{"id":31592,"date":"2017-08-19T11:39:01","date_gmt":"2017-08-19T11:39:01","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31592"},"modified":"2017-08-19T11:39:01","modified_gmt":"2017-08-19T11:39:01","slug":"dimitrie-grama-poetul-suediei-romanesti-o-lansare-anacreontica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/19\/dimitrie-grama-poetul-suediei-romanesti-o-lansare-anacreontica\/","title":{"rendered":",,Dimitrie Grama, poetul Suediei rom\u00e2ne\u0219ti. O lansare anacreontic\u0103?”"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Vineri 18 august\u00a0 2017, 5 pm, <\/span><\/a>Calderon 39<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VIII, nr. 7<\/span><\/a> (93) <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\n

Tema: <\/span><\/a>OMUL SE NA\u0218TE\u00a0 F\u0102R\u0102 CON\u0218TIIN\u021a\u0102 <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Lansare de carte: Poeme tactile de Dimitrie Grama, Conta, 2017<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Spectacol lectur\u0103: Pu\u0219i Dinulescu, Gabriela T\u0103nase, Gheorghe D\u0103nil\u0103 (recital \u00een trei tablouri\/volume).<\/p>\n

Comentarii: \u00a0Elena Scurtu, Valeriu R\u0103u\u021b, Vladimir Udrescu, Maria Rodica<\/p>\n

Maria. Agap\u0103<\/p>\n

Coordonator: \u00a0Dr. George Anca<\/p>\n

\n

Dimitrie Grama, poetul Suediei rom\u00e2ne\u0219ti. O lansare anacreontic\u0103?<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\n

Dimitrie Grama, \u00een volumul de Esee, sub tipar, centrat pe Omul Ma\u0219in\u0103, afirm\u0103 c\u0103 omul se na\u0219te f\u0103r\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. Oricum, atletul de performan\u021b\u0103, chirurgul interna\u021bional, poetul crichetului interior al melancoliei \u00ee\u0219i nuan\u021beaz\u0103 butada cu fiecare volum de poezie. <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Acum lanseaz\u0103 la Calderon a treia oar\u0103 volume de poezii, de data aceasta, Dialoguri. <\/em>A debutat la Paris, \u00een revista lui Virgil Ierunca, Limite. <\/em>Printre c\u0103r\u021bile publicate \u00eencep\u00e2nd din 2000\u00a0 se num\u0103r\u0103: \u201eF\u0103ptura cuv\u00e2ntului\u201d, \u201eV\u00e2n\u0103toarea de umbre\u201d, \u201eElegiile dep\u0103rt\u0103rii\u201d, \u201eSuflete at\u00e2rnate de catarge\u201d, \u201ePas\u0103rea melancoliei\u201d, \u201eNegu\u021b\u0103torul de imagini\u201d, \u201eVoi lua cu mine noaptea\u201d, \u201eD\u0103-mi m\u00e2na ta, str\u0103ine!\u201d, \u201dBastian \u0219i alte confiden\u021be\u201d, \u201eVia\u021ba la maxim\u201d.<\/p>\n

Cu un Master of Science la Stokholm, apoi\u00a0\u00a0 absolvent de medicin\u0103 la universitatea\u00a0 Karolinska, a f\u0103cut carier\u0103 interna\u021bional\u0103 \u00een spitale renumite din Suedia, Danemarca, Anglia, oper\u00e2nd \u0219i \u00een prezent (n\u0103scut la 25 octombrie 1947 la Re\u0219i\u021ba).<\/p>\n

\u00a0A fost cotat ca o personalitate renascetist\u0103. Este indepndent de grupurile literare, cultiv\u00e2ndu-\u0219i libertatea crea\u021biei sale, poate nu f\u0103r\u0103 a fi trecut uneori drep boem. (George Anca)<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\n

Jai Hind 15 August <\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Gita 3.21<\/p>\n

yad yad \u0101carati \u015bre\u1e63\u1e6dhas
\ntat tad evetaro jana\u1e25
\nsa yat pram\u0101\u1e47a\u1e41 kurute
\nlokas tad anuvartate<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Gita, 2.20<\/strong><\/p>\n

na j\u0101yate mriyate v\u0101 kad\u0101cin
\nn\u0101ya\u1e41 bh\u016btv\u0101 bhavit\u0101 v\u0101 na bh\u016bya\u1e25
\najo nitya\u1e25 \u015b\u0101\u015bvato \u2019ya\u1e41 pur\u0101\u1e47o
\nna hanyate hanyam\u0101ne \u015bar\u012bre<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Mihai Eminescu:<\/strong><\/p>\n

\u201e<\/strong>Gre\u015felile politicianului sunt crime, c\u0103ci \u00een urma lor sufer\u0103 milioane de oameni nevinova\u0163i, se \u00eempiedic\u0103 dezvoltarea unei \u0163\u0103ri \u00eentregi \u015fi se \u00eempiedic\u0103, pentru zeci de ani \u00eenainte, viitorul ei.\u201d<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Robert Ficheux<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Marile puteri victorioase, hot\u0103r\u00eeser\u0103, destul de corect, s\u0103 \u00eempart\u0103 \u00eenfr\u00e2ntul si destr\u0103matul Imperiu Austro-Ungar, dup\u0103 criteriile popula\u0163iilor majoritare. Aveau loc recens\u0103minte, se f\u0103cuser\u0103 h\u0103r\u0163i ale tuturor provinciilor imperiale dup\u0103 na\u0163ionalit\u0103\u0163i,se preg\u0103teau infiin\u0163area de noi \u0163\u0103ri \u015fi frontiere. Ungaria \u00eenaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, h\u0103r\u0163i ale Transilvaniei, \u00een care, zona montan\u0103, platourile locuite numai de rom\u00e2ni din Maramure\u015f, Oa\u015f, Ha\u0163eg, L\u0103pu\u015f, Apuseni, N\u0103s\u0103ud etc. ap\u0103reau ca pustii. \u00centr-o prim\u0103 variant\u0103, popula\u0163ia maghiar\u0103, aglomerat\u0103 \u00een ora\u015fe (acolo unde rom\u00e2nilor le era interzis s\u0103 se a\u015feze \u2013 n.r.) ap\u0103rea ca majoritar\u0103 \u00een Ardeal. E meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate c\u0103r\u0103rile transilvane \u015fi de-a fi inventariat \u015fi anun\u0163at existen\u0163a unor numeroase comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne, acolo unde h\u0103r\u0163ile maghiare marcaser\u0103 pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit Rom\u00e2niei \u2013 n.r.)\u201d. Acele misiuni de geografi francezi, despre care scria regretatul Radu Anton Roman, au fost conduse de geograful Robert Ficheux. Dac\u0103 n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost p\u0103m\u00e2nt unguresc. Omul acesta, scria Roman, \u201ef\u0103cuse \u015fi d\u0103ruise istorie \u015fi geografie Rom\u00e2niei\u201d. O Rom\u00e2nie care, din nefericire, l-a uitat de tot, dup\u0103 trecerea sa la cele ve\u015fnice, s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 acum un deceniu. N-am auzit nic\u0103ieri s\u0103 se organizeze m\u0103car un simpozion sau o adunare \u00een memoria sa. Acum, \u00eencerc\u0103m s\u0103 aducem modestul nostru omagiu personalit\u0103\u0163ii lui Robert Ficheux, s\u0103 povestim \u015fi altora despre cine a fost \u015fi c\u00e2t de mult bine ne-a f\u0103cut acest om, cu speran\u0163a c\u0103 anii ce vor veni \u015fi, poate, genera\u0163iile de dup\u0103 noi, \u00eel vor a\u015feza la locul ce i se cuvine \u00een istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei.\u00a0 <\/strong><\/p>\n

\n

VASILE\u00a0 ANTONIE<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Preotul Vasile Antonie care tr\u0103ie\u015fte \u00een comuna V\u00e2lcele din jude\u0163ul Covasna a avut o reac\u021bie dur\u0103 dup\u0103 ce \u0219eful UDMR, Kelemen Hunor, a declarat c\u0103 maghiarii nu au ce s\u0103rb\u0103tori cu ocazia Centenarului, dar \u015fi c\u0103 se teme ca, \u00een lipsa realiz\u0103rilor din ultimii 100 de ani, politicienii rom\u00e2ni vor recurge la un na\u021bionalism de prost gust. El a postat pe contul s\u0103u de Facebook un mesaj prin care \u00eel pune la punct exemplar pe liderul maghiarilor. \u201dAm botezat sute de copii unguri, le-am sfin\u0163it casele \u015fi le-am \u00eengropat mor\u0163ii. Da, oamenii mor\u0163i din lipsa medica\u0163iei \u015fi din cauza faptului c\u0103 tu, odiosule anti-rom\u00e2n \u015fi anti-maghiar, nu ai f\u0103cut nimic pentru ei\u201d, spune printre altele preotul. Red\u0103m postarea p\u0103rintelui Vasile Antonie. \u201eSalut, nimeni! De c\u00e2te ori ai ocazia, jigne\u015fti \u0163ara care te pl\u0103te\u015fte ca s\u0103 \u00eei batjocore\u015fti simbolurile \u015fi poporul. Fii atent! M-am n\u0103scut \u00een Covasna, jude\u0163ul c\u0103ruia tu, inesteticule \u00eendoliat, \u00eei tai p\u0103durile \u015fi \u00eei \u015ftrangulezi investitorii. M-au \u0163inut la piept toate b\u0103tr\u00e2nele unguroaice din satul Aita Medie. La botezul meu din 1989, 80% din cei prezen\u0163i au fost unguri. Ce oameni minuna\u0163i! Acum, nu vreau s\u0103 pomenesc despre copiii nen\u0103scu\u0163i de la Ip \u015fi Tr\u0103znea, omor\u00e2\u0163i \u00een burta mamei cu baioneta, nici de preo\u0163ii ortodoc\u015fi sp\u00e2nzura\u0163i \u00een Ardealul Rom\u00e2nesc de c\u0103tre cei pe care tu \u00eei tot evoci, ci despre felul \u00een care tu, Nime-n drum, dai \u00een \u0163ara asta ca mutu-n dob\u0103. M\u0103, nimeni, am mai mul\u0163i prieteni unguri dec\u00e2t tine. \u015etii de ce? Pentru c\u0103 la nivelul nostru de jos, al omeniei, ne ajut\u0103m \u00eentre noi. Am botezat sute de copii unguri, le-am sfin\u0163it casele \u015fi le-am \u00eengropat mor\u0163ii. Da, oamenii mor\u0163i din lipsa medica\u0163iei \u015fi din cauza faptului c\u0103 tu, odiosule anti-rom\u00e2n \u015fi anti-maghiar, nu ai f\u0103cut nimic pentru ei. Te pricepi la fluturat steaguri \u015fi la oc\u0103r\u00e2t popoare. Uit\u0103-te la tine, nimeni! Vorbe\u015fti limba rom\u00e2n\u0103 ca portarul de la lag\u0103rul din Siberia \u015fi al\u0163i anti-rom\u00e2ni te-au pus ministru. Acum, esen\u0163a! \u00cemi doresc s\u0103 dispari \u00een cea\u0163a ne-istoriei, l\u0103s\u00e2nd ungurii omeno\u015fi \u00een pace \u015fi t\u00e2r\u00e2nd dup\u0103 tine \u015fi dobitoacele din UDMR care \u00ee\u0163i seam\u0103n\u0103 leit. \u015etiu, ar mai r\u0103m\u00e2ne rom\u00e2ni de umilit \u00een \u0163ar\u0103 dar nu vreau s\u0103 o mai faci tu. Ajunge! Nu e\u015fti cet\u0103\u0163ean al Rom\u00e2niei! E\u015fti doar o viper\u0103 mongoloid\u0103 care pune venin \u00een pahare rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ungure\u015fti. Iar despre 1918 s\u0103 nu mai vorbe\u015fti! Pe vremea aia tr\u0103iau oameni, m\u0103, nu neboteza\u0163i ca tine.\u201d a scris t\u0103ios preotul Vasile Antonie pe Facebook.
\n<\/strong>http:\/\/sokant.ro\/el- este-preotul-care-a-dat-de- pamant-cu-kelemen-hunor- mesajul-parintelui-e-dracesc\/? utm_source=pushengage&utm_ medium=push_notification&utm_ campaign=pushengage <\/strong><\/a>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0Sfanta Alianta \/ Viziunea lui Donald Trump<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Presedentia lui Donald Trump in USA si a lui Vladimir V. Putin in Federatia Rusa deschid noi perspective Sfantei Aliante \/ La Sainte-Alliance internationale a securitatii si pacii cu scopul de a asigura valorile \u0219i dragostei crestine in viata politica. Dupa doua razboaie mondiale si unul rece, in ultimul secol, presedintii, in acelasi timp conducatorii a celor mai mari armate crestine angajate direct in Chestiunea Orientala, din nou la ordinea zilei, sunt in cautarea unor solutii noi, de aceea trebuie sa urmarim cum vad ei lumea, planurile lor. De aceea reproducem din internet viziunea presedintelui SUA.<\/p>\n

Donald Trump: Diploma\u0163ii de carier\u0103, care ne-au b\u0103gat de at\u00eetea ori \u00een rahat \u00een politica extern\u0103, afirm\u0103 c\u0103 eu n-am experien\u0163\u0103 \u00een materie de politic\u0103 extern\u0103.<\/p>\n

Ei cred c\u0103 o diploma\u0163ie \u00eencununat\u0103 de glorie cere ani de experien\u0163\u0103 \u015fi o \u00een\u0163elegere fin\u0103 a tuturor subtilit\u0103\u0163ilor pe care trebuie s\u0103 le c\u00eent\u0103rim cu aten\u0163ie \u00eenainte de a trage vreo concluzie.<\/p>\n

\u015ei doar atunci, diploma\u0163ii \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een frac, se vor g\u00eendi s\u0103 ac\u0163ioneze.<\/p>\n

Uita\u0163i-v\u0103 pu\u0163in la starea lumii de la ora actual\u0103. E un o adev\u0103rat balamuc, asta ca s\u0103 fiu politicos.<\/p>\n

Noi nu am mai tr\u0103it niciodat\u0103 o perioad\u0103 a\u015fa de periculoas\u0103. A\u015fa-zi\u015fii speciali\u015fti din clasa conduc\u0103toare de la Washington s\u00eent, cu siguran\u0163\u0103, cei care ne arunc\u0103 pe noi \u00een rahat. \u015ei atunci, de ce ar trebui s\u0103 continu\u0103m s\u0103 le d\u0103m aten\u0163ie?<\/p>\n

Anumi\u0163i a\u015fa-zi\u015fi exper\u0163i \u00eencearc\u0103 s\u0103 bage frica \u00een popor, spun\u00eendu-i c\u0103 programul meu ar face lumea mai periculoas\u0103.<\/p>\n

Mai periculoas\u0103? Mai periculoas\u0103 dec\u00eet ce? Mai periculoas\u0103 dec\u00eet cea \u00een care s\u00eentem acum?<\/p>\n

Iat\u0103 ce \u015ftiu eu: Ceea ce facem noi, nu mai merge. \u015ei asta de mai mul\u0163i ani, de pe vremea c\u00eend debutam eu \u00een afaceri \u015fi mi-am dat seama c\u0103 exista o apropiere \u00eentre lucrurile destul de simple care-mi ie\u015feau bine.:<\/p>\n

C\u00eend vede\u0163i c\u0103 v\u0103 \u00eenfunda\u0163i tot mai mult \u00eentr-o groap\u0103, \u00eenceta\u0163i s\u0103 mai s\u0103pa\u0163i.<\/em><\/strong><\/p>\n

Viziunea mea asupra politicii externe st\u0103 pe baze solide: a ac\u0163iona \u00een pozi\u0163ie de for\u0163\u0103.<\/em>Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 men\u0163inem o armat\u0103 care s\u0103 fie, de departe, cea mai puternic\u0103 din lume.<\/p>\n

Trebuie s\u0103 demonstr\u0103m voin\u0163a de a ne utiliza puterea noastr\u0103 economic\u0103, pentru a recompensa \u0163\u0103rile care coopereaz\u0103 cu noi \u015fi a sanc\u0163iona \u0163\u0103rile care nu o fac. Asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 lu\u0103m urma b\u0103ncilor \u015fi institu\u0163iilor financiare care spal\u0103 banii pentru du\u015fmanii no\u015ftri, \u015fi care-i pun, pe urm\u0103, \u00een circula\u0163ie ca s\u0103 sus\u0163in\u0103 terorismul. \u015ei noi trebuie s\u0103 cre\u0103m alian\u0163e care s\u0103 se arate benefice pentru noi \u015fi pentru alia\u0163ii no\u015ftri deopotriv\u0103.<\/p>\n

Dac\u0103 trebuie s\u0103 continu\u0103m fim Poli\u0163aiul de serviciu al lumii, va trebui s\u0103 fim pl\u0103ti\u0163i pentru asta.<\/p>\n

Teddy Roosevelt s-a g\u00eendit \u00eentotdeauna c\u0103 ar trebui \u00abs\u0103 vorbim \u00eencet \u015fi s\u0103 agit\u0103m o m\u0103ciuc\u0103 mare\u00bb. Nu mi-a fost team\u0103 niciodat\u0103 s\u0103 ridic vocea ca s\u0103-mi ap\u0103r propriile interese, \u015fi, sincer s\u0103 fiu, nu \u00een\u0163eleg de ce nu vorbim mai tare despre propriile noastre e\u015fecuri.<\/p>\n

Dac\u0103 nu ridic\u0103m tonul, cum o s\u0103 merg\u0103 lucrurile mai bine? C\u00eend o s\u0103 \u00eencepem s\u0103 c\u00ee\u015ftig\u0103m \u015fi noi?<\/p>\n

America este cea mai puternic\u0103 \u0163ar\u0103 din lume, \u015fi nu ar trebui s\u0103 ne fie fric\u0103 s\u0103 o spunem r\u0103spicat. Mike Tyson, celebrul boxeur supranumit \u00abIron Mike\u00bb, a explicat o dat\u0103 filosofia lui, spun\u00eend:<\/p>\n

\u00abTo\u0163i avem un plan de ac\u0163iune, p\u00een\u0103 c\u00eend primim un pumn \u00een din\u0163i.\u00bb<\/strong><\/p>\n

Primul lucru pe care trebuie s\u0103-l facem, este s\u0103 ne revenim \u00een urma acestui pumn.<\/strong><\/p>\n

Trebuie s\u0103 cheltuim sumele necesare, ca s\u0103 ne finan\u0163\u0103m armata. Acum 15 ani, am scris:<\/p>\n

\u00abNu putem progresa \u00een obiectivele noastre militare \u015fi diplomatice cu un regres \u00een Bugetul Ap\u0103r\u0103rii.\u00bb<\/p>\n

Cel mai bun mijloc de a nu fi nevoi\u0163i s\u0103 utiliz\u0103m puterea militar\u0103 e de a asigura vizibilitatea acestei puteri.<\/p>\n

C\u00eend oamenii vor \u015fti c\u0103 noi vom utiliza for\u0163a, dac\u0103 va fi necesar, \u015fi c\u0103 s\u00eentem cu adev\u0103rat hot\u0103r\u00ee\u0163i s\u0103 o facem, ne vor trata altfel.<\/p>\n

Cu respect.<\/p>\n

La ora actual\u0103, nimeni nu ne mai crede, pentru c\u0103 ne-am ar\u0103tat slabi \u00een abordarea chestiunii militare din Orientul Apropiat \u015fi din alte p\u0103r\u0163i ale Lumii.<\/p>\n

S\u0103 re\u00eent\u0103rim puterea armatei noastre este o afacere bun\u0103, dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00eendim la alternativ\u0103. Cump\u0103r\u0103m pacea \u015fi ne sanctuariz\u0103m securitatea na\u0163ional\u0103.<\/p>\n

La ora actual\u0103, armata noastr\u0103 este \u00eentr-o stare proast\u0103. Am redus dimensiunea for\u0163elor noastre \u015fi nu le d\u0103m nici cele mai bune echipamente.<\/p>\n

Recrutarea celor mai buni indivizi a diminuat sim\u0163itor \u015fi nici nu putem s\u0103-i ajut\u0103m pe recru\u0163ii pe care-i antren\u0103m ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 nivelul care se cere.<\/p>\n

Se pun numeroase \u00eentreb\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu arsenalul nostru nuclear. C\u00eend citesc raporturile pe acest\u0103 tem\u0103, s\u00eent \u015focat.<\/p>\n

Nu e de mirare c\u0103 nimeni nu ne mai respect\u0103. Dup\u0103 cum, nu e surprinz\u0103tor nici c\u0103 nu mai c\u00ee\u015ftig\u0103m niciodat\u0103.<\/p>\n

S\u0103 cheltuim bani pentru armata noastr\u0103 e o idee bun\u0103 \u015fi din punctul de vedere al afacerilor.<\/p>\n

Dup\u0103 p\u0103rerea voastr\u0103, cine ne construie\u015fte avioanele \u015fi navele \u015fi toate echipamentele de care armata noastr\u0103 ar avea nevoie?<\/p>\n

Muncitorii americani, ei s\u00eent cei care le construiesc. Prin urmare, s\u0103 ne \u00eent\u0103rim armata ar fi mai mult dec\u00eet oportun, pentru c\u0103 aceasta ne-ar permite s\u0103 inject\u0103m bani \u00een sistem \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 d\u0103m de lucru la mii de oameni.<\/p>\n

Mai exist\u0103 \u015fi o alt\u0103 modalitate prin care s\u0103 pl\u0103tim modernizarea armatei noastre. Dac\u0103 alte \u0163\u0103ri depind de noi, ca s\u0103 le protej\u0103m, nu ar trebui ele, oare, s\u0103 se asigure c\u0103 noi chiar avem capacitatea s\u0103 o facem? Nu ar trebui ele, oare, s\u0103 fie gata s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 militarii, b\u0103rba\u0163i \u015fi femei, \u015fi materialul pe care \u00eel furniz\u0103m?<\/p>\n

Urm\u00eend cursul petrolului, Arabia Saudit\u0103 c\u00ee\u015ftig\u0103 \u00eentre o jum\u0103tate de miliard \u015fi un miliard \u00een fiecare zi. Ea nu ar exista \u015fi nu s-ar bucura de bog\u0103\u0163iile ei, f\u0103r\u0103 protec\u0163ia noastr\u0103. Noi nu ob\u0163inem \u00een schimb nimic de la ei.<\/strong><\/p>\n

Nimic.<\/strong><\/p>\n

Noi asigur\u0103m protec\u0163ia Germaniei. Noi protej\u0103m Japonia. Noi protej\u0103m Coreea de Sud. S\u00eent \u0163\u0103ri bogate \u015fi puternice. Noi nu ob\u0163inem \u00een schimb nimic de la ele.<\/strong><\/p>\n

Ar fi timpul pentru o schimbare \u00een acest sens. Ar fi timpul ca noi s\u0103 fim din nou c\u00ee\u015ftig\u0103torii.<\/p>\n

Noi avem 28.500 de solda\u0163i americani extraordinari pe grani\u0163a dintre sudul \u015fi nordul Coreei. Ei se expun zilnic la pericole. Ei s\u00eent singura \u00eent\u0103rire care protejeaz\u0103 Corea de Sud. Iar noi ce ob\u0163inem \u00een schimb din partea Coreei de Sud? Ei ne v\u00eend produsele \u015fi cu profit frumu\u015fel. Ei ne fac nou\u0103 concuren\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n

Noi am cheltuit dou\u0103 trilioane de dolari ca s\u0103 facem ceea ce am f\u0103cut \u00een Irak.<\/strong> \u00cenc\u0103 nu \u015ftiu de ce am f\u0103cut-o, dar am f\u0103cut-o.<\/strong><\/p>\n

Irakul st\u0103 pe un ocean de petrol.<\/strong> Ar fi exagerat din partea noatr\u0103 s\u0103 le suger\u0103m s\u0103 contribuie la propriul lor viitor?<\/strong><\/p>\n

\u015ei dup\u0103 s\u00eengele \u015fi banii pe care i-am v\u0103rsat, \u00eencerc\u00eend s\u0103 aducem un dram de stabilitate poporului irakian, nu ar trebui, oare, s\u0103 fie \u015fi ei gata s\u0103 participe la reconstruirea armatei care s-a b\u0103tut pentru ei?<\/strong><\/p>\n

C\u00eend Kuweitul a fost atacat de Saddam Hussein, to\u0163i bog\u0103ta\u015fii kuweitieni au fugit la Paris.<\/p>\n

Nu s-au mul\u0163umit s\u0103 \u00eenchirieze apartamente de lux, au ales s\u0103 stea \u00een \u00eentregi hoteluri \u015fi \u00eentregi cl\u0103diri.<\/p>\n

Tr\u0103iau ca regii \u00een timp ce \u0163ara lor era ocupat\u0103.<\/p>\n

C\u0103tre cine s-au \u00eentors s\u0103 cear\u0103 ajutor? C\u0103tre cine altcineva dec\u00eet Porumbelul Unchiul Sam. C\u0103tre noi!<\/p>\n

Am cheltuit miliarde de dolari trimi\u0163\u00eend armata noastr\u0103 s\u0103 cucereasc\u0103 Kuweitul.<\/p>\n

Solda\u0163ii no\u015ftri au fost uci\u015fi \u015fi r\u0103ni\u0163i, dar irakienii s-au \u00eentors la ei \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n

Cam la dou\u0103 luni dup\u0103 r\u0103zboi, mai mul\u0163i kuweitieni s-au prezentat la biroul meu s\u0103 discute o afacere pe care voiam s-o fac cu ei. Crede\u0163i-m\u0103, nu voiau deloc s\u0103 piard\u0103 banii \u00een aceast\u0103 afacere.<\/p>\n

Mi-au zis:<\/p>\n

\u00abNu, nu, nu ne place s\u0103 investim \u00een America. Avem un mare respect pentru voi, dar vrem s\u0103 investim \u00een alt\u0103 parte.\u00bb<\/p>\n

Noi tocmai le repusesem \u0163ara \u00een m\u00eeini.<\/p>\n

Ei urm\u0103reau la televizor \u00een cele mai bune camere de hotel din Paris \u00een timp ce b\u0103ie\u0163ii no\u015ftri se b\u0103teau pentru ei.<\/p>\n

\u015ei ei, nu voiau s\u0103 investeasc\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103!<\/p>\n

C\u00eet de pro\u015fti putem fi?<\/strong><\/p>\n

De ce n-am \u00eencheiat cu ei un acord care s\u0103 stipuleze c\u00eet s\u0103 ne pl\u0103tesc\u0103, pentru c\u0103 le d\u0103m \u0163ara \u00eenapoi?<\/p>\n

Ar fi pl\u0103tit oric\u00eet, dac\u0103 le-am fi cerut.<\/p>\n

Ceea ce vreau s\u0103 spun e c\u0103 noi cheltuim trilioane de dolari pentru a proteja alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

Noi pl\u0103tim astfel privilegiul de a ne bate \u00een locul lor.<\/strong><\/p>\n

A venit timpul ca restul \u021b\u0103rilor Lumii s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 partea lor \u015fi, dac\u0103 voi avea un cuv\u00eent de spus \u00een chestia asta, ele vor pl\u0103ti!<\/p>\n

\n

***<\/p>\n

Marea \u00eentrebare pe care \u015fi-o pun oamenii \u00een materie de politic\u0103 extern\u0103 este urm\u0103toarea: din ce moment trebuie s\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne trimitem trupele la sol? Nu trebuie s\u0103 ne fie team\u0103 s\u0103 ne utiliz\u0103m militarii no\u015ftri, dar s\u0103 ne trimitem fiii \u015fi fiicele ar trebui s\u0103 fie ultima solu\u0163ie.<\/p>\n

Am v\u0103zut ce le fac r\u0103zboaiele copiilor no\u015ftri. Am v\u0103zut trupurile lor sf\u00eertecate, cunosc toate ororile care stau \u00een capetele lor \u015fi consecin\u0163ele teribile ale traumatismelor.<\/p>\n

Nu putem s\u0103 angaj\u0103m trupele americane pe c\u00eempurile de b\u0103t\u0103lie f\u0103r\u0103 un real \u015fi tangibil obiectiv.<\/p>\n

Regulile mele privind angajarea la sol au fost \u00eentotdeauna foarte simple: ca s\u0103 intervenim \u00eentr-un conflict, trebuie s\u0103 existe o amenin\u0163are direct\u0103 care s\u0103 apese asupra intereselor noastre na\u0163ionale.<\/p>\n

Amenin\u0163area ar trebui s\u0103 fie perceptibil\u0103 la un asemenea nivel, \u00eenc\u00eet cea mai mare parte a americanilor ar trebui s\u0103 \u015ftie unde este punctul fierbinte de pe glob \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de ce ne implic\u0103m \u00een acel conflict.<\/p>\n

\u015ei am face bine dac\u0103 am avea un plan beton de a c\u00ee\u015ftiga \u015fi apoi de a pleca din zon\u0103.<\/p>\n

\u00cen alte cuvinte, strategia mea ar fi net opus\u0103 celei prin care am intrat \u00een r\u0103zboiul din Irak.<\/p>\n

Irakul nu era o amenin\u0163are pentru noi. Poporul american nu avea nici cea mai mic\u0103 idee care e motivul pentru care Administra\u0163ia Bush a decis s\u0103 atace.<\/strong><\/p>\n

Sclipitorii no\u015ftri strategi au fost nevoi\u0163i s\u0103 manipuleze rapoartele serviciilor secrete \u015fi s\u0103-\u015fi justifice invazia. Noi am utilizat a\u015fa-zisele arme de distrugere \u00een mas\u0103 ale lui Hussein ca justificare.<\/p>\n

Nu exista niciun plan (sau exista unul, foarte prost) de a c\u00ee\u015ftiga \u015fi a pleca. \u00cenainte s\u0103 se fi declan\u015fat r\u0103zboiul, m-am opus acestuia vehement.<\/p>\n

Pentru mine, nu avea niciun sens. La ora aceea am spus c\u0103 va fi un dezastru \u015fi c\u0103 va destabiliza tot Orientul Apropiat.<\/p>\n

Am spus c\u0103, f\u0103r\u0103 Irakul care s\u0103-l re\u0163in\u0103, Iranul va \u00eencerca s\u0103 preia controlul asupra Orientului Apropiat.<\/p>\n

\u015ei exact asta s-a \u00eent\u00eemplat.<\/p>\n

S\u00eent regiuni \u00een lume unde recursul masiv la for\u0163\u0103 e necesar. Amenin\u0163area ISIS e real\u0103.<\/p>\n

E un nou tip de inamic \u015fi trebuie s\u0103-l oprim. Cu c\u00eet a\u015ftept\u0103m \u015fi nu facem asta, cu at\u00eet mai periculos va deveni acest inamic. N-avem nevoie de un nou 11 septembrie pentru a \u00een\u0163elege c\u0103 ace\u015fti tipi vor s\u0103 ne ucid\u0103 \u015fi c\u0103 nu facem destul pentru a \u00eempiedica forma lor vicioas\u0103 de terorism.<\/p>\n

Titlurile de o \u015fchioap\u0103 \u015fi reportajele video ne spun cu cine avem de-a face:<\/p>\n

Violuri, r\u0103piri, alinierea de civili pentru a le t\u0103ia capetele.<\/p>\n

Exist\u0103 de asemenea dovezi evidente c\u0103 ISIS a recurs la arma chimic\u0103.<\/p>\n

A venit timpul ca noi s\u0103 d\u0103m un r\u0103spuns serios.<\/p>\n

Fie ne batem ca s\u0103 c\u00ee\u015ftig\u0103m, fie continu\u0103m s\u0103 fim marii perdan\u0163i.<\/strong><\/p>\n

Din nefericire, va trebui f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 s\u0103 trimitem trupe la sol pentru a se bate cu Statul Islamic.<\/p>\n

Nu cred c\u0103 e necesar s\u0103 fac public\u0103 strategia noastr\u0103. \u00cen fapt, una dintre gafele politice cele mai ridicule pe care pre\u015fedintele Obama le-a comis a fost de a anun\u0163a calendarul retragerii trupelor noastre din Irak \u015fi Afganistan.<\/p>\n

Dac\u0103 consilierii militari o vor recomanda, va trebui s\u0103 angaj\u0103m un num\u0103r limitat, dar suficient de trupe pentru a se bate la sol.<\/p>\n

Am putea de asemenea u\u015for s\u0103 extindem opera\u0163iunile noastre aeriene pentru a face imposibil ISIS s\u0103 g\u0103seasc\u0103 refugiu \u00een regiune. Politica noastr\u0103 de a \u00eencerca s\u0103 fim \u00abconsilieri\u00bb pe teren \u00een mod sigur a e\u015fuat.<\/p>\n

\u00cen acela\u015fi timp, am o perspectiv\u0103 unic\u0103 asupra a ceea ce-am putea face. \u00cen timp ce ISIS este cel mai violent inamic al nostru, el a reu\u015fit s\u0103 recupereze petrolul din Irak \u015fi Siria, pe care ar fi trebuit s\u0103-l lu\u0103m noi. Acest petrol, al\u0103turi de r\u0103piri \u015fi extorsiuni, le finan\u0163eaz\u0103 lor armata.<\/p>\n

\u00centotdeauna am fost adeptul ideii bombard\u0103rii acestor c\u00eempuri de petrol cu scopul de a le t\u0103ia sursele de finan\u0163are.<\/p>\n

Aceasta nu ar afecta, sub nicio form\u0103, produc\u0163ia mondial\u0103 de petrol, dar ar reduce drastic capacitatea lor de a finan\u0163a terorismul.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei europene \u0219i pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00een Spa\u0163iul European al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior (SEIS)<\/a><\/strong><\/p>\n

Nicolae George Dragulanescu<\/a><\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Rezumat<\/strong><\/p>\n

Declara\u0163ia de la Bologna \u2013 adoptat\u0103 \u00een 1999 de mini\u0219trii educa\u021biei din statele membre ale Comunit\u0103\u021bii Europene \u2013 a \u00eencurajat cooperarea european\u0103 \u00een domeniul asigur\u0103rii calit\u0103\u0163ii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior<\/em>, urm\u0103rindu-se \u00een principal dezvoltarea unor criterii \u015fi metodologii comparabile \u0219i chiar compatibile de evaluare. SEIS (Spa\u0163iul European al \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului Superior)<\/em> a fost conceput \u0219i realizat (deocamdat\u0103 doar par\u021bial) pentru a oferi anumite perspective de progres universit\u0103\u021bilor europene, respect\u00e2ndu-se at\u00e2t diversit\u0103\u0163ile na\u021bionale c\u00e2t \u0219i principiile autonomiei universitare.<\/p>\n

Dar SEIS se afl\u0103 de abia \u00eentr-un stadiu incipient \u0219i continuarea dezvolt\u0103rii sale impune noi eforturi sus\u0163inute pentru eliminarea barierelor existente \u015fi pentru dezvoltarea unui cadru favorabil, \u00een scopul promov\u0103rii unor politici universitare coerente \u0219i adecvate cerin\u021belor existente, at\u00e2t la nivel na\u0163ional c\u00e2t \u015fi la nivel european.<\/p>\n

Asigurarea <\/em>(intern\u0103 \u0219i extern\u0103) a calit\u0103\u021bii educa\u021biei<\/em> poate fi un catalizator al acestui proces \u00eentruc\u00e2t scopul s\u0103u este de-a genera, consolida \u0219i dezvolta \u00eencrederea tuturor p\u0103r\u0163ilor interesate<\/em> \u00een capabilitatea universit\u0103\u021bilor de-a satisface cerin\u021bele tuturor p\u0103r\u021bilor interesate.<\/p>\n

Actualmente, de\u015fi practic, toate statele incluse \u00een SEIS \u015fi-au stabilit propriile sisteme de asigurare extern\u0103<\/em> a calit\u0103\u0163ii,<\/em> s-au constatat multiple diferen\u0163e semnificative mai ales \u00een ceea ce prive\u015fte filosofia, politicile \u015fi strategiile abord\u0103rii asigur\u0103rii interne a calit\u0103\u021bii<\/em> \u00een universit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Aceast\u0103 lucrare se refer\u0103 la progresele \u00eenregistrate \u00een dezvoltarea asigur\u0103rii interne \u0219i externe a calit\u0103\u0163ii<\/em> \u00een interiorul SEIS, cu accent pe caracteristicile care apropie sau diferen\u021biaz\u0103 abordarea rom\u00e2neasc\u0103 de referen\u021bialele interna\u021bionale \u0219i de cerin\u021bele na\u021bionale.<\/p>\n

INTRODUCERE<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 un deceniu de la declan\u0219area Procesului Bologna (\u00een 1993), cu ocazia reuniunii de la Berlin din 2003, mini\u0219trii Educa\u021biei din statele membre ale UE au invitat ENQA (Asocia\u021bia European\u0103 pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Superior, www.enqa.eu<\/a>) ca, \u201cprin membrii s\u0103i, \u00een colaborare cu EUA (Asocia\u021bia Universit\u0103\u021bilor Europene, www.eua.be<\/a>), EURASHE (Asocia\u021bia European\u0103 a Institu\u0163iilor din \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior , www.eurashe.eu<\/a>) \u0219i ESU (Uniunea Studen\u021bilor din Europa, http:\/\/www.esu-online.org \/<\/span>)\u201d[2], \u201cs\u0103 dezvolte un set aprobat de standarde, proceduri \u0219i linii directoare pentru asigurarea calit\u0103\u021bii\u201d \u0219i \u201cs\u0103 exploreze noi modalit\u0103\u021bi de asigurare a unui sistem individual de evaluare, adecvat pentru asigurarea calit\u0103\u021bii \u0219i\/ sau agen\u021bii de acreditare sau organisme \u0219i s\u0103 prezinte un raport adecvat c\u0103tre Bologna Follow-up Group-ul mini\u0219trilor \u00een 2005\u2033[3].<\/p>\n

Mini\u0219trii Educa\u021biei din statele membre ale UE au cerut, de asemenea, ca ENQA s\u0103 ia \u00een considerare\u00a0 \u201eexpertiza altor asocia\u021bii \u0219i re\u021bele de asigurare a calit\u0103\u021bii\u201d[4].<\/p>\n

\u00cen consecin\u021b\u0103, ENQA a publicat un document de referin\u021b\u0103 de baz\u0103 intitulat \u201cESG \u2013 Standarde \u0219i Linii directoare pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een Spa\u021biul european al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em> superior<\/em>\u201d \u2013 a c\u0103rei prim\u0103 edi\u021bie a fost adoptat\u0103 oficial de c\u0103tre reuniunea din 2005, la Bergen, a mini\u0219trilor Educa\u021biei din statele membre ale UE. Acest referen\u021bial a fost considerat ca fiind \u201cun puternic factor de schimbare \u00een ceea ce prive\u0219te asigurarea calit\u0103\u021bii\u201d. \u00a0\u00a0\u00cen conformitate cu autorii ESG, scopul[5] ESG este \u201cde-a oferi o surs\u0103 de asisten\u021b\u0103 \u0219i \u00eendrumare at\u00e2t institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior (pentru a-\u0219i dezvolta propriile sisteme) c\u00e2t \u0219i agen\u021biilor implicate \u00een asigurarea extern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei, precum \u0219i de-a contribui la realizarea unui cadru comun de referin\u021b\u0103, utilizabil de aceste institu\u021bii \u0219i agen\u021bii, deopotriv\u0103.\u201d. \u201cNu exist\u0103 o inten\u021bie ca ESG s\u0103 impun\u0103 anumite practici sau s\u0103 fie interpretate ca fiind obligatorii sau de nemodificat.\u201d [15]<\/p>\n

Dup\u0103 anul 2005, acest referen\u021bial european de baz\u0103 a fost tradus \u00een mai multe limbi[6], revizuit (a doua sa edi\u021bie, revizuit\u0103, a ESG fiind publicat\u0103 \u00een 2015[7]) \u0219i studiat de mii de cadre universitare (\u0219i de alte persoane), fiind adoptat oficial \u00een cele 47 de state membre ale UE[8].<\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, implementarea paradigmei <asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie> (ACE), \u00een conformitate cu ESG, a \u00eenceput \u00een anul 2005 (\u0219i \u00een perspectiva ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE\/ CE, \u00een 2007), \u00eentr-un ritm accelerat, prin dezvoltarea \u0219i crearea unui cadru legal \u0219i de reglementare cuprinz\u0103tor, menit s\u0103 ofere educa\u021bie de calitate at\u00e2t la nivel preuniversitar c\u00e2t \u0219i la nivelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior. Acest cadru include Legea nr. 87\/2006 <\/em>(privind aprobarea Ordonan\u021bei de urgen\u021b\u0103 a Guvernului, OUG nr.75\/2005) privind asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie<\/em>, precum \u0219i multe reglement\u0103ri noi, at\u00e2t guvernamentale (Hot\u0103r\u00e2ri ale Guvernului \u2013 HG \u0219i Ordine ale Ministrului \u2013 OM, etc.) c\u00e2t \u0219i tehnice (de exemplu: standarde, proceduri de evaluare\/ autorizare\/ criterii de autorizare\/ acreditare, tehnici\/ grile, etc.). [6] \u2013 [13]<\/p>\n

In acest mod, a fost stabilit \u00een Rom\u00e2nia un cadru institu\u021bional dedicat exclusiv ACE, incluz\u00e2nd dou\u0103 noi agen\u021bii guvernamentale av\u00e2nd scopul de a gestiona asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie \u2013 doar la nivel central, dar separat \u2013 \u00a0\u00een cadrul celor 2 sub-sisteme educa\u021bionale existente la nivel na\u021bional: sub-sistemul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului preuniversitar[9] (prin ARACIP \u2013 Agen\u021bia rom\u00e2n\u0103 de Asigurare a calit\u0103\u0163ii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar,<\/em> http:\/\/www.edu.ro\/index.php\/articles\/c5<\/a>) \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior (prin intermediul ARACIS \u2013 Agen\u021bia rom\u00e2n\u0103 de Asigurare a calit\u0103\u0163ii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior<\/em>, www.aracis.ro).<\/p>\n

Dup\u0103 acest \u201emoment istoric\u201d de start, pe parcursul anilor 2006-2016, unii cercet\u0103tori rom\u00e2ni au publicat \u2013 mai ales \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103 dar \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, mai ales \u00een limba englez\u0103 \u2013 tot mai numeroase rezultate ale unor inedite, oportune, necesare \u0219i utile cercet\u0103ri, precum \u0219i alte lucr\u0103ri, dedicate <asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie> (comunic\u0103ri prezentate \u00een diferite conferin\u021be interne \u0219i interna\u021bionale, articole publicate \u00een reviste rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine, lucr\u0103ri de licen\u021b\u0103, dizerta\u021bii de masterat, teze de doctorat, c\u0103r\u021bi, etc. \u2013 a se vedea Bibliografie).<\/p>\n

Unele dintre aceste publica\u021bii au \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 r\u0103spunsuri optime la unele \u00eentreb\u0103ri \u0219i preocup\u0103ri legitime \u2013 manifestate nu numai \u00een Rom\u00e2nia \u2013 cum ar fi :<\/p>\n

(1) Ce \u0219i cum s\u0103 facem pentru a realiza obiectivul oficial esen\u021bial al <asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie><\/em> \u2013 generarea \u00eencrederii p\u0103r\u021bilor interesate \u00een capacitatea universit\u0103\u021bilor\/ \u0219colilor din Rom\u00e2nia de-a \u00eendeplini cerin\u021bele lor ??<\/em><\/p>\n

(2) Ce \u0219i cum s\u0103 facem pentru a realiza acest obiectiv \u00een mod mult mai eficient, cu scopul de a contracara\/ evita mai bine numeroasele obstacole culturale \u0219i umane actuale<\/em> (cum ar fi ignoran\u021ba, suficien\u021ba, reticen\u021ba\/ rezisten\u021ba la schimbare, etc.), precum \u0219i de a motiva actorii implica\u021bi \u0219i celelalte p\u0103r\u021bi interesate \u2026 <\/em><\/p>\n

Unii dintre ace\u0219ti cercet\u0103tori rom\u00e2ni au reu\u0219it s\u0103 publice lucr\u0103rile lor \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate (cvasi-exclusiv \u00een limba englez\u0103!), dar \u201cvocea\u201d lor pare a fi foarte slab\u0103<\/em>, \u00een contextul existen\u021bei unei enorme cantit\u0103\u021bi de publica\u021bii similare str\u0103ine<\/em> dedicate ACE (multe incluz\u00e2nd unele aspecte irelevante pentru asigurarea calit\u0103\u021bii \u0219i\/ sau evit\u00e2nd s\u0103 dezbat\u0103 aspectele realmente relevante ale ACE, mai ales \u00een Rom\u00e2nia). Aceste publica\u021bii privind ACE au fost realizate de cercet\u0103tori provenind mai ales din vechile state membre ale UE. Ele au fost publicate, \u00een principal, \u00een cadrul a numeroase \u201cateliere\u201d, seminarii, conferin\u021be \u0219i reviste dedicate exclusiv ACE, care au fost \u0219i\/ sau sunt de\u021binute\/ organizate \u00een principal, de c\u0103tre organiza\u021biile pan-europene membre ale \u201cGrupului E4\u2033.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lucrare sunt prezentate \u0219i comentate c\u00e2teva dintre cele mai relevante lucr\u0103ri publicate de cercet\u0103tori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, precum \u0219i constat\u0103rile\/ concluziile lor, \u00een principal legate de unele probleme comune \u0219i\/ sau de situa\u021bia\/ pozi\u021bia Rom\u00e2niei, \u00een cadrul efortului european de a construi SEIS.<\/p>\n

2. CONSTAT\u0102RI ALE UNOR CERCET\u0102TORI STR\u0102INI<\/strong><\/p>\n

2.1. Universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia nu reu\u0219esc s\u0103 internalizeze asigurarea calit\u0103\u021bii [19][10]<\/p>\n

\u00cen conformitate cu Legea nr.87\/ 2006 (aprob\u00e2nd OUG nr.75\/ 2005, privind ACE \u2013 asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie, \u00een englez\u0103 QAE) \u0219i \u00een conformitate cu cerin\u021bele ESG, \u00een cadrul abord\u0103rii ACE exist\u0103 dou\u0103 domenii distincte denumite \u201easigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie\u201d, <ACE intern\u0103> (sau <AICE>) \u0219i \u201easigurarea extern\u0103 a calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie\u201d, <ACE extern\u0103> (sau <AECE>), precum \u0219i dispozi\u021bii specifice fiec\u0103ruia. De exemplu, \u00een cadrul <ACE extern\u0103>, sunt necesare anumite <evalu\u0103ri externe> (definite ca fiind \u201cevalu\u0103ri multi-criteriale ale m\u0103surii \u00een care o institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele standardelor de referin\u021b\u0103\u201d). \u00cen consecin\u021b\u0103, <calitatea> educa\u021b\u00edei ar urma s\u0103 fie \u201casigurat\u0103 intern\u201d printr-un \u201cun set de activit\u0103\u021bi menite s\u0103 dezvolte capacitatea universit\u0103\u021bilor de a elabora, planifica \u0219i implementa programe de studiu, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd astfel \u00eencrederea beneficiarilor c\u0103 institu\u021bia men\u021bine standardele de calitate\u201d (articolul 3) .<\/p>\n

De remarcat c\u0103 <ACE extern\u0103> a fost conceptual legat\u0103 de acreditarea universit\u0103\u021bilor (decizie revenind, legal \u0219i integral, exclusiv ARACIS), deci de supravie\u021buirea universit\u0103\u021bilor \u00a0pe pia\u021b\u0103.<\/em><\/p>\n

Autorii lucr\u0103rii \u201cDe ce universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti nu reu\u0219esc s\u0103 internalizeze asigurarea calit\u0103\u021bii <\/em>?\u201d au identificat urm\u0103toarele rela\u021bii cauz\u0103-efect<\/em> care, \u00een viziunea lor, \u00eempiedic\u0103 universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia s\u0103 realizeze <ACE intern\u0103>:<\/p>\n

\u201cDeoarece universit\u0103\u021bile depind de ARACIS pentru supravie\u021buirea lor juridic\u0103, ele s-au conformat \u00een mod oficial cerin\u021belor de asigurare extern\u0103 a calit\u0103\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 dezvolte pe cont propriu sisteme[11] adecvate.\u201d (Vl\u0103sceanu et al., 2011, [31]). Drept urmare , universit\u0103\u021bile nu au reu\u0219it s\u0103 ia \u00een considerare <asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii (educa\u021b\u00edei)> (AICE) ca fiind un instrument managerial menit s\u0103 sporeasc\u0103 calitatea educa\u021biei (P\u0103unescu et al., 2011, [25]) ; \u00een schimb, ele au privit <asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii (educa\u021b\u00edei)> ca fiind o procedur\u0103 birocratic\u0103 suplimentar\u0103, av\u00e2nd uneori \u0219i o structur\u0103 specific\u0103 men\u021bionat\u0103 \u00een organigram\u0103, dar ac\u021bion\u00e2nd separat de activit\u0103\u021bile zilnice de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare \u00een universitate.<\/p>\n

\u00cen absen\u021ba unei \u201cculturi locale a calit\u0103\u021bii\u201d (Vl\u0103sceanu et al., 2011, [31]), AICE a fost perceput\u0103 ca fiind doar un nou demers f\u0103r\u0103 rost, deci inutil (\u201ecochilie goal\u0103\u201d), importat \u00een peisajul rom\u00e2nesc al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, f\u0103r\u0103 s\u0103 genereze efecte substan\u021biale.\u201d<\/p>\n

Chiar dac\u0103 aceast\u0103 constatare este foarte important\u0103 pentru noi, rom\u00e2nii, este evident c\u0103 unii autori ale unor publica\u021bii editate sub egida <Grupului 4E> (de regul\u0103 \u2013 absolven\u021bi de studii superioare \u00een domeniile \u0219tiin\u021belor sociale, educa\u021bionale, politice, filosofice, etc., f\u0103r\u0103 conexiuni cu Managementul, ca \u0219tiin\u021b\u0103) nu sunt deloc familiariza\u021bi cu conceptele de baz\u0103 ale Managementului calit\u0103\u021bii \u0219i cu semnifica\u021biile lor reale. De exemplu, \u00een aceea\u0219i comunicare, autorii declar\u0103 cu inocen\u021b\u0103: \u201cCu toate acestea, nu este, probabil, at\u00e2t de u\u0219or s\u0103 se elaboreze limite clare \u00eentre aspectele tehnice \u0219i cele normative ale Asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii. Acest concept a fost \u0219i este controversat mai ales cu privire la modul \u00een care demersul implicat ar putea fi cel mai bine adaptat la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, av\u00e2nd \u00een vedere marea diversitate existent\u0103 de abord\u0103ri \u0219i termeni implica\u021bi. Exist\u0103 actualmente un num\u0103r tot mai mare de cuvinte (ca \u201caudituri\u201d, \u201cevalu\u0103ri\u201d, \u201canalize\u201d \u0219i \u201cacredit\u0103ri\u201d) \u0219i de acronime (cum ar fi \u201cESG\u201d, \u201cISO\u201d, \u201cEFQM\u201d, \u201cPDCA\u201d sau \u201eTQM\u201d (\u201cMCT\u201d) \u2013 fiecare desemn\u00e2nd diferite tehnici de \u201ca realiza asigurarea calit\u0103\u021bii\u201d, precum \u0219i diferite persoane implicate \u00een practica asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii\u201d[12].<\/p>\n

Potrivit autorilor, \u201cAceast\u0103 distinc\u021bie (\u00eentre <ACE intern\u0103> \u0219i <ACE extern\u0103>, NA) este relevant\u0103 deoarece ESG \u2013 unul dintre principalele documente de referin\u021b\u0103 ale ACE \u00een viziunea european\u0103 \u2013 plaseaz\u0103 responsabilitatea principal\u0103 a asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii pe \u201eumerii\u201d institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior. (ENQA, 2005). \u00cen consecin\u021b\u0103, principalele documente de politic\u0103 a ACE \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc fac aceea\u0219i distinc\u021bie.<\/p>\n

Dar este oare at\u00e2t de u\u0219or s\u0103 se separe <ACE intern\u0103> de <ACE extern\u0103>? Un cercet\u0103tor, un profesionist,, un student sau un \u0219ef de departament poate considera c\u0103 ambele tipuri de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021b\u00edei sunt \u201cexterne\u201d! Inspectorii cu mandat din partea statului sau a Rectorului pot fi la fel de insensibili la standardele \u0219i practicile stabilite de un departament.<\/p>\n

Mai important este faptul c\u0103, probabil, at\u00e2t <ACE extern\u0103> c\u00e2t \u0219i <ACE intern\u0103> fac obiectul unor politici publice. \u00centr-adev\u0103r, \u00a0unul dintre scopurile <ACE extern\u0103> este de-a \u00a0analiza func\u021bionarea sistemului de asigurare a calit\u0103\u021bii din cadrul <ACE interne>. Cu alte cuvinte, este important s\u0103 putem r\u0103spunde la \u00eentrebarea dac\u0103 <ACE intern\u0103> poate fi u\u0219or delimitat\u0103 de <ACE extern\u0103>!\u201d<\/p>\n

\u201cO a doua necesar\u0103 distinc\u021bie conceptual\u0103 este aceea \u00eentre scopurile asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii (educa\u021biei) \u2013 este oare aceasta necesar\u0103 \u0219i util\u0103 pentru <accountability>[13] sau pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire ?<\/p>\n

\u00cen timp ce, \u00een cazul primului scop, se pune accentul pe inspec\u021bie\/ control<\/em> din exterior,<\/em> \u00een cadrul asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii conform celui de-al doilea scop accentul se pune pe concep\u021bie \u0219i reflec\u021bie proprii. De\u0219i o asemenea abordare diferen\u021biat\u0103 poate ap\u0103rea ca fiind proactiv\u0103 \u0219i deci util\u0103, demarcarea <ACE intern\u0103> de <ACE extern\u0103> este practic dificil de stabilit. Chiar \u0219i cele mai severe forme de inspec\u021bie\/ control sunt adesea justificate prin limbajul \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii obtenabile (Shore \u0219i Wright, 1999). Prin urmare, \u00eentrebarea relevant\u0103 pentru a deosebi \u00eentre cele dou\u0103 scopuri posibile ar trebui s\u0103 fie urm\u0103toarea: pentru cine este nevoie de <accountability<\/ <responsabilitate pentru raportare> \u0219i pentru cine este nevoie de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire? De exemplu: o schimbare specific\u0103 \u00een procesul de predare \u0219i\/ sau metodologia de \u00eenv\u0103\u021bare poate fi considerat\u0103 de guvern ca fiind o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire, \u0219i \u00een acela\u0219i timp, de c\u0103tre profesioni\u0219ti ca fiind un regres (sau invers).\u201d<\/p>\n

Metodologia de cercetare stabilit\u0103 \u0219i aplicat\u0103 de autori\u00a0\u00a0a implicat stabilirea ini\u021bial\u0103 a 5 ipoteze cu privire la poten\u021bialele cauze ale e\u0219ecului internaliz\u0103rii asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia. Aceste cauze ipotetice sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n

(1) Autosatisfac\u021bia\/ iner\u021bia academic\u0103, <\/em><\/p>\n

(2) Reglement\u0103rile na\u021bionale ambigue \u0219i inconsecvente,<\/em><\/p>\n

(3) Lipsa sprijinului persoanelor \u201cdin teren\u201d implicate<\/em><\/p>\n

(4) Mo\u0219tenirile institu\u021bionale (ex-comuniste) din trecut, <\/em><\/p>\n

(5) Pia\u021ba nu recompenseaz\u0103 func\u021bionarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei.<\/em><\/p>\n

Pentru a investiga validitatea acestor ipoteze, autorii au aplicat dou\u0103 tehnici primare de cercetare (interviul \u0219i analiza documentelor) \u00een cadrul a 5 vizite efectuate pe teren (la un e\u0219antion reprezentativ de 5 universit\u0103\u021bi din Rom\u00e2nia), \u00een scopul efectu\u0103rii a 187 de interviuri cu 327 persoane. In final, ipotezele 2 \u0219i 3 au fost confirmate de probele colectate, \u00een timp ce ipotezele 3, 4 \u0219i 5 nu au fost sus\u021binute <\/em>(dar f\u0103r\u0103 a fi respinse!).<\/p>\n

\u00cen conformitate cu prima ipotez\u0103 confirmat\u0103 (nr.2), \u00een Rom\u00e2nia, asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei nu este internalizat\u0103 din cauza reglement\u0103rilor na\u021bionale ambigue \u0219i incompatibile.<\/em> Argumentele lor \u00een acest sens: \u201cLegisla\u021bia \u0219i metodologia ARACIS sunt v\u0103zute de c\u0103tre membrii comunit\u0103\u021bii universitare ca av\u00e2nd scopul de-a reglementa prea multe activit\u0103\u021bi, f\u0103r\u0103 a aborda \u00een mod adecvat \u0219i pragmatic activit\u0103\u021bile lor esen\u021biale \u0219i specifice de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, contextul politic rom\u00e2nesc a fost descris de c\u0103tre persoanele intervievate ca fiind foarte instabil \u0219i inconsistent, gener\u00e2nd mai multe probleme dec\u00e2t solu\u021bii pentru cei care lucreaz\u0103 \u00een universit\u0103\u021bi. \u201d<\/p>\n

\u00cen conformitate cu a doua ipotez\u0103 confirmat\u0103 (nr.3), \u00een Rom\u00e2nia, asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei nu este internalizat\u0103 deoarece \u00eei lipse\u0219te sprijinul persoanelor \u201cdin teren\u201d implicate.<\/em> Argumentele lor \u00een acest sens sunt urm\u0103toarele: \u201cActorii din universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti consider\u0103 adeseori c\u0103 reglement\u0103rile privind asigurarea calit\u0103\u021bii sunt departe de problemele lor curente, de rezolvat practic, \u201cpe teren\u201d. \u00cen acela\u0219i timp, ace\u0219tia consider\u0103 c\u0103 mai multe proceduri de evaluare a universit\u0103\u021bilor au numeroase deficien\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te at\u00e2t con\u021binutul c\u00e2t \u0219i necesitatea lor. Unele persoane interviewate au manifestat nevoia realiz\u0103rii unor dezbateri de jos \u00een sus cu privire la ceea ce ar trebui s\u0103 fie de fapt asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie.\u201d<\/p>\n

Autorii au declarat: \u201d Conform datelor colectate de noi, miezul problemei const\u0103 \u00een modul de \u00a0elaborare a politicii privind \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc, aceasta e\u0219u\u00e2nd \u00een ambele ei dimensiuni\/ demersuri \u2013 de sus \u00een jos (top-down) \u0219i de jos \u00een sus (bottom-up). Pe de o parte, e\u0219ecul acestei politici provine de la prevederile legale neclare \u0219i inconsistente<\/em> care au generat doar un mare num\u0103r de proceduri de evaluare \u0219i de structuri administrative<\/em> considerate ca fiind \u00eempov\u0103r\u0103toare de c\u0103tre actorii din universit\u0103\u021bi. Pe de alt\u0103 parte, e\u0219ecul politicii deriv\u0103 din excluderea actorilor de nivel inferior din procesele decizionale privind politica de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei<\/em> ; \u00een consecin\u021b\u0103, ace\u0219ti actori nu se simt \u00een nici-un fel ca fiind \u201cproprietari\u201d ai sistemelor<\/em>[14] lor de asigurare intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei<\/em>. Dimpotriv\u0103, ei privesc asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei ca fiind doar un instrument guvernamental, impus de sus, cu scopul de a controla universit\u0103\u021bile prin diverse mecanisme de raportare.<\/em> Ca o form\u0103 de disiden\u021b\u0103 pasiv\u0103, ace\u0219ti actori respect\u0103 cerin\u021bele de asigurare a calit\u0103\u021bii doar \u00een mod \u201eritualist\u201d[15] \u2013 acesta fiind motivul pentru care procesul nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 produc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri de fond ale calit\u0103\u021bii educa\u021biei\u201d.<\/p>\n

\u201cProbabil c\u0103 cea mai grav\u0103 problem\u0103 a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior rom\u00e2nesc, a\u0219a cum rezult\u0103 din datele colectate de noi, provine din mediul politic instabil,<\/em> \u00een cadrul c\u0103ruia politicile privind \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior se schimb\u0103 foarte des, la fel ca procedurile pentru asigurarea calit\u0103\u021bii. Universit\u0103\u021bile nu au un set coerent de reguli de urmat privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei <\/em>\u0219i pentru alte activit\u0103\u021bi, \u00een general, ceea ce creeaz\u0103 confuzie <\/em>(deoarece este dificil de a te \u021bine continuu la curent cu permanentele noi modific\u0103ri legislative) \u0219i le \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se angajeze \u00een planificarea pe termen lung<\/em> .\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen plus, cadrul legal privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei nu este deloc simplu de implementat.<\/em> De exemplu, metodologia ARACIS pune accentul pe producerea documentelor confirm\u00e2nd respectarea procedurilor aplicabile, mai degrab\u0103 dec\u00e2t pe ob\u021binerea valorilor semnificative\/ performante ale unor indicatori esen\u021biali privind performan\u021bele realizate curent \u00een materie de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare. Dup\u0103 cum a observat un intervievat: <Multe dintre lucrurile discutate de ARACIS sau la nivelul universit\u0103\u021bilor cu privire la asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei sunt goale de orice con\u021binut.<\/em> De exemplu, exist\u0103 pu\u021bine aspecte \u00een cadrul criteriilor ARACIS prin care s\u0103 se verifice dac\u0103 predarea este adecvat\u0103 \u0219i relevant\u0103 pentru fiecare departament. Exist\u0103, de asemenea, pu\u021bine asemenea aspecte privind modul de verificare a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt \u00een sala de clas\u0103. Este foarte important s\u0103 se verifice faptele \u0219i nu documentele con\u021bin\u00e2nd rapoarte<\/em>.\u201d (Decident, profesor universitar, Femeie, RS0802)>.<\/p>\n

\u201cDe\u0219i legisla\u021bia are ca obiectiv declarat \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u2013 inclusiv prin referire la numeroasele \u201cstandarde\u201d \u0219i \u201cproceduri\u201d existente – este departe de a fi clar ceea ce ar trebui s\u0103 se realizeze\/ ob\u021bin\u0103, \u00een mod practic \u0219i concret, privind rezultatele pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii<\/em>. Mai mult, \u00eentruc\u00e2t universit\u0103\u021bile dispun rareori de persoane cu un nivel adecvat de preg\u0103tire \u00een domeniul asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii (astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie capabile s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 aplice limbajul tehnic al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii, \u00eencep\u00e2nd de la nivel na\u021bional), este dificil pentru universit\u0103\u021bi s\u0103 se identifice cu activit\u0103\u021bile de asigurare a calit\u0103\u021bii, a\u0219a cum sunt ele impuse de sus.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u201cDin datele colectate de noi mai rezult\u0103 \u0219i c\u0103, chiar dac\u0103 reglement\u0103rile na\u021bionale ar fi fost perfect clare \u0219i coerente, ar fi fost posibil ca ele s\u0103 nu fie aplicate ca atare, de c\u0103tre cei implica\u021bi, la baz\u0103[16]. Mult mai semnificativ, datele noastre sugereaz\u0103 \u0219i faptul c\u0103 membrii comunit\u0103\u021bii universitare nu se simt deloc a fi \u201cproprietari\u201d[17] ai propriilor sisteme de asigurare intern\u0103 a calit\u0103\u021bii. Pe de alt\u0103 parte, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 o rela\u021bie cauz\u0103-efect direct\u0103 \u00eentre evalu\u0103rile externe \u0219i supravie\u021buirea legal\u0103 a universit\u0103\u021bilor, responden\u021bii interview-urilor noastre par s\u0103 fi \u00een\u021beles asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii ca fiind o preg\u0103tire pentru inspec\u021bia extern\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o oportunitate de reflec\u021bii\/ decizii pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea intern\u0103 a pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. \u201d<\/p>\n

\u201cAcest mod de-a \u00een\u021belege asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei (ACE) eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei (AICE) poate fi, eventual, implementat\u0103 de o universitate, mai degrab\u0103 pentru a se conforma legii \u0219i reglement\u0103rilor guvernamentale dec\u00e2t pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u00een mod efectiv calitatea institu\u021bional\u0103. \u00cen acest sens, ACE este privit\u0103 ca fiind ceva impus din exterior, prin proceduri menite s\u0103 creeze \u00een mod artificial o a\u0219a-zis\u0103 \u201ccultur\u0103 a calit\u0103\u021bii\u201d.<\/em> Dar, din moment ce accentul se pune pe raportarea extern\u0103, sistemul AICE este privit ca un instrument guvernamental conceput special pentru a inspecta\/ controla universit\u0103\u021bile, invoc\u00e2nd argumentul \u201eaccountability\u201d<\/em> (responsabilit\u0103\u021bii pentru raportare, NA) \u2013 o cerin\u021b\u0103 perceput\u0103 de universitate \u0219i de managementul acesteia ca aduc\u00e2nd atingere autonomiei universitare. \u00cen plus, nu ar trebui s\u0103 ne mir\u0103m constat\u00e2nd c\u0103, \u00een implementarea ACE, personalul universit\u0103\u021bii reac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod strategic, \u00eencerc\u00e2nd \u00een mod pasiv s\u0103 submineze acest instrument guvernamental \u0219i \u00eendeplinind cerin\u021bele (impuse de sus) \u00een mod \u201eritualist\u201d[18] \u00een timp ce ascund ceea ce se face cu adev\u0103rat. \u00cen loc de contestare deschis\u0103, exist\u0103 reac\u021bii de resemnare \u0219i de evitare a sarcinilor,<\/em> acestea reprezent\u00e2nd motivul pentru care asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei nu poate fi internalizat\u0103. De exemplu, cei mai mul\u021bi responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 criteriile de evaluare sunt impuse de sus de c\u0103tre deciden\u021bii politici av\u00e2nd, de regul\u0103, pu\u021bin\u0103 experien\u021b\u0103 \u00een managementul unei universit\u0103\u021bi \u201c.<\/p>\n

\u201cPentru un cadru universitar mediu, ACE are pu\u021bin\u0103 utilitate \u00een generarea oric\u0103rui tip de schimbare, except\u00e2nd situa\u021biile \u00een care exist\u0103 o dorin\u021b\u0103 personal\u0103 de auto-\u00eembun\u0103t\u0103\u021bire. Datorit\u0103 absen\u021bei necesarei rela\u021bii \u00eentre procedurile de asigurare a calit\u0103\u021bii \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii,<\/em> pentru multe cadre universitare procesul ACE este inutil \u0219i consum\u0103 prea mult timp<\/span><\/em> din activit\u0103\u021bile lor de predare \u0219i de cercetare.\u201d<\/p>\n

\u201cAceast\u0103 discu\u021bie poate fi sintetizat\u0103 afirm\u00e2nd c\u0103 implementatorii locali ai ACE (cadre universitare individuale) nu v\u0103d \u00een AICE un r\u0103spuns la nevoile \u0219i obiectivele lor institu\u021bionale, la modul \u00een care ei \u00een\u021beleg conceptul <calitatea educa\u021b\u00edei> \u0219i modalitatea de-a o ob\u021b\u00edne. <\/em>De\u0219i exist\u0103 unele excep\u021bii individuale, practic, AICE nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 produc\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri ale calit\u0103\u021bii educa\u021biei, declarate ca obiectiv al ACE. \u201d<\/p>\n

\u201cAnaliza cazului rom\u00e2nesc a ar\u0103tat c\u0103 problemele din aceast\u0103 \u021bar\u0103 au fost generate de procesul de elaborare a politicii ACE, at\u00e2t la nivel macro (e\u0219ec de sus \u00een jos) c\u00e2t \u0219i la nivel micro (e\u0219ec de jos \u00een sus).<\/em> \u00centr-adev\u0103r, incoeren\u021ba \u0219i ambiguitatea reglement\u0103rilor na\u021bionale<\/em> \u2013 care nu sunt legate de procesele de predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare \u00een nici-un mod \u2013 determin\u0103 actorii din universit\u0103\u021bi s\u0103 se simt\u0103 at\u00e2t \u00eempov\u0103ra\u021bi de ACE (impus de sus)<\/em> c\u00e2t \u0219i confuzi cu privire la modul \u00een care ei ar trebui s\u0103 implementeze \u0219i utilizeze activit\u0103\u021bile ACE.<\/em> Mai mult, am constatat c\u0103 exist\u0103 unele discordan\u021be \u00eentre informa\u021biile colectate la nivel central<\/em> (concentrate pe obiectivele cre\u0219terii responsabilit\u0103\u021bii \u0219i calit\u0103\u021bii educa\u021biei) \u0219i cele ob\u021binute de la actorii din universit\u0103\u021bi <\/em>(care, \u00een general, nu se consider\u0103 a fi \u201cproprietari\u201d ai sistemelor de AICE \u0219i nici nu v\u0103d scopul multiplelor proceduri de evaluare a universit\u0103\u021bilor<\/em>). Astfel, practic, actorii \u201cdin teren\u201d resping practicile ACE ca fiind inutile \u0219i \u00eenc\u0103lc\u00e2nd autonomia universitar\u0103<\/em>. Acesta este motivul esen\u021bial pentru care ei aplic\u0103 totu\u0219i aceste practici, dar \u00een mod superficial\/ formal, ca o form\u0103 de disiden\u021b\u0103 pasiv\u0103. \u00cen concluzie, nu poate fi vorba de \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea proceselor ACE \u00een sistemul rom\u00e2nesc de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior f\u0103r\u0103 o implicare direct\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 sprijin din partea oamenilor pentru care au fost concepute \u0219i c\u0103rora le sunt efectiv destinate.\u201d<\/p>\n

2.2. Exist\u0103 unele forme f\u0103r\u0103 fond \u00een abordarea rom\u00e2neasc\u0103 a asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior [18][19]<\/p>\n

Lucrarea care a generat aceast\u0103 concluzie a fost prezentat\u0103 \u00een cadrul sec\u021biunii \u201cAsigurarea Calit\u0103\u021bii\u201d (incluz\u00e2nd 8 lucr\u0103ri \u2013 din cele 59 lucr\u0103ri prezentate, \u00een total, \u00een cele 9 sec\u021biuni ale conferin\u021bei), la Conferin\u021ba FOHE-BPRC 2014 (\u201cViitorul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior \u2013 Conferin\u021ba cercet\u0103torilor Procesului de la Bologna\u201d)[20], care a avut loc la Bucure\u0219ti, \u00eentre 24-26.11.2014.<\/p>\n

\u201cExpresiile <forme f\u0103r\u0103 fond>, <fantome f\u0103r\u0103 corp>, <preten\u021bii nejustificate> \u2013 sunt cli\u0219ee folosite adeseori \u00een discursul public rom\u00e2nesc actual pentru a descrie \u0219i justifica ineficien\u021ba institu\u021bional\u0103 (C\u00e2rlan 2008, 174). Aceste expresii au fost popularizate \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al 19-lea de criticul literar Titu Maiorescu (\u00een 1868) cu scopul de a pune sub acuzare modernizarea rapid\u0103 a culturii na\u021bionale prin adoptarea generalizat\u0103 a unor institu\u021b\u00edi de tip vest-european f\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 posede personal adecvat care s\u0103 asigure func\u021bionarea lor. \u00cen recentul context al angajamentului Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de Occident, aceast\u0103 idee a fost considerat\u0103 ca fiind un fel de \u201cbrand\u201d pentru actuala societate rom\u00e2neasc\u0103, \u00een general (Schifirnet 2007). \u201d<\/p>\n

\u201cNe \u00eentreb\u0103m \u201ecare este oare semnifica\u021bia conceptului <calitate \u00een educa\u021bie> \u00een cadrul reformelor universit\u0103\u021bilor din Rom\u00e2nia?\u201d V\u0103 prezent\u0103m concluziile noastre bazate pe analiza documentelor de politic\u0103 ACE \u0219i a 186 de interviuri semi-structurate luate unor administratori, profesori \u0219i studen\u021bi din 5 universit\u0103\u021bi. Rezultatele arat\u0103 c\u0103 oamenii din universit\u0103\u021bi s-au angajat \u00eentr-un proces de interpretare \u0219i de negociere a noilor standarde privind calitatea. Acestea sunt de fapt \u201cforme \u00een c\u0103utare de substan\u021b\u0103\u201d, \u00eentruc\u00e2t semnifica\u021bia lor apare abia \u00een interiorul \u0219i \u00een jurul noilor structuri institu\u021bionale. Am descoperit astfel c\u0103, aici, <calitate \u00een educa\u021bie> a ajuns s\u0103 \u00eensemne \u201cob\u021b\u00ednerea de punctaje\/ scoruri\/ note c\u00e2t mai mari la evalu\u0103ri\u201d!!!<\/em> Aceast\u0103 situa\u021bie genereaz\u0103 unele probleme actorilor din universit\u0103\u021bi; standardele de evaluare con\u021bin multe contradic\u021bii, \u00een timp ce \u00eense\u0219i evalu\u0103rile au limit\u0103ri importante<\/em>.\u201d<\/p>\n

\u201c\u00centr-adev\u0103r, necesitatea dep\u0103\u0219irii actualelor \u201cforme f\u0103r\u0103 fond\u201d este un argument care este nu doar important din perspectiv\u0103 academic\u0103, ci chiar crucial pentru viitorul politic al Rom\u00e2niei. De prea mult timp, dezbaterile publice ale Rom\u00e2niei se limiteaz\u0103 la combaterea \u2013 prin interven\u021bionism liberal \u2013 a criticismului cultural conservator. Descrierile europene ale politicii rom\u00e2ne\u0219ti de asemenea nu dep\u0103\u0219esc anumite stereotipuri demult stabilite. At\u00e2ta timp c\u00e2t aceast\u0103 schem\u0103 este reprodus\u0103 continuu, niciuna dintre p\u0103r\u021bile implicate nu va reu\u0219i s\u0103 se angajeze \u00een mod reflexiv fa\u021b\u0103 de celelalte p\u0103r\u021bi, cu propriile concepte<\/em>.\u201d<\/p>\n

Dar, solu\u021bia propus\u0103 de autori \u00een finalul prezent\u0103rii acesteia (f\u0103r\u0103 a fi inclus\u0103 \u00een textul oficial al acesteia \u0219i fiind doar afi\u0219at\u0103 pe slide-urile conferin\u021bei, \u00een timpul dezbaterii finale) \u2013 \u201creducerea cu cel pu\u021bin 50% a cantit\u0103\u021bii de h\u00e2rtii cerute \u0219i folosite \u00een documentele rom\u00e2ne\u0219ti ale CAE<\/em>\u201c), este irealist\u0103, superficial\u0103 \u0219i nu se refer\u0103 la cauze, fiind mai degrab\u0103 doar o confirmare a enormei sarcini birocratice suplimentare actuale a universit\u0103\u021bilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen plus, lucrarea s-a bazat pe doar 5 referin\u021be (unele irelevante \u0219i vechi) privind publica\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti existente \u00een domeniul ACE\u2026<\/p>\n

2.3. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 opozi\u021bie \u0219i ne\u00eencredere \u00eentre Ministerul Educa\u021biei \u0219i universit\u0103\u021bi, societatea civil\u0103, alte p\u0103r\u021bi interesate, etc. [20][21]<\/p>\n

Constatarea de baz\u0103 a acestei lucr\u0103ri este urm\u0103toarea: \u201c\u2026 \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 mai degrab\u0103 opozi\u021bie \u0219i ne\u00eencredere <\/em>at\u00e2t \u00eentre Ministerul Educa\u021biei \u0219i universit\u0103\u021bi, pe de o parte, c\u00e2t \u0219i \u00eentre societatea civil\u0103 \u0219i universit\u0103\u021bi, \u00eentre pia\u021b\u0103 \u0219i universit\u0103\u021bi, etc., pe de alt\u0103 parte. \u00cen plus, pe plan extern, universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti trebuie s\u0103-\u0219i dob\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i apere propria lor pozi\u021bie \u00eentr-un cadru concuren\u021bial tot mai exigent \u0219i mai intensiv pe pia\u021ba mondial\u0103 a educa\u021biei. Aceast\u0103 conjunctur\u0103 a determinat sistemul rom\u00e2nesc al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior \u0219i universit\u0103\u021bile incluse \u00een cadrul acestuia s\u0103 profite de orice oportunitate pentru a produce \u0219i furniza dovezi ale propriei \u201eexcelen\u021be\u201d, \u00een scopul reducerii impactului multiplelor surse de ne\u00eencredere existente.\u201d<\/p>\n

\u201cDiferitele evalu\u0103ri ale calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u2013 efectuate \u00een cadrul proceselor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din Rom\u00e2nia \u2013 nu au fost integrate ci doar suprapuse \u0219i\/sau cumulate succesiv, ca urmare a cerin\u021belor unei\/ unor p\u0103r\u021bi interesate sau ale unei\/ unor puteri politice, a unor cerin\u021be economice \u0219i a solicit\u0103rilor diferitelor re\u021bele interna\u021bionale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior. Prin urmare, \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 o integrare for\u021bat\u0103 sau extern\u0103 \u2013 \u00een cadrul asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u2013 \u00a0ce vizeaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, alinierea structurii organizatorice a institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior la a\u0219tept\u0103rile diferitelor p\u0103r\u021bi interesate avute \u00een vedere.\u201d<\/p>\n

Din p\u0103cate, autoarea (de origine rom\u00e2n\u0103) a lucr\u0103rii doar a evaluat comparativ, \u00een cadrul acesteia, unele practici curente de ACE, \u00een Elve\u021bia \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, f\u0103r\u0103 s\u0103 ofere solu\u021bii practice pentru actualele probleme existente \u00een Rom\u00e2nia \u00een domeniul ACE. In plus, lucrarea nu include vreo referire la publica\u021biile rom\u00e2ne\u0219ti \u00een domeniul ACE\u2026<\/p>\n

2.4. Concep\u021bia asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior nu a fost aliniat\u0103 cu cadrul \u0219i cultura calit\u0103\u021bii existente la nivel institu\u021bional [22][22]<\/p>\n

Referindu-se exclusiv la ini\u021biativa european\u0103 de-a implementa asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, autorul declar\u0103: \u201cAceast\u0103 lucrare abordeaz\u0103 \u00een mod critic cele dou\u0103 decenii ale mi\u0219c\u0103rii (europene) de asigurare a calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, pe baza con\u021binutului a circa 400 de articole publicate \u00een revista interna\u021bional\u0103 <Quality in Higher Education> <\/em>(<Calitate \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior>).<\/p>\n

De remarcat, \u00een primul r\u00e2nd, insuficienta<\/em> teoretizare a calit\u0103\u021bii \u0219i asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii <\/em>(\u00een educa\u021bie sau a educa\u021biei), ACE.<\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, conceptul <calitate> \u2013 a\u0219a cum a fost el \u00een\u021beles \u0219i aplicat \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior \u2013 nu coincide \u00een mod necesar cu func\u021bionarea proceselor de asigurare a calit\u0103\u021bii.<\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, a existat o confuzie considerabil\u0103 \u00eentre no\u021biunile <calitate>, <standarde> \u0219i <standarde referitoare la calitate>.<\/p>\n

\u00cen al patrulea r\u00e2nd, <asigurarea calit\u0103\u021bii> (educa\u021biei) este cunoscut\u0103 doar ca fiind \u00een leg\u0103tur\u0103 cu lipsa de \u00eencredere (ne\u00eencrederea).<\/p>\n

\u00cen al cincilea r\u00e2nd, exist\u0103 o preocupare prioritar\u0103 de-a elabora \u0219i aplica proceduri birocratice costisitoare, de\u0219i acestea au \u0219i avantajul asigur\u0103rii unui anumit grad de transparen\u021b\u0103.<\/p>\n

\u00cen al \u0219aselea r\u00e2nd, este evident un e\u0219ec general \u00een corelarea proceselor de asigurare a calit\u0103\u021bii (educa\u021biei) cu \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la educabili (elevi \u0219i studen\u021bi).<\/p>\n

Aceste concluzii reflect\u0103 refuzul asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii (educa\u021biei) de-a se confrunta cu problemele \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la educabili (elevi \u0219i studen\u021bi). Altfel spus \u0219i pe scurt, asigurarea calit\u0103\u021bii nu a reu\u0219it s\u0103 alinieze cultura calit\u0103\u021bii cu cultura academic\u0103.\u201d<\/p>\n

2.5.Rezisten\u021bele la schimb\u0103rile implicate de ac\u021biunile mecanismelor europene de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei sunt discrete, ascunse \u0219i rareori manifestate cu m\u00e2ndrie[23]<\/p>\n

\u00cen acest\u0103 lucrare \u201csunt tratate efectele \u201carmoniz\u0103rii\u201d politicilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior din Europa, ac\u021biune ini\u021biat\u0103 ca urmare a Procesului Bologna, \u00eencep\u00e2nd din anul 1998. Autorul \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze impactul <Cadrului european pentru asigurarea calit\u0103\u021bii <\/em>(educa\u021biei)> (lansat la Bergen, \u00een 2005, \u0219i revizuit ulterior) precum \u0219i al <Registrului European de Asigurare a calit\u0103\u0163ii <\/em>(educa\u021biei)> (EQAR, lansat la Londra \u00een 2007), asupra politicilor na\u021bionale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior. \u201d<\/p>\n

\u201c\u00cencep\u00e2nd din anul 2005, toate \u021b\u0103rile europene sunt \u00eencurajate s\u0103 \u00eenfiin\u021beze agen\u021bii \u0219i s\u0103 introduc\u0103 \u201emecanisme\u201d de asigurare a calit\u0103\u021bii (educa\u021b\u00edei) (Saarinen, 2005), toate trebuind s\u0103 respecte referen\u021bialul ESG (Standarde \u0219i Liniile Directoare pentru Asigurarea Calit\u0103\u021bii \u00een Spa\u021biul european al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior, 2005, elaborat de ENQA, NA) dac\u0103 au ambi\u021bia de a se integra \u00een EQAR (Gorga, 2011; Kalpazidou Schmidt, 2009). De\u0219i se manifest\u0103 o aparent\u0103 acceptare a acestor mecanisme \u00een diferitele \u021b\u0103ri europene implicate, se pot constata \u2013 \u00een unele \u021b\u0103ri, \u00een unele universit\u0103\u021bi \u0219i sub diferite forme \u2013 \u0219i rezisten\u021be la schimbare.Aceast\u0103 lucrare \u00ee\u0219i propune s\u0103 studieze diferitele tipuri de rezisten\u021be la schimbare ap\u0103rute \u0219i s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea <de ce aceste rezisten\u021be la schimbare sunt discrete, ascunse \u0219i rareori manifestate cu m\u00e2ndrie? \u0218i de ce acest rezisten\u021be sunt doar uneori radicale?> \u00bb (Charlier & Croche, 2015).\u201d<\/p>\n

\u201cLucrarea analizeaz\u0103, de asemenea, \u0219i unele justific\u0103ri identificate ale rezisten\u021belor la schimbare: contestarea finalit\u0103\u021bilor evalu\u0103rii calit\u0103\u021bii, contestarea criteriilor europene, criticarea eficacit\u0103\u021bii func\u021bionale a \u201emecanismelor\u201d asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii, opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de armonizarea european\u0103 \u0219i afirmarea specificit\u0103\u021bilor na\u021bionale,<\/em> etc.\u201d<\/p>\n

\u201cBaza documentar\u0103 a acestei lucr\u0103ri provine din analizarea unor documente na\u021bionale \u0219i europene [publicate de actorii europeni ai Procesului de la Bologna (EUA, EURASHE, ESU, de Comisia European\u0103, de Consiliul Europei, de UNESCO-CEPES, etc.)], precum \u0219i din interviurile luate diferi\u021bilor actori ai asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii europene (reprezentan\u021bi ai agen\u021biilor na\u021bionale, \u00een special) \u0219i unor cadre didactice universitare din diferite \u021b\u0103ri europene. Datele provin, de asemenea, din lucr\u0103rile prezentate \u00een cadrul unor conferin\u021be interna\u021bionale privind asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior \u00een Europa, organizate la Mons \u00een 2011 \u0219i la Li\u00e8ge \u00een 2012. (Charlier et al 2012;. Fallon & Leclercq 2014)\u201d<\/p>\n

3.REZULTATELE CERCET\u0102TORILOR ROMANI<\/p>\n

3.1. Actualul model al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei aplicat \u00een Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 fie modificat [24][24]<\/p>\n

Aceast\u0103 lucrare (\u00een limba englez\u0103) cu 3 coautori rom\u00e2ni (intitulat\u0103 \u201eInternalizarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior \u2013 provoc\u0103rile tranzi\u021biei \u00een consolidarea responsabilit\u0103\u021bii institu\u021bionale pentru calitate<\/em>\u201d) exploreaz\u0103 consecin\u021bele aplic\u0103rii legisla\u021biei promovate \u00een Rom\u00e2nia privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei, ACE, \u00eencep\u00e2nd din anul 2005 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 2012, precum \u0219i modalit\u0103\u021bile prin care a fost institu\u021bionalizat\u0103 asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een Rom\u00e2nia. Ea propune, de asemenea, un nou model al acesteia, alternativ celui actual, \u00eentr-o \u00eencercare de a dep\u0103\u0219i deficien\u021bele de func\u021bionare eficace a institu\u021biilor implicate \u00een asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei.<\/p>\n

\u201cPrin institu\u021bionalizarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei, OUG nr.75\/ 2005 a construit pe plan social noi forme de organiza\u021bii, noi posturi\/ joburi, o nou\u0103 profesie (<evaluatorul academic>) \u0219i o \u0103ntreag\u0103 nou\u0103 birocra\u021bie.\u201d<\/p>\n

\u201cPrincipiul asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii nu a fost niciodat\u0103 men\u021bionat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acreditarea, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2005.\u201d<\/p>\n

\u201cEste demn de men\u021bionat faptul c\u0103 stabilirea de standarde privind calitatea educa\u021biei este o func\u021bie a Statului (\u2026), prin care Statul introduce \u0219i men\u021bine sub control comportamentul universit\u0103\u021bilor, oferind legitimitate numai acelor ac\u021biuni care sunt conforme cu aranjamentele institu\u021bionale oficiale.\u201d<\/p>\n

\u201cPutem afirma c\u0103 a\u0219tept\u0103rile beneficiarilor rom\u00e2ni \u00een ceea ce prive\u0219te calitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc sunt \u00eendeplinite doar par\u021bial. (\u2026).\u201d<\/p>\n

Conform coautorilor acestei lucr\u0103ri destinate anglofonilor, ARACIS a efectuat, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2012, nou\u0103 anchete bazate pe chestionare \u00een scopul evalu\u0103rii percep\u021biei pe care o au angajatorii, studen\u021bii \u0219i cadrele universitare (ca beneficiari de baz\u0103 ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior) privind procesul de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u0219i evaluarea extern\u0103 a calit\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior.<\/p>\n

Ei afirm\u0103:\u00a0\u201dDescoperirile astfel ob\u021binute au dezv\u0103luit percep\u021bii \u0219i imagini contradictorii \u00a0privind calitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior rom\u00e2nesc. (\u2026) Majoritatea studen\u021bilor \u0219i cadrelor universitare intervievate a oferit un feedback pozitiv<\/em> cu privire la universitatea lor. Pe de alt\u0103 parte, majoritatea angajatorilor intervieva\u021bi a oferit un feedback negativ<\/em>, eviden\u021biindu-se astfel un important decalaj \u00eentre nevoile pie\u021bei na\u021bionale a for\u021bei de munc\u0103 \u0219i competen\u021belor dob\u00e2ndite \u00een universit\u0103\u021bi de c\u0103tre absolven\u021bi.\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen cadrul unui studiu ARACIS (efectuat \u00een anul 2010), doar 27% dintre angajatorii intervieva\u021bi au declarat c\u0103 au \u00eencredere \u00een capacitatea universit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti de a oferi absolven\u021bi adecva\u021bi pentru pia\u021ba na\u021bional\u0103 a for\u021bei de munc\u0103.<\/em> Mai mult, 54% (\u00een anul 2010) \u0219i 51% (\u00een anul 2009) dintre angajatorii intervieva\u021bi au declarat c\u0103 ar prefera s\u0103 angajeze persoane care au absolvit \u00eenainte de implementarea \u00een Rom\u00e2nia a sistemului Bologna, deoarece acestea au primit o educa\u021bie mai bun\u0103.\u201d<\/p>\n

\u201cTrebuie s\u0103 recunoa\u0219tem faptul c\u0103 percep\u021biile negative de\u021binute de majoritatea angajatorilor \u0219i a absolven\u021bilor privind calitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior reduc legitimitatea actualelor aranjamente institu\u021bionale oficiale, stabilite de Stat.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201cBaz\u00e2ndu-ne pe ipoteza conform c\u0103reia orice aranjamente institu\u021bionale trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103\/ consolideze \u00eencrederea p\u0103r\u021bilor interesate implicate, \u00een special, precum \u0219i \u00eencrederea publicului larg, \u00een general, este rezonabil s\u0103 avem \u00een vedere necesitatea ca elitele politice \u0219i profesionale (din Rom\u00e2nia) s\u0103 modifice actualul cadru institu\u021bional al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei.\u201d[25]<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 lucrare, coautorii ei explic\u0103 \u00een termenii de mai jos principalele ra\u021biuni care au determinat stabilirea\/ adoptarea \u00een Rom\u00e2nia a unui model de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei (introdus prin OUG nr.75 \/ 2005, aprobat\u0103 prin Legea nr 86\/2006) \u2013 provenit din a\u0219a-numitul <model de guvernare bazat pe Leviathan>[26] :<\/p>\n

\u201cStatul rom\u00e2n a produs izomorfism coercitiv \u0219i un nivel ridicat de omogenitate institu\u021bional\u0103<\/em> \u00een cadrul sectorului societal al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior. Explica\u021bia de baz\u0103 a acestui fapt const\u0103 \u00een tendin\u021bele existente evidente de supra-reglementare de c\u0103tre Stat<\/em> atunci c\u00e2nd este vorba de politicile financiare \u0219i de personal \u0219i, mai recent, de asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior. \u00cen ceea ce prive\u0219te asigurarea calit\u0103\u021bii (educa\u021biei), faptul c\u0103 Statul a impus seturi standard na\u021bionale unice de criterii, indicatori \u0219i proceduri privind calitatea a contribuit \u00een mare m\u0103sur\u0103 la realizarea izomorfismului structural.<\/em> Acesta a fost de fapt un sub-produs al <modelului de guvernare bazat pe Leviathan> utilizat pentru a construi calitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior. Conform acestui model de \u00een\u021belegere a cadrului institu\u021bional de asigurare a calit\u0103\u021bii (educa\u021biei), pozi\u021bia de putere dominant\u0103 a Statului \u00een raport cu universit\u0103\u021bile a fost favorizat\u0103 de societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 slab\u0103 \u0219i de comunit\u0103\u021bile profesionale aproape t\u0103cute \u0219i dispersate.<\/em>\u201c(Vl\u0103sceanu, 2010, [30])<\/p>\n

\u201cOcup\u00e2nd o puternic\u0103 pozi\u021bie de putere social\u0103, Statul a alocat resursele financiare \u0219i legal-simbolice (acreditare, certificate) necesare doar acelor universit\u0103\u021bi care au \u00eendeplinit cerin\u021bele impuse de standardele aplicabile privind calitatea \u0219i care au aplicat procedurile prev\u0103zute pentru asigurarea extern\u0103 a calit\u0103\u021bii. Astfel, Statul a reu\u0219it s\u0103 introduc\u0103 \u0219i s\u0103 men\u021bin\u0103 sub control ansamblul institu\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior \u0219i s\u0103 sporeasc\u0103 m\u0103sura \u00een care acestea satisfac cerin\u021bele prestabilite. Dar asigurarea calit\u0103\u021bii (educa\u021biei) a \u00eempins universit\u0103\u021bile \u00een zona mimetismului, prin importarea \u0219i adoptarea formale ale aranjamentelor institu\u021bionale impuse de Stat, comportamente care predomin\u0103 \u00een vechile universit\u0103\u021bi sub forma izomorfismului\u00a0 mimetic.<\/em>\u201d<\/p>\n

\u201cNum\u0103rul mare de certificate (de acreditare \u0219i de autorizare) acordate indic\u0103 faptul c\u0103, cel pu\u021bin \u00een mod formal, prima condi\u021bie a asigur\u0103rii externe a calit\u0103\u021bii (faptul c\u0103 un set de cerin\u021be din standardele aplicabile privind calitatea au fost \u00eendeplinite) este, aici \u0219i acum, satisf\u0103cut\u0103 la nivelul ansamblului universit\u0103\u021bilor.\u201d<\/p>\n

\u201cDin aceste motive, universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia au, de jure<\/em>, suficiente grade de libertate pentru a stabili, suplimentar, standarde proprii privind calitatea. Dar, de facto<\/em>, exist\u0103 motiva\u021bii foarte pu\u021bine sau chiar nule ale universit\u0103\u021bilor pentru ca acestea s\u0103 stabileasc\u0103 \u0219i s\u0103 aplice standarde specifice, suplimentare, privind calitatea \u0219i procedurile de asigurare a calit\u0103\u021bii. Rezult\u0103 astfel c\u0103 universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia au, de fapt, puternice motiva\u021bii pentru a copia \u0219i a aplica \u00een mod ritualist\/ formal, procedurile oficiale de asigurare a calit\u0103\u021bii, stabilite de Stat, \u00een timp ce alternativele posibile <\/em>(\u0219i preferabile, NA) privind inovarea \u0219i diversificarea nu reprezint\u0103, \u00een vreun fel, o op\u021biune pentru universit\u0103\u021bi<\/em> \u201c.<\/p>\n

\u201cIni\u021bial, institu\u021bionalizarea (\u00eentre anii 1993-2007) a <modelului de guvernare bazat pe Leviathan> de \u00een\u021belegere \u0219i de organizare a sistemului de evaluare extern\u0103 a calit\u0103\u021bii (educa\u021biei) s-a dovedit a fi o modalitate eficace<\/em> de construire \u0219i de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei oferite de c\u0103tre universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia. Astfel, Statul a desemnat un <model de guvernare bazat pe Leviathan > drept model de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei prin care a reu\u0219it s\u0103 impun\u0103 dou\u0103 principii-cheie: principiul asigur\u0103rii interne a calit\u0103\u021bii<\/em> (conform c\u0103ruia, universit\u0103\u021bile sunt responsabile pentru procesele lor interne de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei) \u0219i principiul evalu\u0103rii externe a calit\u0103\u021bii educa\u021biei<\/em> prin <peer review> (evaluare colegial\u0103).\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen ciuda eficacit\u0103\u021bii[27] sale ini\u021biale, <modelul de guvernare bazat pe Leviathan> a generat nea\u0219teptate efecte disfunc\u021bionale perverse \u00een raport cu obiectivele asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei.<\/em> Pe l\u00e2ng\u0103 reducerea legitimit\u0103\u021bii aranjamentelor institu\u021bionale <\/em>(cadrului institu\u021bional, NA) oficiale<\/em>, efectele disfunc\u021bionale ale <modelului de guvernare bazat pe Leviathan> au creat premisele necesare adecvate care sus\u021bin necesitatea reproiect\u0103rii sau a modific\u0103rii totale a cadrului institu\u021bional al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei.<\/em> Multe dintre efectele disfunc\u021bionale ale <modelului de guvernare bazat pe Leviathan> <\/em>au fost, de asemenea, identificate \u0219i publicate \u00een Barometrul Calit\u0103\u021bii publicat de ARACIS, \u00een anul 2010 [31], precum \u0219i \u00eentr-o cercetare realizat\u0103 \u00een anul 2011 (P\u0103unescu \u0219i colab., 2011, [25]).\u201d<\/p>\n

\u201cPe scurt, <modelul de guvernare bazat pe Leviathan> a generat urm\u0103toarele reac\u021bii adverse neanticipate<\/em>:<\/p>\n

– Efectele izomorfismului structural<\/em> \u2013 pentru a primi finan\u021bare public\u0103 \u0219i acreditare, universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia stabilesc \u00een mod ra\u021bional regulile standard oficiale, impuse de Stat \u0219i agen\u021bia na\u021bional\u0103 de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei (\u201cizomorfism coercitiv\u201d) ; \u00een plus, pentru a evita incertitudinea implicit\u0103 a procesului de ob\u021binere a acredit\u0103rii sau a recertific\u0103rii periodice, a ap\u0103rut un comportament mimetic generalizat,<\/em> at\u00e2t din partea universit\u0103\u021bilor c\u00e2t \u0219i din partea evaluatorilor academici. \u00cen consecin\u021b\u0103, dosarele de evaluare intern\u0103 elaborate pentru diferite universit\u0103\u021bi sau programe de studii sunt foarte asem\u0103n\u0103toare \u00eentre ele <\/em>a\u0219a cum sunt \u0219i rapoartele misiunilor de evaluare extern\u0103 (\u201cizomorfism normativ\u201d).<\/p>\n

– Efectul de omogenitate<\/em> \u2013 comportamentele mimetice<\/em> au determinat un nivel sc\u0103zut al diversit\u0103\u021bii institu\u021bionale<\/em> \u0219i un nivel ridicat de omogenitate universitar\u0103<\/em> care \u00eempiedic\u0103, prin natura lor, apari\u021bia motiva\u021biei pentru inovare<\/em><\/p>\n

– Efectul conformit\u0103\u021bii institu\u021bionale<\/em> \u2013 aranjamentele institu\u021bionale stabilite de Stat \u00eencurajeaz\u0103 un \u00eenalt grad de conformitate \u0219i ritualism\/ formalism<\/em> \u00een cadrul sectorului universitar \u0219i nu \u00eencurajeaz\u0103 \u0219i nici nu sprijin\u0103 dezvoltarea endogen\u0103 a sistemelor de asigurare intern\u0103 a calit\u0103\u021bii \u0219i a proceselor<\/em> (Miroiu \u0219i Florian, 2010); aceast\u0103 situa\u021bie a fost generat\u0103 de o particularitate a procesului de evaluare extern\u0103 \u2013 acesta se bazeaz\u0103 pe verificarea realiz\u0103rii nivelurilor minime ale valorilor principalilor indicatori<\/em> ; nu exist\u0103 vreun stimulent destinat universit\u0103\u021bilor care doresc s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 aceste niveluri minime \u00eentruc\u00e2t acestea sunt suficiente pentru a asigura ob\u021binerea acredit\u0103rii<\/em> sau a recertific\u0103rii[28] (inclusiv cele \u201ccu nivel de \u00eencredere ridicat\u201d).<\/p>\n

– \u00cenlocuirea obiectivelor<\/em> \u2013 sistemul de evaluare extern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei este bazat pe o\u00a0 metodologie prescriptiv\u0103, care conduce, eventual, la m\u0103surarea capacit\u0103\u021bii institu\u021biei de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior de-a se conforma regulilor \u0219i cerin\u021belor oficiale \u00een loc de-a evalua calitatea real\u0103 a educa\u021biei \u0219i a mecanismelor de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a acesteia ; \u00een cadrul universit\u0103\u021bii, aceast\u0103 particularitate determin\u0103 un interes \u0219i o preocupare tot mai vizibile pentru elaborarea celui mai bun raport de evaluare intern\u0103 a calit\u0103\u021bii \u2013 cel care confirm\u0103 respectarea tuturor cerin\u021belor procedurale legale, dar nu con\u021bine vreo informa\u021bie util\u0103 demonstr\u00e2nd \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii educa\u021biei.\u201d<\/p>\n

\u201cAceste efecte, generate de excesiva concentrare asupra unor evalu\u0103ri externe extrem de stricte nu se limiteaz\u0103 doar la sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc.<\/em> Pe baza unei ample analize comparative a mecanismului de evaluare extern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een 14 \u021b\u0103ri, cercet\u0103torii Brennan \u0219i Shah (2000, [4]) au concluzionat c\u0103 (\u00een aceste \u021b\u0103ri, NA) introducerea evalu\u0103rii externe a calit\u0103\u021bii educa\u021biei a determinat reducerea influen\u021bei culturii locale existente,<\/em> a deplasat distribu\u021bia puterii \u00een interiorul sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior de la unitatea de baz\u0103 <\/em>(departament) la nivelul institu\u021bional<\/em> (de management, de elaborare a politicilor \u0219i reglement\u0103rilor) \u0219i a consolidat anumite valori extrinseci <\/em>\u00eentruc\u00e2t preocup\u0103rile manageriale \u0219i de rela\u021bionare cu pia\u021ba au devenit prioritare, comparativ cu clasicele preocup\u0103ri academice disciplinare.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201cPutem concluziona c\u0103 <modelul de guvernare bazat pe Leviathan> adoptat \u00een Rom\u00e2nia pentru organizarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei este mult prea prescriptiv, coercitiv \u0219i centralizat, fiind orientat spre control \u0219i acreditare precum \u0219i, \u00een cea mai mare parte, fiind centrat pe intr\u0103ri.\u201d<\/em><\/p>\n

\u201cPrin introducerea unui NIM (Nou model institu\u021bional) al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior<\/em> \u2013 utilizat pentru \u00een\u021belegerea \u0219i organizarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior \u2013 ar trebui s\u0103 se rezolve urm\u0103toarele 4 probleme:<\/em><\/p>\n

– Lipsa stimulentelor destinate universit\u0103\u021bilor<\/em> pentru ca acestea s\u0103 doreasc\u0103 stabilirea unor sisteme func\u021bionale de asigurare a calit\u0103\u021bii interne, orientate spre \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire<\/p>\n

– Lipsa diversit\u0103\u021bii institu\u021bionale,<\/em> \u00een contextul unei metodologii standardizate na\u021bional de evaluare extern\u0103 a calit\u0103\u021bii, care nu permite o suficient\u0103 flexibilitate \u00een stabilirea de standarde \u0219i instrumente specifice privind calitatea, \u00een conformitate cu obiectivele strategice \u0219i opera\u021bionale specifice fiec\u0103rei universit\u0103\u021bi<\/p>\n

– Procesul de evaluare extern\u0103 (prealabil acredit\u0103rii\/ recertific\u0103rii periodice) este \u00een prezent centrat pe realizarea unor niveluri de prag minimale ale indicatorilor de intrare<\/em> \u00een timp ce indicatorii de ie\u0219ire \u0219i rezultatele asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii sunt mai pu\u021bin sau deloc avute \u00een vedere<\/p>\n

– Nucleul tehnic al universit\u0103\u021bilor este adeseori separat de administrarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een universitate <\/em>care, astfel, func\u021bioneaz\u0103 ca un \u201ctampon\u201d \u00eentre procesele de predare \/ \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de cercetare, pe de o parte, \u0219i agen\u021bia de evaluare extern\u0103 \u0219i evaluatorii s\u0103i, pe de alt\u0103 parte.\u201d<\/p>\n

\u201c<Modelul de guvernare bazat pe Leviathan> ar trebui abandonat \u00een asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een Rom\u00e2nia, \u00een favoarea unui model de management al calit\u0103\u021bii mai adecvat \u0219i orientat spre \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii.<\/em>\u201d<\/p>\n

3.2.\u201dMecanismul\u201d asigur\u0103rii externe a calit\u0103\u021bii educa\u021biei introdus \u00een Rom\u00e2nia prin Legea nr.86\/ 2006 privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei este total ineficient, deoarece a devenit un nou \u201cgenerator de birocra\u021bie\u201d (suprapus\u0103 vechilor probleme nerezolvate), \u00een loc s\u0103 solu\u021bioneze problemele existente \u0219i s\u0103 genereze necesara \u00eencredere stabilit\u0103 ca obiectiv [7][29]<\/p>\n

\u201cPrea multe obstacole conceptuale \u0219i de \u00een\u021belegere au fost create artificial \u00een Rom\u00e2nia, pe plan terminologic<\/em>, pur \u0219i simplu prin traduceri inadecvate, prin ignorarea unor concepte \u0219i termeni, prin \u00een\u021belegerea eronat\u0103 \u0219i prin utilizarea confuz\u0103 a altor termeni, \u00een cadrul Legii nr.87\/ 2006, de\u0219i terminologia specific\u0103 Managementului calit\u0103\u021bii este bine stabilit\u0103 \u00een standarde interna\u021bionale, europene \u0219i rom\u00e2ne.\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen opinia noastr\u0103, constituie o abordare contraproductiv\u0103<\/em> evident\u0103 respingerea a priori de c\u0103tre autorii OUG nr.75\/ 2005 (aprobat\u0103 prin Legea nr.87\/ 2006) a defini\u021biilor[30] standardizate (pre-existente) ale termenilor de baz\u0103 din Managementul calit\u0103\u021bii, cu toate c\u0103 mai toate conceptele \u0219i metodele specifice Managementului calit\u0103\u021bii au fost deja validate prin consens[31] interna\u021bional, de mai multe decenii, \u00een mediile de afaceri (datorit\u0103 prejudec\u0103\u021bii conform c\u0103reia aceste concepte \u0219i metode nu ar fi adecvate mediilor educa\u021bionale,<\/em> de\u0219i este evident\u0103 nerespectarea recomand\u0103rilor mini\u0219trilor Educa\u021biei din statele membre ale UE.\u201d).<\/p>\n

\u201cIneficien\u021ba abord\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti<\/em> a a\u0219a numitei <asigur\u0103ri externe a calit\u0103\u021bii educa\u021biei> a fost practic generat\u0103 de tot mai numeroasele documente solicitate periodic, de aproape un deceniu, de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi \u0219i evaluatori, dar doar \u00een scopul de a \u201edovedi\u201d c\u0103 anumite ac\u021biuni impuse de autorit\u0103\u021bi ar fi fost realizate de universit\u0103\u021bi.<\/em> Cre\u0219terea exponen\u021bial\u0103 a cantit\u0103\u021bii de documente formale \u0219i inutile \u2013 de furnizat \u00een mod continuu \u0219i \u2026 pe trei medii de stocare! \u2013 a demotivat \u00een mare m\u0103sur\u0103 personalul din universit\u0103\u021bi \u0219i nu le-a stimulat \u0219i facilitat acestora efectuarea altor activit\u0103\u021bi mult mai utile, ca, de exemplu \u2013 studierea, cercetarea, identificarea \u0219i aplicarea celor mai adecvate \u0219i eficiente instrumente, tehnici \u0219i metode de asigurare a calit\u0103\u021bii <\/em>\u00een sistemele educa\u021bionale.\u201d<\/p>\n

\u201c\u00cen consecin\u021b\u0103, cel pu\u021bin \u00een Rom\u00e2nia, punerea \u00een aplicare a a\u0219a numitului \u201cmecanism\u201d de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een cadrul sistemului na\u021bional educa\u021bional existent \u00een loc s\u0103 genereze valoarea ad\u0103ugat\u0103 dorit\u0103 (\u00eencredere) \u00een acest sistem \u2013 a devenit un real \u201cgenerator de birocra\u021bie\u201d suprapus\u0103 unor vechi probleme r\u0103mase nesolu\u021bionate.\u201d<\/p>\n

3.3. Legea nr. 87\/ 2006 privind ACE este contraproductiv\u0103 deoarece con\u021bine multe prevederi bazate pe confuzii, erori, ambiguit\u0103\u021bi \u0219i lacune; \u00een plus, cele mai multe dintre reglement\u0103rile secundare bazate pe aceast\u0103 lege nu numai c\u0103 implic\u0103 numeroase documente dar, de multe ori, acestea sunt confuze, irelevante pentru asigurarea calit\u0103\u021bii \u0219i, uneori, chiar conceptual\/ metodologic eronate \u2013 toate aceste deficien\u021be grave av\u00e2nd drept consecin\u021be practice cvasi-generalizarea mimetismului \u0219i a simul\u0103rilor.[8]<\/p>\n

\u201cTot ceea ce universit\u0103\u021bile publice \u0219i private din Rom\u00e2nia au ob\u021binut dup\u0103 ani de munc\u0103 asidu\u0103 (2005-2011) \u00een conformitate cu standardele \u0219i metodologiile ARACIS este un mald\u0103r de inutile documente, ineficacitate, ineficien\u021b\u0103 <\/em>\u0219i, pentru universit\u0103\u021bile publice, risipirea<\/em> banilor publici !<\/em> \u2026 \u00cen 2011, chiar Ministerul Educa\u021bie, Cercet\u0103rii, Tineretului \u0219i Sportului din Rom\u00e2nia a recunoscut \u00een mod public lipsa de credibilitate a clasamentului universit\u0103\u021bilor<\/em> stabilit de ARACIS \u0219i a decis s\u0103 solicite altor agen\u021bii europene de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei s\u0103 evalueze \u0219i ierarhizeze universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia pe parcursul anului 2011 !!! \u201c\u2026<\/p>\n

\u201cDoar c\u00e2teva din cele peste 120 universit\u0103\u021bi publice \u0219i private din Rom\u00e2nia au decis s\u0103 implementeze \u0219i s\u0103 certifice un propriu <sistem de asigurare a calit\u0103\u021bii> (\u00een conformitate cu standardele ISO 9000), \u00een ciuda absen\u021bei oric\u0103rei referiri la aceste standarde, \u00een cadrul reglement\u0103rilor oficiale<\/em>). \u00cen plus, semnifica\u021biile adoptate \u0219i larg utilizate, la nivel mondial, ale unor concepte esen\u021biale<\/em> ale asigur\u0103rii calit\u0103\u021b\u00edi (cum ar fi <standard>, <controlul calit\u0103\u021bii>, <planificarea calit\u0103\u021bii>, <asigurarea calit\u0103\u021bii>, <managementul calit\u0103\u021bii>, <\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea calit\u0103\u021bii>, <m\u0103suri corective>, <corec\u021bie>, <ac\u021biune preventiv\u0103>, etc.) sunt \u00een continuare fie ignorate, fie confuze, cerin\u021bele \u0219i feedback-urile elevilor\/ educatorilor\/ angajatorilor sunt fie neglijate, fie evident ignorate, iar evalu\u0103rile de ter\u021b\u0103 parte \u0219i certific\u0103rile sunt refuzate a priori<\/em>, etc.\u201d<\/p>\n

\u201cToate aceste deficien\u021be au ap\u0103rut\u00a0 \u00een principal, datorit\u0103 faptului c\u0103 Legea nr.87\/2006 privind ACE con\u021bine numeroase confuzii, erori, ambiguit\u0103\u021bi \u0219i lacune. <\/em>Autorii acestei legi \u0219i ai reglement\u0103rilor secundare generate ulterior (pe parcursul unui deceniu) au decis s\u0103 evite orice referire la standardele interna\u021bionale ISO 9000 \u0219i ISO IWA 2<\/em> (dedicat exclusiv cerin\u021belor asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie) \u2013 incluz\u00e2nd terminologia, principiile \u0219i cerin\u021bele sistemului de asigurare a calit\u0103\u021bii \u2013 consider\u00e2ndu-se a priori c\u0103 educa\u021bia nu ar avea nevoie de standarde \u00eentruc\u00e2t acestea, prin menirea lor, ar limita inovativitatea \u0219i creativitatea persoanelor implicate \u00een utilizarea lor \u201d<\/p>\n

\u201cDup\u0103 cum \u00eens\u0103\u0219i ARACIS a recunoscut, cu unele excep\u021bii, \u201c\u00een universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia nu exist\u0103, din p\u0103cate, standarde, tehnici, metode, instrumente \u0219i motiva\u021bie privind calitatea<\/em>\u201c. Motivul principal al acestei situa\u021bii const\u0103, \u00een optica noastr\u0103, \u00een principal \u00een ignoran\u021ba \u0219i suficien\u021ba factorilor de concep\u021bie \u0219i decizie<\/em> \u00een ceea ce prive\u0219te domeniul Managementul Calit\u0103\u021bii. \u00cen plus, chiar \u0219i terminologia, principiile \u0219i valorile specifice asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii, sunt foarte pu\u021bine cunoscute, \u00een\u021belese, acceptate \u0219i aplicate de c\u0103tre p\u0103r\u021bile interesate din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc.<\/em><\/p>\n

\u201cO situa\u021bie similar\u0103 poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een \u00eentreg \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar din Rom\u00e2nia (public \u0219i privat), care, conform Legii nr.87\/ 2006 privind ACE \u0219i sub \u00eendrumarea \u0219i controlul ARACIP, ar trebui s\u0103 adopte \u0219i ele celebrul \u201cmecanism\u201d original rom\u00e2nesc al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei dar \u2026 f\u0103r\u0103 resurse <\/em>(pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar public) !!\u201d<\/p>\n

\u201cAlte cauze ale insuccesului asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een Rom\u00e2nia conform Legii nr.87\/ 2006 sunt, \u00een optica noastr\u0103, legate de prevalen\u021ba unor mituri privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei, de unele vechi \u0219i contraproductive mentalit\u0103\u021bi, atitudini \u0219i comportamente precum \u0219i de rezisten\u021ba \u0219i reticen\u021ba personalului implicat fa\u021b\u0103 de orice schimbare \u00een mediul academic<\/em>.\u201d<\/p>\n

4. CONCLUZII<\/p>\n

Analiza conformit\u0103\u021bii sistemului rom\u00e2nesc de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior fa\u021b\u0103 de cerin\u021bele specificate \u00een documentul ESG \u0219i a modului de implementare a acestor cerin\u021be \u00een universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia a demonstrat faptul c\u0103 problemele acestui sistem au fost generate de procesele inadecvate de elaborare a politicilor,<\/em> av\u00e2nd cauze at\u00e2t la nivel macro (e\u0219ecuri propagate de sus \u00een jos) c\u00e2t \u0219i la nivel micro (e\u0219ecuri propagate de jos \u00een sus).<\/em><\/p>\n

1. Asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei nu a fost internalizat\u0103 de c\u0103tre universit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia, \u00een principal din cauza reglement\u0103rilor na\u021bionale ambigue \u0219i contradictorii<\/em> dar \u0219i pentru c\u0103 le lipse\u0219te aportul persoanelor \u201edin teren\u201d.<\/p>\n

2. Deosebirile ce ar trebui s\u0103 existe \u00eentre conceptele <asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei> \u0219i <asigurarea extern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei> \u2013 ambele fiind stabilite \u0219i cerute prin documentul european ESG (\u0219i impuse \u00een Rom\u00e2nia prin Legea nr.87 \/ 2006) \u2013 sunt dificil de identificat, \u00een\u021beles, acceptat \u0219i practicat<\/em>. Deoarece ambele concepte\/ ac\u021biuni fac obiectul unei politici publice, ar rezulta c\u0103 \u00a0<asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei> trebuie implementat\u0103 de\u00a0 universitate doar pentru ca aceasta s\u0103 se conformeze prevederilor Legii nr.87\/ 2006 \u0219i reglement\u0103rilor guvernamentale privind ACE, dec\u00e2t s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 efectiv calitatea universit\u0103\u021bii.<\/p>\n

3. Asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior \u2013 conform modelului stabilit \u00een Rom\u00e2nia prin Legea nr.87\/ 2006 privind ACE, pentru a se conforma cerin\u021belor ESG \u2013 nu a fost corelat\u0103 conceptual \u0219i metodologic cu cadrul \u0219i cultura calit\u0103\u021bii existente \u00een universit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti.<\/em><\/p>\n

4. Ineficien\u021ba evident\u0103 a abord\u0103rii rom\u00e2ne\u0219ti a asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei a fost generat\u0103 de respingerea neoficial\u0103 a terminologiei, principiilor \u0219i cerin\u021belor stabilite prin familia standardelor ISO 9000 <\/em>precum \u0219i prin cre\u0219terea aberant\u0103 a num\u0103rului de documente cerute de c\u0103tre autorit\u0103\u021bi <\/em>(numai \u00een scopul de a \u201edovedi\u201d c\u0103 au fost efectuate anumite ac\u021b\u00eduni!). Cre\u015fterea exponen\u021bial\u0103 a num\u0103rului documentelor inutile \u2013 de furnizat \u00een mod continuu evaluatorilor externi de fiecare universitate evaluat\u0103 a reu\u0219it s\u0103 demotiveze personalul academic \u0219i nu a faciltat \u0219i stimulat ac\u021biunile universit\u0103\u021bilor pentru a studia, cerceta, identifica \u0219i aplica cele mai eficiente instrumente \u0219i metode de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei. \u00cen consecin\u021b\u0103, cel pu\u021bin \u00een Rom\u00e2nia, implementarea a\u0219a-numitului \u201cmecanism\u201d de asigurare a calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een cadrul sistemului na\u021bional de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior existent \u2013 \u00een loc s\u0103 genereze valoarea ad\u0103ugat\u0103 dorit\u0103 (\u00eencredere) \u2013 a devenit un generator real de birocra\u021bie suprapus\u0103 unor vechi probleme nesolu\u021bionate.<\/em><\/p>\n

5. Deoarece a\u0219a-numitul <model de guvernare bazat pe Leviathan><\/em> (introdus \u00een Rom\u00e2nia prin efectul Legii nr.87\/ 2006), a produs deja numeroase \u201cefecte de disfunc\u021bionalitate nea\u0219teptate \u0219i perverse<\/em> \u00een raport cu obiectivele asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii\u201d, acest model trebuie s\u0103 fie abandonat \u0219i \u00eenlocuit cu un alt model, mult mai eficace \u0219i mai eficient. Iar Legea nr.87\/ 2006 ar trebui s\u0103 fie profund modificat\u0103 sau anulat\u0103!<\/em><\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/p>\n

[1] Apple, M. W. (2005) \u2013 Education, markets, and an audit culture<\/em>. Critical Quarterly, 47(1\u20132), 11\u201329<\/p>\n

[2] ARACIS (2013) \u2013 Self-Evaluation Report (for renewal of its membership within ENQA) , Bucharest, 2013 http:\/\/www.aracis.ro\/fileadmin\/ARACIS\/Informatii_publice\/SER_2013.pdf<\/a><\/p>\n

[3] Ball, S. J. (2003). The teacher\u2019s soul and the terrors of performativity<\/em>. Journal of Education<\/p>\n

Policy, 18(2), 215\u2013228<\/p>\n

[4] Brennan, J.&Shah, T (2000) \u2013 Quality assessment and institutional change. Experiences from 14 countries. <\/em>Higher Education, 40(3), 331-349<\/p>\n

[5] China,R. (2012) \u2013 Improving the quality of pre-university education based on the\u00a0\u00a0 ISO 9001 Standard and\u00a0 the\u00a0 EFQM Excellence Model, <\/em>Doctoral Thesis, University of Bucharest, 2012, Bucharest<\/p>\n

[6] Dragulanescu, N., China,R, Colceag,F., Militaru,C. (2013) \u2013 \u201eAsigurarea calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei \u2013 o abordare proactiv\u0103\u201d (\u201eQuality Assurance in Education \u2013 a Proactive Approach\u201d),<\/em> Editura Standardizarea, 2013, Bucure\u015fti<\/p>\n

[7] Dragulanescu, N., Stoica,M., China, R.(2013) \u2013 Quality Assurance in Education Systems of South Eastern Europe \u2013 Necessity or \u201cBallast\u201d <\/em>? , 7th International Working Conference \u201eTOTAL QUALITY MANAGEMENT \u2013 ADVANCED AND INTELLIGENT APPROACHES, 4th-7th of June,2013, Belgrade, Serbia<\/p>\n

[8] Dragulanescu,N., China, R. (2011) \u2013 The misleading approach of <Quality Assurance> concept in Education, <\/em>6th International Working Conference \u201eTOTAL QUALITY MANAGEMENT \u2013 ADVANCED AND INTELLIGENT APPROACHES, 7th-11th of June, 2011, Belgrade, Serbia<\/p>\n

[9] Dragulanescu, N., China, R. (2010) \u2013 Quality Assurance in Education \u2013 from the European Project to the Romanian Outcome<\/em>, Workshop of Romanian Society for Quality Assurance, SRAC, September 2010<\/p>\n

[10] Dragulanescu,N., China, R. (2010) \u2013 \u201eOportune Corrective Actions and Corrections of Current Romanian Approach of Quality Assurance in Education\u201d, <\/em>Journal <Quality \u2013 access to success>, Romanian Society for Quality Assurance, SRAC, no.4, 5, 6, 7, 8\/ 2010<\/p>\n

[11] Dragulanescu,N., China,R. (2010) \u2013 Quality Assurance of Education in Romania \u2013 Proposals aiming to increase its credibility, effectiveness and efficiency<\/em> \u2013 Journal <OPTIMUM Q>, Romanian Foundation for Quality Promotion, FRPC, no.1\/2010 <\/em><\/p>\n

[12] Dragulanescu,N. (2009) \u2013 Quality Assurance in Education \u2013 Slogans, Myths and Good Practices, <\/em>5th\u00a0International Working Conference \u201cTotal Quality Management\u201d, 1st- 4th\u00a0June,\u00a0\u00a0 2009, Belgrade, Serbia<\/em><\/p>\n

[13] Dragulanescu, N. (2007) – Obstacles To Implementing Quality Management In Romanian Higher Education<\/em>, 7th\u00a0International Conference of the Central and Eastern European Countries \u201cNational Quality Programs and National Quality Awards \u2013 The Way to a Better Life\u201d \u2013 Iasi, 5th-6th\u00a0of December, Romania, 2007<\/p>\n

[14] Eggins, H. (Ed.) (2014) \u2013 Drivers and Barriers to Achieving Quality in Higher Education,<\/em> Sense Publishers, Rotterdam<\/p>\n

[15] ENQA \u2013 Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area,<\/em> European Association for Quality Assurance in Higher Education, 2005, 2015, Helsinki, Finland <\/em><\/p>\n

[16] ENQA + CNE \u2013 R\u00e9f\u00e9rences et lignes directrices pour le management de la qualit\u00e9 dans l\u2019espace europ\u00e9en de l\u2019enseignement\u00a0 sup\u00e9rieur<\/em> (translation in French of ENQA document Standards and Guidelines for Quality Assurance in the European Higher Education Area}, January 2006, Paris, France<\/em><\/p>\n

[17] EUA \u2013 European Universities Association\u00a0 (Andrea Bl\u00e4ttler, Lucien Bollaert, Fiona Crozier, Josep Grifoll, \u00c1ine Hyland, Tia Loukkola, Barbara Michalk, Allan P\u00e4ll and Bj\u00f8rn Stensaker) (2010) \u2013 Building bridges: Making sense of quality assurance in European, national and institutional contexts,<\/em> A selection of papers from the 5th European Quality Assurance Forum, 18-20. November 2010, Hosted by University Claude Bernard Lyon 1, France<\/p>\n

[18] Geven, K., Maricut,A. \u2013 \u201eForms in Search of Substance: Quality and Evaluation in Romanian Universities<\/em>\u201d,\u00a0 BP Researchers Conference, Bucharest, 24-26.11.2014 <\/em><\/p>\n

[19] Geven, K., S\u00e2rbu.O., Santa,R., Adina Maricu\u0163,A., Sabic, N. (2015) \u2013 Why Do Romanian Universities Fail to Internalize Quality Assurance?<\/em> (in: Adrian Curaj, Ligia Deca, Eva Egron-Polak, Jamil Salmi Editors \u2013 Higher Education Reforms in Romania, Between the Bologna Process and National Challenges<\/em>, 43-62, Springer Verlag, 2015) <\/em><\/p>\n

[20] Gorga,A. \u2013 \u201eQuality games in higher education; the cases of Romania and Switzerland\u201d<\/em>,\u00a0 BP Researchers Conference, Bucharest, 24-26.11.2014 <\/em><\/p>\n

[21] Harvey, Lee, Williams, J. (2010) \u2013 <\/em>Fifteen Years of <\/strong>Quality in Higher Education, 2 Parts<\/em> (review of the papers published in<\/em> <\/strong>Quality in Higher Education, from its inception in 1995 to 2010), Quality in Higher Education, Volume 16,<\/em> <\/strong>Issue 2<\/em><\/p>\n

[22] Harvey, Lee (2010) \u2013 Twenty years of trying to make sense of QA: the misalignment of QA with institutional quality frameworks and quality culture<\/a>, <\/em><\/p>\n

http:\/\/www.eua.be\/Libraries\/eqaf-2010\/WGSII_7_Papers_Harvey.pdf?sfvrsn=0<\/a><\/p>\n

[23] Kopstein, J. (2003) \u2013 Post communist democracy: Legacies and outcomes<\/em>. Comparative Politics, 35 (2) (January 1), 231\u2013250<\/p>\n

[24] P\u0103unescu, M., Florian, B., & H\u00e2ncean, G.-M. (2012) \u2013 Internalizing quality assurance in higher education: Challenges of transition in enhancing the institutional responsibility for quality<\/em>. In A. Curaj, P. Scott, L. Vlasceanu, & L. Wilson (Eds.), European higher education at the crossroads<\/em> (pp. 317\u2013337). Dordrecht: Springer Netherlands<\/p>\n

[25] P\u0103unescu, M., Vl\u0103sceanu, L., & Miroiu, A. (Eds.). (2011) \u2013 Calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior din Rom\u00e2nia. O Analiz\u0103 institu\u0163ional\u0103 a tendin\u0163elor actuale (The Quality of romanian higher education. An institutionalist analysis on current trends)<\/em>. Ia\u015fi, Ed.Polirom<\/p>\n

[26] Reisz, Mathew \u2013 Europe is told to relearn the ABCs of quality assurance,<\/em> 2010,\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0http:\/\/www.timeshighereducation.co.uk\/story.asp?storyCode=414364&sectioncode=26<\/a><\/p>\n

[27] SAR \u2013 Romanian Academic Society (2013) \u2013 Quality assurance in basic education in South Eastern Europe, What works in our region <\/em>(Report, in English), Bucharest, January <\/em>2013 + Policy Brief #62 The Romanian quality assurance system in pre-university education \u2013 Can we change forms without substance?<\/em> (leaflet, in Romanian), Bucharest, January 2013, SAR, www.sar.org.ro<\/a><\/p>\n

[28] Stoica, M. (2012) \u2013 Assessment of quality of pre-university education. Dynamics and perspectives. A comparative study, <\/em>Doctoral Thesis, University of Bucharest, 2012<\/p>\n

[29] Tomusk, V.(2004) –The open world and closed societies.Essays on higher education policies in transition. <\/em>New York:Palgrave Macmillan<\/p>\n

[30] Vl\u0103sceanu, L., H\u00e2ncean, M.-G., Voicu B. & Tufis,C. (2010) \u2013 Statistical distributions, interpretations and options. The state of quality in the Romanian higher education. <\/em>Quality Barometer 2009, Bucuresti, ARACIS<\/p>\n

[31] Vl\u0103sceanu, L., Miroiu, A., P\u0103unescu, M., & H\u00e2ncean, M.-G. (Ed.) (2011) – Barometrul calit\u0103\u0163ii 2010. Starea calit\u0103\u0163ii \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior din Rom\u00e2nia (The Barometer on Quality 2010. The State of Quality in Romanian Higher Education). <\/em>Bra\u015fov: Editura Universit\u0103\u0163ii Transilvania<\/p>\n

NOTE _______________________________<\/p>\n

\n

[1] Universitatea Politehnica din Bucure\u0219ti<\/p>\n

[2] ENQA, ESU, EURASHE \u0219i ESU sunt uneori denumite, \u00eempreun\u0103, <E4 Group> (Grupul E4).<\/p>\n

[3] Conform mini\u0219trilor Educa\u021biei din statele membre ale UE, \u201eTendin\u021bele actuale de globalizare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior \u0219i provoc\u0103rile construirii unui Spa\u021biu European al \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului Superior (SEIS) necesit\u0103 interna\u021bionalizarea conceptului, abord\u0103rii \u0219i practicilor <asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei>.\u201d (NA: doar \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior, NU \u0219i \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, a\u0219a cum s-a procedat \u00een Rom\u00e2nia!).<\/p>\n

[4] Aceast\u0103 recomandare \u2013 foarte important\u0103, oportun\u0103 \u0219i util\u0103 \u2013 a fost complet neglijat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, probabil pentru c\u0103 a fost \u00een\u021beleas\u0103 ca referindu-se numai la asocia\u021biile \/ re\u021belele de asigurare a calit\u0103\u021bii dedicate mediului educa\u021bional<\/em> (ce ar trebui s\u0103 includ\u0103 doar organiza\u021bii non-profit) \u0219i nu la asocia\u021biile\/ re\u021belele de asigurare a calit\u0103\u021bii care func\u021bioneaz\u0103 pentru mediul de afaceri<\/em> (ce ar trebui s\u0103 includ\u0103 doar organiza\u021bii for-profit), in ciuda faptului c\u0103 studentii \u2013 cei mai importan\u021bi beneficiari ai mediului educa\u021bional \u2013 vor deveni ABSOLVEN\u021aI \u0219i vor fi angaja\u021bi \u00een mediul de afaceri. O alt\u0103 recomandare poten\u021bial util\u0103 a mini\u0219trilor Educa\u021biei din statele membre ale UE \u2013 care a fost, de asemenea, neglijat\u0103 \u00een totalitate dac\u0103 nu chiar respins\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u2013 s-a referit la necesitatea adopt\u0103rii \u00een \u0219coli\/ universit\u0103\u021bi a unor modele de baz\u0103 bine cunoscute \u0219i implementate \u00een cadrul mediului de afaceri (modelele PDCA, ISO 9001, EFQM, etc. )<\/p>\n

[5] De remarcat c\u0103, \u00een anul 2010, Peter Williams, fostul \u0219ef al Agen\u021biei de Asigurare a Calit\u0103\u021bii din Marea Britanie, a prezis \u00een mod public, \u00een acest mod, problemele ce vor ap\u0103rea prin obligativitatea aplic\u0103rii ESG: \u201cPatruzeci \u0219i \u0219apte de \u021b\u0103ri cu mai mult de 50 de sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt superior, folosind 13 versiuni diferite ale ESG, nu mi se par a constitui o oportunitate eficace de armonizare.<\/em>\u201c[8], [26]<\/p>\n

[6] ESG \u00een limba rom\u00e2n\u0103 : http:\/\/www.enqa.eu\/indirme\/esg\/ESG%20in%20Romanian%20by%20ARACIS.pdf<\/a> . De men\u021bionat c\u0103 traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (doar IN LITERA si nu IN SPIRITUL originalului) acestei a doua edi\u021bii a ESG a fost efectuat\u0103 de Alian\u021ba Na\u021bional\u0103 a Organiza\u021biilor Studen\u021be\u0219ti din Rom\u00e2nia (ANOSR) !!<\/p>\n

[7] La Conferin\u021ba ministerial\u0103 a SEIS care a avut loc la Bucure\u0219ti, \u00een anul 2012, mini\u0219trii europeni ai \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului superior au decis ca documentul ESG s\u0103 fie revizuit (\u00een func\u021bie de rezultatele primei etape a Procesului de la Bologna) \u0219i au acordat aceast\u0103 responsabilitate < Grupului E4> l\u0103rgit.<\/p>\n

[8] De realizarea cadrului legislativ \u0219i institu\u021bional conform ESG depinde acceptarea calit\u0103\u021bii de membru al ENQA pentru agen\u021bia na\u021bional\u0103 (impus\u0103 de ESG) pentru asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior (la noi \u2013 ARACIS). De men\u021binerea conformit\u0103\u021bii organiz\u0103rii \u0219i func\u021bion\u0103rii acestei agen\u021bii cu cerin\u021bele din ESG depinde men\u021binerea agen\u021biei ca membru al ENQA. (NA)<\/p>\n

[9] Implicarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului preuniversitar din Rom\u00e2nia \u00een mi\u0219carea de promovare a asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei (ACE) a fost o ini\u021biativ\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103. Nici recomand\u0103rile emise de mini\u0219trii Educa\u021biei din statele membre ale UE \u0219i nici cerin\u021bele\/ ghidurile\/ standardele paneuropene publicate nu se refer\u0103 la asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar !!!<\/p>\n

[10] [19] Geven, K., S\u00e2rbu.O., Santa,R., Adina Maricu\u0163, A., Sabic, N. (2015) \u2013 Why Do Romanian Universities Fail to Internalize Quality Assurance?<\/em> (in: Adrian Curaj, Ligia Deca, Eva Egron-Polak, Jamil Salmi Editors \u2013 Higher Education Reforms in Romania, Between the Bologna Process and National Challenges<\/em>, 43-62, Springer Verlag, 2015). Expresia \u201cinternalizarea asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii\u201d (\u201c\u2026\u00een educa\u021bie\u201d \u2013 correct: \u201c\u2026a educa\u021biei\u201d?) este neuzual\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i se refer\u0103 la asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii educa\u021biei \u00een universit\u0103\u021bi (realizarea ACE intern\u0103), conform cerin\u021belor ESG (NA)<\/p>\n

[11] Autorii nu s-au referit \u00een mod explicit \u0219i detaliat la natura \u201csistemelor\u201d pe care ar fi trebuit s\u0103 le dezvolte universit\u0103\u021bile \u201epe cont propriu\u201d. Este, probabil, vorba de <sistemul de management al calit\u0103\u021bii> (denumit ini\u021bial <sistem de asigurare a calit\u0103\u021bii>) dar aceste concepte sunt absente<\/em> at\u00e2t \u00een ESG c\u00e2t \u0219i \u00een Legea nr.87\/<\/em>2006. Rezult\u0103 deci, implicit, c\u0103 ar fi posibil\u0103 asigurarea calit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 un <sistem de asigurare a calit\u0103\u021bii>, ceea ce este evident, imposibil! De remarcat c\u0103 prezen\u021ba acestor concepte ar fi implicat necesitatea raport\u0103rii la terminologia \u0219i cerin\u021bele din standardele familiei ISO 9000 (ignorate sau uneori respinse a priori de <Grupul E4><\/em>!!!). \u00cen mod similar se explic\u0103 \u0219i absen\u021ba conceptelor <neconformitate>, <ac\u021b\u00edune corectiv\u0103>, <corec\u021bie>, <ac\u021biune preventiv\u0103>, <certificare> \u00een ESG \u0219i \u00een legisla\u021bia ACE.<\/p>\n

[12] Din aceast\u0103 fraz\u0103 rezult\u0103 evident limitele cuno\u0219tin\u021belor de Management al calit\u0103\u021b\u00edi ale unor autori<\/em> precum \u0219i unele confuzii \u00een abord\u0103rile lor (NA).<\/p>\n

[13] Termenul <accountability> se traduce uzual la noi prin \u201cresponsabilitate\u201d (ca \u0219i termenii englezi <liability> \u0219i <responsibility>), dar terminologia juridic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (\u201eresponsabilitate material\u0103, financiar\u0103, civil\u0103, penal\u0103\u201d \u2013 dup\u0103 caz!) nu a inclus uzual \u0219i acest termen!! Oare de ce ? ! <Accountability> \u00eenseamn\u0103 responsabilitatea de-a ob\u021bine \u0219i raporta rezultatele ob\u021binute \u00een urma asum\u0103rii unor angajamente \u0219i a consum\u0103rii unor resurse (mai ales financiare). Absen\u021ba unor asemenea practici la noi are o explica\u021bie real\u0103 \u00een absen\u021ba conceptului corect tradus.<\/p>\n

[14] Cum s\u0103 fii <proprietar> al ceva ce nici nu exist\u0103 oficial la noi?<\/em> Legea nr.87\/2006 privind asigurarea calit\u0103\u021bii \u00een educa\u021bie nu prevede necesitatea implement\u0103rii unui \u201esistem de management al calit\u0103\u021bii\u201d (fie el denumit \u201esistem de asigurare a calit\u0103\u021bii\u201d) \u00een fiecare universitate\/ \u0219coal\u0103, \u00een scopul realiz\u0103rii cerin\u021bei (din ESG) privind <asigurarea intern\u0103 a calit\u0103\u021bii>. (NA)<\/p>\n

[15] Adic\u0103 \u2013 bazat pe formalismele simul\u0103rilor \u0219i mimetismului<\/em>, f\u0103r\u0103 rezultate \u0219i eficacitate. RITUALIST = adept al RITUALISMULUI (= supunere excesiv\u0103 la ceremoniile biserice\u0219ti; formalism religios.)(NA)<\/p>\n

[16] De exemplu, datorit\u0103 <rezisten\u021bei la schimbare> \u2013 situa\u021bie\/ concept total ignorat de deciden\u021bii ACE la noi.(NA)<\/p>\n

[17] \u00cen Management, prin <proprietarul> unui proces se \u00een\u021belege persoana care are legal\/ oficial responsabilitatea \u0219i autoritatea oper\u0103rii \u0219i ob\u021binerii performan\u021belor procesului. Ca \u0219i conceptul esen\u021bial <sistem de asigurare a calit\u0103\u021bii>, conceptul <proprietar de proces> este total ignorat<\/em> de Legea nr.87\/2006 privind ACE.<\/p>\n

[18] A se vedea Nota 14.<\/p>\n

[19] [18] Geven, K., Maricut, A. – <\/strong>\u201eForms in Search of Substance: Quality and Evaluation in Romanian Universities<\/em>\u201d,\u00a0 FOHE \u2013 BPRC (Researchers Conference), Bucharest, 24-26.11.2014<\/p>\n

[20] Cele 8 lucr\u0103ri prezentate \u00een cadrul sec\u021biunii Asigurarea Calit\u0103\u021bii a Conferin\u021bei FOHE-BPRC 2014 au fost:<\/p>\n

1.Negotiating liminality in higher education: formal and informal dimensions of the student experience as facilitators of quality<\/strong>, Dr. Vanessa Rutherford & Dr. Ian Pickup (University College, Cork, Ireland) <\/em><\/p>\n

2.Students as Stakeholders in the policy context of the European Standards and Guidelines for Quality Assurance in Higher Education Institutions, <\/strong>Frauke Logermann (Centre for Higher Education Policy Studies, University of Twente, Netherlands), Prof. Dr. Liudvika Leisyte (Zentrum f\u00fcr HochschulBildung, TU Dortmund, Germany) <\/em><\/p>\n

3.Defining Quality of Higher Education from the Students\u2019 perspective<\/strong>, Fernando Miguel Gal\u00e1n-Palomares, Blazhe Todorovski, Henni Saarela (European Students\u2019 Union) <\/em><\/p>\n

4.International Quality Reviews with an EQAR-registered Agency<\/strong>, Melinda Szabo (European Quality Assurance Register for Higher Education \u2013 EQAR) <\/em><\/p>\n

5.Forms in Search of Substance: Quality and Evaluation in Romanian Universities<\/strong>, Koen Geven (European University Institute, Florence), Adina Maricut (Central European University, Budapest) <\/em><\/p>\n

6.Quality games in higher education; the cases of Romania and Switzerland<\/strong>, Gorga Adriana (University of Lausanne, Switzerland) <\/em><\/p>\n

7.Implementing internal quality assurance in doctoral education<\/strong>,Thomas Jorgensen (Council for Doctoral Education, European University Association), Chiara Lauritano (Doctoral School, Politecnico di Torino, Italy), prof. Flavio Canavero (Doctoral School, Politecnico di Torino, Italy), Martina van de Sand (Dahlem Research School, Free University Berlin, Germany) <\/em><\/p>\n

8.In search of balancing quality assurance, autonomy, accountability and trust<\/strong>, No\u00ebl Vercruysse (Department of Education and Training)<\/em><\/p>\n

[21] [20] Gorga, A. – <\/strong>\u201eQuality games in higher education; the cases of Romania and Switzerland\u201d<\/em>, <\/strong>FOHE-BPRC (Researchers Conference), Bucharest, 24-26.11.2014<\/p>\n

[22] [22] Harvey, Lee (2010) – <\/em>Twenty years of trying to make sense of QA: the misalignment of QA with institutional quality frameworks and quality culture<\/a>,\u00a0 http:\/\/www.eurashe.eu\/library\/wgsii-7_papers_harvey-pdf\/<\/a>,\u00a0 http:\/\/www.eua.be\/Libraries\/eqaf-2010\/WGSII_7_Papers_Harvey.pdf?sfvrsn=0<\/a><\/p>\n

[23] Sarah Croch\u00e9, <\/em>Jean-Emile Charlier \u2013 Why resistances to the European quality assurance devices are they discreet, hidden and rarely proud ?, <\/em>Conference <The Past, the Present and the Future of Educational Research> ECER 2014, European Educationl Research Association<\/p>\n

[24] P\u0103unescu, M., Florian, B., & H\u00e2ncean, G.-M. (2012) \u2013 Internalizing quality assurance in higher education: Challenges of transition in enhancing the institutional responsibility for quality<\/em>. In A. Curaj, P. Scott, L. Vlasceanu, & L. Wilson (Eds.), European higher education at the crossroads<\/em> (pp. 317\u2013337). Dordrecht: Springer Netherlands.<\/p>\n

[25] Coautorii denumesc \u201celit\u0103 politic\u0103\u201d \u2013 factorii de decizie \u0219i \u201celit\u0103 profesional\u0103\u201d \u2013 evaluatorii academici.<\/p>\n

[26] \u201cGeoffrey Brennan \u0219i James Buchanan au dezvoltat ini\u021bial a\u0219a numitul <model de guvernare bazat pe Leviathan >, public\u00e2ndu-l \u00een 1980, \u00een cartea lor intitulat\u0103\u00a0 The Power to Tax<\/em> (Puterea de-a taxa\/ impozita<\/em>). \u00cen acest model de guvernare se presupune c\u0103 un guvern ac\u021bioneaz\u0103 ca un agent monopolist care maximizeaz\u0103 veniturile fiscale (din taxe \u0219i impozite). O asemenea reprezentare a fost determinat\u0103 de o alt\u0103 ipotez\u0103 fundamental\u0103 formulat\u0103 de autori, conform c\u0103reia ignoran\u021ba ra\u021bional\u0103, iluzia fiscal\u0103 \u0219i complicitatea complet\u0103 \u00een r\u00e2ndurile oficialilor ale\u0219i \u00eei lipsesc pe contribuabilii-aleg\u0103tori de orice control pe care l-ar putea avea asupra acestora. De aici referirea la <Leviathan-ul lui Hobbes<\/em>>. (\u201c<Leviathan><\/em> este lucrarea\u00a0fundamental\u0103<\/a> a filosofului\u00a0Thomas Hobbes<\/a>. Prin aceast\u0103 lucrare, Hobbes devine fondatorul teoriei politice a\u00a0 iluminismului<\/a>,\u00a0contractualismul<\/a>.<\/em> Conform acestei teorii, oamenii sunt parte a unei \u00een\u021belegeri (contract), prin care ei renun\u021b\u0103 la o parte din drepturile lor \u00een favoarea suveranului. Prin aceasta, Hobbes \u00eencerca s\u0103 ofere un fundament filosofic pentru existen\u021ba monarhiei \u00een Anglia. Prin agrearea contractului, ca solu\u021bie\u00a0ra\u021bional\u0103<\/a>, indivizii p\u0103r\u0103seau\u00a0starea lor natural\u0103<\/a> caracterizat\u0103 prin \u201er\u0103zboi contra tuturor\u201d, dar \u0219i prin sintagma celebr\u0103 \u201eHomo homini lupus est\u201d (Omul este lup cu ceilal\u021bi). Motivul deciziei de a p\u0103r\u0103si aceast\u0103 stare este dorin\u021ba de siguran\u021b\u0103. Astfel, oamenii, organiz\u00e2ndu-se \u00eentr-o societate, \u00ee\u0219i cedeaz\u0103 libertatea, voin\u021ba \u0219i alte drepturi naturale unui conduc\u0103tor, \u00een schimbul protec\u021biei oferite de acesta.\u201d, https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Leviatanul<\/a>). \u00cen cartea lor, Brennan \u0219i Buchanan au identificat consecin\u021bele fiscale ale politicii guvernamentale de maximizare a veniturilor \u0219i eviden\u021biaz\u0103 anumite dispozi\u021bii constitu\u021bionale care ar putea \u00eempiedica Leviathan-ul s\u0103-\u0219i asume integral resursele contribuabililor.\u201d<\/p>\n

(http:\/\/what-when-how.com\/public-choice\/leviathan-models-of-government-public-choice\/<\/a>)<\/p>\n

[27] Aceast\u0103 afirma\u021bie nu este sustenabil\u0103 c\u0103ci nu se precizeaz\u0103 c\u00e2nd, unde, cum \u0219i cine a determinat eficacitatea acestui model \u00een asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei?!!! (NA)<\/p>\n

[28] Conceptele <certificare> \u0219i <recertificare> sunt pentru coautori doar \u201cde uz extern\u201d, \u00eentruc\u00e2t ele nu apar \u00een cadrul legislativ rom\u00e2nesc al asigur\u0103rii calit\u0103\u021bii educa\u021biei (NA)<\/p>\n

[29] Dragulanescu,N., Stoica,M., China,R. (2013) \u2013 Quality Assurance in Education Systems of South Eastern Europe \u2013 Necessity or \u201cBallast\u201d <\/em>? , 7th International Working Conference \u201eTOTAL QUALITY MANAGEMENT \u2013 ADVANCED AND INTELLIGENT APPROACHES, 4th-7th of June, 2013, Belgrade, Serbia<\/p>\n

[30] De exemplu, chiar conceptul ASIGURAREA CALIT\u0102\u021aII a fost definit \u00een mod confuz \u0219i eronat \u00een Legea nr.87\/ 2006 privind asigurarea calit\u0103\u021bii educa\u021biei. (Conform acesteia, \u201cAsigurarea calit\u0103\u0163ii<\/em> exprim\u0103 capacitatea unei organiza\u0163ii furnizoare de a oferi programe de educa\u0163ie \u00een conformitate cu standardele anun\u0163ate. Ea este astfel promovat\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 conduc\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea continu\u0103 a calit\u0103\u0163ii educa\u0163iei. <\/strong>Asigurarea calit\u0103\u0163ii<\/em> <\/strong>este realizat\u0103 printr-un ansamblu\u00a0 de ac\u0163iuni de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale de elaborare, planificare \u015fi implementare de programe de studii prin care se formeaz\u0103 \u00eencrederea beneficiarilor c\u0103 organiza\u0163ia furnizoare de educa\u0163ie \u00eendepline\u015fte standardele de calitate.\u201d). Dar, \u00een spiritul defini\u021biilor din standardul interna\u021bional, european \u0219i rom\u00e2n SR EN ISO 9000:2006, ar fi putut fi avut\u0103 \u00een vedere urm\u0103toarea defin\u021bie: \u201eAsigurarea calit\u0103\u021bii\u00a0 reprezint\u0103 o component\u0103 a managementului calit\u0103\u0163ii av\u00e2nd ca scop generarea \u015fi dezvoltarea \u00eencrederii p\u0103r\u0163ilor interesate \u00een \u00eendeplinirea c\u00e2t mai complet\u0103 a cerin\u0163elor prestabilite prin referen\u0163ialul aplicabil. Asigurarea calit\u0103\u0163ii include controlul calit\u0103\u0163ii \u015fi ac\u0163iuni preventive.<\/em> <\/strong>Asigurarea calit\u0103\u0163ii este realizat\u0103 printr-un ansamblu de ac\u0163iuni de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ii institu\u0163ionale de elaborare, planificare \u015fi implementare de programe de studii, prin care se urm\u0103re\u015fte generarea \u015fi dezvoltarea \u00eencrederii beneficiarilor \u015fi a altor p\u0103r\u0163i interesate \u00een faptul c\u0103 furnizorul de educa\u0163ie \u00eendepline\u015fte cerin\u0163ele referen\u0163ialului aplicabil<\/em>.\u201d<\/p>\n

Aceea\u0219i remarc\u0103 este valabil\u0103 \u0219i pentru conceptul STANDARD care, \u00een conformitate cu standardul european EN 45020:2000, \u201ceste un document stabilit prin consens \u015fi aprobat de un organism recunoscut, care stabile\u015fte, pentru utiliz\u0103ri comune \u015fi repetate, reguli, prescrip\u0163ii sau caracteristici pentru activit\u0103\u0163i sau rezultatele lor, \u00een scopul ob\u0163inerii unui grad optim de ordine, \u00eentr-un context dat.\u201d \u2013 <\/em>NOT\u0102: Este recomandabil ca standardele s\u0103 se bazeze pe realiz\u0103rile \u0219tiin\u021bei, tehnicii \u0219i practicii \u0219i s\u0103 aib\u0103 ca obiectiv realizarea de beneficii sociale optime<\/em>.\u201d Dar, \u00een conformitate cu Legea nr.87\/ 2006, la noi sunt aplicabile urm\u0103toarele defin\u021bii integral contestabile: \u201cStandardul<\/em> reprezint\u0103 descrierea cerin\u021belor formulate \u00een termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu<\/em> de realizare a unei activit\u0103\u021bi \u00een educa\u021bie. Standardul de referin\u021b\u0103<\/em> reprezint\u0103 descrierea cerin\u021belor care definesc un nivel optimal <\/em>de realizare a unei activit\u0103\u021bi de c\u0103tre o organiza\u021bie furnizoare de educa\u021bie, pe baza bunelor practici existente la nivel na\u021bional, european sau mondial.\u201d<\/p>\n

[31] ENQA a examinat \u00een iunie 2006, pentru prima dat\u0103, terminologia asigur\u0103rii calit\u0103\u021b\u00edi<\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Colocviile de Mar\u021bi Vineri 18 august\u00a0 2017, 5 pm, Calderon 39 \u00a0Anul VIII, nr. 7 (93) Tema: OMUL SE [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31592","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31592","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31592"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31592\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31597,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31592\/revisions\/31597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}