{"id":31646,"date":"2017-08-26T18:43:20","date_gmt":"2017-08-26T18:43:20","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31646"},"modified":"2017-08-26T18:44:28","modified_gmt":"2017-08-26T18:44:28","slug":"gheorghe-constantin-nistoroiu-mihai-viteazul-%e2%80%93-gloria-de-a-pururi-a-dacoromanilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/08\/26\/gheorghe-constantin-nistoroiu-mihai-viteazul-%e2%80%93-gloria-de-a-pururi-a-dacoromanilor\/","title":{"rendered":"Gheorghe Constantin Nistoroiu: Mihai Viteazul \u2013 Gloria de-a pururi a Dacorom\u00e2nilor"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201e\u00cen capul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti sta un domn rom\u00e2n t\u00een\u0103r, \u00eendr\u0103zne\u0163, ambi\u0163ios, cu minte \u00eenalt\u0103, cu inima aprins\u0103 spre fapte viteje\u015fti, vestit me\u015fter \u00een r\u0103zboaie. El se inspir\u0103 din sentimentul na\u0163iei, se aprinse de aceast\u0103 idee a regenera\u0163iei na\u0163ionale \u015fi, cu puternica lui voin\u0163\u0103, hot\u0103r\u00ee a nu pregeta p\u00een\u0103 la moarte \u00eentru \u00eendeplinirea ei.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 (NICOLAE B\u0102LCESCU)<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Aplecarea asupra Neamurilor, purtarea de grij\u0103 a lui Dumnezeu-P\u0103rintele lor este \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 cu recunoa\u015fterea, cinstirea, credin\u0163a, iubirea, adev\u0103rul \u015fi jertfa pe care la r\u00e2ndul lor o aduc Na\u0163iile \u00eens\u0103\u015fi Tat\u0103lui ceresc, prin Fiii lor cei mai de seam\u0103, prin Fiii lor cei mai ale\u015fi, pe care \u00censu\u015fi M\u00e2ntuitorul Hristos li-l h\u0103r\u0103ze\u015fte spre destinul Neamului \u015fi al Bisericii Ortodoxe.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Daciei noastre, apoi \u0163\u0103ri\u015foarelor r\u0103mase din ea, neunite din p\u0103cate mult\u0103 vreme, iar dup\u0103 unire rom\u00e2nii au r\u0103mas tot neuni\u0163i, Bunul Dumnezeu le-a binecuv\u00e2ntat cu Genii, Pedagogi, G\u00e2nditori, Preo\u0163i, Vl\u0103dici, Eroi, Martiri, Cuvio\u015fi \u015fi Sfin\u0163i, ilu\u015ftri Regi, Cnezi, Voievozi, Domnitori valahi, mari b\u0103rba\u0163i de stat, iubitori de neam, ziditori de biserici, ctitori \u015fcoal\u0103 \u015fi cultur\u0103, plini de jertf\u0103 \u015fi iubire, demni \u00eentru cinstirea lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Patriei dragi \u015fi a Neamul lor prea ales.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen aceast\u0103 Corol\u0103 de slav\u0103 regal\u0103, p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 \u015fi cereasc\u0103, un chip a str\u0103lucit aparte.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Este Icoana marelui Domnitor Mihai Viteazul-\u00centregitorul Daciei Mari cu aura sa de sf\u00e2nt-martir al Neamului dacorom\u00e2n.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Secolele al XV-lea \u015fi al XVI-lea \u00een \u0162\u0103rile rom\u00e2ne, Muntenia \u015fi Moldova s-au a\u015fezat \u00een alternan\u0163a dintre desele succesiuni de voievozi, pungile grele de galbeni ce ajungeau \u00een m\u00e2inile marelui vizir, a altori viziri pentru sus\u0163inerea candidatului la tron, desele biruri grele pl\u0103tite sultanului, desele biruri puse de cel numit, ori re-numit asupra poporului pentru a-\u015fi recupera suma oferit\u0103 padi\u015fahului pentru firman.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 veacul al XV-lea a fost ocupat de 29 <\/strong>de pretenden\u0163i la tron, iar \u00een cel de-al XVI-lea de 46<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen Moldova situa\u0163ia se prezenta astfel: 19 <\/strong>domni pentru secolul al XV-lea \u015fi 28 <\/strong>pentru cel de-al XVI-lea veac. (Cornel B\u00eersan, Doamne \u015fi Domni\u0163e, Jup\u00e2ni\u0163e \u015fi Amante ale Domnitorilor Rom\u00e2ni. <\/em>Ed. Librex, Bucure\u015fti-2017, p. 677-681, 685-687)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Urmau alte sume pentru traiul pompos bizantin al domnului, al beizadelelor sale, al domni\u0163elor, amantelor \u015fi al cur\u0163ii, sumele puse de o parte \u00een caz de c\u0103derea \u00een dizgra\u0163ie pentru plata \u015fi r\u0103splata revenirii pe tron, desele maziliri inten\u0163ionate care v\u0103rsau sume enorme \u00een visteria\u00a0 turcului-sultan sau desele incursiuni otomane de \u201esprijin\u201d, <\/em>desele n\u0103v\u0103liri t\u0103tare, c\u0103z\u0103ce\u015fti, desele pr\u0103d\u0103ciuni comise de raialele turce\u015fti: \u201eDin raialele turce\u015fti, cu garnizoane puternice pe malul Dun\u0103rii, uneori chiar pe malul st\u00e2ng al acesteia, o\u015ftenii turci pr\u0103dau satele \u015fi a\u015fez\u0103rile mai izolate, f\u0103r\u0103 nici o fric\u0103, \u00een perioadele unor domnitori slabi, aservi\u0163i Por\u0163ii. \u00cen afara furturilor \u015fi atacurilor pomenite, existau \u015fi ac\u0163iuni organizate de prad\u0103, atunci c\u00e2nd pa\u015fa din regiune avea nevoie de bani. La permanentul pericol turcesc se ad\u0103uga cel al t\u0103tarilor care, st\u0103p\u00e2nind zona dintre Bug \u015fi Nistru, veneau \u00een hoarde pentru a pr\u0103da popula\u0163iile \u00eenvecinate. Ini\u0163ial obiectivul principal al atacurilor era Moldova…\u201d<\/em> (Dan Lucinescu, Voievodul.<\/em>Edi\u0163ia a II-a, Ed. Siaj-2009, p. 45)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cens\u0103 peste Moldova \u00eenc\u0103 plutea spiritul \u015fi faima Marelui \u015etefan \u015fi stau de veghe vitejii r\u0103ze\u015fi, av\u00e2nd \u015fi un ingenios sistem de organizare \u015fi alert\u0103, fumul<\/strong>, ce anun\u0163a imediat pericolul: \u201e\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie t\u0103tarii \u015fi-au c\u0103utat victime mai pu\u0163in periculoase, trec\u00e2nd prin sudul Basarabiei direct \u00een zona de c\u00e2mpie a Dun\u0103rii, unde posibilitatea de ap\u0103rare a localnicilor era minim\u0103, cu excep\u0163ia zonelor de balt\u0103. Angajarea lor de c\u0103tre turci pentru a ataca zonele dinspre Belgrad le facilita atacurile \u00een partea sudic\u0103 a Olteniei, ei urc\u00e2nd f\u0103r\u0103 fric\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een zona p\u0103durilor, \u00een care nu \u00eendr\u0103zneau s\u0103 intre. Neexist\u00e2nd sistemul de alert\u0103 din Moldova, bie\u0163ii s\u0103teni se trezeau cu acei asiatici cu figuri de diavol care, mut\u00e2nd-\u015fi spada din m\u00e2n\u0103 \u00een gur\u0103, aruncau \u015fomoioage de paie aprinse spre nec\u0103jitele lor cocioabe, oblig\u00e2ndu-i s\u0103 ias\u0103 din ascunz\u0103tori. Dramatismul vie\u0163ii acestor popula\u0163ii era m\u0103rit \u015fi de atacurile bandelor organizate de lotri ai p\u0103durilor care nu ezitau s\u0103 coboare spre c\u00e2mpie, l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor tot at\u00e2ta suferin\u0163\u0103 ca t\u0103tarii \u015fi turcii.\u201d<\/em>(ibid., p. 46)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Sf\u00e2r\u015fitul veacului al XV-lea adaug\u0103 un al mare pericol de prigoan\u0103 \u015fi asuprire: cazacii, pretin\u015fi cre\u015ftini, folosi\u0163i de uzurpatori pentru abuziva str\u00e2ngere de ap\u0103s\u0103toarele impozite.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Peste aceste vitregii de nesuportat ale poporului se a\u015feza \u015fi sistemul calic feudal care \u00een Valahia era incomparabil mai dur dec\u00e2t cel din Moldova.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00centre grelele ap\u0103s\u0103ri excelau cl\u0103cile obligatorii, impuse special pentru a lega s\u0103tenii \u015fi satele lor de glie. Cl\u0103cile impuneau munci obligatorii f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare \u015fi f\u0103r\u0103 plat\u0103, iar neexecutarea lor transforma \u0163\u0103ranii liberi \u00een sclavi, adic\u0103 \u015ferbi ori rum\u00e2ni, proprietate a feudalului ce avea drept de via\u0163\u0103 sau de moarte asupra obiditului devenit neom, \u00a0determin\u00e2nd astfel apari\u0163ia haiducilor. O parte a acestora \u00eei proteja pe s\u0103raci, iar alt\u0103 parte devenind lotri \u00eei despuia pe cei ap\u0103ra\u0163i.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103tra\u015fcu cel Bun <\/strong>(1554-1557)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103tra\u015fcu r\u0103mas \u00een istorie cu cognomenul de \u201ecel Bun\u201d<\/em> a fost fiul Voievodului Radu Paisie (1535-1545) \u015fi al so\u0163iei sale Doamna Stana.<\/p>\n

\u00a0 P\u0103tra\u015fcu s-a c\u0103s\u0103torit cu distinsa Voica, vi\u0163\u0103 din boierii de Sl\u0103tioara cu care a avut patru copii: Maria, Petru-supranumit Cercel (1583-1585), Vintil\u0103 (1574) \u015fi P\u0103tra\u015fcu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen afara c\u0103s\u0103toriei l-a avut pe Mihai din rela\u0163ia cu frumoasa Teodora o descendent\u0103 din neamul bizantin al Cantacuzinilor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul scurtei sale domnii P\u0103tra\u015fcu a afi\u015fat o politic\u0103 filoturc\u0103, nimeni nu a avut de suferit, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een rela\u0163ii pa\u015fnice cu boierii: \u201eBl\u00e2ndul Domn P\u0103tra\u015fcu, supranumit cel Bun, care \u00een via\u0163a lui n\u2019a f\u0103cut s\u0103 curg\u0103 o pic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge omenesc…\u201d<\/em> (Constantin Gane, Trecute vie\u0163i de Doamne \u015fi Domni\u0163e.<\/em> Ed. Orizonturi, p. 123)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 P\u0103tra\u015fcu cel Bun a fost otr\u0103vit la 24 Decembrie, \u00een ajunul C\u0103ciunului anului 1557 \u015fi a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la T\u00e2rgovi\u015fte \u00een Biserica M\u00e2n\u0103stirii Dealu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Doamna Voica \u00eempreun\u0103 cu copiii a fost nevoit\u0103 s\u0103 se refugieze la Sibiu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 (Constantin Rezachevici, Cronologia critic\u0103 a domnilor din \u0162ara Rom\u00e2nesc\u0103 \u015fi Moldova <\/em>a. 1324-1881), Vol.I, Ed. Enciclopedic\u0103-2001)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0<\/em>\u00a0Frumoasa Tudora<\/strong>\/ Prin\u0163esa<\/strong> Theodora Cantacuzino <\/strong>(n.cca. 1535-d. 1605\/6)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Celebrul Mihai Cantacuzino, c\u0103ruia turcii \u00eei spuneau: \u015eeitanoglu-Fiul Diavolului, <\/em>s-a n\u0103scut \u00eentr-o faimoas\u0103 familie, descendent\u0103 a \u00eemp\u0103ra\u0163ilor bizantini-Cantacuzino, pe la anul 1515. Cum orice grec are \u00een s\u00e2nge comer\u0163ul, acesta \u015fi-a acumulat o avere fabuloas\u0103 care l-a a\u015fezat \u00eentre cei mai boga\u0163i greci din Istambul: \u201e\u00cen drumurile lui de nego\u0163 prin \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 a cunoscut o frumoas\u0103 olteanc\u0103 de prin p\u0103r\u0163ile V\u00e2lcei, cu care a conceput-o pe Tudora<\/strong>, \u00een jurul anului 1535.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tudora<\/strong>, fiica lui Mihai<\/strong> Cantacuzino avea s\u0103 ajung\u0103 \u00een grija fratelui acestuia, Iane <\/strong>Cantacuzino care se mutase \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen timpul domniei lui P\u0103tra\u015fcu Vod\u0103 <\/em>(1554-1557), Iane <\/em><\/strong>avea s\u0103 ajung\u0103 mare postelnic, \u015fi ulterior Ban<\/strong> al Jiului. Este momentul \u00een care Tudora<\/strong> al\u0103turi de unchiul ei avea s\u0103 ajung\u0103 la curtea domneasc\u0103 a lui P\u0103tra\u015fcu.\u201d<\/em>(Cornel B\u00eersan, Doamne \u015fi Domni\u0163e…<\/em>, op. cit., p. 316)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tudora <\/strong>care, de fapt dup\u0103 numele specific bizantinilor era Theodora<\/strong> \u015fi-a botezat pruncul, Coconul domnesc dup\u0103 numele tat\u0103lui ei, Mihai<\/strong>.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen tradi\u0163ia filial\u0103 a boierilor Dr\u0103cule\u015fti \u015fi D\u0103ne\u015fti, primul Mihai a fost Mihai I (1418-1420), fiul Marelui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (1386-1418)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0Iane <\/strong>Cantacuzino \u00eenso\u0163it de nepoata sa Tudora<\/strong>, <\/strong>de\u015fi era <\/strong>reprezentant al Por\u0163ii pe l\u00e2ng\u0103 \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne au <\/strong>f\u0103cut comer\u0163 \u00een T\u00e2rgul de l\u00e2n\u0103-important centru comercial al Valahiei, la v\u0103rsarea Ialomi\u0163ei \u00een Dun\u0103re, pe malul st\u00e2ng.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Aici au avut privilegiul s\u0103-l cunoasc\u0103 pe domnul P\u0103tra\u015fcu Vod\u0103, ajung\u00e2nd favori\u0163ii lui: \u201e\u00cen acea perioad\u0103, s\u0103lciile de pe maluri erau \u00eenflorite, cre\u00eend un farmec unic v\u0103ii b\u0103tr\u00e2nului Danubiu… F\u0103r\u0103 ostenta\u0163ie, din primele momente ale instal\u0103rii lui P\u0103tra\u015fcu Vod\u0103, Doamna Tudora fu \u00een preajma lui, frumoas\u0103 \u015fi sensibil\u0103 la orice semn al acestuia. Cu ea se produse un proces psihic specific vie\u0163ii relativ triste ce o dusese. R\u0103mase de mic\u0103 f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u0163i, c\u0103p\u0103tase convingerea oamenilor singuri, a unei predestin\u0103ri. Crescut\u0103 \u00een spiritul unui cre\u015ftinism puritan, era convins\u0103 c\u0103 evenimentele mari din via\u0163a ei urmau s\u0103 se produc\u0103, pe linia unui destin implacabil, cu voia Celui de Sus.\u201d<\/em> (Dan Lucinescu, op. cit., p. 11-12)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 uciderea Voievodului \u015fi venirea pe tron a lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591) Iane intr\u0103 \u00een gra\u0163iile noului domn, ocup\u00e2nd func\u0163iile de mare Ban \u015fi stolnic.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen timpul domniei lui \u015etefan Surdu (1591-1592) Iane ajunge la demnitatea cea mai \u00eenalt\u0103 dup\u0103 Voievod, cea de Mare Ban al Craiovei, apoi ajut\u00e2ndu-l pe Ioan Vod\u0103 Viteazul s\u0103 ocupe tronul Moldovei, ajunge marele vistiernic al s\u0103u. Dup\u0103 anul 1572, duce tratative cu Domnul Moldovei s\u0103-l sprijine pe fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, Vintil\u0103, fratele vitreg al lui Mihai, pentru tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Marea bog\u0103\u0163ie a lui Mihai Cantacuzino a atras invidia sultanului lacom care, i-a ticluit vina<\/em>, arest\u00e2ndu-l, deposed\u00e2ndu-l de toate demnit\u0103\u0163ile \u015fi apoi ucig\u00e2ndu-l.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Podidirea lui Mihai pe aceast\u0103 lume dacic\u0103 temerar\u0103 se prelinse din incandescen\u0163a cu care Domnul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti P\u0103tra\u015fcu cel Bun cuprinse \u00eembujorarea frumoasei Tudora, sora lui Iani Cantacuzino-Epirotul, capuchihaie a Stambulului \u00een \u0162\u0103rile Valahe, \u00een acea prim\u0103var\u0103 unic\u0103 care pulsa de simfonia verdelui regal peste care se a\u015feza partitura apelor-locul unde Ialomi\u0163a face reveren\u0163\u0103 ilustrului Danubiu, cu melodii diafane ce susurau \u00een sufletul celor \u00eendr\u0103gosti\u0163i de via\u0163\u0103 \u015fi de iubire: \u201eTudora era pur\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-se \u00een fluxul vie\u0163ii precum florile de lotus pe apele Gangelului, atenu\u00eend prin frumuse\u0163ea lor tragismul vie\u0163ii. Ea accept\u0103 solicitarea domnitorului de a se muta cu unchiul ei la Curtea Domneasc\u0103 de la T\u00e2rgovi\u015fte.\u201d<\/em>(Dan Lucinescu, op. cit., p. 13)<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Curtea Domneasc\u0103 \u00eencadra re\u015fedin\u0163a voievodal\u0103 \u00een planul cet\u0103\u0163ii, unde mai t\u00e2rziu ilustrul Petru Cercel va construi un palat impun\u0103tor \u015fi o fastuoas\u0103 biseric\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Frumoasa Tudora a schimbat cu bucurie c\u00e2mpia pr\u0103fuit\u0103 cu zona subcarpatic\u0103 \u00een\u0163esat\u0103 de p\u0103duri, livezi \u00eenc\u0103rcate de pomi \u015fi aer ozonat, ca de altfel \u00eenc\u0103perile hanului cu cele din incinta re\u015fedin\u0163ei domne\u015fti \u015fi Ialomi\u0163a cu afec\u0163iunea Voievodului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Anul 1555 a trecut pentru cei doi \u00eendr\u0103gosti\u0163i ca mirajul unui vis \u00eemplinit. \u00cen prim\u0103vara lui 1556, Domnul Teodorei s-a \u00eemboln\u0103vit subit, astfel c\u0103 s-a deplasat la celebrele B\u0103i de R\u00e2mnic, probabil Govora sau Ol\u0103ne\u015fti sub \u00eengrijirea atent\u0103 a c\u00e2torva medici din Sibiu.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Tratamentul s-a dovedit benefic, dar a fost nevoit s\u0103-l \u00eentrerup\u0103 la cererea Por\u0163ii pentru a-l reinstala pe Ioan Sigismund pe tronul din Ardeal.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Efluviile tinere\u015fti \u015fi dragostea Tudorei l-a vindecat complet, astfel c\u0103 anul 1557 a fost cel mai fericit pentru P\u0103tra\u015fcu \u015fi frumoasa ce emana \u00een jurui miresmele v\u00e2lcene, ca o binecuv\u00e2ntare peste fiin\u0163a princiar\u0103 ce odr\u0103slea \u00een p\u00e2ntecele ei. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Na\u015fterea Odorului domnesc Mihai a venit pe fondul unui cer jum\u0103tate luminos, purpuriu, str\u0103lucitor, jum\u0103tate \u00eenvolburat de norii negri ce se \u00eente\u0163eau amenin\u0163\u0103tori c\u00e2t mai jos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Partea alb\u0103 p\u0103rea a fi scutecele pufoase \u0163esute din neaua m\u0103noas\u0103 ce \u00eempodobea \u0163ara \u00een s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii Domnului, al\u0103turi de bucuria na\u015fterii prin\u0163ului Mihai, iar norii ca ni\u015fte c\u00e2rduri de plumb, fulgerau \u00een privirile tic\u0103losului Rustem Pa\u015fa-marele vizir \u015fi ale\u00a0 mi\u015felului Socol, primul sfetnic al Domnului P\u0103tra\u015fcu, care-i jinduia mai \u00eent\u00e2i moartea \u015fi apoi domnia.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Socol, \u00eent\u00e2iul sfetnic i-a \u00eentins cupa preparat\u0103 cu otrav\u0103 binef\u0103c\u0103torului s\u0103u Voievod, ca odinioar\u0103 Iuda Iscarioteanul care, l-a tr\u0103dat \u015fi v\u00e2ndut pe \u00cemp\u0103ratul Vie\u0163ii-Iisus Hristos.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ciclicitatea tr\u0103d\u0103rii, v\u00e2nz\u0103rii \u015fi otr\u0103virii a fost din nefericire prea pregnant\u0103 la rom\u00e2ni.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Uciderea pruncilor, copiilor de os domnesc care puteau deveni pretenden\u0163i la tron a devenit o practic\u0103 general\u0103 f\u0103r\u0103 scrupule a aproape tuturor celor care s-au perindat pe la c\u00e2rma \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u00a0 \u00a0Doamnele, Voica \u015fi Tudora \u015fi-au luat vie\u0163ile \u00een m\u00e2ini plec\u00e2nd separat pe calea pribegiei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu dorul mamei care-i \u00eenf\u0103\u015fa sufletul, cu purtarea de grij\u0103 a unchiului Iani, cu ajutorul, ruga \u015fi binecuv\u00e2ntarea maicii stare\u0163e a M\u00e2n\u0103stirii Cozia, ruda lui P\u0103tra\u015fcu Vod\u0103, Coconul Mihai p\u0103\u015fi \u00een via\u0163\u0103 pe drumul pietruit de calvarul pribegiei \u00een Sibiul Ardealului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Dup\u0103 trecerea iernii, Iani \u015fi familia sa: nepoata Tudora \u015fi prin\u0163ul Mihai au p\u0103r\u0103sit discret Sibiul, plec\u00e2nd la Or\u015fova, apoi la Br\u0103ila pentru a ajunge la Istambul, unde Iani era la el acas\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Toat\u0103 grija, aten\u0163ia, preocuparea \u015fi dragostea lui Iani \u015fi Tudora erau sortite Prin\u0163i\u015forului, care a \u00eenceput cu lec\u0163ii de m\u00e2nuirea spadei de la cinci ani, pentru ca la \u015fapte ani \u00een paralel s\u0103 urmeze \u015ecoala german\u0103 din Constantinopol.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 M\u00e2nuirea spadei a deprins-o repede, fiind incredibil de flexibil, de ambi\u0163ios \u015fi de hot\u0103r\u00e2t, a\u015fa cum s-a aplecat cu u\u015furin\u0163\u0103 asupra lec\u0163iilor de german\u0103, italian\u0103 \u015fi spaniol\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Timpul care l-ar fi putut cheltui pe jocuri \u015fi distrac\u0163ii l-a adunat pentru ucenicia la un contabil italian \u00een v\u00e2rst\u0103, \u00een birourile comerciale ale lui Iani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Vremea s-a scurs destul de repede \u015fi Tudora s-a \u00eenfiorat pl\u0103cut surprins\u0103 privindu-\u015fi prin\u0163i\u015forul sufletului ei-Mihai care, se apropia \u00een grab\u0103 de poarta adolescen\u0163ei: \u201eT\u00e2n\u0103rul Mihai avea avantajul unei \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri mai mult dec\u00e2t pl\u0103cute. Era \u00eenalt pentru v\u00e2rsta lui, cu un corp bine, legat, chiar atletic \u015fi o privire deschis\u0103, direct\u0103 \u015fi poruncitoare, care impunea respect din primul moment. I se repetase zilnic, de mama \u015fi Iani, c\u0103 este os domnesc, fiu de Domnitor ales al Celui de Sus, ceea ce contribui la accentuarea personalit\u0103\u0163ii.\u201d<\/em> (ibid., p. 29)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Un ochi de rafinat artist l-ar fi comparat cu un m\u0103re\u0163 fluviu de o for\u0163\u0103 imens\u0103, deloc st\u0103p\u00e2nit\u0103 ce adun\u0103 to\u0163i afluen\u0163ii din calea lui \u015fi al c\u0103rui iure\u015f trebuie z\u0103g\u0103zuit spre a fi \u00eentrebuin\u0163at tuturor cu mare folos ca natur\u0103 material\u0103 \u015fi plenitudine spiritual\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Spiritul lui mocnea spre urcu\u015ful \u00een sferele serafice pentru a-\u015fi \u00eempleti destinul cu cel al norodului s\u0103u \u00eentreit, desp\u0103r\u0163it ce trebuia unit \u00een fiin\u0163a Nemului dacic milenar.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Deseori mul\u0163umea Bunului Dumnezeu pentru \u00eenzestrarea haric\u0103 de a putea p\u0103trunde profund \u00een tainele nescrise ale Neamului, \u00een t\u0103ria poporului de nezdruncinat \u00een vremuri zbuciumate \u015fi\u00a0 des repetabile, \u00een geniul divin al Semin\u0163iei sale de a r\u0103m\u00e2ne nemuritoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Generozitatea, lupta pentru dreptate, crezul \u00eentru Adev\u0103rul revelat, spiritul de jertf\u0103 asumat bucuros al acestui Neam primordial \u00eei \u00eentrupa \u00een con\u015ftiin\u0163a moral\u0103 cre\u015ftin-na\u0163ionalist\u0103 cea mai frumoas\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Iubirea \u00eentru Dumnezeu \u015fi Neam a crescut odat\u0103 cu personalitatea Prin\u0163ului Mihai, care de fapt a fost \u00eencununarea vie\u0163ii sale de cre\u015ftin ortodox.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 El nu era numai un cre\u015ftin era mai mult, un m\u0103rturisitor ales care deasupra misticismului s\u0103u ortodox a pus jertfa sa suprem\u0103 de iubire \u015fi s\u00e2nge.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Purtarea de grij\u0103 a M\u00e2ntuitorului Hristos, pe care-L iubea ca pe sufletul s\u0103u \u015fi mai mult, i-a d\u0103ltuit marea personalitate care s-a configurat \u00een sceptrul omeniei, demnit\u0103\u0163ii, eroismului \u015fi martiriului, \u00een\u0103l\u0163\u00e2nd cerului apoteoza celui mai vestit Voievod, chiar Rege al Daciei.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mare dreptate a avut boierul-cronicar Constantin Gane c\u00e2nd ne \u00eendeamna astfel ca: \u201eorice rom\u00e2n ar trebui s\u0103 \u015ftie pe dinafar\u0103 \u00eenceputul istoriei lui Mihai Viteazul de B\u0103lcescu, fiindc\u0103 e un model \u015fi de limb\u0103 \u015fi de frumoase sim\u0163\u0103minte rom\u00e2ne\u015fti\u201d: \u201eDeschid sf\u00eenta carte, unde se afl\u0103 \u00eenscris\u0103 gloria Rom\u00e2niei, ca s\u0103 pun \u00eenaintea ochilor fiilor ei c\u00eeteva pagine din via\u0163a eroic\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor lor. Voi ar\u0103ta acele lupte urie\u015fe pentru libertatea \u015fi unitatea na\u0163ionale, cu care rom\u00e2nii, supt pova\u0163a celui mai vestit \u015fi mai mare din voievozii lor, \u00eencheiar\u0103 veacul al XVI [lea]. Povestirea mea va coprinde numai opt ani <\/strong><\/em>(1593-1601), dar anii istoriei rom\u00e2nilor cei mai avu\u0163i \u00een fapte viteje\u015fti, \u00een pilde minunate de jertfire c\u0103tre patrie. Timpuri de aducere-aminte glorioas\u0103! timpuri de credin\u0163\u0103 \u015fi de jertfire! c\u00eend p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri, credincio\u015fi, sublimi \u00eengenuncheau pe c\u00eempul b\u0103t\u0103liilor, cer\u00eend de la Dumnezeul armatelor laurile biruin\u0163ei sau cununa martirilor, \u015fi astfel \u00eemb\u0103rb\u0103ta\u0163i, ei n\u0103v\u0103leau, unul \u00eempotriva a zece, prin mijlocul vr\u0103jma\u015filor; \u015fi Dumnezeu le da biruin\u0163\u0103, c\u0103ci El e sprijinitorul pricinilor drepte, c\u0103ci El a l\u0103sat libertatea pentru popoare, \u015fi cei ce se lupt\u0103 pentru libertate se lupt\u0103 pentru Dumnezeu.<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mo\u015ftenitori a drepturilor pentru p\u0103strarea c\u0103rora p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri au luptat at\u00eeta \u00een veacurile trecute, fie ca aducerea-aminte a acelor timpuri eroice s\u0103 de\u015ftepte \u00een noi sintimentul datorin\u0163ei ce avem d-a p\u0103stra \u015fi d-a m\u0103ri pentru viitorime aceast\u0103 pre\u0163ioas\u0103 mo\u015ftenire.\u201d <\/em><\/strong>(N. B\u0103lcescu, Rom\u00e2nii supt Mihai-Voievod Viteazul.<\/em> Biblioteca pentru To\u0163i. Ed. Minerva, Bucure\u015fti-1985, p. 21)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Nicolae B\u0103lcescu, alt V\u00e2lcean de aur al Neamului nostru nemuritor, la r\u00e2ndul s\u0103u boier na\u0163ionalist cre\u015ftin-ortodox, la r\u00e2ndul s\u0103u mare jertfitor \u015fi brav martir l-a iubit spre adorare pe Mihai Viteazul consider\u00e2ndu-l: \u201e\u00een primul r\u00e2nd, simbolul luptei pentru unitatea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor, idee con\u0163inut\u0103 \u00een toate fibrele c\u0103r\u0163ii. Dar portretul voievodului devine treptat mult mai complex, ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se la aceast\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 dominant\u0103, \u015fi altele, prezent\u00e2ndu-l ca diplomat, ca om politic, ca strateg, \u015fi, desigur, ca p\u0103rinte \u015fi so\u0163…, un b\u0103rbat ales, vestit \u015fi l\u0103udat prin frumuse\u0163ea trupului, prin virtu\u0163iile sale alese \u015fi felurite, prin credin\u0163a c\u0103tre Dumnezeu, dragostea de patrie, \u00eeng\u0103duiala c\u0103tre c\u0103tre cei asemeni, omenia c\u0103tre cei mai de jos, dreptatea c\u0103tre to\u0163i deopotriv\u0103, prin sinceritatea, statornicia \u015fi d\u0103rnicia ce \u00eempodobeau mult l\u0103udatul lui caracter.\u201d<\/em>(ibid., p. IX)<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mihai Viteazul, prin gena p\u0103rin\u0163ilor imperial\u0103 \u015fi voievodal\u0103 a fost \u00eenzestrat din abunden\u0163\u0103 de Providen\u0163\u0103 prin cele trei naturi ale fiin\u0163ei \u015fi persoanei sale: fizic a avut \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea unuia dintre cei mai frumo\u015fi prin\u0163i dacorom\u00e2ni, o for\u0163\u0103 herculan\u0103 \u015fi o abilitate \u00een m\u00e2nuirea sabiei care l-ar fi onorat pe D\u2019artagnanul lui Alexandre Dumas; psihic poseda un entuziasm f\u0103r\u0103 margini, o g\u00e2ndire metodic\u0103, profund\u0103, o capacitate de sintez\u0103 rar \u00eent\u00e2lnit\u0103, o mare putere de munc\u0103, r\u0103bdare, premeditare, plin de abnega\u0163ie, strategia unui mare general \u015fi tactica unui monarh biruitor; spiritual-religios \u015fi-a \u00eempletit Dragostea de Dumnezeu, Iubirea de Neam, afec\u0163iunea fa\u0163\u0103 de familie, fiind de o profunzime impresionant\u0103, de un idealism mistic \u00eenfl\u0103c\u0103rat \u015fi un mare jertfitor hristic care i-a conferit posterit\u0103\u0163ii nimbul de aur legendar \u015fi cununa de sf\u00e2nt.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen izvorul fiin\u0163ei-fluviu susura lic\u0103rul etern al Neamului valah \u015fi tocmai de aceea \u00a0lupta pentru Destinul de \u00eemplinire al Daciei Mari se rev\u0103rsa impetuos, inund\u00e2nd totul \u00een cale.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 ———————————-<\/p>\n

Gheorghe Constantin Nistoroiu\u00a0<\/strong><\/p>\n

Brusturi, Neam\u0163<\/strong><\/p>\n

26 august 2017<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00cen capul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti sta un domn rom\u00e2n t\u00een\u0103r, \u00eendr\u0103zne\u0163, ambi\u0163ios, cu minte \u00eenalt\u0103, cu inima aprins\u0103 spre fapte viteje\u015fti, [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31646","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31646","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31646"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31646\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31649,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31646\/revisions\/31649"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31646"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31646"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31646"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}