{"id":31560,"date":"2017-08-15T21:02:04","date_gmt":"2017-08-15T21:02:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31560"},"modified":"2017-08-16T12:22:40","modified_gmt":"2017-08-16T12:22:40","slug":"gitagovinda-%e2%80%93-krishna-%e2%80%93-eminescu-cu-dr-george-anca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/15\/gitagovinda-%e2%80%93-krishna-%e2%80%93-eminescu-cu-dr-george-anca\/","title":{"rendered":"Gitagovinda \u2013 Krishna \u2013 Eminescu cu dr. George ANCA"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KcFUSxZp_zs<\/a><\/p>\n

Gitagovinda \u2013 Krishna \u2013 Eminescu<\/em><\/strong><\/p>\n

cu dr. George ANCA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Film \u2013 Mircea Eliade<\/em><\/strong> \u0219i redescoperirea sacrului<\/p>\n

 <\/p>\n

Nu \u00een marea mitologie indian\u0103, ci \u00een diversele mitologii locale, populare, care erau expresia societ\u0103\u0163ilor arhaice care precedaser\u0103 arienii, indo-europenii, \u00een India am \u00eenv\u0103\u0163at, \u00een laboratorul religios al Indiei aborigene ca \u015fi indo-europene, cum trebuie interpretate \u015fi \u00een\u0163elese fenomenele religioase non-europene, necre\u015ftine. Dar revenind din India, dup\u0103 experien\u0163a de trei ani, am \u00eenv\u0103\u0163at nu numai importan\u0163a de a fi fost n\u0103scut \u015fi educat \u00een zona carpato-danubian\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi importan\u0163a tradi\u0163iilor noastre populare, a celor din Sud-Estul Europei, a culturilor rurale \u015fi a folclorului tradi\u0163ional, care la noi erau \u00eenc\u0103 vii, iar \u00een Occident erau nu moarte, dar pu\u0163in adormite. Am \u00een\u0163eles c\u0103 la noi, \u00een zona Carpa\u0163ilor, r\u0103d\u0103cinile sunt mai profunde dec\u00e2t am crezut, dec\u00e2t \u00een lumea greac\u0103 sau roman\u0103 sau chiar mediteraneean\u0103. Anumite elemente paleo-indo-europene s-au conservat aici mai bine dec\u00e2t oriunde \u00een Europa, reafirm\u00e2nd perenitatea sacrului. Sacrul\u2026 elementul esen\u0163ial al condi\u0163iei umane. <\/em><\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Gayatri Mantra, rug\u0103ciune\u00a0\u00a0 recitat\u0103 de George Anca, un fel de Tat\u0103l Nostru \u00een sanscrit\u0103 \u2013 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Aum Bh\u00fbr Bhuvah Svah<\/strong><\/p>\n

Aum Tat Savitur varenyam bhargo devasya dh\u00eemahi<\/strong><\/p>\n

Dhiyo yo nah prachoday\u00e2t<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aum<\/strong><\/p>\n

Om, O, Creator al Universului<\/p>\n

D\u0103-ne Suprema Lumin\u0103 care distruge p\u0103catul<\/p>\n

\u00cendreapt\u0103-ne mintea pe calea cea bun\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

*<\/p>\n

Gita 3.21<\/p>\n

yad yad \u0101carati \u015bre\u1e63\u1e6dhas
\ntat tad evetaro jana\u1e25
\nsa yat pram\u0101\u1e47a\u1e41 kurute
\nlokas tad anuvartate<\/strong><\/p>\n

\u00a0Gita, 2.20<\/strong><\/p>\n

na j\u0101yate mriyate v\u0101 kad\u0101cin
\nn\u0101ya\u1e41 bh\u016btv\u0101 bhavit\u0101 v\u0101 na bh\u016bya\u1e25
\najo nitya\u1e25 \u015b\u0101\u015bvato \u2019ya\u1e41 pur\u0101\u1e47o
\nna hanyate hanyam\u0101ne \u015bar\u012bre<\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

Din \u201eCenu\u0219a lui Eliade\u201d de George Anca<\/p>\n

m\u0103 \u00eentreba Mrinal Sen<\/p>\n

ce face Mircea<\/p>\n

mi-e nor p\u00e2n\u0103 la h\u0103r\u021bi<\/p>\n

ar mai fi ori altcineva<\/p>\n

n-ar lipsi nimeni<\/p>\n

din cenu\u0219a dumneata<\/p>\n

al c\u00e2telea revers<\/p>\n

lumin\u0103 de \u00eentors<\/p>\n

Kalipso apoKalipso<\/p>\n

mritior ma amritam gamaya<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

*<\/p>\n

Matei GEORGESCU: Domnule profesor George Anca, sunt onorat \u015fi v\u0103 mul\u0163umesc pentru faptul c\u0103 universul a permis s\u0103 fim \u00eempreun\u0103 pentru urm\u0103toarea or\u0103. \u00cei mul\u0163umesc pentru acest lucru \u015fi Ioanei Calot\u0103!<\/strong><\/p>\n

George ANCA: \u015ei eu v\u0103 mul\u0163umesc, \u015fi dumneavoastr\u0103, domnule profesor, \u015fi doamnei Ioana Calot\u0103! <\/strong><\/p>\n

M.G.: \u00cemi permit s\u0103 vin repede l\u00e2ng\u0103 dumneavoastr\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eencepem, cumva, incursiunea \u00een destinul dumneavoastr\u0103 nemaipomenit, pentru c\u0103 sunte\u0163i primul indianist al \u0163\u0103rii. Din p\u0103cate, cunoscut mai mult \u00een India – unde a\u0163i publicat zeci de c\u0103r\u0163i, unde a\u0163i fost profesor la Universitatea din Delphi ani de zile – dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Sunte\u0163i de o ging\u0103\u015fie, de o delicate\u0163e \u015fi de o deschidere, care pe mine m\u0103 fac s\u0103 v\u0103d c\u0103 tot ceea ce a\u0163i scris a\u0163i \u015fi tr\u0103it. V\u0103 propun s\u0103 \u00eencepem de la Eliade. Am v\u0103zut c\u00e2teva minute dintr-un film \u00een care Eliade vorbea despre sacrul, despre r\u0103d\u0103cinile ad\u00e2nci ale culturilor \u015fi tradi\u0163iilor din Estul Europei comparativ cu alte spa\u0163ii culturale. A\u0163i fost \u00een coresponden\u0163\u0103 \u015fi a\u0163i avut o apropiere de zon\u0103 de interes cu marele Eliade. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat, domnule profesor?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Eu eram…<\/strong>mirat c\u0103 totu\u015fi se putea… m-am \u00eent\u00e2lnit o dat\u0103, nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, dar l-am cunoscut pe Noica, prietenul cel mai apropiat al lui Eliade din tinere\u0163e, \u015fi trei ani am fost cu el. Pe urm\u0103 am plecat \u00een India. Dar i-am scris \u015fi lui Eliade, tot \u00een contextul Noica, \u015fi mi-a r\u0103spuns. Eu i-am ar\u0103tat scrisoarea domnului Noica \u015fi, ceva foarte ciudat… eram apropia\u0163i…<\/strong><\/p>\n

M.G.: Da, v\u0103 vedea\u0163i bilunar.<\/strong><\/p>\n

G.A.: Da. \u00cent\u00e2i \u00een cafenele \u015fi pe urm\u0103 eram invitatul lui \u2013 Voila! \u015ei pe urm\u0103 la el acas\u0103, \u00een\u00a0 <\/strong>strada Ornamentului. Eu mi-am \u015fi luat apartament \u00een Berceni, pentru c\u0103 d\u00e2nsul era exilat \u00een Berceni, \u015fi, pe urm\u0103, d\u00e2nsul a plecat \u00een Drumul Taberei, \u00een P\u0103ltini\u015f, cu alte anturaje, \u015fi a\u015fa. <\/strong><\/p>\n

M.G.: \u00cenc\u0103 locui\u0163i \u00een apartamentul dumneavoastr\u0103 din…<\/strong><\/p>\n

G.A.: Da, eu am r\u0103mas acolo, <\/strong>pe Izvorul Cri\u0219ului. \u015ei atunci…bine, era foarte impresionant s\u0103 vorbe\u015fti cu el at\u00e2t de firesc… E o poveste at\u00e2t de lung\u0103! \u015ei el mi-a spus, totu\u015fi, o chestie dur\u0103. De ce mi-a scris Eliade? De ce mi-a r\u0103spuns? C\u0103 nu suntem alia\u0163i. <\/strong><\/p>\n

M.G.: C\u0103 nu sunte\u0163i alia\u0163i?!<\/strong><\/p>\n

G.A.: Da. Totu\u015fi eu am fost aliat cu Eliade. M-a chemat de la Roma, unde m<\/strong>\u0103 dus<\/strong>esem prima oar\u0103, <\/strong>prima ie\u0219ire din \u0163ar\u0103, \u015fi acolo mi-a r\u0103spuns la <\/strong>alt\u0103 scrisoare. Mi-a spus dac\u0103 pot s\u0103 m\u0103 duc la Paris s\u0103 ne vedem, c\u0103 el nu poate s\u0103 vin\u0103 la Roma <\/strong>atunci, dac\u0103 pot s\u0103-mi prelungesc… V\u0103 da\u0163i seama pe ce vremuri, \u00een 1973!<\/strong><\/p>\n

M.G.: Nu era deloc simplu. O, doamne!<\/strong><\/p>\n

G.A.: Bine, \u015ftia \u015fi el. Dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am primit iar\u0103\u015fi scrisoare. <\/strong>\u0218i am plecat \u00een India. \u00cen India mi-a scris mai multe scrisori \u015fi toate scrisorile lui au fost poate mai mult dec\u00e2t o vorbire fa\u0163\u0103 la fa\u0163\u0103, care, totu\u015fi, te intimideaz\u0103. Aici, tot ce scrie el este de o mare precizie, inginereasc\u0103 aproape. Adic\u0103 <\/strong>de opera lui, cu cine a vorbit, dar mai ales \u015fi cu trimiterea c\u0103r\u0163ilor. Adic\u0103 mi-a trimis <\/strong>Cahiers de l’Herne\u00a0 <\/em>\u00a0cu toate lucrurile despre el, mi-a \u015fi scris \u015fi pe urm\u0103 mi-a trimis multe c\u0103r\u0163i care nu s-au primit \u015fi el s-a sesizat: \u201eDom\u2019ne n-au venit c\u0103r\u0163ile!\u201d Eu \u015ftiam. Mergeam toat\u0103 ziua la po\u015ft\u0103. Po\u015fta, c\u0103 n-au venit, c\u0103 nu \u015ftiu ce. \u015ei asta e. \u00cen India se cam furau c\u0103r\u0163ile lui, c\u0103 se comandau la Londra, adic\u0103, practic, nu erau prea u\u015for de g\u0103sit, \u015fi nu \u015ftiu dac\u0103 era \u015fi destul de comercial pentru stilul indian. \u0218i astfel c\u0103 a fost \u015fi Congresul de Antropologie, primul congres \u00eentr-o \u0163ar\u0103 de linia a treia, cum ar veni, dar India era\u00a0 foarte mare cultural. \u015ei atunci l-am invitat \u015fi eu, \u015fi de multe ori am trimis scrisori din partea universit\u0103\u0163ii, \u015fi nu numai.\u00a0 Era \u015fi greu s\u0103 vin\u0103 \u00een India. Adic\u0103, \u015fi el tr\u0103ise, t\u00e2n\u0103r, acolo, \u015fi era \u00eenc\u0103 mitul Eliade. Pentru el, India era India \u015fi preda India. El a predat Istoria religiilor \u015fi Studii Indiene, culturi indiene. \u015ei atunci, scuze!, eram oarecum colegi. Apropo de asta, \u00een orice caz, tot timpul am vorbit cu el \u00een India, am mai \u015fi conversat, \u015fi atunci tot ce se face, cum a f\u0103cut \u015fi Paul Barb\u0103neagr\u0103 \u00een filmul ce s-a v\u0103zut, par\u0163ial a\u015fa, e un film mai lung \u015fi.. e un mister \u015fi al vocii lui \u015fi oarecum al simplit\u0103\u0163ii. Este cel mai complex interpret al tuturor religiilor; \u015fi-n opera lui literar\u0103 are at\u00e2tea mistere, \u015fi c\u00e2nd vorbea: Ia uite-l, dom\u2019ne, pe Eliade, sau c\u00e2nd scria chiar. Un om de at\u00e2ta, cum a\u0163i zis dumneavoastr\u0103 \u2013 ging\u0103\u015fie, ca v\u0103 iau cuv\u00e2ntul, e un cunv\u00e2nt interesant, adic\u0103 nu e nici de indianistic\u0103, nici de eliadologie neap\u0103rat. Eu pentru Eliade am un cult de c\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r, pe urm\u0103 am \u015fi eu o anumit\u0103 familiaritate. \u0218i cu Noica, nu mai vorbesc! Pentru c\u0103, pe urm\u0103, Noica a fost transformat \u00een mit… eu totu\u015fi \u00eel \u015ftiu cum vorbeam, \u015fi cu umor, \u015fi cu \u2026 Bine, el avea o triste\u0163e foarte mare, Noica, pe care Eliade, normal, nu o avea. <\/strong><\/p>\n

M.G.: V\u0103 aduce\u0163i aminte o \u00eent\u00e2mplare din registrul pur uman \u015fi firesc cu marele Noica? Din interac\u0163iunile dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Noica era un, cum s\u0103 v\u0103 spun, un g\u00e2nditor \u015fi c\u00e2nd vorbea cu un om care venise s\u0103-i mai spun\u0103 c\u00e2te ceva, s\u0103 mai afle. Acum \u00eel aud \u00een mai multe instalments<\/em>. Adic\u0103 practic el chiar era unul \u00een toate, adic\u0103 totdeauna spunea: Dom\u2019ne, cum merge ma\u015fina?, dom\u2019ne, cantitatea sau nu \u015ftiu ce. El mi-a f\u0103cut \u00eens\u0103 cel mai mare push<\/em>. Adic\u0103 eu am scos o carte, la un moment dat \u2013 Eres<\/em> \u2013 care a avut o oarecare …, a doua carte, a\u015fa-zis roman, \u015fi l-a citit. Se cheam\u0103 Eres<\/em> \u015fi l-a citit. Mi-a spus, c\u00e2nd m-am dus la el, c\u00e2nd mi-a venit r\u00e2ndul, \u00een vizit\u0103 la el, a spus: \u201eNu e\u015fti un autor\u201d, \u2013 a, era foarte dur, dar cu o ging\u0103\u015fie. \u201eNu e\u015fti un autor, dar trebuie s\u0103 fii un autor, c\u0103 aici totul e haos, \u00een aceast\u0103 carte, \u015fi, ca s\u0103 ajungi autor, trebuie s\u0103 fie \u015fi mai mult haos,\u201d<\/strong><\/p>\n

M.G.: \u015ei mai mult haos?!<\/strong><\/p>\n

G.A.: Exact ce mi s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een via\u0163\u0103. Eu sunt scriitorul Dodiilor<\/em>. Am \u015fi str\u00e2nse \u015fi… Astea, Dodiile<\/em>, le-am luat prin Vasile Paleolog, de la Br\u00e2ncu\u015fi. Adic\u0103 el spunea, adic\u0103 Brancu\u015fi, asta este dodia<\/em> mea, dup\u0103 Vasile Paleolog. Am mers \u015fi la dodiile<\/em> de acolo, din zona Br\u00e2ncu\u015fi, \u015fi era un culeg\u0103tor, un profesor care era culeg\u0103tor de dodii<\/em> \u015fi am f\u0103cut mult caz de el. Pe urm\u0103, eu am mers \u00een India \u015fi am vorbit de dodii<\/em>. \u015ei indienii au zis: \u201eP\u0103i astea sunt ca la noi.\u201d Deci am intrat \u00een marele ocean al dodiilor<\/em> indiene, \u015fi \u00een mantre, \u015fi.. <\/strong><\/p>\n

M.G.: Apropo de mantre, cu ce am \u00eenceput emisiunea, ce a\u0163i spus domnule profesor?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Este Tat\u0103l nostru<\/em> al indienilor \u2013 <\/strong>Gaiatry mantra<\/em> \u2013 pe care am citit-o \u015fi am spus-o \u015fi \u00een amintirea lui Eliade \u015fi \u00een gloria Indiei \u015fi a tuturor celor cunoscu\u0163i. De exemplu, s\u0103 vorbesc \u015fi pentru pre\u015fedintele Indiei \u2013 Pranab Mukherjee, \u015fi al tuturor prietenilor.<\/strong><\/p>\n

M.G.: O s\u0103 revenim \u015fi la d\u00e2nsul. <\/strong><\/p>\n

G.A.: Revenim?<\/strong><\/p>\n

M.G.: Da, da, da.<\/strong><\/p>\n

G.A.: C\u0103 poate facem leg\u0103tur\u0103 \u015fi cu Sergiu Al-George \u015fi cu\u2026<\/strong><\/p>\n

M.G.: Sigur, sigur, \u00eenc\u0103 un lucru. A\u0163i \u00eencheiat mantra \u00eentr-o form\u0103 special\u0103. Avea\u0163i o pozi\u0163ie, o postur\u0103 de rug\u0103ciune, nu?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Da.<\/strong><\/p>\n

M.G.: \u0218i nu mai erau cuvinte, era un fel de fluierat, cum s\u0103 spun.<\/strong><\/p>\n

G.A.: (fluier\u0103, inton\u00e2nd o melodie ritual\u0103 indian\u0103).<\/strong><\/p>\n

M.G.: Da, da. <\/strong><\/p>\n

G.A.: Asta a fost o parte, dac\u0103 vre\u0163i, cum f\u0103cea\u0163i cu pianul, v-am acompaniat \u015fi eu cu aceast\u0103 Shivo hum, Shivo hum<\/em>, \u00een orice caz, indienii sunt poate cei mai tari \u00een muzic\u0103 ritual\u0103, muzic\u0103 zeificat\u0103, zeificant\u0103.<\/strong><\/p>\n

M.G.: Scuza\u0163i-m\u0103 c\u0103 v-am \u00eentrerupt. Vorbeam acum de faptul c\u0103 a\u0163i dus dodiile<\/em> \u00een India \u015fi a\u0163i spus c\u0103 au \u015fi ei dodiile<\/em> lor, \u015fi apoi mantrele \u015fi \u00eent\u00e2lnirea dumneavoastr\u0103 cu o mare personalitate.<\/strong><\/p>\n

G.A.: Pranab Mukherjee, pre\u015fedintele Indiei. Acum d\u00e2nsul \u00ee\u015fi \u00eencheie mandatul \u015fi deci, cum s\u0103 spun, n-am cum s<\/strong>\u0103 fac cultul personalit\u0103\u0163ii pre\u015fedintelui… Acum s\u0103 fac cultul omului, cultul omului Pranab Mukherjee.<\/strong><\/p>\n

M.G.: I-a\u0163i tradus o carte <\/strong><\/p>\n

G.A.: Da, pentru c\u0103 acum doi ani, \u00een <\/strong>2017, Domnia Sa a invita indiani\u015fti din 21 de \u0163\u0103ri, la o <\/strong>confein\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103 de indologie, cum a fost. \u00cen ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, am fost eu invitat. Am fost g\u0103zdui\u0163i \u00een Palatul preziden\u0163ial, \u015fi toat\u0103 presa indian\u0103 a vorbit de primirea acestor oamneni, care au f\u0103cut indianistic\u0103, la nivelul oaspe\u0163ilor de stat ai pre\u015fedintelui. \u015ei a\u015fa a fost. Adic\u0103\u00a0 ne luau cu Excelen\u0163\u0103, adic\u0103 a fost o chestie de ne\u00eenchipuit. \u015ei, de altfel, nici n-a mai f\u0103cut altcineva, se pare, un lucru de talia asta, care s\u0103 asimileze o munc\u0103 anonim\u0103, o munc\u0103 chinuit\u0103, \u00eentr-un fel, dar \u015fi iluminant\u0103, cu puterea, m\u0103 rog, gloria unei \u0163\u0103ri care acum este superputere, adic\u0103 nici nu \u015ftiai ce rost are s\u0103 apari acolo cu ale tale, nu te mai bag\u0103 nimeni \u00een seam\u0103 nic\u0103ieri \u015fi, deodat\u0103, e\u015fti b\u0103gat \u00een seam\u0103 \u00een halul acela. Hal <\/em>e bun acolo: \u201eChea hal he?\/<\/em> Ce faci?\u201d \u201eStau \u00een Palatul preziden\u0163ial \u015fi m\u0103 duc s\u0103-mi \u0163in comunicarea\u201d. \u015ei atunci d\u00e2nsul ne-a dat c\u0103r\u0163ile, eu am stat \u00een camera Brahmaputra<\/em>, fiecare am primit volume din opera lui, dou\u0103 volume, oarecum masive, din discursuri \u015fi una de g\u00e2nduri \u015fi maxime.\u00a0 A\u015fa. \u015ei am\u00a0 selectat ce ar fi bun pentru publicul rom\u00e2nesc, i-am trimis ce am tradus \u015fi am primit de la aparatul, de la autorit\u0103\u0163ile presiden\u0163iale aprobarea s\u0103 o public. \u0218i au ie\u015fit de la editorul care a\u015ftepta s\u0103 fie subven\u0163ionat\u0103, cumva, de partea indian\u0103… probabil s-a \u00eent\u00e2mplat politic, eu nu \u015ftiu… Dou\u0103 au fost tip\u0103rite \u2013 una a ajuns la pre\u015fedintele Indiei, care a studiat-o \u00een rom\u00e2ne\u015fte, \u015fi una este cea pe care o ave\u0163i dumneavoastr\u0103 <\/strong>spre camer\u0103. Este cartea cea mai rar\u0103 din lume, pentru c\u0103, probabil, nu se va reedita, sau, \u00een orice caz, la ora asta… \u015ei atunci asta e \u015fi, ce v\u0103 spun, ce \u00eenseamn\u0103 apropo de\u2026 Respectul meu n-a fost condi\u0163ionat, evident, de altceva dec\u00e2t c\u0103 a fost ceva unic, a fost un vis a\u015fa. Dup\u0103 care am fost \u015fi anul trecut invitat \u00een India, la o alt\u0103 conferin\u0163\u0103. Atunci a fost conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103, s-a spus la \u00eenceput \u2013 mondial\u0103, de indologie, de indianistic\u0103, \u015fi anul trecut a fost Sanscrita \u015fi Europa<\/em>, o alt\u0103 sesiune. Aici au fost mai <\/strong>pu\u021bini, vreo 11 \u0163\u0103ri reprezentate \u015fi trebuie s\u0103 spun c\u0103, spre ru\u015finea mea, practic, am fost \u015fi la deschidere \u015fi la \u00eenchidere, \u00een prezidiu, \u015fi, iar\u0103\u015fi, n-aveam ce s\u0103 spun, dar c\u00e2nd e\u015fti \u00een situa\u0163ie nu po\u0163i s\u0103 nu flatezi, s\u0103 nu spui My Gayatri Mantra<\/em>. \u015ei atunci eu am f\u0103cut, la sf\u00e2r\u015fit\u2026 Se mergea pe puterea sanscritei. Sanscrita, pentru India, este acum una dintre for\u0163ele mari. Cea mai mare for\u0163\u0103 este, evident, suma celor 800 de milioane de tineri ai Indiei, sau lucruri de astea, adic\u0103 o for\u0163\u0103 inimaginabil\u0103 pentru noi. \u015ei atunci eu am spus \u00een \u0163ar\u0103. Cineva mi-a spus c\u0103 cel mai mare industria\u015f al Indiei este TATA, \u015fi zic, este o discu\u0163ie, c\u0103, <\/strong>dup\u0103 BREXIT, s\u0103 \u00ee\u015fi mute TATA companiile \u00een Rom\u00e2nia. Mie \u00eemi spusese asta\u00a0 un neam\u0163 \u2013<\/strong> de ce nu \u00een Germania, l-am \u00eentrebat – \u015fi ma spus: \u201eAtunci mergi \u00een Germania\u201d. \u201eNu, c\u0103 mai bine vorbesc rom\u00e2nii englez\u0103, e mai ieftin\u0103 munca la rom\u00e2ni…\u201d. Eu am spus-o pe scurt chestia asta, <\/strong>\u00een finalul Conferin\u021bei \u201eSanskrita & Europa\u201d. Dar acum este vorba s\u0103 vin\u0103 un profesor de sanscrit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Eu unul, \u00eentre companiile lui TATA \u00een Rom\u00e2nia \u015fi un profesor de sanscrit\u0103 din India, a\u015f prefera profesorul de sanscrit\u0103, <\/strong>am punctat. Astea erau glume, dar, practictic, \u015fi latina, greaca veche sunt \u00een alt\u0103 situa\u0163ie dec\u00e2t sanscrita, pentru c\u0103 India este at\u00e2t de mare, are at\u00e2tea…, bine c\u00e2t imperiul roman sau, m\u0103 rog, era mai mare imperiul roman, c<\/strong>\u0103 a luat \u015fi India. <\/strong><\/p>\n

M.G.: Apropo de latin\u0103, a fost una dintre limbile pe care le-a\u0163i predat la Universitate. <\/strong><\/p>\n

G.A.: Da, pentru c\u0103 nu se preda. Eu mai predam \u015fi francez\u0103, pentru c\u0103 f\u0103cusem doctorat Baudelaire<\/em> \u015fi avusesem, m\u0103 rog, aveam cu franceza experien\u0163\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t.\u00a0 \u0218i pe urm\u0103 \u015fi pentru India, ca s\u0103 nu zicem c\u0103 era profesor cu doctorat la Sorbona, cel cu care colaboram \u015fi mai suplineam… asta de pl\u0103cere. La latin\u0103, asta am ini\u0163iat eu, la catedra de lingvistic\u0103, \u015fi era… biblioteca avea c\u0103r\u0163i de latin\u0103 \u2013 \u015fi savante, \u015fi de gramatic\u0103, \u015fi cuvinte \u00eencruci\u015fate…<\/strong>roma-amor… \u0219i profesorii mai r\u0103spund<\/strong>eau, c\u0103 studen\u0163ii … ce s\u0103 caute latina acolo sau, s-ar putea spune, ce s\u0103 caute sanscrita aici?! Sanscrita se pare c\u0103, provenind de la o \u0163ar\u0103 \u015fi de la o cultur\u0103 continu\u0103, de mii de ani, are, \u00eentr-adev\u0103r, un magnetism unic \u015fi… acum a\u015f zice de Sergiu Al-George, apropo \u015fi de sanscrit\u0103.<\/strong><\/p>\n

M.G.: Sigur c\u0103 da, sigur c\u0103 da. <\/strong><\/p>\n

G.A.: Explica\u0163ia mea a fost… el, fiind \u00een India, mi-a spus: \u201eAm fost asistentul lui \u0162e\u0163u, domnule\u201d, eu: \u201eDa, s\u0103 tr\u0103i\u0163i!\u201d. Ion \u0162e\u0163u era cel mai mare ORL-ist \u015fi profesor, era un mare zmeu <\/strong>– Sergiu era asistentul lui. Adic\u0103… nu se discut\u0103 ori\u015ficum! \u0218i atunci mi-am dat seama c\u0103 este \u015fi secretul sanscritei, nu \u0162e\u0163u, ci urechea, sunetul, muzica. El, deci, care a tradus <\/strong>Gita<\/em>, era orl-ist. <\/strong>Venea omul cu urechea, cu dopul, \u00eei scotea dopul imediat, tr\u0103gea sertarul \u015fi scotea <\/strong>Gita<\/em> s\u0103 traduc\u0103.\u00a0 <\/strong>Dup\u0103 Sergiu, am cunoscut cei mai mari sanscriti\u0219ti ai lumii \u00een Rashtrapati Bhavan.\u00a0 \u201eMutai mun\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia \u015fi nu te chema <\/strong>(pre\u0219edintele)\u201d, mi-a spus cel mai mare sanscritist <\/strong>Satyavrat Shastri\u00a0\u00a0 \u2013 la 86 de ani,\u00a0 el era, e pre\u015fedintele comisiei de sanscrit\u0103 din India \u015fi din lume \u015fi, de fapt, el numea. Deci, el m-a chemat. A fost \u015fi \u00een \u0163ara noastr\u0103. El era decan c\u00e2nd am fost eu profesor. El a deschis un ciclu de sanscrit\u0103 \u015fi\u00a0 studii sanscrite \u00een limbile europene… \u0218i-am deschis rom\u00e2na. Am avut onoarea asta s\u0103 deschid… \u015ei, bine, a vorbit de Eminescu.<\/strong><\/p>\n

M.G.: \u00cen ce an se \u00eent\u00e2mpla asta?<\/strong><\/p>\n

G.A.: 77, 78. Dup\u0103 un an de c\u00e2nd venisem. P\u0103i nu?, sunt lucruri vechi. \u015ei atunci, bine\u00een\u0163eles, am mers spre Eminescu. Am zis de Eliade, dar, cum s\u0103 zic, Eminescu \u015fi Eliade, \u00eentr-un anume fel, s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een sanscrit\u0103, \u00een India. Eliade a scris foarte sus despre Eminescu, probabil c\u0103 e printre cei mai apropia\u0163i. P\u00e2n\u0103 \u015fi cu Rosa del Conte discutase<\/strong>m <\/strong>despre Eliade, cum o recenzase el. \u015ei Noica a scris carte despre Eminescu. Dar astea se leag\u0103 toate de India, c\u0103 despre asta vorbeam, iar Sergiu, merg\u00e2nd, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een ad\u00e2ncimile sunetului, audibil sau nu, a mers pe sunetul sanscritei, \u015fi pe alfabetul ei, \u015fi pe <\/strong>Gita,<\/em> \u00een special, dar \u015fi el a mai tradus c\u00e2teva opere \u015fi, pe urm\u0103, a comentat, dup\u0103 p\u0103rerea mea, ca un muzician. Adic\u0103 ideile au muzicalitatea lor, pentru c\u0103 el tr\u0103ia \u00een lumea asta a… Dar aici vin m\u0103rimile, m\u0103re\u0163iile, ritualurile \u015fi toate adev\u0103rurile \u2013 satya<\/em>, se cheam\u0103, adev\u0103rul<\/em>. Pentru c\u0103, ziceam de Eliade, el are \u00een cartea Coloana nesf\u00e2r\u015fit\u0103<\/em>… a luat titlul Coloanei nesf\u00e2r\u015fite<\/em> \u015fi are o carte despre Br\u00e2ncu\u015fi. \u015ei el, Eliade, un ziarist, \u00eei spune lui Br\u00e2ncu\u015fi: \u201eMaestre, dar \u0163i-aduci aminte ce f\u0103ceai, <\/strong>c\u00e2nd era<\/strong>i \u00een India?\u201d <\/strong>\u021ai-aduci aminte cum ziceai: asat oma sat gamaya \/ tamas oma jyotir gamaya \/ mritior ma amritam gamaya (din neadev\u0103r adu-m\u0103 \u00een adev\u0103r \/ din \u00eentuneric adu-m\u0103 \u00een lumin\u0103 \/ din moarte adu-m\u0103 la nemurire). \u00a0\u00a0A\u015fa c\u0103 Sergiu este considerat… <\/strong>\u0219i de Eliade. A fost pus vicepre\u015fedinte <\/strong>al Conferin\u0163ei interna\u0163ionale, mondiale de indianistic\u0103, postum. At\u00e2t de mult a impresionat. El, c\u00e2nd a venit de la Varanasi, unde s-a \u0163inut ultima lui conferin\u0163\u0103, nu ne cuno\u015fteam, \u015fi a venit \u00een Dehli, cu un argentinian, de fapt peruan c\u0103s\u0103torit \u00een Buenos Aires, \u015fi atunci <\/strong>au pr\u00e2nzit la noi. Fernando Tola\u00a0 a fost diplomat \u015fi acum are o sut\u0103 de ani, avea acum doi ani, c\u00e2nd a venit \u015fi el invitat. Eu nu-l apreciam ca pe Sergiu, pentru c\u0103 fusese diplomat \u015fi a devenit\u2026 <\/strong>a tradus \u015fi el gita<\/em>, to\u0163i traduc gita<\/em>. Eu n-am tradus-o, dar acum, cu permisiunea lui <\/strong>Sergiu… c\u0103 toat\u0103 via\u0163a am fost cu gita,<\/em> a\u015fa c\u0103 nu e o problem\u0103. Eu o fac ca un scriitor.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

N-am v\u0103zut \u00een India u\u015f\u0103 deschis\u0103 a\u015fa, de la sine, ca \u00een fa\u0163a acestui om. \u015ei pe urm\u0103 \u015fi-au \u0163inut conferin\u0163a. A lui Sergiu era pe tema Brahma \u015fi, mi se pare, nondualitate, parc\u0103 \u0219i Maya. Era foarte savant\u0103. Au fost \u00een ziar articole despre ce a spus acolo. \u015ei a venit \u015fi argentinianul, n-a fost acela\u015fi lucru, dar l-a mai b\u0103gat apoi, dup\u0103 plecarea rom\u00e2nului, \u0219i la cursul de spaniol\u0103, totu\u015fi, c\u0103-i trebuia s\u0103 fie un universitar. Sergiua murit la o s\u0103pt\u00e2m\u00e2n\u0103 \u015fi au publicat ziarele indiene… cel mai mare nume \u00een filozofie, \u015fef la catedra de filozofie Margaret Chartterjee, \u015fi pianist\u0103 ca dumneavoastr\u0103, a scris ceva dumnezeiesc despre Sergiu Al- George. Deci el… Tucci, un mare indianist interna\u0163ional a scris despre Eliade c\u0103 este primul indianist rom\u00e2n. Pe urm\u0103, Eliade a fost \u00een termeni cu Sergiu, \u015fi a zis s\u0103 fac\u0103 un fel de institut de indianistic\u0103 sau chiar un institut…, dar numai cu condi\u0163ia s\u0103-l conduc\u0103 Sergiu Al- George. Sergiu\u00a0\u00a0 era un om, cum s\u0103 zic, era el \u00eensu\u015fi, cum am zis, cu gita<\/em>. Am impresia c\u0103 Eliade a v\u0103zut acea t\u0103cere a muzicii lui magistrale, a\u015fa \u2013 acapella interioar\u0103.<\/p>\n

M.G.: Ce metafor\u0103 superb\u0103, domnule profesor! S\u0103 auzi muzica interioar\u0103 acapella.<\/strong><\/p>\n

G.A.: M\u0103 rog, asta era. Sunt oameni at\u00e2t de diferi\u0163i. Unul pe care l-am cunoscut din coresponden\u0163\u0103 \u015fi din lecturi, unul pe care l-am cunoscut fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, mai bine ca pe taic\u0103-miu, chiar mult mai bine. C\u0103 at\u00e2tea convorbiri p\u0103rinte\u015fti primite… cu acest Sergiu, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. El, de exemplu… fiica-mea avea vreo zece ani \u015fi a mers s\u0103 fac\u0103 el cump\u0103r\u0103turi \u015fi i-a dat o gentu\u0163\u0103. Eu l-am certat \u2013 Stai dom\u2019ne, vii la mine \u015fi-mi dai dumneata, \u015fi nu \u015ftiu ce, \u015fi nu \u015ftiu cum!\u00a0 El a t\u0103cut, n-a zis nimic… Dar i-o d\u0103dea cu at\u00e2ta dragoste! El n-a avut copii \u015fi atunci era copilul lui. Se iubeau de nu se mai putea. \u015ei ea a aflat c\u0103 a murit <\/strong>A zis, dac\u0103 r\u0103m\u00e2ne o zdrean\u021b\u0103 c\u00e2t de mic\u0103 din gentu\u021ba de la el, n-o s\u0103-l uit, n-o s-o las. Adic\u0103 din ce era, adic\u0103 ce sanscrit\u0103 i-a dat el, c\u0103 el a avut foarte buni urma\u015fi… \u015fi a \u015fi predat la Universitate.\u00a0\u00a0 Amita <\/strong>Bhose a \u00eenv\u0103\u021bat de la el.\u00a0 <\/strong>Eu am tradus \u00a0Gitagovinda<\/em> \u2013 C\u00e2ntecul v\u0103carului<\/em> \u015fi Meghaduta<\/em> \u2013 Norul vestitor<\/em>. Ni\u015fte luni, Gitagovinda<\/em> \u015fi, \u00eenc\u0103 ni\u015fte luni, Norul vestitor<\/em>. La Gitagovinda<\/em>, prima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103 am sim\u0163it c\u0103 m\u0103 las\u0103 (arat\u0103 spre inim\u0103), a\u015fa e de puternic\u0103, \u015fi eu am mers \u015fi pe metrii lui Eminescu \u00een sanscrita <\/strong>din Gitagovinda<\/em>, <\/strong>a lui Jayadeva, de secol 11, ultimul\u00a0\u00a0 mare poet sanscrit, \u015fi <\/strong>Meghaduta lui Kalidasa. <\/strong>La dictonul \u201eKalidasa, Shakespeare al Indiei\u201d, indienii \u00eentorc \u201eShakespeare, Kalidasa al Europei\u201d. \u00a0\u015ei atunci, cum s\u0103 spun, \u00een momentul \u00een care nu e\u015fti, cum s\u0103 spun, acordat ca un orl-ist, cu altceva dec\u00e2t cu asta, cu asta am fost \u015fi eu acordat, adic\u0103 am suferit, dac\u0103 vre\u0163i. \u015ei pe urm\u0103 am tradus poe\u0163i mai distractivi sanscri\u0163i, mai u\u015fori, \u015fi pe urm\u0103 nu le-am mai b\u0103gat \u00een seam\u0103 c\u0103 am zis: Dom\u2019ne, nici originalul \u015fi, probabil, nici traducerea, nu au un mesaj. Cu astea am crezut \u015fi deci .., \u015fi, \u00een general, \u015fi \u00een literatura proprie, de\u015fi am sute de caiete, poate mult peste mie, \u015fi unele sunt ner\u0103sfoite, c\u0103 asta e, de fapt, ce m\u0103 intereseaz\u0103, chiar mai mult dec\u00e2t India\u2026<\/strong><\/p>\n

M.G.: Sigur<\/strong><\/p>\n

G.A.: \u2026e pu\u0163in probabil s\u0103 reziste c\u00e2t\u0103 vreme aici aproape nimic nu e luat, s\u0103 zicem, \u00een serios. Totu\u015fi, ca s\u0103 trec la partea principal\u0103 a ceea ce am f\u0103cut \u00een via\u0163\u0103. India a fost un accident care a devenit \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a mea.<\/strong><\/p>\n

M.G.: Numai ce e provizoriu dureaz\u0103 \u015fi ceea ce e accidental.<\/strong><\/p>\n

G.A.: Dar e un accident care nu s-a terminat. Adic\u0103 eu nu pot s\u0103 spun c\u0103 eu nu sunt al Indiei sau c\u0103 nu e India \u00een sufletul meu. <\/strong><\/p>\n

M.G.: A\u0163i fost nominalizat deja la<\/strong>…? Ne spune\u0163i un pic?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Da, <\/strong>de la\u00a0 \u00a0<\/strong>ambasada Indiei mi s-a spus, \u00a0Dom\u2019ne, uite,\u00a0 ai fost nominalizat. \u0218i acuma s\u0103 vedem dac\u0103 vine..<\/strong><\/p>\n

M.G.: Pentru ce anume?<\/strong><\/p>\n

G.A.: Acum doi ani,\u00a0 pre\u015fedintele <\/strong>Indiei a \u00eenm\u00e2nat un\u00a0 premiu unui mare sanscritologist al Germaniei, <\/strong>Freiherr Von Stietencron, \u015fi a primit prima oar\u0103 acest premiu ICCR. <\/strong><\/p>\n

M.G.: Adic\u0103 Institutul cultural\u2026<\/strong><\/p>\n

G.A.: <\/strong>Indian Concil for Cultural Relations, \u00a0pe l\u00e2ng\u0103 pre\u015fedinte \u015fi pe l\u00e2ng\u0103 guvern. \u015ei a primit premiul acesta, se cheam\u0103 Distinguished Indologist<\/em> pe anul respectiv. <\/strong>\u00cen 2016, l-a primit profesorul chinez Yu. Destinguished Indologist<\/em>, pe acest an, 2017, am fost nominalizat eu. Eu \u00eemi \u00eenchipui c\u0103 din \u0163ara noastr\u0103. Sper. Dac\u0103 sunt, cum a fost acel neam\u0163, peste to\u0163i, atunci \u00eemi sare capul!<\/strong><\/p>\n

M.G.: \u015ei am un presentiment c\u0103 premiul v\u0103 va fi acordat. Nu numai c\u0103 sunte\u0163i nominalizat, dar ve\u0163i primi \u015fi premiul.<\/strong><\/p>\n

G.A.: Dar deja ar fi o dispropor\u0163ie, pentru c\u0103 aicea \u2026 A, ba da, Marian Popa, care pentru foarte mul\u0163i este cel mai bun critic al nostru, \u015fi istoric al literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine,<\/em> cum a intitulat-o el, a scris o carte despre literatura mea.<\/strong><\/p>\n

M.G.: Da, o avem aici, se cheam\u0103. Este jos, <\/strong><\/p>\n

G.A. Da, el a f\u0103cut<\/strong> <\/strong>Istoria literaturii<\/strong><\/em>\u00a0rom\u00e2ne\u00a0de azi pe m\u00e2ine<\/strong><\/em><\/em>, acum lucreaz\u0103 la volumul trei, nesf\u00e2r\u015fit\u0103, este mai mult de trei ori, de patru ori c\u00e2t cartea lui C\u0103linescu, adic\u0103 e foarte robace. Bine, acum e alt\u0103 vreme, alte.. \u015fi e foarte serios. Atunci f\u0103cuse doar o monografie, se pare, Camil Petrescu. \u015ei acum, am fost colegi de facultate, \u015fi a f\u0103cut acest Anca<\/em>, despre literatura mea, despre Dodii<\/em>, \u015fi el face o teorie a dodiilor<\/em> dup\u0103 c\u0103r\u0163ile mele. \u015ei trebuie s\u0103 v\u0103 spun ceva ru\u015finos, c\u0103 el a citit 50 de c\u0103r\u0163i ale mele. Nu, nu, mie mi-e ru\u015fine, pentru c\u0103 zic: Dom\u2019ne, i-am f\u0103cut un r\u0103u! E adev\u0103rat c\u0103 Furnici albe<\/em> , cartea pe care a socotit-o cea mai serioas\u0103 din India, un roman, nu l-aveam digital, \u015fi mi-a zis s\u0103-l pun, \u015fi atunci am luat textul din carte, c\u0103 o publicasem, \u00eel aveam, \u015fi l-am digitalizat, ca s\u0103 poat\u0103 s\u0103 ia. \u015ei are multe, multe citate din aceast\u0103 Furnici albe<\/em>, pentru c\u0103 acolo am un limbaj inventat \u2013 al furnicilor \u015fi al crabilor. E adev\u0103rat c\u0103 Ceau\u015fescu e Pantoful<\/em> ca s\u0103 \u015fi ias\u0103 acolo. Deci totul e ascuns, ascuns, dar, bine\u00een\u0163eles, \u0219i ca s\u0103 se \u015fi vad\u0103. Atunci mi-era fric\u0103 s\u0103 se vad\u0103. M\u0103 rog, e vorba de..<\/strong><\/p>\n

M.G.: Lucr\u0103rile dumneavoastr\u0103.<\/strong><\/p>\n

G.A.: P\u0103i nu, p\u00e2n\u0103 s\u0103 v\u0103d marii sanscriti\u015fti ai lumii, am avut pl\u0103cerea s\u0103-i cunosc <\/strong>pe cei mai mari scriitori ai Indiei,\u00a0 am fondat Academia Interna\u0163ional\u0103 Mihai Eminescu<\/em> \u00eempreun\u0103 cu Amrita Pritam, care era num\u0103rul unu, Ana Blandiana a Indiei, la m\u0103rimea asta. \u015ei m-am \u00een\u0163eles cu ea foarte bine \u015fi, pe l\u00e2ng\u0103 ea, cu foarte mul\u0163i scriitori mari. Bine, trebuie s\u0103 spun c\u0103, dac\u0103 te adopt\u0103 indienii, atunci e\u015fti f\u0103cut, pentru c\u0103 exist\u0103 o mare delicate\u0163e, sunt lucruri de mare for\u0163\u0103 \u00een felul de comunicare a unei culturi, at\u00e2t de nou\u0103, mereu prin alt personaj care exprim\u0103, laud\u0103 lucrurile astea, \u015fi ar fi banalit\u0103\u0163i \u015fi ar fi ciudat (s\u0103 invoci n.ns) \u2013 c\u0103 e musonul, e clima, sunt multe lucruri, castele \u015fi toate. Nu, ui\u0163i de toate, \u015fi chiar te bucuri c\u0103 exi\u015fti, chiar te bucuri c\u0103 prime\u015fti ceva, adic\u0103 \u2013 30 de Rom\u00e2nii. A, p\u0103i, zice, India face o Rom\u00e2nie pe an, apropo de popula\u0163ie. Dar toate discu\u0163iile de acolo se \u00eenmul\u0163eau de 30 de ori \u00een vibra\u0163ii \u015fi \u00een accep\u0163ii de idee, de ce rost ai pe lume. \u015ei s\u0103 v\u0103 spun, totu\u015fi, c\u0103 aici chiar \u00eemi convine. Eu de mic am avut…, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la rom\u00e2ni, \u015fi am scris din liceu, am publicat din liceu, dar am publicat \u015fi \u00een revista de matematic\u0103, deci mergeam \u015fi acolo \u015fi acolo. Am intrat la filologie, la 17 ani juma\u2019te \u015fi, \u00eentre timp, publicam, adic\u0103 scriam. Dar, dup\u0103 ce am terminat facultatea. Bine, profesorii ca profesorii. A, l-am prins doi ani \u015fi pe C\u0103linescu \u2013 deci am avut noroace mari, adic\u0103 filologia Bucure\u015ftiului este, pentru limba rom\u00e2n\u0103, un templu al \u0163\u0103rii, \u015fi apoi, am ajuns la radio, reporter. \u015ei atunci am avut un noroc s\u0103 intervievez pentru Luceaf\u0103rul<\/em> lui Eugen Barbu \u015fi cine mai fusesese \u00eenainte. \u015ei am avut s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, pe prima pagina, interviuri cu cele mai mari personalit\u0103\u0163i care mai tr\u0103iau. \u015ei unii m-au remarcat, mai ales Adrian Maniu. A mai tr\u0103it vreo doi ani \u015fi, c\u00e2nd nu m-am mai dus pe la el, a zis lui <\/strong>Djentemirov: Da, bine, dom\u2019ne, vin to\u0163i imbecilii la mine \u015fi Anca nu mai vine, care e un b\u0103iat de\u015ftept?!. Da, la nivelul \u0103la. Adrian Maniu\u00a0 a fost unul dintre marii poe\u0163i ai no\u015ftri \u015fi este \u00eenc\u0103; Pillat a f\u0103cut o pies\u0103 dup\u0103 Ciocoii vechi \u015fi noi<\/em> \u00eempreun\u0103 cu Adrian Maniu. Adrian Maniu a semnat primul; \u015fi Ion Pillat e o putere, v\u0103 \u00eenchipui\u0163i. Plus c\u0103 el era, ce s\u0103 spun, e o mare personalitate. Am zis Eliade, Noica, Sergiu, Adrian Maniu, \u015fi trebuie neap\u0103rat s\u0103-mi aduce\u0163i aminte, dac\u0103 mai e timp, s\u0103 vorbim…<\/strong><\/p>\n

M.G.: Mai avem numai trei minute, numai, din p\u0103cate.<\/strong><\/p>\n

G.A.: Bine, atunci nu mai spun anecdotica cu Adrian Maniu. Eu am f\u0103cut \u0219i traduceri, \u015fi am tradus din francez\u0103 dou\u0103 mari c\u0103r\u0163i <\/strong>ale lui Dumitru Dr\u0103ghicescu, netraduse la noi, necunoscute \u2013 Noua cetate a lui Dumnezeu<\/em> \u2013 se poate \u015fi vizualiza \u2013 e acolo \u2013 \u015fi urmeaz\u0103 Adev\u0103r \u015fi revela\u0163ie<\/em>, de o mie de pagini \u00een original. La anul, este vorba s\u0103 apar\u0103 \u015fi aceast\u0103 traducere. Era Virgil Constantinescu \u015fef de catedr\u0103 c\u00e2nd am predat \u015fi eu Sociologia religiilor<\/em> la aceast\u0103 universitate, \u015fi numai de Dr\u0103ghicescu vorbeam, c\u0103 el este cel mai mare specialist \u00een Dr\u0103ghicescu, \u015fi pe urm\u0103, chiar d\u00e2nsul mi-a dat originalele celor dou\u0103 volume, ca s\u0103 am dup\u0103 ce… c\u0103 nu se g\u0103sesc, nici la biblioteci. \u015ei atunci, de la Eliade la Dr\u0103ghicescu, el e din 1875, Dr\u0103ghicescu, \u015fi, \u015fi Eliade, \u015fi Cioran, \u00eentr-un anumit fel, \u00eel continu\u0103. Sunt chiar \u015fi expresii. El vorbe\u015fte de \u201eschimbarea <\/strong>fe\u021belor \u0163\u0103rii\u201d, nu de \u201eschimbarea la fa\u0163\u0103\u201d. \u015ei atunci eu mi-am pus problema, pentru c\u0103 asta sunt genera\u0163iile, plus \u015fi avatarurile fiec\u0103ruia. Am suferit, dar dac\u0103 \u0163ara nu-l mai \u0163ine minte pe Dr\u0103ghicescu, m\u0103 rog, regimurile, atunci ce s\u0103 pretinzi la m\u0103rimile acelora care erau exila\u0163i. \u015ei totu\u015fi, Eliade are o povestire Dumitru<\/em>, \u015fi Dumitru era \u00een bodeg\u0103 acolo, cu b\u0103utur\u0103, cu vorbit, cu ciocniri \u015fi n-aveau unii loc de Dumitru, dar Dumitru era Dumitru \u2013 p\u0103rerea mea c\u0103 era chiar Dumitru Dr\u0103ghicescu \u2013 pentru c\u0103 problema lui Dumitru era Da, dom\u2019ne, dar e de la Dun\u0103re. S\u0103 o facem scurt\u0103 \u015fi at\u00e2ta<\/em>.\u00a0 Deci de la Dun\u0103re fiind acel Dumitru nu avea acces la bodega american\u0103, \u00een timp ce acest Dumitru Dr\u0103ghicescu este una dintre cele mai mari ruperi rom\u00e2ne\u015fti actuale, a fost. \u015ei Iorga l-a desfiin\u0163at pentru\u2026<\/strong><\/p>\n

M.G.: Din p\u0103cate, acesta trebuie s\u0103 fie ultimul g\u00e2nd, pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencheiem<\/strong><\/p>\n

G.A.: P\u0103i gata, am terminat. S\u0103 nu se ia \u00een seam\u0103 Dr\u0103ghicescu, ca \u015fi Eliade, ca \u015fi Sergiu Al-George \u015fi to\u0163i… <\/strong><\/p>\n

M.G.: Domnule profesor George Anca, v\u0103 mul\u0163umesc pentru \u00eent\u00e2lnire \u015fi a\u015ftept\u0103m cu bucurie premiul pe care o s\u0103-l lua\u0163i!<\/strong><\/p>\n

G.A.: Mul\u0163umesc foarte mult! S\u0103n\u0103tate! Numai bine!<\/strong><\/p>\n

\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KcFUSxZp_zs Gitagovinda \u2013 Krishna \u2013 Eminescu cu dr. George ANCA   Film \u2013 Mircea Eliade \u0219i redescoperirea sacrului   Nu [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31560","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31560","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31560"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31560\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31563,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31560\/revisions\/31563"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31560"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31560"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31560"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}