{"id":31532,"date":"2017-08-10T15:37:38","date_gmt":"2017-08-10T15:37:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31532"},"modified":"2017-08-10T15:37:38","modified_gmt":"2017-08-10T15:37:38","slug":"alexandru-nemoianu-despre-specificul-banatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/10\/alexandru-nemoianu-despre-specificul-banatului\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Despre specificul Banatului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u00cen cadrul impresionantei unit\u0103\u0163i de limb\u0103, obicei \u015fi credin\u0163\u0103, care caracterizeaz\u0103 spa\u0163ial rom\u00e2nesc \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fiecare dintre provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi-a p\u0103strat un carcter distinct \u015fi o anume speificitate. Nici nu putea s\u0103 fie altiminteri, c\u0103ci, dup\u0103 cum bine \u015ftim, unitatea se arat\u0103 \u00een toat\u0103 frumuse\u0163ea ei printr-o superb diversitate. O diversitate care \u00eeng\u0103duie c\u0103 \u00een interiorul aceluia\u015fi model exprim\u0103rile s\u0103 fie libere creatoare \u015fi asigur\u00e2nd \u015fi frumuse\u0163e \u015fi libertate.
\nAceast\u0103 specificitate se cuvine cercetat\u0103 din cel pu\u0163in c\u00e2teva motive.
\n\u00cen primul r\u00e2nd, ea trebuie cercetat\u0103, c\u0103ci doar \u00een acest fel vom putea afl\u0103 datele, faptele istorice concrete care, \u00een totalitatea lor, ofer\u0103 imaginea complete a istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti. Dar, \u00een plus de aceasta, specificitatea ne ofer\u0103 r\u0103spunsuri nespus de interesante privind modul \u00een care Rom\u00e2nii din diferite locuri au r\u0103spuns la st\u0103ri concrete cu care erau confrunta\u0163i. Ne ofer\u0103 r\u0103spuns despre chipul \u00een care au r\u0103spuns Rom\u00e2nii din diferitele provincii \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi greut\u0103\u0163ilor imediate, din vecinatea lor \u015fi \u00een acest fel ne arat\u0103 cum s-a perpetuat, s-a dezvoltat \u015fi a supravie\u0163uit modelul existen\u0163ial rom\u00e2nesc \u00een cursul milenarei lui treceri prin istorie. Dintr-o astfel de perspectiv\u0103 studiul specificului cut\u0103rei provincii istorice rom\u00e2ne\u015fti \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie strict cercetare \u015fi documentare. Acest studiu devine \u015fi cale de a oferi solu\u0163ii pentru viitor; dac\u0103 nu \u00een detaliu, lucru imposibil de altfel, atunci pentru \u015fi \u00een \u00een\u0163elegere larg\u0103; certitudine de continuitate existen\u0163ial\u0103. Cazul Banatului este exemplar.
\nBanatul, la fel c\u0103 fiecare dintre provinciile istorice rom\u00e2ne\u015fti, are un specific al sau, o identitate inconfundabil\u0103, o personalitate tare. Detaliile acestei identit\u0103\u0163i sunt foarte numeroase. Putem pomeni \u00eentre ele bog\u0103\u0163ia colosal\u0103 a portului tradi\u0163ional b\u0103n\u0103\u0163ean, frumuse\u0163ea unic\u0103 a c\u00e2ntului popular b\u0103n\u0103\u0163ean \u015fi \u00een general abunden\u0163a folclorului b\u0103n\u0103\u021bean. O bog\u0103\u0163ie, diversitate \u015fi frumuse\u0163e care au f\u0103cut c\u0103 acest orizont cultural s\u0103 fie numit \u201cbarocul\u201d folclorului rom\u00e2nesc. La aceast\u0103 se adaug\u0103 \u201climba\u201d rom\u00e2neasc\u0103 a locului, sub-dialectul b\u0103n\u0103\u0163ean care este nespus de divers \u015fi cu mare personalitate. Este demn de amintit c\u0103 \u00een spa\u0163ial rom\u00e2nesc \u0162ar\u0103 Almajului este zona rom\u00e2neasc\u0103 av\u00e2nd cea mai puternic\u0103 identitate lingvistic\u0103.Toate aceste sunt detalii care,\u00a0 fiecare, merit\u0103 studiu aprofundat. \u00cen totaliatea lor ele se a\u015feaz\u0103 \u00eens\u0103 sub un semn unic pe care \u00eel consider definitoriu pentru Banat: spiritual de grani\u0163\u0103 \u015fi identitatea ortodox\u0103.
\nFiind spa\u0163iu rom\u00e2nesc, Banatul s-a manifestat \u015fi a r\u0103mas mereu, tenace, \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat, spa\u0163iu ortodox. Dar acest orizont ortodox s-a manifestat \u00een condi\u0163ii speciale, care au fost cele de grani\u0163\u0103.
\nOrtodoxia s-a a\u015fezat peste o istorie al c\u0103rei \u00eenceput nici m\u0103car nu \u00eel putem b\u0103nui. Oameni ai locului au tr\u0103it pe teritoriul Banatului din zorile istoriei. Despre v\u00e2rtejul devenirii mai apropiate ne vorbesc documente istorice din veacurile XII \u015fi XIII.
\n\u00cen acea vreme Banatul, datorit\u0103 a\u015fez\u0103rii sale, a fost cunoscut \u015fi c\u0103 \u201ctriplex confinium\u201d, \u00eentret\u0103ierea hotarelor a trei state. Era o zona \u00een care conflictele militare erau active sau mocneau necontenit. \u00cen aceste condi\u0163ii to\u0163i st\u0103p\u00e2nitorii nu au avut alt\u0103 op\u0163iune dec\u00e2t s\u0103 se foloseasc\u0103 de oamenii locului pentru nevoile militare. Este de amintit c\u0103 zona cunoscut\u0103 drept \u201cclisura\u201d nu este altceva dec\u00e2t amintirea existen\u0163ei acolo a unei \u201ckleisoura\u201d, zona militarizat\u0103 cu statut special la grani\u0163a bizantin\u0103. Dar mai ales Regatul Ungar a trebuit s\u0103 foloseasc\u0103 pe localnici. A\u015fa s-au organizat districtele militare b\u0103n\u0103\u0163ene. Zone privilegiate \u015fi ai c\u0103ror locuitori, \u0163\u0103rani-cavaleri, erau asimila\u0163i nobilimii. Ace\u015fti \u0163\u0103rani-cavaleri au reprezentat o parte principal a for\u0163elor anti-otomane utilizate, atunci c\u00e2nd Banatul a devenit efectiv v\u00e2rful de lance al luptei anti-otomane, sub legendarul Comite al Timi\u015foarei, Filippo \u015ecolari (Pipo \u015epan) \u015fi apoi a lui Ioan Huniady (Iancu de Hunedoara). Aceste drepturi ale \u0163\u0103ranilor-cavaleri erau foarte mari \u015fi c\u0103 exemplu poate fi oferit\u0103 \u00eemprejurarea c\u0103 \u00een 1432 cnezii din Almaj au refuzat s\u0103 se supun\u0103 Magistrului Teuton (ajuns Ban de Severin \u00eentr-o \u00eencercare, de altfel e\u015fuat\u0103, de a a\u015feza Ordinul Teuton \u00een Banatul muntos) \u015fi au cerut s\u0103 se prezinte la judecat\u0103 Regelui. Cnezii Almajeni au avut atunci c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103. Rosturile lor militare \u015fi le-au p\u0103strat \u0163\u0103ranii-cavaleri ai Banatului de munte p\u00e2n\u0103 la trecerea sub administra\u0163ia otoman\u0103. Aceste rosturi erau remarcabile dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een 1632 cnezii din Mehadia, Almaj \u015fi Crain\u0103 au fost for\u0163\u0103 militar\u0103 care a a\u015fezat pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti pe Matei Basarab. Cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 \u00een acea vreme s-a integrat \u00een personalitatea Rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni con\u0219tin\u021ba de oameni liberi cu drept de a purta arme. Este iar\u0103\u015fi semnificativ c\u0103 \u00een tot spa\u0163ial rom\u00e2nesc doar Banatul nu a cunoscut iob\u0103gia, doar B\u0103n\u0103\u0163enii au fost mereu \u201cdomni \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u201d.
\nP\u00e2n\u0103 \u00een veacul al XVIII-lea Banatul a stat sub administra\u0163ia otoman\u0103. Acea perioada a fost interesant\u0103 \u015fi ea ar merit\u0103 studiat\u0103 mai atent. Nu a fost o perioada de stagnare, c\u0103ci \u00een istorie nu exist\u0103 perioade de stagnare. Exist\u0103 perioade de dezvoltare aberant\u0103 dar asta este alt\u0103 poveste. Dar acea perioad\u0103 nu a fost foarte semnificativ\u0103 \u00een istoria Banatului; economia a stagnat, num\u0103rul locuitorilor a sc\u0103zut. Cred c\u0103 important a fost un factor secundar. Administra\u0163ia otoman\u0103 nu era eficace, de fapt era haotic\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii comunit\u0103\u0163ile s\u0103te\u015fti au fost nevoite s\u0103 se gospod\u0103reasc\u0103 \u00a0\u201cpe cont propriu\u201d \u015fi tot atunci s-au \u00eenmul\u0163it cetele de rebeli \u015fi asta explic\u0103 \u015fi frecven\u0163a numelui de \u201cHaramba\u015f\u0103\u201d (\u015fef de cea\u0163\u0103).
\nLa fel de exemplar\u0103, dac\u0103 nu \u015fi mai mult, a fost \u015fi \u00eemprejurarea c\u0103 aceia\u015fi cavaleri-\u0163\u0103rani \u015fi-au p\u0103strat cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie Ortodoxia. Acest lucru are special\u0103 important\u0103.
\nOrtodoxia b\u0103n\u0103\u0163ean\u0103 a reprezentat \u015fi \u00eenc\u0103 mai reprezint\u0103 punctual cel mai dinspre vest al Ortodoxiei. Banatul este regiunea unde ortodoxia face contact cu Apusul European \u015fi modul \u00een care aceste dou\u0103 orizonturi de credin\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 s-au acomodat a avut important\u0103 \u00een trecut \u015fi are important\u0103 \u015fi ast\u0103zi.
\nRom\u00e2nii b\u0103n\u0103\u0163eni nu au ales condi\u0163ia de frontier \u015fi nu au adoptat spiritual de frontier \u00een chip voit, nu a fost o op\u0163iune, a fost un dat, o stare impus\u0103 care a trebuit \u015fi trebuie confruntat\u0103. Acest spirit de frontier a \u00eensemnat nevoia de a confrunt\u0103 adversari sau vecini, adesea mult mai puternici, \u015fi nevoia de a afl\u0103, \u00eentr-un fel sau altul,un mod de convie\u0163uire. Spiritul de frontier a \u00eensemnat \u015fi necesitatea unei mai mari tolerante. Pentru a putea exist\u0103, oamenii din zonele de frontier\u0103 \u015fi mai ales de vecin\u0103tate cultural\u0103, trebuie s\u0103 accepte diversitatea, faptul c\u0103 acela\u015fi lucru poate fi numit \u00een mai multe feluri. Aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune existen\u0163ial\u0103 s-a consolidate \u00een Banat \u00een veacul al XVIII-lea.
\nS-a spus uneori c\u0103 specificul Banatului s-ar fi alc\u0103tuit \u00een veacul al XIX-lea \u015fi c\u0103 \u00een Banat s-ar fi manifestat reflexe ale dezvolt\u0103rii din zonele apusene ale Imperiului. Acest lucru nu este adev\u0103rat.
\nVeacul al XVIII-lea a fost pentru Banat decisiv \u015fi atunci s-a cristalizat definitiv identitatea Rom\u00e2nilor b\u0103n\u0103\u0163eni.
\nLa \u00eenceputul veacului al XVIII-lea Banatul a fost cuprins \u00een hotarele Imperiului, mai mult din comoditate, numit \u201caustriac\u201d. Oricum la \u00eenceputul acelui veac Imperiul nu se socotea nicicum \u201caustriac\u201d \u015fi, s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 primul \u00cemp\u0103rat al acelui veac, Carol al VI-lea, s-a luptat cu str\u0103\u015fnicie s\u0103 p\u0103streze posesiunile apusene ale Imperiului \u015fi \u00eenc\u0103 mai v\u00e2rtos Spania. Imperiul a devenit \u201caustriac\u201d din nevoie \u015fi prin constr\u00e2ngere. Dar, energiile imperial st\u0103vilite \u00een apus au fost \u00eendreptate spre R\u0103s\u0103rit, eliber\u00e2nd de sub domina\u0163ie otoman\u0103 un vast teritoriu. A fost vremea eroic\u0103 a lui Eugeniu de Savoia, \u201dvajnicul cavaler\u201d. \u00cen aceste impejurari a ajuns Banatul s\u0103 fie \u00eencorporate \u00een Imperiu ca provincie militar\u0103.
\nFiind provincie nou cucerit\u0103, sub regim militar \u015fi av\u00e2nd important\u0103 strategic esen\u0163ial\u0103, Banatul s-a dezvoltat dup\u0103 cele mai avansate c\u0103i economice ale vremii. \u00cen Banat nu existau restric\u0163ii impuse de o condi\u0163ie pre-existen\u0163\u0103. Nu erau cutume feudale \u015fi \u201cbaroniii\u201d locale. \u00cen Banat nu exist\u0103 trist\u0103 mo\u015ftenire a unui sistem feudal miop \u015fi \u00eent\u00e2rziat, de felul celui care a d\u0103inuit, cu funeste consecin\u0163e, \u00een Ardeal. Adminstratorii Banatului, unii ale\u015fi dintre cei mai apropia\u0163i generali \u015fi aghiotan\u0163i ai lui Eugeniu de Savoia \u015fi suficient este s\u0103 \u00eel amintim pe primul guvernator, Claudius Florimund Conte Mercy d\u2019Argeantau, au pus \u00een aplicare planuri moderne: de asanare a mla\u015ftinilor (faimoasa canalizare a Beg\u0103i a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre cei mai buni ingineri olandezi, aceia\u015fi care f\u0103cuser\u0103 \u201cpolderele\u201d olandeze), de organizare edilitar\u0103, satele b\u0103n\u0103\u0163ene au fost recostruite dup\u0103 planuri clare cu inten\u0163ie urban\u0103 \u015fi au impus un enorm program de colonizare. C\u0103 amploare coloniz\u0103rile din Banat au fost mai mari dec\u00e2t coloniz\u0103rile f\u0103cute,\u00een aceia\u015fi perioada, de c\u0103tre Marea Britanie. \u00cen Banat au fost adu\u015fi \u015fi coloniza\u0163i, \u00een dou\u0103 valuri masive, nu numai coloni\u015fti germani, ci \u015fi francezi, mai ales din Alsacia \u015fi Lorena, dar \u015fi Spanioli, r\u0103ma\u015fi credincio\u015fi Casei de Habsburg, satul Becicherec nu era alt\u0103 dec\u00e2t \u201cNeue Barcelon\u201d. (\u00centre cele dou\u0103 valuri de colonizare exist\u0103 o diferen\u0163a semnificativ\u0103. Primii coloni\u015fti au fost \u201cvoluntari\u201d, al doilea val erau oameni sili\u0163i s\u0103 se a\u015feze, \u00eentre ei mul\u0163i condamna\u0163i la \u00eenchisoare). F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nii, popula\u0163ia majoritar\u0103, au avut de suferit \u015fi au trebuit s\u0103 se adapteze. Sentimentele pentru imperiile care se confruntau ei \u015fi le-au exprimat \u00eentro c\u00e2ntare, \u201d\u0163ine Doamne tot a\u015fa\/nici cu turcu, nici cu neam\u0163u\u201d. \u00cen partea de r\u0103s\u0103rit a Banatului a fost organizat\u0103 \u00a0\u201cgrani\u0163a militar\u0103\u201d \u015fi \u0163\u0103ranii \u00ee\u015fi rec\u0103p\u0103tau, \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103, starea de \u0163\u0103rani-cavaleri. Organizarea grani\u0163ei s-a f\u0103cut cu for\u0163\u0103 \u015fi a \u00eent\u00e2mpinat o rezisten\u0163\u0103 anevoie \u00eenfr\u00e2nt\u0103. Dar existen\u0163a \u201cgrani\u0163ei\u201d a \u00eeng\u0103duit Rom\u00e2nilor s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze limba \u015fi credin\u0163\u0103, starea de oameni liberi \u015fi le-alargit orizontul existen\u0163ial. Du\u015fi, cu obliga\u0163ii militare, dintr-o parte \u00een alt\u0103 a Imperiului, \u00een mod necesar ei au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 lumea este felurit\u0103 \u015fi c\u0103 lucrurile pot fi f\u0103cute \u00een chipuri multiple. \u00cen aceia\u015fi vreme s-a dezvoltat \u015fi industria Banatului, marile centre de la Re\u015fi\u0163a \u015fi Ferdinand (O\u0163elul Ro\u015fu), mineritul, industria m\u0103t\u0103sii, etc. A\u015fa s-a alc\u0103tuit un \u201cproletariat\u201d b\u0103n\u0103\u0163ean \u015fi este interesant c\u0103 la Re\u015fi\u0163a a fost prima greva muncitoreasc\u0103 de pe teritoriul rom\u00e2nesc. \u00cen veacul al XVIII-lea Banatul a fost regiunea Imperiului unde s-au aplicat cele mai avansate planuri. Pentru localnici nu a fost de loc u\u015for. Dar Rom\u00e2nii s-au adaptat \u015fi au dovedit c\u0103 pot trece prin furtuni istorice, inclusiv cea a revolu\u0163iei industrial.
\nS\u0103 nu uit\u0103m ce aceea a fost vremea lui Carol al VI-lea, a Mariei Theresa \u015fi a lui Iosif al II-lea. O perioada care este marcat\u0103 simbolic, la \u00eenceputul \u015fi sf\u00e2r\u015fitul ei, de dou\u0103 personalit\u0103\u0163i extraordinare \u015fi ciudate \u00een acela\u015fi timp: Eugeniu de Savoia \u015fi Wolfgang Amadeus Mozart. Altcum zis, \u00een veacul al XVIII-lea Banatul s-a aflat pe \u201cmuchia t\u0103ioas\u0103\u201d a progresului central europen. \u00cen acea vreme s-a cristalizat deplin \u201cspecificul\u201d Banatului \u015fi al B\u0103n\u0103\u0163enilor. Un specific care \u00eenseamn\u0103 respect pentru munc\u0103, pentru familie, Neam \u015fi Credin\u0163\u0103 Ortodox\u0103, toleran\u0163\u0103 pentru diversitatea etnic\u0103, refuz pentru extremism miop. Banatul \u015fi B\u0103n\u0103\u0163enii sunt cel mai pu\u0163in \u201cprovinciali\u201d dintre Rom\u00e2ni c\u0103 mentalitate \u015fi cei mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na\u0163i \u00een \u201ctradi\u0163ionalism\u201d local. Cu acest specific Banatul \u015fi B\u0103n\u0103\u0163enii au trecut cu bine prin \u00eencerc\u0103rile veacurilor XIX \u015fi XX. \u00cencorporarea Banatului \u00een Ungaria (la finele veacului XIX) nu a putut afecta tr\u0103s\u0103turile esen\u0163iale. De fapt \u00een veacul XIX mic\u0103 burghezie rom\u00e2neasc\u0103, \u00een ora\u015fe \u015fi sate, s-a dezvoltat masiv \u015fi Rom\u00e2nii erau de departe cel mai important element economic al provinciei, propor\u0163ional cu num\u0103rul lor majoritar. Pe plan politic \u00een Banat s-au ales to\u0163i deputa\u0163ii Partidului Na\u0163ional Rom\u00e2n trimi\u015fi \u00een Parlamentul de la Budapesta. (O interesant\u0103 povestire,despre aceast\u0103 vreme, o am de la \u201cTaic\u0103\u201d meu, Colonelul K.u.K, Romulus Boldea. \u00cemi povestea c\u0103 la \u00eenceputul veacului XX un politician Ungur a f\u0103cut o mare campanie electoral \u00een zona Caransebe\u015f \u00een n\u0103dejdea de a fi ales. El a organizat \u00eentruniri, a f\u0103cut promisiuni, a dat mari banchete. \u00cen final tot candidatul Rom\u00e2n s-a ales. Politicianul Ungur \u015fi-a exprimat p\u0103rerea \u00een acest fel (\u015fi \u00eencerc s\u0103 ortografiez c\u00e2t mai aproape): \u201dRomunul este omu dreakului; muncat bine, beut bine \u015fi nu votat.\u201d)
\nDup\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia \u015fi dup\u0103 dureroas\u0103 sf\u00e2rtecare a Banatului (a\u015fa zisul \u201cBanat s\u00e2rbesc\u201d) statutul economic frunta\u015f a fost p\u0103strat. Industria Banatului a r\u0103mas cea mai avansat\u0103 \u015fi eficace din Rom\u00e2nia \u015fi agricultur\u0103 asemenea. Agricultura din anume zone ale Banatului, mai ales cea german\u0103, \u201d\u015fv\u0103beasc\u0103\u201d, era la fel de avansat\u0103 \u015fi uneori mai mult c\u0103 cea din Germania.
\nVremea comunismului a fost dureroas\u0103 \u015fi a avut urm\u0103ri similare cu cele de pe tot spa\u0163ial rom\u00e2nesc. Nu este locul pentru detalii dar urm\u0103rile, de\u015fi \u00een majoritate negative, nu au fost strict negative. \u015ei \u00een acest context este de re\u0163inut c\u0103 Banatul a avut cea mai puternic\u0103 rezisten\u0163\u0103 armata anti comunist\u0103 de pe tot teritoriul rom\u00e2nesc. C\u0103 urm\u0103ri negative de lung\u0103 durata men\u0163ionez dispari\u0163ia tragic\u0103 a minorit\u0103\u0163ii germane \u015fi influxul exagerat de \u201cvinituri\u201d (moldoveni, olteni). Este de n\u0103d\u0103jduit c\u0103 \u00een timp ace\u015ftia se vor integra \u00een normele b\u0103n\u0103\u0163ene. Predic\u0163ii despre viitor sunt riscante.
\nMomentul istoric post-comunist este \u00eenc\u0103 tulbure \u015fi confuz. De fapt \u00eentreag\u0103 planet\u0103 este \u00een c\u0103utarea unui nou echilibru. Dar este credin\u0163\u0103 mea ferm\u0103 c\u0103 dac\u0103 Banatul va r\u0103m\u00e2ne credincios specificului sau, viitorul poate fi \u00eent\u00e2mpinat f\u0103r\u0103 fric\u0103.<\/p>\n

———————————-<\/strong><\/p>\n

Alexandru Nemoianu<\/strong><\/p>\n

Istoric
\n\u201cCentrul de Studii \u0219i Documentare al Rom\u00e2nilor-Americani\u201d
\n(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
\nJackson , Michigan, USA
\nla<\/p>\n

10 august 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen cadrul impresionantei unit\u0103\u0163i de limb\u0103, obicei \u015fi credin\u0163\u0103, care caracterizeaz\u0103 spa\u0163ial rom\u00e2nesc \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fiecare dintre provinciile istorice [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31532"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31535,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31532\/revisions\/31535"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}