{"id":31444,"date":"2017-08-05T17:03:34","date_gmt":"2017-08-05T17:03:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31444"},"modified":"2017-08-05T17:03:34","modified_gmt":"2017-08-05T17:03:34","slug":"nicoleta-nistoroiu-gheorghe-constantin-nistoroiu-regina-maria-inimoasa-infaptuitoare-a-marii-uniri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/05\/nicoleta-nistoroiu-gheorghe-constantin-nistoroiu-regina-maria-inimoasa-infaptuitoare-a-marii-uniri\/","title":{"rendered":"Nicoleta Nistoroiu & Gheorghe Constantin Nistoroiu: Regina Maria – Inimoasa \u00eenf\u0103ptuitoare a Marii Uniri"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eMai mult dec\u00e2t o Femeie, <\/em><\/strong><\/p>\n

mai mult dec\u00e2t o Regin\u0103,<\/em><\/strong><\/p>\n

un simbol.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Prin\u0163esa-scriitor Elena V\u0103c\u0103rescu)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Augusta noastr\u0103 suveran\u0103 \u015fi-a iubit \u0162ara care, a \u00eenfiat-o, integral \u015fi la r\u00e2ndul ei a \u00eenfiat-o inimii ei mari c\u00e2t o Patrie rom\u00e2n\u0103 drag\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A iubit Dragostea cereasc\u0103, Iubirea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, poporul, natura, costumul na\u0163ional, l\u0103ca\u015furile sfinte, v\u0103ile \u015fi dealurile, mun\u0163ii \u015fi apele, florile \u015fi p\u0103s\u0103rile, pruncii \u015fi b\u0103tr\u00e2nii, Codrul \u015fi Prim\u0103vara, toamna \u015fi viorelele, tot ce era\u00a0 rom\u00e2nesc \u015fi dumnezeiesc \u00een Regatul ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dumnezeu a iubit-o mult, c\u0103ci \u015fi ea prea mult a iubit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 A r\u0103mas ve\u015fnic \u00eendr\u0103gostit\u0103 de \u0163ara ei adoptiv\u0103, ROM\u00c2NIA-Gr\u0103dina Maicii Domnului-Regatul divin al Dumnezeie\u015ftii-MARII-\u00cemp\u0103r\u0103teasa Cerului \u015fi a P\u0103m\u00e2ntului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201e\u0162ar\u0103 iubit\u0103! Te v\u0103d \u00een toat\u0103 frumuse\u0163ea ta \u015fi fiecare imagine \u00eemi e la fel de drag\u0103; oriunde mi se \u00eendreapt\u0103 ochii v\u0103d locuri pe care le-am iubit…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u0163i v\u0103d c\u00e2mpiile, codrii, mun\u0163ii, dealurile \u015fi v\u0103ile…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00ce\u0163i v\u0103d luncile fermecate ale r\u00e2urilor sau ale p\u00e2raielor, v\u0103d iarba verde de sub s\u0103lcii…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103d aburul u\u015for al colbului plutind \u00een lini\u015ftea serilor de var\u0103 pe ogoare…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103d vechile cruci de piatr\u0103 de pe marginea drumului, str\u0103juind neclintite c\u00e2te un loc, sem\u0103n\u00e2nd uneori cu b\u0103tr\u00e2nii pustnici ce nu mai au de-a face cu vreun muritor.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 V\u0103d \u0163\u0103ranii cum se \u00eentorc de pe ogoare la asfin\u0163it, cu c\u0103m\u0103\u015file albe p\u0103tate de sudoare, \u015fi copila\u015fii cu h\u0103inu\u0163e colorate alerg\u00e2nd cu pa\u015fi m\u0103run\u0163i pe l\u00e2ng\u0103 ei, \u00een timp ce soarele aprinde cerul cu fl\u0103c\u0103ri minunate \u00eenainte s\u0103 se cufunde \u00een zare…<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dar codrii \u00eemi sunt cei mai dragi prim\u0103vara, c\u00e2nd frunzele copacilor sunt str\u0103vezii, precum vitraliile, c\u00e2nd viorelele \u015fi floarea-Pa\u015ftelui acoper\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu mii de stelu\u0163e, ori toamna, c\u00e2nd culorile lor sunt mai minunate ca visul de poet.\u201d<\/em> (MARIA Regina Rom\u00e2niei, \u0162ara Pe Care O Iubesc-Memorii din exil. Cu ilustra\u0163ii de Regina Elisabeta a Greciei. <\/em>Trad. Maria Berza, Humanitas-Bucure\u015fti, p. 64-65)<\/p>\n

\n

\n

\u00a0\u00a0 Momentul crucial, tragic, dar \u015fi de apogeu al Reginei Maria, similar cu al \u0162\u0103rii ei dragi, Rom\u00e2nia, pe trei sferturi invadat\u0103 de aceea\u015fi du\u015fmani cre\u015ftini ce o r\u00e2vnesc a odr\u0103slit, culmea \u00een perioada cea mai dramatic\u0103 a vie\u0163ii ei, c\u00e2nd se afla la Ia\u015fi \u00een refugiul pe care \u015fi-l \u00eempletea al\u0103turi de \u0163ar\u0103 cu triste\u0163e \u015fi durere: o \u0162ar\u0103 cu sufletul \u015fi cu trupul sf\u00e2rtecat \u015fi cu mul\u0163i dintre fii ei mor\u0163i; o Mam\u0103 cu sufletul \u015fi cu trupul fr\u00e2nt l\u0103s\u00e2nd \u00een p\u0103m\u00e2ntul ocupat jertfa copilului ei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Suferin\u0163a r\u0103zboiului crud p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 le-a \u00eennobilat deopotriv\u0103 \u015fi pe \u0162ar\u0103 \u015fi pe Regin\u0103: \u201eM\u0103 aflam \u00een miezul acestei situa\u0163ii, fiind la r\u00e2ndul meu tot o refugiat\u0103, o Regin\u0103 cu m\u00e2inile goale, o mam\u0103 ce tocmai \u00ee\u015fi \u00eenmorm\u00e2ntese pruncul, aflat printre primele victime ale epidemiei ce izbucnise cu violen\u0163\u0103-sim\u0163eam din plin aceast\u0103 dezn\u0103dejde, fiind prea zdrobit\u0103 de durerea mea pentru a-i mai ajuta pe al\u0163ii. Pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in, suferin\u0163a cumplit\u0103 din jurul meu a reu\u015fit totu\u015fi s\u0103 m\u0103 \u00eendep\u0103rteze de propria-mi am\u0103r\u0103ciune, mi-a insuflat dorin\u0163a arz\u0103toare \u015fi nest\u0103vilit\u0103 de a fi de folos poporului meu \u015fi prin el \u0163\u0103rii mele, \u00eentr-un moment \u00een care ultimul dram de speran\u0163\u0103 p\u0103rea s\u0103 ne fi p\u0103r\u0103sit.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ceva \u00een sinea mea \u00eemi spunea c\u0103 glasul meu, ridic\u00e2ndu-se deasupra tuturor, era acum trebuincios celorlal\u0163i; deveniser\u0103m at\u00e2t de ne\u00eensemna\u0163i, de zgribuli\u0163i, de neajutora\u0163i, iar \u00een \u0163inututile noastre mai primitive ideea unei mame pe care s\u0103 o \u015ftii aproape, de care s\u0103 te sprijini, \u00eensemna o mare m\u00e2ng\u00e2iere, poate cea mai mare.\u201d<\/em> (MARIA Regina Rom\u00e2niei, \u0162ara Pe Care O Iubesc-Memorii din exil. Cu ilustra\u0163ii de Regina Elisabeta a Greciei. <\/em>Trad. Maria Berza, Humanitas-Bucure\u015fti, p. 5-6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>\u00a0Ursitoarele Reginei MARIA a ROM\u00c2NIEI, prin Grija de sus i-au preg\u0103tit \u015fi \u00eempodobit vremea venirii pe lume sub zodia princiar\u0103 a neprev\u0103zutului, a Suferin\u0163ei \u015fi a Frumosului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 R\u0103sfoind \u00een sinaxarul destinului ei a v\u0103zut c\u0103\u00a0 \u201etot ce era r\u0103u \u015fi crud se \u00eendulce\u015fte<\/em>, iar ce era frumos \u015fi fericit \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 aura luminoas\u0103. Cred c\u0103 am avut din na\u015ftere o fire de artist, dintotdeauna am iubit frumosul \u015fi cu trecerea anilor \u00eel iubesc tot mai mult… \u00centotdeauna am fost considerat\u0103 o femeie frumoas\u0103-de fapt, dup\u0103 p\u0103rerea mea, am fost considerat\u0103 chiar mai frumoas\u0103 dec\u00e2t eram, dar via\u0163a femeii e mult mai interesant\u0103 c\u00e2nd e luat\u0103 drept \u201eo frumuse\u0163e\u201d <\/strong>de toat\u0103 lumea.\u201d <\/em>\u00a0(MARIA Regina Rom\u00e2niei-Jurnal de R\u0103zboi 1916-1917. Trad. Anca B\u0103rbulescu. Ed. \u00eengrijit\u0103 de L. Boia, Ed. Humanitas-Bucure\u015fti, p. 26).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marele na\u0163ionalist cre\u015ftin Doctorul \u015eerban Milcoveanu ne-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit admira\u0163ia la superlativ pentru marea noastr\u0103 Regin\u0103: \u201eRegina Maria-cea mai frumoas\u0103 femeie din Europa. \u00cen plus supra-inteligent\u0103 \u015fi supra-talentat\u0103. R\u0103ni\u0163ii \u015fi osta\u015fii din primul r\u0103zboi mondial i-au dat cognomenul de \u201eCea Bun\u0103\u201d<\/strong>. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Era nepoata reginei Angliei \u015fi nepoata \u0163arului Rusiei \u015fi ca atare avea pasiunea serb\u0103rilor \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi a c\u0103l\u0103toriilor triumfale. Avea un mare du\u015fman ministrul de Finan\u0163e Vintil\u0103 I. C. Br\u0103tianu \u015fi un mare aliat primul ministru Ionel I. C. Br\u0103tianu.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103pt\u0103m\u00e2nal cerea la telefon subven\u0163ii pentru serb\u0103ri \u015fi c\u0103l\u0103torii. Vintil\u0103 I.C. Br\u0103tianu \u015ftia dinainte \u015fi \u00eenchidea telefonul la jum\u0103tatea convorbirii. Atunci Regina Maria f\u0103cea al doilea telefon la Pre\u015fedin\u0163ia Cosiliului de Mini\u015ftri \u015fi Vintil\u0103 I.C. Br\u0103tianu primea de la Ionel I.C. Br\u0103tianu \u00a0rug\u0103mintea de a elibera banii necesari.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Argumentul cu care Ionel I.C. Br\u0103tianu convingea pe Vintil\u0103 I.C. Br\u0103tianu: \u201eCe vrei, drag\u0103 dac\u0103 suntem Regat \u00een loc de Republic\u0103 \u015fi avem o Regin\u0103 din dou\u0103 dinastii imperiale.\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vintil\u0103 I.C. Br\u0103tianu ofta \u015fi pl\u0103tea, dar prin Bucure\u015fti el mergea pe jos pentru ca Ministerul s\u0103 nu cheltuiasc\u0103 banii cu benzina.\u201d<\/em>(Milcoveanu \u015eerban, Politica \u00een \u00eentreb\u0103ri cu\/ f\u0103r\u0103 r\u0103spunsuri. <\/em>Vol. I, editat de Asocia\u0163ia fo\u015ftilor pre\u015fedin\u0163i ai studen\u0163imii-<\/em>persoan\u0103 juridic\u0103 <\/em>\u015fi de Liga pentru ap\u0103rarea Adev\u0103rului istoric-<\/em>persoan\u0103 juridic\u0103, Bucure\u015fti.<\/em>)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Zelul regal, suveran al Reginei Maria a Rom\u00e2niei, de\u015fi era cel de autoritate august\u0103<\/em>, nu avea caracter de absolutism, nu tindea spre afirmare politic\u0103, ci r\u0103sp\u00e2ndea acea aur\u0103 a Frumuse\u0163ii, a Maternit\u0103\u0163ii cre\u015ftine na\u0163ionale, acel sim\u0163 \u015fi instinct diplomatic, de \u00eendr\u0103zneal\u0103, de implicare \u015fi asumare politic\u0103: \u201eEa nu a r\u0103mas, precum regina Elisabeta, departe de via\u0163a politic\u0103, <\/em>consemneaz\u0103 istoricul Ioan Scurtu, ci s-a implicat direct, ac\u0163ion\u00e2nd nu numai pe l\u00e2ng\u0103 rege, dar \u015fi particip\u00e2nd la convorbiri cu diploma\u0163i str\u0103ini \u015fi frunta\u015fi ai vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia.\u201d<\/em> (Ioan Scurtu, Regele Ferdinand. <\/em>Ed. Garamond, <\/em>Bucure\u015fti-2016, p. 26)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Atitudinea ferm\u0103 <\/em>a <\/em>reginei Maria cu privire la tratatul din anul 1883, cum c\u0103 acesta nu putea s\u0103 oblige Rom\u00e2nia de a nu se \u00eempotrivi Imperiului Hasburgic, dac\u0103 interesele na\u0163ionale cer acest lucru era destul de \u201eclar\u0103 \u015fi deschis\u0103\u201d<\/em>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Principesa Maria Alexandra Victoria de Edimburg, p\u0103\u015fea spre tronul de Regin\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een caden\u0163a suveran\u0103 cu poporul spre \u00eenf\u0103ptuirea idealului lui suveran, suzeran, na\u0163ional.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centr-o conversa\u0163ie cu I.G. Duca, Regina Maria spunea r\u0103spicat: \u201e…Eu de \u0163ara asta nu m\u0103 despart. \u00cen\u0163eleg aspira\u0163iile ei \u015fi le \u00eembr\u0103\u0163i\u015fez. De alminteri, unde s\u0103 merg? Eu german\u0103 nu sunt, la drepturile mele de principes\u0103 englez\u0103 m-a\u0163i obligat s\u0103 renun\u0163 c\u00e2nd m-am m\u0103ritat, alt\u0103 patrie dec\u00e2t Rom\u00e2nia nu am.\u201d<\/em> (Apud Mircea Mu\u015fat \u015fi Ion Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul rom\u00e2n unitar, <\/em>Bucure\u015fti, Ed. \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, 1983, p. 446).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regele Ferdinand, de\u015fi poseda multiple calit\u0103\u0163i era: \u201est\u00e2ngaci, f\u0103r\u0103 poz\u0103 \u015fi prestan\u0163\u0103\u201d <\/em>(Ioan Scurtu, op. cit., p. 24) …, <\/em>afi\u015f\u00e2nd o \u201etimiditate boln\u0103vicioas\u0103…,<\/em> o compromi\u0163\u0103toare st\u00e2ng\u0103cie \u015fi o lips\u0103 cumplit\u0103 de armonie \u015fi de majestate.\u201d <\/em>(I.G. Duca, Memorii, <\/em>vol. I, Bucure\u015fti, Ed. Exxpres-1992, p. <\/em>135).<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Lipsindu-i \u00eensu\u015firile esen\u0163iale: vigoarea, zelul, diploma\u0163ia, tenacitatea, iubirea poporului, asumarea, hot\u0103r\u00e2rea \u015fi rezolvarea rapid\u0103 al situa\u0163iilor politice extreme, cum a fost cazul izbucnirii r\u0103zboiului, pierderile de teritoriu \u015fi consecin\u0163ele lui nefaste pentru prezentul \u015fi viitorul \u0163\u0103rii \u015fi al poporului rom\u00e2n, regele purt\u00e2ndu-\u015fi drama \u00een suflet se poticnea deseori.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regele Ferdinand era desigur educat \u015fi spiritual, dar \u00eei lipsea vlaga de b\u0103rbat \u015fi de monarh.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nu era u\u015for pentru Ferdinand s\u0103 lupte \u00eempotriva \u0163\u0103rii natale, \u00eens\u0103 dragostea Reginei Maria pentru Patria ei regal\u0103, adoptiv\u0103 l-a cov\u00e2r\u015fit ajut\u00e2ndu-l s\u0103 ias\u0103 din aceast\u0103 sf\u00e2rtecare sufleteasc\u0103: \u201e…A trebuit s\u0103-i impun inimii mele t\u0103cerea;<\/em>(spunea regele); asta n-a fost u\u015for; cu sufletul torturat am luat hot\u0103r\u00e2rea de a-mi face datoria fa\u0163\u0103 de poporul rom\u00e2n ale c\u0103rui destine le conduc.\u201d<\/em> (Alexandru Marghiloman, Note politice, <\/em>vol. II, 1916-1917, p. 155)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen luarea acestei decizii cov\u00e2r\u015fitoare a regelui Ferdinand un rol hot\u0103r\u00e2tor i-a revenit frumosului prin\u0163 oltean Barbu \u015etirbei: \u201e…L\u00e2ng\u0103 d\u00e2nsul sta \u00eens\u0103 neclintit \u00een hot\u0103r\u00e2rea de a lupta al\u0103turi de Alia\u0163i pentru \u00eenf\u0103ptuirea rom\u00e2nismului Barbu \u015etirbey. Lui i se datore\u015fte \u00een primul r\u00e2nd hot\u0103r\u00e2rea regelui. Cum s-a hot\u0103r\u00e2t, prin ce lupte suflete\u015fti, cu ce jertfe, e meritul regelui \u015fi numai al con\u015ftiin\u0163ei lui. C\u0103 aceast\u0103 eroic\u0103 lupt\u0103 suflteasc\u0103 a dat-o \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie \u015fi nu \u00eentr-alta, meritul \u00eel are, \u00eentreg, \u015etirbey.\u201d<\/em> (I.G. Duca, op. cit., p.151) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen s\u00e2ngele Reginei Maria, fost\u0103 principes\u0103 Maria Alexandra Victoria de Edimburg, \u00a0nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, cochet\u0103, aristocrat\u0103, inteligent\u0103, de\u015fteapt\u0103 \u015fi frumoas\u0103, dogorea fierbin\u0163eala slav\u0103 \u015fi senzual\u0103 a Marii Ducese Maria Alexandra a Rusiei, fiica \u0163arului Alexandru al II-lea, martirul \u015fi a \u0163arinei Maria, precum \u015fi calmul, cump\u0103nirea, tenacitatea \u015fi fascina\u0163ia navig\u0103rii <\/em>ducelui-marinar Alfred de Edimburg \u015fi Saxa-Coburg-Gotha.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 La cump\u0103na dintre vremuri, c\u00e2nd se juca drama destinului \u0163\u0103rii sale, Regina Maria a luat calea diploma\u0163iei s\u0103 lupte pentru soarta Regatului rom\u00e2n, pe care-l purta \u00een sufletul ei mare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cent\u00e2lnirea dintre cel mai ur\u00e2t om politic al vremii evreul-francez Georges Clemenceau \u015fi cea mai frumoas\u0103 femeie a timpului, Regina Maria este revelatoare:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eLui Clemenceau (martie 1919,n.n.) \u00eei face pl\u0103cere s\u0103 stea de vorb\u0103 cu aceast\u0103 femeie d\u00e2rz\u0103 (Regina Maria), dotat\u0103 cu sim\u0163 politic, pe care rar \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fte la omologii s\u0103i…\u201d,<\/em>consemna Jean de Cars, citat de Cornel B\u00eersan \u00een Doamne \u015fi Domni\u0163e, Jup\u00e2ni\u0163e \u015fi Amante ale Domnilor Rom\u00e2ni, <\/em>Ed. Libres, Bucure\u015fti-2017, p. 588)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumoasa noastr\u0103 suveran\u0103 a luat atitudine f\u0103\u0163i\u015f\u0103 \u015fi frontal\u0103 la Conferin\u0163a de la Paris din 1919, privind ap\u0103rarea drepturilor \u0163\u0103rii sale, \u00eengrozindu-l \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u00e2ndu-l pe fiorosul tigru-<\/em>Clemenceau care se dest\u0103inuia astfel colegului diplomat Andre Tardieu: \u201eCum s\u0103 se poate \u00een\u0163elege un tigru ca mine cu o leoaic\u0103 ca asta?\u201d<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen fiin\u0163a Reginei Maria \u00eenzestrat\u0103 de Dumnezeu \u015fi de gena p\u0103rinteasc\u0103 s\u0103l\u0103\u015fluia o con\u015ftiin\u0163\u0103 deosebit de puternic\u0103, o t\u0103rie de caracter de cremene, o iubire nem\u0103rginit\u0103 \u015fi o b\u0103rb\u0103\u0163ie<\/em> demn\u0103 de marii Eroi daci ori Cavaleri medievali \u015fi o popularitate care se r\u0103sfr\u00e2ngea \u00een evlavia poporului ce o venera ca pe o Fiic\u0103 \u015fi o Mam\u0103 deopotriv\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regina Maria \u015fi-a legat, \u015fi-a \u00eempletit, \u015fi-a \u00eemplinit Soarta ei regal\u0103 cu Destinul poporului pe care \u00eel iubea cu dragoste sf\u00e2nt\u0103 de Mam\u0103. Ea era profund con\u015ftient\u0103 c\u0103 se asum\u0103 unui moment istoric frumos, aspru, dar \u015fi crucial \u00een acela\u015fi timp, str\u0103duindu-se din r\u0103sputeri s\u0103-i dea m\u0103re\u0163ia regal\u0103 a suferin\u0163ei \u015fi a iubirii sale frumoase.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumoasa noastr\u0103 Regin\u0103 Maria con\u015ftientiza faptul c\u0103 \u00eencerc\u0103rile dramatice prin care trece un mare caracter sau un mare popor, mai de vreme sau mai t\u00e2rziu aduc \u015fi supremele biruin\u0163e.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pe cerul luminos \u015fi serafic al Patriei sale, unde se l\u0103f\u0103iau Zorii str\u0103lucitori ai geniului acestui mare Neam dac, Regina Maria \u00eentrez\u0103rea ivirea norilor negri care anun\u0163au furtuna r\u0103zboiului:<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u201eVai, de ce nu sunt eu rege? M-a\u015f duce peste tot, a\u015f vedea totul, a\u015f vorbi cu solda\u0163ii \u015fi a\u015f r\u0103m\u00e2ne printre ei p\u00e2n\u0103 ar ajunge s\u0103 m\u0103 adore \u015fi ar pleca bucuro\u015fi la lupt\u0103 \u00een numele meu-a\u015f fi o realitate \u00een r\u00e2ndurile lor, nu un nume!<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 A\u015f vrea s\u0103 fiu eu rege-poate a\u015f fi un rege r\u0103u, dar n-a\u015f \u00eeng\u0103dui s\u0103 se spun\u0103 minciuni pe seama mea, i-a\u015f obliga pe to\u0163i s\u0103-\u015fi fac\u0103 datoria de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara, cu cuvinte aspre \u015fi fapte \u015fi mai aspre dac\u0103 ar fi nevoie-nu e vremea s\u0103 ezit\u0103m sau s\u0103 \u00eencerc\u0103m experien\u0163e, e vremea pentru ac\u0163iune, ac\u0163iune f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, clar\u0103, hot\u0103r\u00e2t\u0103! Orice ezitare \u015fi lips\u0103 de vlag\u0103 pun \u00een primejdie \u0163ara.\u201d <\/em>\u00a0(MARIA Regina Rom\u00e2niei-Jurnal de R\u0103zboi 1916-1917. Op. cit., p. 9, \u00censemnarea din 5\/ 18 septembrie 1916)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 D\u00e2rzenia \u015fi autoritatea Reginei Maria nu sta numai \u00een coasta <\/em>lui Ferdinand, ci \u00eenfiera \u015fi la\u015fitatea fiului ei Carol, \u00eenainte ca acesta s\u0103 se \u00eenroleze \u015fi s\u0103 devin\u0103 dezertor: \u201eCum po\u0163i sta lini\u015ftit c\u00e2nd patria \u0163i-e cotropit\u0103, c\u00e2nd fiecare zi aduce ve\u015fti \u015fi mai disperate?Nu-n\u0163elegi noble\u0163ea rolului pe care ai putea s\u0103-l joci? […] Ai putea fi idolul armatei, credin\u0163a ei, speran\u0163a ei; \u00een loc de toate astea tu nu e\u015fti nimic, nimic altceva dec\u00e2t un b\u0103iat care-\u015fi pierde vremea acas\u0103.\u201d <\/em>(Paul al Rom\u00e2niei, Carol al II-lea, regele Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, Ed. Holding Reporter, <\/em>p. 23)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Din ipostaza de C\u0103prioar\u0103 regal\u0103 care \u0163\u00e2\u015fnea printre dealurile \u015fi p\u0103durile Regatului se transpunea \u00een cea a Eroinei \u00een mijlocul trupelor \u015fi \u00een cea a Mamei l\u00e2ng\u0103 c\u0103p\u0103t\u00e2iul suferinzilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Datorita faptului c\u0103 unit\u0103\u0163ile str\u0103ine ale Crucii Ro\u015fii nu mai pridideau cu starea mul\u0163imii bolnavilor, Suverana a \u00eenfiin\u0163at societatea sa filantropic\u0103 Regina Maria, <\/em>alin\u00e2nd r\u0103ni\u0163ii \u015fi muribunzii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Fiin\u0163a ei care emana mireasma frumuse\u0163ii sale regale era \u00eentr-o permanent\u0103 stare de d\u0103ruire \u015fi de jertf\u0103: \u201eR\u0103zboiul m\u0103 sile\u015fte cu adev\u0103rat, s\u0103 dau tot ce e \u00een mine din toate punctele de vedere \u015fi s\u0103 m\u0103 iau \u00een serios. Adunasem pe to\u0163i mini\u015ftrii str\u0103ini, pe to\u0163i reprezentan\u0163ii str\u0103ini ai Crucii Ro\u015fii, pe to\u0163i delega\u0163ii Crucii Ro\u015fii rom\u00e2ne \u015fi pe mini\u015ftrii no\u015ftri, cei care \u00eengrijesc de buna stare ob\u015fteasc\u0103.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Izbutii s\u0103 pun temelie \u00eentocmirii dorite de mine \u015fi s\u0103 v\u0103d primele puncte statornicite, anume ca fiecare \u0163ar\u0103, s\u0103 numeasc\u0103 un reprezentatnt al ei \u015fi c\u0103 ace\u015ftia laolalt\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 munca, dup\u0103 cum li se va p\u0103rea mai bine. Eu r\u0103m\u00eeneam ca ocrotitoare a \u00eentregii organiz\u0103ri \u015fi aveam s\u0103 fiu gata \u00een orice clip\u0103 s\u0103 primesc pe ace\u015fti reprezentan\u0163i, c\u0103ci aveau nevoie de \u00eendrumare sau c\u00eend aduceau vreun raport.\u201d<\/em>(Maria, Regina Rom\u00e2niei, Povestea Vie\u0163ii Mele. <\/em>Ed. Moldova-Ia\u015fi-1991, vol. III, p. 288-289) \u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Str\u0103b\u0103tea mul\u0163i kilometri dob\u00e2ndind suferin\u0163\u0103 \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ind milostenie: p\u00e2ine, zah\u0103r, \u0163ig\u0103ri, bomboane, c\u0103r\u0163i de ale ei, iconi\u0163e, cruciuli\u0163e, medalii pentru solda\u0163ii viteji, sfaturi pentru ofi\u0163eri \u015fi rug\u0103min\u0163i pentru generali. Mergea peste tot pe unde st\u0103p\u00e2neau durerea \u015fi tifosul: prin g\u0103ri, bordeie, trenuri-spitale, spitale improvizate, spitalul ei-Regina Maria, <\/em>tran\u015fee, corturi militare, comandamente, marile cimitire cu puzderia lor de morminte mereu, mereu proaspete: \u201eAm dat c\u00eete ceva fiec\u0103rui bolnav, fiec\u0103rui agent sanitar, iar tuturor doctorilor \u015fi ofi\u0163erilor de alt\u0103 na\u0163ionalitate, c\u00eete un mic portret de al meu isc\u0103lit. Starea sufleteasc\u0103 a tuturora era plin\u0103 de \u00eenfl\u0103c\u0103rare.\u201d<\/em>( Maria, Regina Rom\u00e2niei, op. cit., p. 167)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenfl\u0103c\u0103rata Regin\u0103 Maria a fost sufletul celor de pe front, c\u00e2t \u015fi inima celor r\u0103ma\u015fi \u00een grija ei p\u0103rinteasc\u0103, improviz\u00e2nd zeci de cantine \u015fi organiz\u00e2nd ceremonii \u00een care a decorat cu Crucea \u201eRegina Maria\u201d <\/em><\/strong>pe \u201etoate doamnele, doctorii, infirmierele \u015fi sanitarii care lucraser\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103gaz prin spitale. A fost o adev\u0103rat\u0103 pl\u0103cere at\u00eet pentru ei c\u00eet \u015fi pentru mine.\u201d<\/em>(ibid., p. 249)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu ambele m\u00e2ini Regina Maria \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163ea sufletul \u015fi inima sa \u00een dreapta \u015fi \u00een st\u00e2nga, \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi \u00eenapoia sa, \u00een timp ce se mai g\u0103seau iude care s\u0103 arunce \u00een ea cu insulte ori cu pietre: \u201eM\u0103rturisesc c\u0103 m-a n\u0103p\u0103dit o ne\u0163\u0103rmurit\u0103 disperare. M\u0103 lupt \u00eempotriva n\u0103valei unui puhoi de dezastre. Nu sunt scutit\u0103 de nici o durere, nici m\u0103car de sim\u0163irea c\u0103 mul\u0163i, \u00een ceasul acesta de nenorocire, sunt gata s\u0103 arunce cu pietre \u00een mine. Totu\u015fi, cei ce sunt vrednici de \u0163inut \u00een seam\u0103 nu \u00eenceteaz\u0103 de a striga: \u201eAjut\u0103-ne, ajut\u0103-ne; tu e\u015fti cea care trebuie s\u0103 ne aju\u0163i!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>\u015ei pentru c\u0103 m\u0103 cred to\u0163i plin\u0103 de stoicism, m\u0103 doboar\u0103 cu dezv\u0103luirea celor mai grozave adev\u0103ruri, cu uneltirile ascunse, a egoismului, a tr\u0103d\u0103rii; \u015fi cu toate acestea, trebuie s\u0103 g\u0103sesc puterea de a le r\u0103bda cu inima mea de femeie, c\u0103reia i s-au smuls prea multe. A muri ar fi mai u\u015for, dec\u00eet a r\u0103bda toate astea. \u015ei mereu, acela\u015fi strig\u0103t: \u201eAjut\u0103-ne, ajut\u0103-ne!\u201d<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/em><\/strong>Doamne, dac\u0103 vreodat\u0103 o femeie a avut nevoie de ajutorul t\u0103u, s\u00eent eu aceea! Dar tu e\u015fti a\u015fa de sus, deasupra noastr\u0103 \u00een cer, a\u015fa de \u00eengrozitor de departe!… \u00cens\u0103 voi \u00eencerca, voi lupta, voi lupta orbe\u015fte, c\u0103ci lumin\u0103 nu e; voi lupta f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, c\u0103ci nu g\u0103sesc pe nimeni care s\u0103 m\u0103 poat\u0103 sprijini p\u00een\u0103 la amarul sf\u00eer\u015fit. Iar dac\u0103 \u00eemi va fi scris s\u0103 fiu \u00eenvins\u0103, la urma-urmei vreau s\u0103 cad cu fa\u0163a spre du\u015fman.\u201d<\/em>(Maria, Regina Rom\u00e2niei, op. cit., p. 89-90)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Regina Maria d\u0103ruia tot ce avea, dar \u015fi primea admira\u0163ia aproape a tuturor rom\u00e2nilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Torentul ei de iubire, Dorul ei pentru \u0162ar\u0103 s-a rev\u0103rsat ca o nest\u0103vilit\u0103 cascad\u0103 a dragostei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei P\u0103intelui ceresc nu s-ar fi \u00eenf\u0103ptuit Crea\u0163ia lumii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei Fiului dumnezeiesc nu s-ar fi n\u0103scut Cuv\u00e2ntul-Via\u0163a Crea\u0163iei \u015fi m\u00e2ntuirea Omului cre\u015ftin ales.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei Duhului Sf\u00e2nt, Crea\u0163ia n-ar fi \u00eempodobit\u0103 \u00een frumos, \u00een sublim, \u00een sfin\u0163enie \u015fi-n nemurire spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei Fecioarei MARIA, n-ar fi avut loc \u00centruparea Fiului lui Dumnezeu, Na\u015fterea lui Iisus Hristos \u015fi \u00eentronizarea Maicii Domnului-Vlaherna Carpatina ca \u00cemp\u0103r\u0103teas\u0103 a Cerului \u015fi a P\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei Sfintei Treimi, semin\u0163iile, na\u0163iunile, popoarele \u015fi Biserica lui Hristos nu s-ar fi \u00eentocmit, nici pe p\u0103m\u00e2nt nici \u00een cer.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 F\u0103r\u0103 Iubirea jertfelnic\u0103 a Dragostei Suveranilor ale\u015fi, a Poporului credincios drept m\u0103ritor \u015fi a Elitei sale na\u0163ionalist cre\u015ftin-ortodoxe unitatea spiritual\u0103, religioas\u0103 \u015fi politic\u0103 a Vetrei Str\u0103mo\u015fe\u015fti, a Patriei-Mame \u015fi a Statului na\u0163ional suveran \u015fi suzeran nu s-ar fi \u00eenf\u0103ptuit.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen umbra aurei lui Mihai Vitezul-\u00centregitorul Daciei Mari, la statuia lui de la Universitate, regele Ferdinand prin loialitatea sa fa\u0163\u0103 de poporul s\u0103u, prin zelul \u015fi jertfa \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi pilduitoare a Reginei Maria \u015fi prin jertfa s\u00e2ngeroaz\u0103 \u015fi spiritual\u0103 a Na\u0163iei sub care s-a \u00eenf\u0103ptuit unitatea de Neam, monarhul a rostit: \u201eCeea ce str\u0103mo\u015fii au visat, ideea pentru care genera\u0163iile trecute au suferit \u015fi au lucrat, idealul pentru care toat\u0103 suflarea rom\u00e2neasc\u0103 a n\u0103d\u0103jduit, iar osta\u015fii no\u015ftri \u015fi-au v\u0103rsat s\u00e2ngele, azi a devenit fapt \u00eemplinit. Azi mama Rom\u00e2nia poate str\u00e2nge pe to\u0163i copiii iar\u0103\u015fi la s\u00e2nul ei. Basarabia \u015fi Bucovina, cele dou\u0103 fiice r\u0103pite, s-au \u00eentors una dup\u0103 alta \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103, iar Ardealul, frumosul leag\u0103n al poporului rom\u00e2n, de unde au desc\u0103lecat \u00eent\u00e2ii voievozi ai \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti, a votat azi la Alba Iulia unirea cu Regatul rom\u00e2n.\u201d<\/em> (Cuv\u00e2nt\u0103ri de Ferdinand I, p. 125)<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 Ferice de Neamul care are o astfel de inimoas\u0103, de jertfitoare \u015fi de frumoas\u0103 Regin\u0103 Maria! <\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

————————————————–<\/em><\/p>\n

Nicoleta NISTOROIU<\/strong><\/p>\n

Gheorghe Constantin NISTOROIU <\/strong><\/p>\n

+ Sf\u00e2ntul Ioan Iacob Hozevitul<\/p>\n

Brusturi-Neam\u0163<\/p>\n

5 august 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eMai mult dec\u00e2t o Femeie, mai mult dec\u00e2t o Regin\u0103, un simbol.\u201d \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (Prin\u0163esa-scriitor Elena V\u0103c\u0103rescu)   \u00a0\u00a0 Augusta noastr\u0103 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31444","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31444","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31444"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31447,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31444\/revisions\/31447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}