{"id":31536,"date":"2017-08-15T18:36:27","date_gmt":"2017-08-15T18:36:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31536"},"modified":"2017-08-15T18:37:28","modified_gmt":"2017-08-15T18:37:28","slug":"octavian-d-curpas-%e2%80%9cmarturii-dintre-milenii%e2%80%9d-de-angela-baciu-%e2%80%93-63-de-interviuri-cu-scriitori-contemporani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/15\/octavian-d-curpas-%e2%80%9cmarturii-dintre-milenii%e2%80%9d-de-angela-baciu-%e2%80%93-63-de-interviuri-cu-scriitori-contemporani\/","title":{"rendered":"Octavian D. Curpa\u015f: \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d de Angela Baciu \u2013 63 de interviuri cu scriitori contemporani"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d, cartea Angelei Baciu, a ap\u0103rut la Editura Limes din Cluj, \u00een 2007. Volumul a fost premiat \u00een cadrul festivalului \u201cPorni Luceafarul-Hyperion\u201d, care a avut loc la Boto\u015fani, \u00een anul 2008. De asemenea, \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d a ob\u0163inut \u015fi Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Ia\u015fi, 2008, la sec\u0163iunea eseu\/publicistic\u0103. Volumul cuprinde 63 de interviuri inedite cu mari nume ale literaturii rom\u00e2ne contemporane, printre care Radu C\u00c2RNECI, Barbu CIOCULESCU, Constantin CIOPRAGA, Dan Al. CONDEESCU, Alexandru GEORGE, Al. HUSAR, Emil IORDACHE, Cezar IV\u0102NESCU, Dumitru MATALA, Emil MANU, Dan MANUCA, Mircea MICU, Ion MILOS, Mircea MUTHU, F\u0103nu\u015f NEAGU, Ion POP, Cornel REGMAN, Ion ROTARU, Mircea S\u00c2NTIMBREANU, Eugen SIMION, Mircea Horia SIMIONESCU, Radu G.\u0162EPOSU, Lauren\u0163iu ULICI, Lucian VASILIU, Teodor V\u00c2RGOLICI, Mircea ZACIU.<\/p>\n

Angela Baciu \u2013 poet \u015fi publicist<\/strong><\/p>\n

Angela Baciu este poet, publicist, consilier \u015fi promotor cultural, membru \u00een Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Ia\u015fi. Autoare a unor c\u0103r\u0163i de poezie, publicistic\u0103 \u015fi literatur\u0103 pentru copii, poezia sa este tradus\u0103 \u00een francez\u0103, englez\u0103, ceh\u0103, maghiar\u0103, slovac\u0103, arab\u0103, etc. Printre volumele de poezie publicate de aceasta se num\u0103r\u0103 \u201cFragmente dintr-o cavatin\u0103\u201d, \u201cCe departe e iubirea aceea\u201d, \u201cMaci \u00een noiembrie\u201d, \u201cSentimente captive\u201d, \u201cTrei zile din acel septembrie\u201d, \u201dDragostea ca o m\u00e2ng\u00e2iere de fiar\u0103\u201d, \u201cTinere\u0163e cu o singur\u0103 ie\u015fire\u201d, \u201c35\u201d, \u201cDe m\u00e2ine p\u00e2n\u0103 mai ieri, alalt\u0103ieri\u201d, \u201cPoezii \/ Versek\u201d, edi\u0163ie \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi maghiar\u0103, colec\u0163ia \u201cPoe\u0163ii Gala\u0163iului\u201d, edi\u0163ie \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u015fi englez\u0103. Pentru \u201cPoe\u0163ii Gala\u0163iului\u201d, Angela Baciu a primit \u201cPremiul pentru cea mai bun\u0103 carte de poezie a anului 2003\u201d, decernat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Bac\u0103u. De asemenea, Angela Baciu a semnat \u015fi dou\u0103 volume de publicistic\u0103\u2013 \u201cM\u0103rturii la sf\u00e2r\u015fit de veac\u201d \u015fi \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d.<\/p>\n

\u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d vorbe\u015fte despre condi\u0163ia scriitorului \u00een epoca actual\u0103, prezent\u00e2nd modele creatoare, rela\u0163ia magistru-ucenic, promovarea literaturii rom\u00e2ne \u00een str\u0103in\u0103tate, reconfigurarea sc\u0103rii de valori, necesitatea revizuirilor, etc. \u015fi cuprinde \u015fi o inedit\u0103 arhiv\u0103 fotografic\u0103 cu scriitori contemporani. Angela Baciu a \u00eenceput s\u0103 realizeze aceste interviuri \u00een anul 1992. \u00cen prezent, scriitoarea are \u00een lucru volumul II din seria interviurilor ce fac parte din \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d, ce va include interviuri cu scriitori g\u0103l\u0103\u0163eni. Perioada acoperit\u0103 de aceste dialoguri este din 1960 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.<\/p>\n

Scopul volumului \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d este de a stabili prin distinc\u0163ie, printr-o demarca\u0163ie clar\u0103, o lume cultural\u0103 autohton\u0103 ce ar trebui s\u0103 fie bine \u00eencadrat\u0103 \u00een anumite tipare, o lume ce s-ar dori perfect\u0103, \u00eens\u0103 nu neap\u0103rat tinz\u00e2nd spre des\u0103v\u00e2r\u015fire. Opiniile scriitorilor cu care Angela Baciu a dialogat de-a lungul timpului vorbesc despre o esen\u0163\u0103 a culturii, \u00eenchiz\u00e2nd \u00een ele \u00eensele echilibru \u015fi o for\u0163\u0103 de net\u0103g\u0103duit.<\/p>\n

\u201eCartea este \u015fi va fi\u2026 de ne\u00eenlocuit\u201d<\/strong><\/p>\n

\u201cCartea este \u015fi va fi un instrument de ne\u00eenlocuit\u2026 \u015fi este singurul instrument care produce cultur\u0103 \u015fi care va produce \u00een continuare ca \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi\u201d, afirm\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u00een \u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d, vorbind despre rolul c\u0103r\u0163ii ca ingredient esen\u0163ial al vie\u0163ii noastre culturale, sociale, umane. Remarcabil\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een acest context \u015fi declara\u0163ia lui Gabriel Liiceanu: \u201e\u2026limba unui popor d\u0103 totdeauna m\u0103sura felului \u00een care un popor se \u00eenscrie \u00een univers. Orice limb\u0103 con\u0163ine \u00een ea o provocare, fa\u0163\u0103 de cei care o vorbesc \u015fi fa\u0163\u0103 de cei care o scriu. Dac\u0103 noi nu suntem la \u00een\u0103l\u0163imea provoc\u0103rilor limbii, atunci noi dec\u0103dem, iar limba rom\u00e2n\u0103, care este una dintre cele mai frumoase limbi din lume, ne va demonstra c\u0103 noi nu suntem demni de ea.\u201d Pozi\u0163ia sa denot\u0103 interesul intelectualului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de ceea ce ofer\u0103 \u00een primul r\u00e2nd libertate de g\u00e2ndire unui popor \u015fi posibilitatea de a se exprima \u2013 limba na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

Traduceri \u015fi traduc\u0103tori<\/strong><\/p>\n

De altfel, una dintre problemele dificile cu care se confrunt\u0103 cultura noastr\u0103 contemporan\u0103 \u015fi pe care Angela Baciu o abordeaz\u0103 des \u00een interviurile sale, este aceea c\u0103 scriitorul rom\u00e2n este pu\u0163in sau deloc cunoscut \u00een str\u0103in\u0103tate. Promovarea autorilor rom\u00e2ni este un deziderat controversat. \u00cen absen\u0163a unei orient\u0103ri puternice c\u0103tre deschidere spre dimensiunea interna\u0163ional\u0103, nu putem dec\u00e2t s\u0103 \u00eei d\u0103m dreptate scriitorului Mihai Cimpoi. \u201cLiteratura rom\u00e2n\u0103 este \u201ev\u0103zut\u0103\u201d \u00een context occidental \u00een m\u0103sura \u00een care e cunoscut\u0103. Parafraz\u00e2nd ceea ce spunea Noica referitor la Eminescu, am putea afirma c\u0103 noi rom\u00e2nii avem dou\u0103 p\u0103cate fundamentale: \u00een primul r\u00e2nd, nu cunoa\u015ftem la justa ei valoare literatura rom\u00e2n\u0103; \u00een al doilea r\u00e2nd, nu o facem cunoscut\u0103 \u00eentregii lumi.\u201d<\/p>\n

\u00cen condi\u0163iile \u00een care oportunit\u0103\u0163ile lipsesc, iar \u015fansele de a se contura ceva serios \u00een acest sens r\u0103m\u00e2n minime, Mihai Cimpoi adaug\u0103: \u201eEminescu este cunoscut prin traducerile \u015fi studiile de \u00eent\u00e2mpinare care se fac \u00een diferite \u0163\u0103ri sub semnul aleatoriului \u015fi vrerii de cunoa\u015ftere a str\u0103inilor. Blaga ar fi avut un mare impact asupra contextului european (zicea Noica), cel pu\u0163in ca filosof al culturii, dac\u0103 ar fi fost tradus la timp, \u00een anii \u201930.\u201d \u00cen acela\u015fi sens, evoc\u00e2nd faptul c\u0103 avem o literatur\u0103 de valoare, dar care este prea pu\u0163in cunoscut\u0103, mediatizat\u0103, Al. Husar ad\u0103uga: \u201eSunt dou\u0103 argumente referitoare la aceast\u0103 situa\u0163ie: limba noastr\u0103, din p\u0103cate este o limba de circula\u0163ie na\u0163ional\u0103, nu interna\u0163ional\u0103. Va trebui s\u0103 facem un efort ca s\u0103 ajungem \u015fi noi la o r\u0103sp\u00e2ndire a culturii noastre, prin traduceri autorizate. Traducerea este cel de-al doilea factor, ar trebui s\u0103 se pun\u0103 mai mult pre\u0163 pe traduceri \u015fi traduc\u0103tori.\u201d<\/p>\n

Teatrul \u015fi publica\u0163iile culturale<\/strong><\/p>\n

\u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d abordeaz\u0103 planuri artistice cum ar fi literatura, teatrul, publica\u0163iile culturale. Pe l\u00e2ng\u0103 carte, societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103 are \u015fi teatru, despre care Mircea Ghi\u0163ulescu m\u0103rturise\u015fte \u00een dialogul purtat cu Angela Baciu c\u0103 \u201enu numai c\u0103 este bine primit, dar este un teatru bine cotat, cu un loc aparte. Dac\u0103 m\u0103 pot exprima a\u015fa, teatrul rom\u00e2nesc este una din m\u0103rfurile bune pe care le export\u0103m. Este o marf\u0103 de export, care este foarte c\u0103utat\u0103. Avem un teatru foarte bun \u015fi trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem.\u201d Despre revistele de cultur\u0103, despre dreptul lor la existen\u0163\u0103 \u015fi secretul supravie\u0163uirii lor, Cezar Iv\u0103nescu spune, printre altele: \u201e\u2026rom\u00e2nii, care sunt reali\u015fti, au reu\u015fit \u015fi reu\u015fesc s\u0103 c\u00e2\u015ftige din tip\u0103rirea unor c\u0103r\u0163i \u015fi au r\u0103mas cu acest orgoliu de a ajuta la tip\u0103rirea unor reviste frumoase, bine scrise, \u015fi care s\u0103 \u00eensemne ceva pentru cultura rom\u00e2neasc\u0103, c\u0103ci revistele reprezint\u0103 enorm de mult o epoc\u0103, dincolo de c\u0103r\u0163i \u015fi autori.\u201d<\/p>\n

Exila\u0163ii<\/strong><\/p>\n

\u00cen ce m\u0103sur\u0103 identitatea na\u0163ional\u0103 \u015fi specificul cultural sunt bine conturate \u015fi prin \u201evocea exila\u0163ilor\u201d? Dup\u0103 p\u0103rerea lui Emil Manu, \u201escriitorii care au ales drumul exilului contemporan au contribuit mai pu\u0163in dec\u00e2t cei de la 1848 la schimbarea revolu\u0163ionar\u0103 pe planul mentalit\u0103\u0163ii din Rom\u00e2nia. De aceea putem u\u015for observa c\u0103 dup\u0103 evenimentele din Decembrie, foarte pu\u0163ini scriitori au \u00eentrerupt exilul \u015fi s-au \u201erepatriat\u201d. Cei mai importan\u0163i dintre ace\u015ftia au continuat \u015fi continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentr-un exil continuu. Probabil c\u0103 aceast\u0103 perpetu\u0103 exilare \u00ee\u015fi are un rost pe care nu-l putem descifra \u00eenc\u0103 \u00een toate elementele sale.\u201d<\/p>\n

Un exilat, scriitorul Ion Milo\u015f, stabilit \u00een Suedia, declar\u0103 c\u0103 \u00een Occident, cartea rom\u00e2neasc\u0103 \u201eeste necunoscut\u0103 din cauza noastr\u0103, a rom\u00e2nilor, fiindc\u0103 este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 negativ\u0103 a rom\u00e2nilor de a nu ne p\u0103sa de cunoa\u015fterea noastr\u0103 \u00een lume. Pe l\u00e2ng\u0103 nep\u0103sarea aceasta, care este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamen\u00actal\u0103, este \u015fi invidia aproape bolnav\u0103; \u015fi aici ne deosebim de alte po\u00acpoare, de exemplu, s\u0103 fac o compara\u0163ie cu evreii, c\u0103ci nu \u00eent\u00e2m\u00acpl\u0103tor multe premii Nobel au fost oferite evreilor; fiindc\u0103, atunci c\u00e2nd un evreu reu\u015fe\u015fte \u00een ceva, aduce c\u00e2t mai mul\u0163i evrei \u015fi \u00eei lanseaz\u0103 \u00een lumin\u0103, pe c\u00e2nd un rom\u00e2n, dac\u0103 reu\u015fe\u015fte ceva extraordinar, face p\u00e2rjol \u00een jurul lui, s\u0103 nu mai vin\u0103 al\u0163ii, s\u0103 nu mai reu\u015feasc\u0103 \u015fi altcineva.\u201d<\/p>\n

Cum arat\u0103 viitorul\u2026<\/strong><\/p>\n

\u2026 ne-o spun Mircea Muthu, critic literar, \u015fi Eugen Simion. Primul declar\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia are preg\u0103tit\u0103 o nou\u0103 genera\u0163ie de scriitori. \u201eSigur c\u0103, \u00een acest context, scriitorul va exista \u00een conti\u00acnuare mai mult sau mai pu\u0163in umilit de st\u0103p\u00e2nii vremii. Care va fi fapta scriitorului care vine este foarte greu de spus, pentru c\u0103 noi tr\u0103im \u00eentr-o perioad\u0103 alexandrin\u0103 a culturii, o perioad\u0103 c\u00e2nd din creatoare, cultura devine din ce \u00een ce mai mult comentatoare. Cred c\u0103 va urma o recentrare a poeziei, dar \u00een m\u0103sura \u00een care vor ap\u0103rea marile personalit\u0103\u0163i ale ei.\u201d<\/p>\n

Cel de al doilea crede \u201cenorm \u00een valorile na\u0163ionale\u201d \u015fi declar\u0103 c\u0103 \u201cnoi, rom\u00e2nii\u2026, avem domenii \u00een care excel\u0103m: poezia, de pild\u0103. Poezia nu este o specialitate exclusiv rom\u00e2neasc\u0103, dar este specialitatea \u00een care mereu rom\u00e2nii au excelat. Tot ce am dat noi, rom\u00e2nii, mai bun sunt poe\u0163ii no\u015ftri. Poezia este cartea noastr\u0103 de vizit\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201eScriitori care \u00ee\u015fi caut\u0103 cititorii\u201d<\/strong><\/p>\n

Cu toate c\u0103 la un moment dat se vorbea despre o dispari\u0163ie a culturii rom\u00e2ne, Nicolae Manolescu spune c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu genera\u0163ia nou\u0103zecist\u0103 \u201ese scrie \u015fi poezie foarte bun\u0103 \u015fi proz\u0103.\u201d Cu men\u0163iunea \u00eens\u0103, c\u0103 \u201enu prea se bag\u0103 de seam\u0103, dar de scris, se scrie.\u201d Acela\u015fi lucru este valabil \u015fi \u00een privin\u0163a criticilor literari. Astfel, la \u00eentrebarea Angelei Baciu dac\u0103 mai avem ast\u0103zi critici literari adev\u0103ra\u0163i (\u00een compara\u0163ie, de exemplu, cu perioada anilor \u201960-\u201970), Mircea Micu r\u0103spunde: \u201eDa, desigur c\u0103 mai avem critici literari. \u00centrebarea este: unde mai scriu ei \u015fi cine \u00eei mai cite\u015fte? De fapt, ce \u00eenseamn\u0103 \u201ecritici literari adev\u0103ra\u0163i?\u201d Ni\u015fte oameni cu o moralitate impecabil\u0103, care nu alc\u0103tuiesc \u201eistorii\u201d literare pe criterii de antipatii sau simpatii politice. O astfel de atitudine descalific\u0103 definitiv un ipotetic critic literar.\u201d<\/p>\n

Sintetiz\u00e2nd, putem spune c\u0103 poeta Ana Blandiana pune \u00een \u201eM\u0103rturii dintre milenii\u201d, punctul pe \u201ei\u201d: \u201eDac\u0103 ar trebui s\u0103 g\u0103sesc o singur\u0103 caracteristic\u0103 a scriitorului rom\u00e2n de azi, o caracteristic\u0103 valabil\u0103 pentru to\u0163i, oric\u00e2t de diferi\u0163i, cred c\u0103 v-a\u015f r\u0103spunde c\u0103 sunt scriitori care \u00ee\u015fi caut\u0103 cititorii, nu scriitori care sunt c\u0103uta\u0163i de cititori. Iar aceast\u0103 caracteristic\u0103 este dramatic\u0103 nu at\u00e2t pentru cei tineri, care nu cunosc dec\u00e2t acest tip de situa\u0163ie, c\u00e2t pentru cei care au cunoscut \u015fi situa\u0163ia invers\u0103.\u201d<\/p>\n

———————————————-<\/p>\n

Octavian Curpa\u015f<\/strong>
\n Phoenix, Arizona<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201cM\u0103rturii dintre milenii\u201d, cartea Angelei Baciu, a ap\u0103rut la Editura Limes din Cluj, \u00een 2007. Volumul a fost premiat \u00een [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31536","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31536","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31536"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31536\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31539,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31536\/revisions\/31539"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31536"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31536"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31536"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}