{"id":31796,"date":"2017-09-06T15:56:59","date_gmt":"2017-09-06T15:56:59","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31796"},"modified":"2017-09-06T15:57:29","modified_gmt":"2017-09-06T15:57:29","slug":"vavila-popovici-ideea-%e2%80%93-forta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/09\/06\/vavila-popovici-ideea-%e2%80%93-forta\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Ideea \u2013 For\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eStropi-m\u0103-vei cu isop \u0219i m\u0103 vei cur\u0103\u021ba; sp\u0103la-m\u0103-vei, \u0219i mai v\u00e2rtos dec\u00e2t z\u0103pada m\u0103 voi albi\u201d <\/em>(Ps. 50,8).<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Ne afl\u0103m \u00eentr-un punct al istoriei omenirii \u00een care se ivesc multe probleme \u0219i nu se \u00eentrev\u0103d moduri echitabile de rezolvare a lor. Exist\u0103 o superficialitate cu privire la just\u0103 observa\u021bie, medita\u021bie \u0219i g\u00e2ndire. Nu mai avem timp pentru a reflecta asupra vie\u021bii \u0219i problemelor ei, \u00een ad\u00e2ncime. Nu avem timp pentru a filozofa! Aceasta \u00eensemn\u00e2nd, \u00een concep\u021bia lui Aristotel, \u00een primul r\u00e2nd a c\u0103uta s\u0103 afli dac\u0103 merit\u0103 a te opri asupra problemei ivite \u0219i a te dedica contempla\u021biei filosofice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Materialismul existent a \u00een\u0103bu\u0219it medita\u021bia \u0219i imagina\u021bia. Suntem gr\u0103bi\u021bi, agita\u021bi, ve\u0219nic nemul\u021bumi\u021bi, ve\u0219nic gata \u00een stare de lupt\u0103, plini de ur\u0103 \u0219i respingere, \u00een loc de dragoste, acceptare \u0219i lini\u0219te. Corup\u021bia, degradarea, incompeten\u021ba au fost supapele g\u0103site pentru refularea nervozit\u0103\u021bii \u0219i a urii. Ne batem joc de timpul existen\u021bei d\u0103ruit. Spa\u021biile \u00eenfrumuse\u021bate ale vie\u021bii de c\u0103tre unii continu\u0103 s\u0103 fie distruse, se pune astfel fr\u00e2n\u0103 evolu\u021biei, se distrug civiliza\u021bii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u0218i totu\u0219i, omul este singura fiin\u021b\u0103 creat\u0103, capabil\u0103 de a dep\u0103\u0219i sensurile gre\u0219ite ale existen\u021bei sale. El poate ajunge la formul\u0103ri, concluzii, argumente logice sau empirice care dau o anumit\u0103 satisfac\u021bie elanului s\u0103u de c\u0103utare. Omul trebuie ajutat \u00een acest demers tot de om, de cel\u0103lalt adic\u0103, dar sub umbrela Divinit\u0103\u021bii. Totul este ca sufletul \u0219i mintea sa, s\u0103 fie deschise pentru a primi acest ajutor.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Filozoful francez Alfred Fouill\u00e9e (1838-1912), suflet bl\u00e2nd \u0219i bun, a fost fiul adoptiv al filozofului Jean-Marie Guyau care a avut o via\u021b\u0103 foarte scurt\u0103, dar fecund\u0103, cu o ad\u00e2nc\u0103 iubire \u0219i \u00een\u021belegere a omului \u0219i a vie\u021bii, cu atitudini nobile \u0219i sclipi geniale ale am\u0103nuntului. Fiul a avut cu tat\u0103l s\u0103u o intim\u0103 prietenie intelectual\u0103 \u0219i dup\u0103 moartea sa a c\u0103utat s\u0103-i fac\u0103 opera c\u00e2t mai cunoscut\u0103. Politologul \u0219i filozoful politic rom\u00e2n Aurel C. Popovici (1863-1917), \u00eel considera \u00a0pe\u00a0 Fouill\u00e9e un \u201eDemocrat, cu adev\u0103rat idealist\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen via\u021ba lui Fouill\u00e9e se pot distinge dou\u0103 perioade: prima a studiilor sale platonice; a doua caracterizat\u0103 prin doctrina sa evolu\u021bionist\u0103 \u2013 doctrina \u201eideilor-for\u021b\u0103\u201d, ea fiind o reac\u021bie contra pozitivismului \u00een special \u2013<\/p>\n

precum mai t\u00e2rziu cea a lui Bergson a fost contra evolu\u021bionismului mecanicist al lui Spencer \u2013 , dar care r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103tu\u0219at\u0103 \u00eenc\u0103, \u00een formele pozitiviste ale timpului. Din studiul filozofiei platonice Fouill\u00e9e \u00a0re\u021bine ideea spiritualist\u0103, aceasta dezvolt\u00e2ndu-se \u00een cadrul no\u021biunilor pozitiviste, evolu\u021bioniste ale timpului\u00a0 Fouill\u00e9e completeaz\u0103 evolu\u021bionismul mecanist \u2013 \u00een care for\u021bele materiale ale naturii determinau \u00eentreaga evolu\u021bie a cosmosului \u0219i a omului \u2013 prin accentuarea rolului pe care \u00eel are con\u0219tiin\u021ba, elementul mintal, psihologic, \u00een cadrul acestei evolu\u021bii \u00eens\u0103\u0219i. Psihologia sa este voluntarist\u0103, ideea pentru el este \u00een acela\u0219i timp o for\u021b\u0103, orice idee exercit\u0103 deci o ac\u021biune, \u0219i prin aceasta ea are un caracter pozitiv, activ \u00een evolu\u021bie.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen lucrarea sa \u201eMorale des id\u00e9es-forces\u201d, Alfred Fouill\u00e9e vorbe\u0219te despre suprema idee-for\u021b\u0103 de care avem nevoie \u00een practic\u0103 \u0219i care este exprimat\u0103 \u00een toate sensurile \u00een zilele noastre. Ea poate fi numit\u0103 bun\u0103tate, \u00een\u021beleg\u00e2ndu-se bun\u0103tate interioar\u0103 \u2013 personal\u0103 \u0219i bun\u0103tatea exterioar\u0103 \u2013 social\u0103. Dac\u0103 deci, ideea-for\u021b\u0103 este o moral\u0103 a con\u0219tiin\u021bei, ea este, \u00een termenul ei final, o moral\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii. De fapt red\u0103 \u00een alt\u0103 form\u0103 ideea ontologic\u0103 a Binelui conceput\u0103 de Platon, ideea teologic\u0103 a carit\u0103\u021bii conceput\u0103 de cre\u0219tini.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Omul bun este acela care se str\u0103duie\u0219te s\u0103 realizeze \u00een el \u00eensu\u0219i \u0219i la al\u021bii un \u00eenalt grad de inteligen\u021b\u0103, putere \u0219i dragoste, din care ar trebui s\u0103 rezulte fericirea universal\u0103. Adev\u0103rata bun\u0103tate nu poate fi conceput\u0103 izolat, \u00eentruc\u00e2t nici o inteligen\u021b\u0103 superioar\u0103, nici puterea unei voin\u021be superioare, nici dragostea superioar\u0103 nu pot s\u0103 se \u00eenchid\u0103 \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 \u00eenchis\u0103 altora. Unde exist\u0103 umanitatea integral\u0103? \u2013 \u00eentreab\u0103 \u0219i r\u0103spunde Fouill\u00e9e: \u201eNu \u00een spe\u021ba actual\u0103 uman\u0103 f\u0103cut\u0103 din buc\u0103\u021bi din rase \u0219i popoare diferite, ostile, lupt\u00e2nd \u00eentre ele pentru o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 sau pentru domina\u021bie, ci singura \u201erealitate\u201d moral\u0103\u00a0 este prezen\u021ba \u00een spirite, sub form\u0103 clar\u0103 sau confuz\u0103, a unei idei care cere a se realiza \u00een noi \u0219i prin noi, pentru binele viitor al tuturor. C\u00e2t prive\u0219te\u00a0 Solidaritatea real\u0103 ea se manifest\u0103 tot at\u00e2t prin lupt\u0103 ca \u0219i prin unire<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Alfred Fouill\u00e9e pledeaz\u0103 pentru triumful bun\u0103t\u0103\u021bii morale, dezinteresate: \u201eNoi nu \u0219tim dac\u0103, cu toate aparen\u021bele contrare, lumea este \u00eentr-adev\u0103r just\u0103; noi nu \u0219tim, \u00een particular, dac\u0103 lumea va fi dreapt\u0103 pentru omul virtuos care s-ar sacrifica pentru binele tuturor. Aceast\u0103 \u00eendoial\u0103 trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 ne \u00eempiedice de a fi buni pentru a realiza bun\u0103tatea \u00eens\u0103\u0219i, f\u0103r\u0103 o speran\u021b\u0103 personal\u0103 de recompens\u0103? Nu, ceea ce este bun, universal, r\u0103m\u00e2ne bun pentru orice g\u00e2ndire care poart\u0103 \u00een sine ideea-for\u021b\u0103 a bun\u0103t\u0103\u021bii. De altfel noi nu putem afirma cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 lumea este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een opozi\u021bie cu moralitatea sau c\u0103 lumea este, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een opozi\u021bie cu moralitatea sau fericirea sau chiar cu fericirea noastr\u0103 personal\u0103. O singur\u0103 conduit\u0103 ne este deci permis\u0103: a lucra ca \u0219i cum am socoti c\u0103 triumful bun\u0103t\u0103\u021bii morale nu este imposibil \u00een lume, \u0219i c\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, el se afl\u0103 \u00een m\u00e2inile noastre\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Morala lui Fouill\u00e9e fondat\u0103 pe teza eficacit\u0103\u021bii idealurilor, g\u0103se\u0219te o nou\u0103 form\u0103 de imperativ, mai pu\u021bin rigid dec\u00e2t cel kantinian, \u00een ideea bun\u0103t\u0103\u021bii dezinteresate. Filozofia lui r\u0103m\u00e2ne pe planul experien\u021bei \u2013 nu caut\u0103 un principiu spiritual transcendent \u2013 dar, \u00een acest plan al \u0219tiin\u021bei, al experien\u021bei \u0219i al experien\u021bei interioare a ideii, a ideilor\u00a0 for\u021be, el c\u00e2\u0219tig\u0103 pentru doctrina sa toate avantajele \u0219i caracterele spiritualismului.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Minunea cea mare pe care a f\u0103cut-o Hristos este cea a prefacerii totale a omului, f\u0103cut\u0103 at\u00e2t \u00een vremea c\u00e2t a tr\u0103it pe p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u0219i dup\u0103 \u00een\u0103l\u021barea Sa la cer. A fost metanoia \u2013 totala schimbare a sentimentelor omene\u0219ti, dezintegrare a omului p\u0103c\u0103tos \u0219i metamorfozarea \u00een subiect de jertf\u0103. A fost nevoie \u00een lumea moral\u0103, din partea divinit\u0103\u021bii de o lucrare energetic\u0103 mai subtil\u0103 \u0219i mai radical\u0103 dec\u00e2t \u00een lumea fizic\u0103. Prin cuv\u00e2ntul \u2013 putere a lui Hristos, corespondent \u00een filozofia profan\u0103 a lui Fouill\u00e9e idee-for\u021b\u0103, omul cel vechi moare, se na\u0219te un om nou, cump\u0103nit de alte coordonate psihice \u0219i etice.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Prezentul nostru necesit\u0103 a fi\u00a0 bine administrat cu idei-for\u021be \u00een ac\u021biune, pentru ca viitorul s\u0103 ne fie c\u00e2t mai clar imaginat.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong><\/p>\n

——————————–<\/p>\n

Vavila Popovici<\/p>\n

\u00a0Carolina de Nord<\/p>\n

6 septembrie 2017<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eStropi-m\u0103-vei cu isop \u0219i m\u0103 vei cur\u0103\u021ba; sp\u0103la-m\u0103-vei, \u0219i mai v\u00e2rtos dec\u00e2t z\u0103pada m\u0103 voi albi\u201d (Ps. 50,8). \u00a0 \u00a0\u00a0 [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-31796","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31796","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31796"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31796\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31799,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31796\/revisions\/31799"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31796"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31796"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31796"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}