{"id":31637,"date":"2017-08-24T08:22:23","date_gmt":"2017-08-24T08:22:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31637"},"modified":"2017-08-24T08:22:23","modified_gmt":"2017-08-24T08:22:23","slug":"gheorghe-a-m-ciobanu-adrian-erbiceanu-si%e2%80%a6tinerete-fara-batranete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/24\/gheorghe-a-m-ciobanu-adrian-erbiceanu-si%e2%80%a6tinerete-fara-batranete\/","title":{"rendered":"Gheorghe A. M. Ciobanu: Adrian Erbiceanu \u015fi\u2026Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>La \u00eenceput, sau \u00eenaintea lui, a fost a fi care devine, prin om \u015fi pentru om, un a tot fi mereu astfel dar, zi de zi altfel. Sau, spus cu alte vorbe, o Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e<\/strong> \u015fi f\u0103r\u0103 de Moarte<\/strong>. De\u015fi Bioticul se desf\u0103\u015foar\u0103, cert pe Terra, dup\u0103 neiert\u0103toarea Curb\u0103 a lui Gauss, Scara Vie\u0163ii. \u015ei totu\u015fi, peste tot, urarea La mul\u0163i ani \u015fi Fii t\u00e2n\u0103r, tot mereu. Un pas, p\u00e2n\u0103 la titlul volumului de fa\u0163\u0103 Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e<\/strong> \u00een care subtilul condeier Adrian Erbicean<\/strong>u reia basmul, cu acela\u015fi titlu, din culegerea lui Ispirescu, pe care \u00eel brodeaz\u0103 prin orfevreria poetic\u0103 a cuv\u00e2ntului. Av\u00e2nd o extensie universal-uman\u0103 \u015fi posed\u00e2nd o deschidere larg\u0103, istoric\u0103 \u015fi contemporan\u0103, poetizarea acestui mit-basm a fost aureolat\u0103 de comentarii in rem deosebite, (Cezarina Adamescu, Ion Ro\u015fioru, Ionel Popa, \u015etefan Dumitrescu<\/strong>). Nou\u0103 ne r\u0103m\u00e2ne, acum, \u00eencercarea de a deduce procesul de genez\u0103 \u015fi afirmare gravita\u0163ional\u0103 a acestui deziderat, profund existen\u0163ial, al unui Homo aeternophilus. Fiin\u0163a uman\u0103, de la \u00eenceputuri, s-a dorit sine finis \u015fi \u015fi-a transferat imposibilul, \u00een lumea de alter a Demiurgismului. Marele pas, de la sapiens la creator. Consider\u0103m ca izvoare ab initio \u2013 Izvoare Existentice, cotidiene, reale, verificabile. Instinctiva Fuga de Moarte am\u00e2nare, metamorfozare, socializare.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Via\u0163a f\u0103r\u0103 moarte, nu se poate. Doar asimptotic. Ca o prim\u0103 Genez\u0103, Via\u0163a p\u00e2n\u0103 la Moarte. Mai pu\u0163in cert\u0103 este Via\u0163a de dup\u0103 Moarte.
\nGenezele Evolutive, consecin\u0163e ale vie\u0163uirii. Via\u0163a e sinonim\u0103 cu dinamica ei, de la posmagii muie\u0163i \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenfr\u00e2ngerea de Duhurile rele de tornade, de P\u0103duri st\u00e2rnite de V\u0103i ale Pl\u00e2ngerii, la tot pasul, surprinse \u00een Tinere\u0163ile lui Ispirescu \u2013 Erbiceanu.
\nO dinamic\u0103 de prim zbor, de Fe\u0163i-Frumo\u015fi, la care se adaug\u0103 \u015fi for\u0163a, ca-n poveste, a cailor n\u0103zdr\u0103vani. Cel de acum e-o c\u0103l\u0103uz\u0103 atot\u015ftiutoare \u015fi el vis\u00e2nd absen\u0163a b\u0103tr\u00e2ne\u0163ii. Prea juvenilul F\u0103t, duce cu el, de mii de ani, atributele fiin\u0163ei umane, care a supravie\u0163uit, prin repetatele r\u0103spunsuri date naturii din jur \u015fi \u00eensu\u015findu-\u015fi, succesiv, energie interioar\u0103 cu metabolism, devenire prin adaptare, uzur\u0103 cu b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte, biotism infinit segmentat prin existare cu proliferare. Primum vivere. Dar pentru a ajunge p\u00e2n\u0103 la a\u015fa, c\u00e2t zbucium existen\u0163ial\u2026 \u015ei ce fragil\u0103 ipostaz\u0103\u2026 Prea pura fiin\u0163are de la \u00eenceputuri, numai ce f\u0103r\u0103 a r\u0103mas un Basm. De azi pe m\u00e2ine. Un alt a fi f\u0103r\u00e2mi\u0163at. Putea-va s\u0103 mai fie o O Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi o via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 Moarte? Pe Terra, nicidecum. A fost odat\u0103, ca niciodat\u0103. Sic tranzit\u2026 mutatio mundi.
\nGenezele evadative. Nu ne raport\u0103m dec\u00e2t la Casa noastr\u0103 cosmic\u0103, \u00een care, princeps este Homo ce, de mult\u0103 vreme, a devenit mai mult dec\u00e2t un sapiens \u015fi demiurgus. El \u015fi creeaz\u0103, prin asta evad\u00e2nd spre inedit. Se trece, prin imagina\u0163ie, dincolo de monovalen\u0163a certitudinii, spre polimorfismul unui altceva. Le spunem evad\u0103ri deoarece e-o fug\u0103 nemetabolic\u0103 de scurt metraj imperativul biologic fiindu-ne, la to\u0163i, ca serial. Dar, evad\u0103rile devin, de la un timp la altul, mai de altitudine. Fiind independente, inedite, dau satisfac\u0163ii nepereche de spiritualitate, f\u0103r\u0103 a fi supuse la verific\u0103ri. \u00cen lumea certitudinii cotidiene, viziunea unei Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e i-a fost destinat un raft de bibliotec\u0103 \u015fi nu bisturiu. Istoric, evad\u0103rilor, li s-au dat c\u00e2teva incinte.
\nMitologia e una din ele. Olimpurile, cu to\u0163i zeii lor, erau f\u0103r\u0103 moarte, juvenili, prea puternici. Cu chip de om sau f\u0103r\u0103, pe sub p\u0103m\u00e2nt, sub ape sau pe piscuri, la ei toate erau ad libitum. \u015ei to\u0163i st\u0103p\u00e2nii lumii erau ei st\u0103p\u00e2ni\u0163i \u00eent\u00e2i. Dou\u0103 societ\u0103\u0163i aflate etajat. Dar pentru ei, mitologiile, la \u00eenceput aveau autoritate, organizare \u015fi legit\u0103\u0163i, ca pentru ei. Doar numai c\u0103 Olimpul era numai cu f\u0103r\u0103, iar ceilal\u0163i cu muritori, toate prin cu. Legende, basme, povestiri.
\nApropiate de Mitologii, s-au impus Religiile, unde Olimpurile devin Ceruri, prefigurate dup\u0103 om, iar Ierarhiile absolutiste, s-apleac\u0103 \u00eenspre oameni. Nu-i timorare, ci \u00eentrajutorare. Dup\u0103 chipul \u015fi \u00eentruchiparea Domnului. O Evadare pro homo. Se vorbe\u015fte iar\u0103\u015fi despre f\u0103r\u0103 moarte, despre via\u0163a de dup\u0103 moarte, via\u0163a f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit, ritualuri pe aceast\u0103 tem\u0103. \u00cen basmul\/poemul de fa\u0163\u0103, nu se \u00eent\u00e2lnesc astfel de rezonan\u0163e, de\u015fi tematica e la acas\u0103. Fantasticul nereligios \u2013 zmei, z\u00e2ne, timpuri \u015fi locuri de legend\u0103, eroi extratelurici, sunt c\u0103utate \u00een astfel de nara\u0163iuni \u015fi reciproca, \u015fi ele c\u0103utate de copii.
\nO pondere impresionant\u0103, ca evadare de mas\u0103, o au Artele. Un spa\u0163iu cu un spectru foarte larg de cultur\u0103, cu o polarizare dup\u0103 toate gusturile de unde \u015fi oferta de Arte mul\u0163ume\u015fte pe to\u0163i. Plus libertatea de crea\u0163ie sau noncrea\u0163ie, e larg deschis\u0103, de la haiku, la infinitul SF, ca o jumi-juma de S \u015fi F. De aceea, tema noastr\u0103 e, aici \u00een v\u00e2rful piramidei. Cu men\u0163iunea c\u0103 basmul clasic \u00ee\u015fi are, totu\u015fi, o art\u0103 poetic\u0103 riguroas\u0103. Copiii nu vor semn de egalitate \u00eentre fantasticul lui a fost odat\u0103 cu acel de va fi o dat\u0103. Literatura \u015fi filmul cultiv\u0103 tema unui f\u0103r\u0103 cel mai mult. De la Hamlet la Via\u0163a Lumii sau de la Mortua est la Hyperion, \u2013 de la prea multe la prea multe, tematica e l\u00e2ng\u0103 noi, fie ca o alt\u0103 Alexandrie, fie ca actualul seller, mereu best. Curentele \u015fi pre \u015fi post, ca romantice, aproape strig\u0103 timpului s\u0103 stea pe loc, de\u015fi protagoni\u015ftii sunt eroi cu mor\u0163ii la tinere\u0163e. Se dau \u015fi sfaturi, cum e de f\u0103cut: Moartea din Tinere\u0163e, e f\u0103r\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e, deci Bonjur\u2026 la vie. Mai cu pruden\u0163\u0103, procedeaz\u0103 Oscar Wilde \u00een Dorian Gray sau spusele, deloc ca bocet, din cimitirele gen S\u0103p\u00e2n\u0163a. Bine c\u0103 i-a mai str\u00e2ns Bunul Dumnezeu. O variant\u0103, mai la zi, a C\u0103r\u0163ii Mor\u0163ilor sau a \u00cemb\u0103ls\u0103m\u0103rii, ambele din Egiptul antic. Acolo unde ritualul mor\u0163ii devenise R\u0103s\u0103rit de Ve\u015fnicie.
\n\u00cen basmul ispirescian, at\u00e2t de m\u0103iestrit poetizat de Erbiceanu, se acord\u0103 fenomenului probabilistic, rol de causa causorum. E vorba de acea Vale a Pl\u00e2ngerii care anticipeaz\u0103, sau repet\u0103 R\u0103scrucea Haecatelor, ne\u00eendur\u0103torul \u015fi \u00eentunecatul Styx, sau ca actualul Triunghiul Bermudelor. \u015ei se mai vrea o via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 moarte\u2026 S-a vrut, sau se mai vrea? Poate c\u0103 peste timpi, basmul, poemul comentat de noi, s\u0103 aib\u0103 pe coperta unei \u00eendep\u0103rtate edi\u0163ii: Tinere, te \u015ftiam mort de mult, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fi apucat \u015fi B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea! O, Tempora\u2026
\nPe Miori\u0163a carpatic\u0103 o amintesc acum \u015fi nu la Mituri, g\u00e2ndind la aprecierea criticului european Leo Spitzer, cum c\u0103 aceasta ar fi una dintre marile opere clasice ale literaturii universale. \u015ei aici, Moartea e considerat\u0103 o probabilitate \u2013 de-o fi s\u0103 mor \u2013 personajul deta\u015f\u00e2ndu-se de locul st\u00e2nii spre a se contopi cu \u00eentregul cosmic \u015fi a-\u015fi continua via\u0163a, mult superioar\u0103 ca p\u00e2n\u0103 acum. Pentru el, sunt eterne, tinere\u0163ea \u015fi fiin\u0163area. Ultimul popas, la Artele care au oprit devenirea \u00een sine, deci nu vor avea vreodat\u0103 B\u0103tr\u00e2ne\u0163e ci numai vechime: Arhitectura, Sculptura, Pictura. Basmul nostru fuge de ele, \u00eenainte sau \u00eenapoi, pe c\u00e2nd ele sunt statice, nu au energie \u00een ele spre a nega timpul. Aici, opereaz\u0103 o alt\u0103 viziune. Finalic, \u00eencerc\u0103m s\u0103 grafiem \u2013 abstract \u015fi nu concret \u2013 demersul unei deveniri, pornit\u0103 \u00een a fi \u015fi f\u0103r\u0103 de oprire \u015fi f\u0103r\u0103 senectute, sub forma unei foarte lungi spirale, (ani lumin\u0103) ce pleac\u0103, asimptotic, segmentaric spre un zbor numai cu f\u0103r\u0103 spiral\u0103 care de la acel punct al Pl\u00e2ngerii se-ntoarce, tot prin vechile opriri spre \u00eenceputuri, \u00een ipostaza unei senectu\u0163i mult avansate, spre a se contopi cu moartea biologic\u0103, precum \u00een lumea noastr\u0103. Mai altfel spus, Curba lui Gauss pune un alt punct unei spirale cosmice.
\nConsider\u00e2nd acum \u015fi ilustra\u0163ia interioar\u0103 \u2013 semnat\u0103 de Adrian Popescu \u2013 ele sugereaz\u0103 tematica din volum, constituind ce s-a avut \u00een vedere s\u0103 se transmit\u0103. Mii de ani lumin\u0103 dus \u015fi \u00eentors, pe un fragment de copert\u0103. \u015ei s-a reu\u015fit. Cu un limbaj mai esen\u0163ializat: grafic\u0103 \u015fi cromatic\u0103. O creativitate deosebit\u0103, dep\u0103\u015fit\u0103 ad rem. Acum, m\u0103sura m\u0103iestriei, e aceea a capacit\u0103\u0163ii de simbolizare. La care, plasticianul volumului, fiind contemporan cu zborurile pe Lun\u0103, \u00ee\u015fi afirm\u0103 harul \u015fi prin stilizare.
\nO reluare \u00eentr-o liric\u0103 de basm, a unui mit str\u0103vechi \u015fi str\u0103uman, \u00een care ne re\u00eent\u00e2lnim cu un miraj al omenirii, al biosferei de oriunde, acela de a nu mai reveni la litosfer\u0103. De la miraj \u015fi basm, la un culeg\u0103tor de perle iar, de aici, la un bijutier al g\u00e2ndului profund la bra\u0163 cu ucenicul\u2026 de nuan\u0163e.
\nLa to\u0163i, ur\u0103ri de f\u0103r\u0103 v\u0103i cu lacrimi ci doar cu aripi multe, spre a g\u00e2ndi pe a fi \u015fi altfel.<\/p>\n

—————————–<\/p>\n

Gheorghe A. M. Ciobanu<\/strong><\/p>\n

August, 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceput, sau \u00eenaintea lui, a fost a fi care devine, prin om \u015fi pentru om, un a tot fi [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31637","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31637","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31637"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31637\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31641,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31637\/revisions\/31641"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31637"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31637"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31637"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}