rii, r\u0103spunsul este cel care \u00eei va determina cursul vie\u021bii. \u021au\u021bea sus\u021bine de asemenea c\u0103 \u201edep\u0103\u0219irea naturii animalice a trebuin\u021belor nu poate avea loc prin \u00eentreb\u0103ri \u0219i solu\u021bii, prin aceste adaosuri tulbur\u0103toare ale con\u0219tiin\u021bei teoretice, ci prin con\u0219tiin\u021ba moral-religioas\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Practic, suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 este necesar a lupta pentru ap\u0103rarea, chiar impunerea normalit\u0103\u021bii, dac\u0103 ea nu poate fi dob\u00e2ndit\u0103 pe c\u0103i \u00een\u021belepte, pa\u0219nice. \u0218i a\u0219a ajungem la \u00eentrebarea: Este R\u0103zboiul o stare de normalitate sau de a-normalitate?<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Putem observa c\u0103 \u00een zilele noastre valorile morale sunt \u00eenc\u0103lcate cu barbarie, ceea ce determin\u0103 agita\u021bia din sufletele oamenilor, agita\u021bie care se exteriorizeaz\u0103, oamenii se revolt\u0103, evadeaz\u0103, aerul r\u0103zboiului \u00eei \u00eengroze\u0219te, r\u0103zboiul nefiind altceva dec\u00e2t \u201eo s\u0103rb\u0103toare a mor\u021bii\u201d.<\/em> Istoricul grec Herodot (484 \u00ee.H.-425 \u00ee. H.) spunea c\u0103 \u201e\u00een timp de pace, copiii \u00ee\u0219i \u00eengroap\u0103 p\u0103rin\u021bii. \u00cen r\u0103zboi, p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i \u00eengroap\u0103 copiii\u201d.<\/em> Este cumplit, poate fi un moment de r\u0103scruce atunci c\u00e2nd se pierde tot ce este mai pre\u021bios: armonia \u0219i pacea. Vinova\u021bii acestor pierderi nu pot fi ierta\u021bi, ei sunt \u0219i vor fi pedepsi\u021bi, nu vor fi l\u0103sa\u021bi s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de omenire, deoarece, \u00een acele momente respectul fa\u021b\u0103 de oameni dispare, se \u00eencalc\u0103 valorile umanit\u0103\u021bii \u0219i Pa<\/em>cea <\/em>este complet pierdut\u0103. Oamenilor demoraliza\u021bi \u0219i dezorienta\u021bi cineva trebuie s\u0103 le redea \u00eencrederea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0102\u0219tia suntem! Cunoa\u0219tem ce este normalitatea \u0219i accept\u0103m sau suntem for\u021ba\u021bi s\u0103 tr\u0103im, perioade de timp, \u00een anormalitate. Dovad\u0103 c\u0103 \u00een ultimii 3500 de ani \u2013 statisticile spun \u2013 am avut numai 230 ani de pace, adic\u0103 de normalitate.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 De\u0219i r\u0103zboiul este condamnat de mul\u021bi dintre noi, el este uneori judecat \u0219i sim\u021bit ca act de dreptate, cel pu\u021bin ca inten\u021bie. Este nevoie <\/strong>de mult curaj, r\u0103bdare \u0219i putere pentru a putea ob\u021bine dreptatea, el \u2013 r\u0103zboiul ar\u0103t\u00e2nd, \u00een final, cine este mai puternic, cine este \u00een stare a impune un echilibru, pentru o perioad\u0103 c\u00e2t mai lung\u0103 de timp. \u0218i este mai puternic cel care se lupt\u0103 pentru dreptate, pedepsind pe cei care nu respect\u0103 oamenii, cei care stric\u0103 echilibrul existent, cei care iau \u00een mod nedrept \u0219i barbar via\u021ba semenilor. Dar, \u00eenainte de a trece la orice ac\u021biune \u00een lupta pentru dreptate, este necesar\u0103 pruden\u021ba, \u00eencercarea de stabilire a echilibrului prin metodele cele mai pu\u021bin dureroase, dup\u0103 care urmeaz\u0103 perioada de a\u0219teptare a r\u0103spunsului. El poate fi \u00een\u021belept, sau lipsit de \u00een\u021belegere, tratat cu nep\u0103sare, chiar impertinen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toate au ciclicitatea lor. Legea compensa\u021biei lucreaz\u0103 pentru refacerea echilibrului pierdut. Binele se va reg\u0103si \u00eentotdeauna \u00een dreptate. Iat\u0103 un mod de a judeca \u0219i a admite anormalitatea drept cale care, \u00een final, nu \u0219tim \u00eenc\u0103 cum, va trebui s\u0103 duc\u0103 la normalitate. \u00centrebarea este: de ce trebuie s\u0103 transform\u0103m via\u021ba \u00een ceva anormal \u0219i nefiresc, catastrofal, pentru a ajunge apoi, cu greu la normalitate, la echilibru? \u201eVia\u021ba noastr\u0103, <\/em>spunea un savant rom\u00e2n, este o ascensiune pe crestele unui munte; un pas gre\u0219it este suficient pentru a aluneca pe una sau pe o alt\u0103 pant\u0103 \u0219i odat\u0103 alunecat, este foarte dificil de a ne opri \u0219i uneori chiar imposibil\u201d.<\/em><\/p>\n

\n

——————————-<\/p>\n

Vavila Popovici<\/p>\n

Carolina de Nord<\/p>\n

Iulie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePesimismul meu este modul meu de a nu accepta s\u0103 judec normal o anormalitate.\u201d \u2013 Octavia Paler   \u00a0\u00a0 Anormalitatea [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31362","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31362","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31362"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31362\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31365,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31362\/revisions\/31365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31362"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31362"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31362"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}