{"id":31872,"date":"2017-09-10T16:22:16","date_gmt":"2017-09-10T16:22:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31872"},"modified":"2017-09-12T17:35:52","modified_gmt":"2017-09-12T17:35:52","slug":"george-anca-colocvii-%e2%80%93-ramayana-bala-kanda-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/09\/10\/george-anca-colocvii-%e2%80%93-ramayana-bala-kanda-1\/","title":{"rendered":"George Anca: Colocvii \u2013 RAMAYANA Bala Kanda1"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

RAMAYANA <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Bala Kanda 1<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Colocvii \u2013 RAMAYANA Bala Kanda 1 \u2013 Poem tactil \u2013 Cine, cum a declan\u0219at r\u0103zboiul mondial \u2013 Comisia de cibernetic\u0103 \u2013 Numai adev\u0103rul \u2013 Inventatorii de boli \u2013 N\u0103scut la Budapesta<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a><\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0<\/a><\/strong><\/span><\/p>\n

26 septembrie\u00a0 2017, 5 pm, <\/span><\/a>Calderon 39<\/span><\/a><\/strong><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VIII, nr. 9<\/span><\/a> (95) <\/span><\/a><\/strong><\/span><\/p>\n

Tema: <\/span><\/a>\u00a0<\/a><\/span><\/p>\n

Memento \u00a0<\/span><\/a>Septembrie 425 m Robert Green \u2013 200 n Mihail Kog\u0103lniceanu – 100 n Edgar Degas <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Recital Viorica Vatamanu:<\/p>\n

Mihai Eminescu \u0219i Veronica Micle \u00een scrisori<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Interven\u021bii<\/em>:<\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: \u0218paga, Mafia \u0219i Sufletul<\/em><\/p>\n

Mircea Colo\u0219enco: Mihail Kog\u0103lniceanu 200<\/em><\/p>\n

George Anca: Traduc\u00e2nd Bhagad Gita<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: C\u0103derea Redutei Plevna<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Teatru de Poezie:<\/span><\/a> Pu\u0219i Dinulescu, Gheorghe D\u0103nil\u0103, Gabierla T\u0103nase, Vali Pena, Sorin Stratilat, \u0218tefan Opreanu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0Lansare de carte<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Toma George Maiorescu: Prohodul \u0219i alte povestiri; TGM v\u0103zut de…, TipoMoldova 2017<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/a>\u00a0\u00a0\u00a0<\/a><\/span><\/p>\n

29 august\u00a0 2017, 5 pm, <\/span><\/a>Calderon 39<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/a>Anul VIII, nr. 8<\/span><\/a> (94) <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Tema: ISTORIA <\/span><\/a>\u021aOAPELOR PU\u0218IENE<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Memento \u00a0<\/span><\/a>\u00a0August\u00a0\u00a0\u00a0 150 m Charles Baudelaire \u2013 100 m Calistrat Hoga\u0219 – 100 n Alexei Mateevici \u2013 100 n Horia Lovinescu – 100 n Alexandru Piru\u00a0 – 100 n Pu\u0219i Dinulescu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Interven\u021bii<\/em>:<\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu: Invita\u021bi \u0219i proiecte<\/em><\/p>\n

Corneliu Zeana: Poetic\u0103 \u0219i Cardiologie<\/em><\/p>\n

Vladimir Udrescu: \u00cengerul Contabil<\/em><\/p>\n

George Anca: Robert Calul<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: Sf\u00e2r\u0219itul lui Iancu de Hunedoara<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

Teatru de Poezie:<\/span><\/a> Pu\u0219i Dinulescu, Gheorghe D\u0103nil\u0103, Silvia Zabarcencu, Gabierla T\u0103nase, Vali Pena, Sorin Stratilat, \u0218tefan Opreanu<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Portrete: Cristian Radu Nema<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Coordonator: George Anca<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

LE\u00a0 VIEUX <\/em><\/p>\n

Eminescu sau exilul au f\u0103cut de data aceasta loc, \u00een rostirile convorbitorilor, bucuriei unei traduceri bune: Le vieux garcon<\/em> par Pouschy Dinulesco, Roman, traduit du roumain par Michel Wattremez, Editions Meronia, Bucarest, 2009. \u015ei-au exprimat aprecierile: Helene Astalos, George Astalos, Paula Romanescu, Adina Romanescu, George Anca \u2013 amfitrionul Colocviilor <\/em>\u00eempreun\u0103 cu Mihaela Popescu, directoarea a\u015fez\u0103m\u00e2ntului gazd\u0103 -, Horia C. Matei, Mihai Elin, Sorana Georgescu-Gorjan, Noni Cristea, Gabriela Tarabega, Ionel S\u0103vitescu \u015f.a.. Autorul, marele scriitor Pu\u015fi Dinulescu, a citit, \u00eempreun\u0103 cu actri\u0163a Doina Ghi\u0163escu, pagini \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een traducere francez\u0103 din romanul lansat pentru prima oar\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103, precum \u015fi din volume de poezie a sa erupt\u0103 prin surpriz\u0103 \u00een ultimii ani.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Aceast\u0103 versiune, considerat\u0103 reu\u015fit\u0103, inclusiv de vorbitorii francezi de fa\u0163\u0103, autorul \u015fi-a ascuns-o, aflat la Paris, \u00een casa lui Georges Astalos, prezent acum \u015fi el la Calderon. Edituri franceze i-au refuzat (traduc\u0103torului) publicarea din lips\u0103 de \u201cdisiden\u0163\u0103\u201d, \u00een timp ce autorul alesese s\u0103 ignore, printr-o veritabil\u0103 poetic\u0103 invers\u0103, teroarea comunist\u0103, s\u0103 scrie o poveste de dragoste \u00een Bucure\u015ftii studen\u0163iei anilor \u201960, anume la asasinarea lui Kennedy. Numai c\u0103, romanul publicat \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u00een 1980, Galaxia burlacilor, <\/em>are, \u00een traducere, o continuare a iubirii, ca \u00een Dragoste \u00een timpul holerei <\/em>de Gabriel Garcia Marquez, p\u00e2n\u0103 la senectute, burlacul narator \u015fi Monica neconsum\u00e2ndu-\u015fi-o \u00eens\u0103. Voir comunism \u015fi holer\u0103.<\/p>\n

*<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Comentatorii s-au transformat \u00een personaje, b\u0103rba\u0163ii \u00een b\u0103t\u0103tori de pa\u015fi de front, doamnele \u00een \u00eendr\u0103gostite domni\u015foare b\u0103tr\u00e2ne. De la <\/span><\/a>Eu \u015fi Robert Calul <\/span><\/a>(inclusiv numele teatrului s\u0103u particular din anii \u201990) la <\/span><\/a>Ga\u015fca \u015fi diavolul<\/span><\/a>, c\u0103r\u0163ile sale<\/span><\/a>se \u00eensumeaz\u0103 \u00eentr-o comedie unic\u0103, de eros ironic, boem\u0103 \u015fi dramatism pierrotesc, poate \u015fi cabotin, de genul personajului jucat de Laurence Olivier. Oricum, colocviile s-au transfigurat \u015fi prin vizionarea filmului dinulescian (termenul meu) <\/span><\/a>Nunt\u0103 cu sirene<\/span><\/a>, c\u00e2nd se insinuaser\u0103 \u00een tr\u0103irea noastr\u0103 (artistic\u0103 dejament) \u015fi Irina Petrescu, Mitic\u0103 Popescu, Ernest Maftei. Deosebit de un Edgar Wallace, care-\u015fi transforma piesele \u00een romane, Pu\u015fi Dinulescu \u015fi-a bricolat din filmu-\u015fi piesa <\/span><\/a>Nunta lui Puiu <\/span><\/a>ce se joac\u0103 la Craiova \u015fi Pite\u015fti (\u201csunt un dramaturg de provincie\u201d). Ba \u00eenc\u0103, s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103, a fost o reprezentare-lectur\u0103 la cenaclul metropolitan condus de Mircea Micu, a ultimei versiuni din <\/span><\/a>Adev\u0103rata cas\u0103 cu \u0163oape. <\/span><\/a>Ca \u00eentr-un eroism stilistic, de recunoscut tot printr-o sacrificial\u0103 receptare, Pu\u015fi Dinulescu s-a pl\u00e2ns, \u00een Calderon, c\u0103 nu l-a \u00eenjurat nimeni. Nu-i ajunsese c\u0103-l f\u0103cusem pornograf. Dar \u015fi Astalo\u015f, c\u0103 nu exist\u0103 pornografie, c\u0103, altfel, ar fi desfiin\u0163at\u0103 jum\u0103tate din literatura universal\u0103. 8 decembrie 2009.<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\u00a0\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong>RAMAYANA<\/strong><\/p>\n

\u00a0Bala Kanda <\/strong>1<\/strong><\/p>\n

Versiune de George Anca<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Divinul \u00een\u021belept Narada \u0219i poetul Walmiki<\/p>\n

\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc faptele, forma \u0219i m\u0103re\u021bia\u00a0 lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cine-i cu adev\u0103rat persoana prezentei lumi,<\/p>\n

con\u0219tiin\u021b\u0103 a m\u00e2ntuirii \u0219i-al adeveririi grai?<\/p>\n

 <\/p>\n

Cine prive\u0219te toate fiin\u021bele cu bun\u0103tate,<\/p>\n

\u0219i este privit ca unic binef\u0103c\u0103tor?<\/p>\n

 <\/p>\n

Cine-i curajosul f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u0219i gelozie, str\u0103lucitor,<\/p>\n

frica zeilor, c\u00e2nd este provocat la r\u0103zboi?<\/p>\n

 <\/p>\n

Toate acestea vreau s\u0103 le ascult de la tine,<\/p>\n

Mare \u00cen\u021belept. Astfel l-a chestionat Walmiki pe Narada.<\/p>\n

 <\/p>\n

Narada, preceptor al celor trei lumi, zise:<\/p>\n

\u201eS\u0103 fie auzit\u201d \u0219i continu\u0103 c\u0103tre atentul Walmiki.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eOh, ne\u00eentrecut \u00cen\u021belept Walmiki, te voi limpezi<\/p>\n

\u00eentru astfel de om pe care \u00eel cunosc de la Brahma.<\/p>\n

 <\/p>\n

El se trage din dinastia\u00a0 Ikshvaku, pe nume Rama,<\/p>\n

controlor al viciului \u0219i al propriilor sim\u021buri.<\/p>\n

 <\/p>\n

Distrug\u0103tor al du\u0219manilor, cu bra\u021be lungi,<\/p>\n

cu g\u00e2tul ca un ghioc de scoic\u0103, fa\u021b\u0103 \u00eenalt\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Piept de leu, umeri largi, arc lung subjug\u0103tor,<\/p>\n

pe cap coroan\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103, frunte ampl\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Este milociu la stat, cu m\u0103dulare simetrice, ochi mari,<\/p>\n

are toate tr\u0103s\u0103turile providen\u021biale, astfel este str\u0103lucitor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Este sincer, cu grija supu\u0219ilor, conduit\u0103 nep\u0103tat\u0103.<\/p>\n

controlat de sine, vrednic, astfel este glorios.<\/p>\n

 <\/p>\n

Este egal Atot\u0219tiutorului, sus\u021bin\u0103tor al tuturor lumilor,<\/p>\n

distruge inamicii, ap\u0103r\u0103 toate fiin\u021bele vii, p\u0103ze\u0219te cinstea.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ocrote\u0219te neprih\u0103nirea \u0219i prosperitarea discipolilor,<\/p>\n

Este \u00eenv\u0103\u021bat \u00een Dhanur Veda \u0219i arta tragerii cu arcul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cunoa\u0219te esen\u021ba tuturor scripturilor, memorie str\u0103lucit\u0103,<\/p>\n

stimat de toate lumile, bl\u00e2nd, lucid \u00een discriminare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Precum fluviile curg \u00een ocean, la fel min\u021bile<\/p>\n

curate sunt primite de\u00a0 cel reverat, osp\u0103\u021b ochilor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n

Cel ce-\u0219i ferice\u0219te\u00a0 mama-Kausalya \u00eentrupeaz\u0103 noble\u021bea,<\/p>\n

este profund ca un unic oceanu, inalterabil ca Hymalaia.<\/p>\n

 <\/p>\n

Rama este valoros ca Vishnu, atr\u0103g\u0103tor ca luna plin\u0103,<\/p>\n

egal cu p\u0103m\u00e2ntul \u00een perseveren\u021b\u0103, potrivit focului m\u00e2nios,<\/p>\n

 <\/p>\n

identic lui Kubera \u00een bun\u0103voin\u021b\u0103, \u00een sinceritate<\/p>\n

este ca Dharma \u00eens\u0103\u0219i, zeitatea onestit\u0103\u021bii.<\/p>\n

Rama, cu at\u00e2tea merite, a c\u0103rui veridicitate era<\/p>\n

curajul, \u00eempodobit cu cele mai bune valori intrinsece,<\/p>\n

 <\/p>\n

mereu veghind la prosperitatea poporului, dincolo de<\/p>\n

a fi cel mai drag \u0219i mai v\u00e2rstnic fiu al lui\u00a0 Dasharatha,<\/p>\n

 <\/p>\n

de aceea \u00eemp\u0103ratul Dasharatha inten\u021biona afectuos<\/p>\n

s\u0103 stabileasc\u0103 un astfel de Rama ca prin\u021b al Coroanei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Atunci, v\u0103z\u00e2nd aranjamentele de ungere a lui Rama,<\/p>\n

regina Kaikeyi ceru exilul lui Rama \u0219i ungerea lui Bharata.<\/p>\n

 <\/p>\n

Legat de veracitatea cuv\u00e2ntului dat \u0219i \u0219treangul judec\u0103\u021bii,<\/p>\n

acel regele\u00a0 Dasharatha a exilat\u00a0 \u00een p\u0103duri pe fiul s\u0103u drag.<\/p>\n

 <\/p>\n

At\u00e2t de curjos Rama lu\u0103 calea p\u0103durii cum vru\u00a0 Kaikei,<\/p>\n

urm\u00e2nd ordinul \u0219i cuv\u00e2ntul de onoare al tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n

 <\/p>\n

Lakshmana, mai t\u00e2n\u0103r frate lui Rama, l-a urmat \u00een p\u0103dure,<\/p>\n

ideal fr\u0103\u021biei, fericind-o \u0219i pe Sumitra, mama lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Seetha, cea mai sus \u00eentre doamne, o minune divin\u0103,<\/p>\n

n\u0103scut\u0103 \u00een familia Janaka \u0219i devenind nora lui\u00a0 Dasharatha,<\/p>\n

 <\/p>\n

so\u021bie iubitoare alter-ego lui Rama, \u0219i ea l-a urmat \u00een p\u0103duri<\/p>\n

precum odinioar\u0103 Doamna Rohini pe urmele Lunii.
\nPoporul din\u00a0 Ayodhya \u0219i \u00eensu\u0219i tat\u0103l s\u0103u Dasharatha<\/p>\n

l-au urm\u0103rit de departe pe virtuosul Rama p\u0103\u0219ind \u00een exil.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu Guha, \u0219eful tribului,Rama a ajuns,<\/p>\n

pe malul r\u00e2ului Ganga \u00een ora\u0219ul Sringaberapura.<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd Rama fu al\u0103turi de Guha, Lakshmana \u0219i Seetha,<\/p>\n

a l\u0103sat\u00a0 c\u0103ru\u021ba\u0219ul\u00a0 \u0219i un slujitor al tat\u0103lui s\u0103u, anume Sumantra.<\/p>\n

 <\/p>\n

Trioul\u00a0 Seetha, Rama \u0219i Lakshmana, c\u0103lc\u00e2nd<\/p>\n

p\u0103dure de p\u0103dure\u00a0 travers\u00e2nd r\u00e2uri pletorice,<\/p>\n

 <\/p>\n

ajunser\u0103 la schitul \u00cen\u021beleptului Bharadwaja \u0219i,<\/p>\n

prin hirotonirea lui, au descins la Chitrakuta.
\nOdat\u0103 Rama dus \u00een Chitrakuta astfel, regele Dasharatha<\/p>\n

din \u00eendurerarea pentru fiu a plecat \u00een ceruri.<\/p>\n

 <\/p>\n

La plecarea lui Dasharatha \u00een ceruri, peste insiten\u021bele<\/p>\n

\u00cen\u021beleptului Vashishta \u0219i ale altor Brahmani, Bharata<\/p>\n

 <\/p>\n

a refuzat \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia ca fiind lacom, g\u0103l\u0103gios, asupritor<\/p>\n

\u0219i a mers \u00een p\u0103dure c\u0103z\u00e2nd \u00een genunchi dinaintea lui Rama.
\nDar, la atingerea marelui suflet Rama, cu umilin\u021b\u0103 Bharata<\/p>\n

a declarat: \u201eO, Cunosc\u0103tor al Cinstei, numai tu vei fi regele …\u201d<\/p>\n

 <\/p>\n

Binevoitorul Rama r\u0103spunde c\u0103 nu vrea \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia,<\/p>\n

pentru a-\u0219i \u021bine cuv\u00e2ntul fa\u021b\u0103 de directiva tat\u0103lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

D\u00e2ndu-i sandalele spre a p\u0103zi regatul p\u00e2n\u0103 la<\/p>\n

\u00eentoarcerea sa din exil, Rama l-a trimis \u00eenapoi pe Bharata.
\nNeimplinit\u0103 dorin\u021ba lui Bharata, ating\u00e2nd picioarele<\/p>\n

lui Rama \u0219i lu\u00e2nd sandalele, sa \u00eentors de la Chitrakuta<\/p>\n

 <\/p>\n

\u0219i, f\u0103r\u0103 a lua decizii din\u00a0 capitala Ayodhya, conduce regatul<\/p>\n

din satul Nandigrama, a\u0219tept\u00e2nd \u00centoarcerea lui Rama.<\/p>\n

 <\/p>\n

Implorat de Bharata, Kausalya, \u0219i chiar Kaikeyi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103,<\/p>\n

ci Rama intr\u0103 \u00een p\u0103durea Dandaka s\u0103 distrug\u0103 demonii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Rama-ochi-de-lotus nimici demonul\u00a0 Viraadha \u0219i descoperi<\/p>\n

\u00een\u021belep\u021bii Sharabhanga, Suteekhsna, Agastya \u0219i fratele-i.<\/p>\n

 <\/p>\n

Agastya \u00eei d\u0103 arcul lui Indra, sabie, dou\u0103 tolbe de s\u0103ge\u021bi,<\/p>\n

Rama fiind foarte \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 primeasc\u0103\u00a0 armele potrivite.<\/p>\n

 <\/p>\n

To\u021bi \u00een\u021belep\u021bii \u0219i asce\u021bii din vaanaprashta s-au apropiat<\/p>\n

de Rama pentru alungarea mon\u0219trilor \u0219i amenin\u021b\u0103torilor.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cum p\u0103durea devenise locuin\u021ba demonilor, Rama, str\u0103lucind<\/p>\n

ca un foc ritual, promite \u00een\u021belep\u021bilor distrugerea demonilor.<\/p>\n

Schimb\u00e2ndu-\u0219i \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rile, o demoni\u021b\u0103 pe nume Shuurpanakha,<\/p>\n

locuind \u00een Janasthaana din p\u0103durea Dandaka, este desfigurat\u0103.
\nRama distruge patrusprezece demoni\u00a0 r\u0103zvr\u0103ti\u021bi de Shuurpanakha,<\/p>\n

apoi doboar\u0103 \u0219efii\u00a0 Khara, Trishira, Duushana, verii lui Ravana.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ravana cere ajutorul demonului Maareecha, care-i spune,<\/p>\n

Oh, Ravana, nici patrusprezece mii nu-l pot \u00eenvinge pe Rama.<\/p>\n

 <\/p>\n

Convulsionat, Ravana fur\u0103 pe Seetha, so\u021bia lui Rama,<\/p>\n

c\u00e2nd prin\u021bii Rama \u0219i Lakshmana fuseser\u0103 r\u0103t\u0103ci\u021bi de<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00een\u0219el\u0103torul Maareecha, care \u00eens\u0103biase vulturul<\/p>\n

Jatayu, \u00een timp ce venea\u00a0 la Seetha spre salvare.<\/p>\n

 <\/p>\n

Auzind de la vulturul pe moarte c\u0103\u00a0\u00a0 Maithili<\/p>\n

a fost r\u0103pit\u0103, Rama a \u00eenghe\u021bat \u00een durere.<\/p>\n

 <\/p>\n

Suferind c\u0103ut\u00e2nd-o pe Seetha prin p\u0103dure,<\/p>\n

el a v\u0103zut pe demonul diform Kabandha.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0Ucig\u00e2ndu-l, inciner\u00e2ndu-l, \u00een drum spre cer, Kabandha<\/p>\n

i-a spus lui Rama: \u201eOh, Raghava, du-te la asceta Shabari\u201d.<\/p>\n

Rama s-a \u00eent\u00e2lnit cu vanara Hanuman pe malul lacului Pampa,<\/p>\n

iar dup\u0103 cuv\u00e2ntul acestuia\u00a0 s-a \u00eemprietenit cu Sugreeva.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sugreeva i-a m\u0103rturisit cu groaz\u0103 lupta cu fratele s\u0103u Vali,<\/p>\n

iar Rama i-a promis s\u0103-l \u00eenl\u0103ture pe Vali ca r\u0103zbunare.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cendoindu-se de puterile lui Rama fa\u021b\u0103 de ale lui Vali,<\/p>\n

Sugriva i-a ar\u0103tat r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele demonului Dandubhi, un munte,<\/p>\n

 <\/p>\n

Rama s-a uitat la schelet sur\u00e2z\u00e2nd \u0219i lovindu-l cu piciorul<\/p>\n

p\u00e2n\u0103 la zece yojana.\u00a0 Sugreeva tot ne\u00eencrez\u00e2ndu-se \u00een puterea lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Atunci Rama a rupt \u0219apte arbori de sala cu o singur\u0103<\/p>\n

s\u0103geat\u0103,\u00a0 ca s\u0103\u00a0 \u00eencurajeze certitudinea \u00een Sugreeva.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu inima bucuroas\u0103 la g\u00e2ndul victoriei sale, Sugreeva<\/p>\n

merge la pe\u0219tera\u00a0 Kishkindha \u00eempreun\u0103 cu Rama.<\/p>\n

 <\/p>\n

Sugreeva-corp-auriu a strigat din gura pe\u0219terii<\/p>\n

cu voce mare c\u0103tre Vali, regele maimu\u021belor, s\u0103 ias\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Vali veni \u00eemp\u0103c\u00e2ndu-\u0219i so\u021bia Tara, nel\u0103s\u00e2ndu-l s\u0103 lupte<\/p>\n

cu Sugreeva, c\u0103ci Rama i-ar lua capul cu o singur\u0103 s\u0103geat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Elimin\u00e2ndu-l pe Vali \u00een lupt\u0103, dup\u0103 cuv\u00e2ntul lui Sugreeva,<\/p>\n

Rama \u00eel stabile\u0219te pe acesta ca singur rege al maimu\u021belor.
\nSugreeva a chemat\u00a0 toate maimu\u021bele \u0219i le-a trimis<\/p>\n

\u00een toate direc\u021biile \u00een c\u0103utarea\u00a0 Seethei, fiica lui Janaka.<\/p>\n

 <\/p>\n

La cuv\u00e2ntul lui\u00a0 Sampaati, fratele vulturului\u00a0 Jataayu,<\/p>\n

Hanuman sare oceanul s\u0103rat lat de o sut\u0103 de yojana.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ajuns \u00een Lanka regelui Ravana, Hanuman o vede pe Seetha<\/p>\n

\u00een gr\u0103dinile Ashoka, medit\u00e2nd numai la Rama.
\nD\u00e2ndu-i inel de la tristul Rama, alin\u00e2nd-o pe so\u021bia lui Vaidehi,<\/p>\n

a \u00eenceput s\u0103 zdrobeasc\u0103 arhitectura primitoarei gr\u0103dini Ashoka.
\nR\u0103pun\u00e2nd cinci generali, \u0219apte fii de min\u0219itri, demonul\u00a0 Aksha<\/p>\n

Kumara, Hanuman fu lovit de arma lui Indrajit, fiul lui Ravana.
\nL-ar libera Brahma, ar pulveriza demonii, dar \u00eei \u00eeng\u0103duie,<\/p>\n

c\u00e2t c\u0103-l fac maimu\u021b\u0103, ca\u00a0 s\u0103-i vorbeasc\u0103 lui Ravana.<\/p>\n

 <\/p>\n

L-au str\u00e2ns \u00een fr\u00e2nghii \u0219i l-au t\u00e2r\u00e2t \u00een curte la Ravana.<\/p>\n

Dup\u0103 audien\u021b\u0103, a ars ora\u0219ul Lanka, nu \u0219i locul unde<\/p>\n

 <\/p>\n

se afla Seetha, prin\u021besa lui Mithila, \u0219tiind c\u0103 a g\u0103sit-o,<\/p>\n

s-a \u00eentors la Rama, ca o mare maimu\u021b\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Apoi, Rama \u00eempreun\u0103 cu Sugreeva \u0219i alte maimu\u021be<\/p>\n

au mers pe malul marii oceanului s\u0103 le dea cale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Zeul oceanului refuz\u00e2nd traversarea, Rama<\/p>\n

l-a \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219it cu s\u0103ge\u021bile ca razele soarelui.<\/p>\n

 <\/p>\n

Oceanul-zeu s-a revelat \u0219i, dup\u0103 cuv\u00e2ntul s\u0103u,<\/p>\n

Rama l-a pus pe vanara Nala s\u0103 podeasc\u0103 oceanul.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ajuns \u00een Lanka pe acel pod, eliminind pe Ravana \u00een lupt\u0103,<\/p>\n

Rama a r\u0103scump\u0103rat-o pe Seetha, b\u0103nuitor, din casa du\u0219manului.
\nRama a vorbit aspru\u00a0 Seethei\u00a0 printre maimu\u021be \u0219i demoni<\/p>\n

Dar devotata Seetha s-a aruncat \u00een foc la vorbele lui.<\/p>\n

 <\/p>\n

La cuv\u00e2ntul zeului-Foc, Rama \u0219i-a dat seama c\u0103 ea e f\u0103r\u0103 p\u0103cat.<\/p>\n

El str\u0103lucea c\u00e2nd zeii \u00eel reverau pentru eliminarea lui Ravana.<\/p>\n

 <\/p>\n

Cele trei lumi, fiin\u021be, zei, eremi\u021bi au exultat<\/p>\n

la marea \u00eemplinire a marelui suflet Raghava.
\n\u00centron\u00e2nd pe Vibheeshana\u00a0 c\u0103petenie demonilor din Lanka,<\/p>\n

Rama a sc\u0103pat de orice incertitudine, except\u00e2nd pe Jatayu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Maimu\u021bele moarte s-au ridicat cum s-ar fi trazit din somn,<\/p>\n

c\u0103l\u0103torind cu aero-vehiculul Pushpaka la\u00a0 Ayodhya.
\nRama a mers la schitul \u00cen\u021beleptului Bharadwaja,<\/p>\n

trimi\u021b\u00e2nd \u00eenainte pe Hanuman\u00a0 \u00een apropiere de Bharata.<\/p>\n

 <\/p>\n

P\u0103r\u0103sind ermitajul lui Bharadwaja, s-a \u00eembarcat \u00een<\/p>\n

Pushpaka p\u00e2n\u0103 la Nandigrama, unde era Bharata.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cent\u00e2lnindu-\u0219i fra\u021bii \u00een satul Nandigrama, t\u0103idu-\u0219i pletele,<\/p>\n

nemaipustnic, gospodar, cu Seetha \u0219i-a rec\u0103p\u0103tat regatul.<\/p>\n

C\u00e2nd Rama este \u00eentronat, lumea va fi \u00eenalt regalat\u0103.<\/p>\n

Astfel, Narada prevede viitorul \u0219i i-l spune lui Valmiki .<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u00e2nd troneaz\u0103 Rama, oamenii nu vor vedea mor\u021bi copiii lor,<\/p>\n

Doamnele vor fi devotate so\u021bilor \u0219i nu vor v\u0103duvi \u00een timpul vie\u021bii lor.<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Rama nu-s temeri de incendii, furtuni sau boli,<\/p>\n

nici team\u0103 de foame ori ho\u021bi, nici vitele nu se \u00eeneac\u0103 \u00een inunda\u021bii.<\/p>\n

 <\/p>\n

Fie ora\u0219, fie s\u0103tuc va fi s\u0103tul de ban \u0219i gr\u00e2u,<\/p>\n

veselia poporului va fi ca \u00een timpuria er\u0103 Krita.<\/p>\n

 <\/p>\n

Ritualuri de cal, aur donat, la fel milioane de vaci, bog\u0103\u021bie<\/a><\/p>\n

Brahmanilor \u0219i savan\u021bilor, iluminatul Rama tr\u0103ind \u00een Brahma.<\/a>
\n\u00cen aceast\u0103 lume, Raghava va stabili dinastii<\/p>\n

\u0219i va men\u021bine sistemul de patru caste,<\/p>\n

 <\/p>\n

pun\u00e2nd pe fiecare \u00een propria sa probitate<\/p>\n

pentru o armonie social\u0103 perfect\u0103.
\nZece-unsprezece mii de ani<\/p>\n

Rama c\u0103l\u0103toreste \u00een ad\u0103postul lui Brahma.
\nAceast\u0103 Ramayana este sf\u00e2nt\u0103, oricine cite\u0219te legenda lui Rama<\/p>\n

va fi cu adev\u0103rat liber de toate p\u0103catele.<\/p>\n

 <\/p>\n

Citind-o un Brahman din clasa profesoral\u0103 exceleaz\u0103 \u00een vorbire,<\/p>\n

un Kshatriya din clasa cnduc\u0103toare ob\u021bine mo\u0219ii,<\/p>\n

 <\/p>\n

un\u00a0 Vyshya din clasa comercial\u0103 c\u00e2\u0219tig\u0103 bani<\/p>\n

un\u00a0 Shudra din clasa muncitoare \u00ee\u0219i dob\u00e2nde\u0219te excelen\u021ba personal\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

Astfel \u00cen\u021beleptul Narada a dat \u00cen\u021beleptului<\/p>\n

Walmiki miezul Ramayanei.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

DIMITRIE\u00a0 GRAMA<\/p>\n

poeme tactile 2<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

…..intimitate cu tine?<\/strong><\/p>\n

cu mofturile tale?<\/strong><\/p>\n

intimitate cu mine?<\/strong><\/p>\n

cu propriul meu cuget?<\/strong><\/p>\n

buna ziua, orbule!<\/strong><\/p>\n

buna ziua, surdule!<\/strong><\/p>\n

buna ziua!<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

fara de raspunsuri…..<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

….plaja, apa, soare,<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

lume in chiloti si fara<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

si copii, multi copii<\/strong><\/p>\n

-ba, adu si mie o bere!<\/strong><\/p>\n

-te-n mata de curva<\/strong><\/p>\n

i-ati singur!<\/strong><\/p>\n

-sa-mi lingi curu, boule!<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

….intimitate<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

cuvinte noi,<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

lume, copii, apa, soare.<\/strong><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

 <\/p>\n

….caut un pom<\/strong><\/p>\n

caut o padure<\/strong><\/p>\n

o pestera, ceva<\/strong><\/p>\n

caut vipere si sobolani<\/strong><\/p>\n

caut alta intimitate….<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Dimitrie, plaja Mamaia, August 2017<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u00a0VIOREL\u00a0 ROMAN<\/strong><\/p>\n

Superioritatea occidentalilor si inferioritatea ortodocsilor moldo-valahi e intolerabila (40)<\/p>\n

Ion Nova\u0306cescu, dr. \u00een istorie, Cluj-Napoca, 2009: Se pare ca\u0306 noi, rom\u00e2nii, \u00een toata\u0306 istoria noastra\u0306, ne-am mis\u0327cat \u00een contratimp cu restul celorlalte nat\u0327ii europene s\u0327i mai tot timpul, am mers ca racul. Blestemat\u0327i de la nas\u0327terea noastra\u0306 ca popor, am fa\u0306cut un pas \u00eenainte, doi \u00eenapoi, p\u00e2na\u0306 ce am picat \u00een pra\u0306pastie. Mereu, cu o pla\u0306cere, as\u0327 zice, sado-masochista\u0306, ne-am aruncat \u00een ha\u0306u s\u0327i ne-am chinuit zeci de ani sa\u0306 ies\u0327im la liman. Ne-am \u00eendreptat s\u0327alele put\u0327in s\u0327i … brusc s\u0327i fa\u0306ra\u0306 motive \u00eentemeiate, iar ne-am dat de-a berbeleacul \u00een fundul put\u0327ului. Ma\u0306 tem ca\u0306 suntem cea mai masochista\u0306 s\u0327i cea mai defecta\u0306 mintal nat\u0327iune a Europei\u2026<\/p>\n

VR: \u2026 romanii, urmasii Imperiului Roman, popor de limes in calea tuturora, in acelasi timp orientali si occidentali, greci si latini, au facut parte din Imperiul bizantin, turc, rus si din Sfantul Imperiu Roman. Din 2007 fac parte, cu toate ca majoritatea e greco-ortodoxa, din Uniunea Europeana si Organiza\u0163ia Tratatului Nord-Atlantic. Asta a permis ca cinci milioane sa plece in Europa de vest unde deja se nasc mai multi copii, decat in tara. Daca viitorul romanilor e mai mult occidental, decat oriental atunci si psihologia ortodocsilor moldo-valahi in raport cu Europa latina merita o nou abordare, mai ales ca ortodocsii si catolicii n-au gasit inca o formula a refacerii unitatii de credina in UE, nici in fata invaziei afro-asiatice, arabe, idolatre si agresiunii terorismului islamic.<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cine, cum a declansat razboiul mondial (5)<\/p>\n

Dupa Grecia si Romania cu cereri\u00a0de 360 si 20 de miliarde se Euro, Polonia cere acuma Germaniei intre 840 si 1.000 miliarde de Euro, cu toate ca in 1953 la Londra a renuntat la despagubiri\u00a0de razboi, spune purtatorul de cuvant al d-nei Angela Merkel.<\/p>\n

Refuzul\u00a0Poloniei fata de cererea modesta, fireasca a Germaniei (opinie si a analistilor rusi) de a avea un culoar spre Danzig, a declansat razboiul in urma careia Polonia s-a extins spre vest. Totul incepe cu actiuni ostile fata de germani de catre poloneji, dupa ce Churchill le-a dat garantii ca dupa razboi vor ocupa\u00a0Danzigul, Prusia inferiora si se vor extinde pe seama germanilor pana pe Oder-Nei\u00dfe. Asta voia Poloniei inca din anii 20, cand Germania invinsa si dezarmata, putea fi usor atacata din est.<\/p>\n

In Ribbentrop: Oder: Die Verlockung des nationalen Aufbruchs. Eine politische Biographie, ed. Duncker & Humblot, Berlin 2013, 409 p., Stefan Scheil ne facem sa-l intalegem pe Churchill cand supune spre aprobarea guvernului sau respingerea propunerilor germane, valabile si pentru Polonia: \u201cHitler este doar un om care va deceda mai cur\u00e2nd sau mai t\u00e2rziu. Pentru Imperiul Britanic pericolul nu este Hitler, ci Germania. Noi trebuie s\u0103-l convingem pe Hitler s\u0103 atace URSS-ul pentru c\u0103 acolo va fi sf\u00e2r\u0219itul lui, iar noi vom dezmembra Germania.\u201d (Stenogramele \u0219edin\u021belor guvernului britanic \/ Leon Kilzer: Churchill\u00b4s \u00a0deception – The dark secret that distroyed Nazi Germany.)<\/p>\n

Polonia a fost nici mai mult, nici mai putin decat pionul otravit, care a distrus Imperiul German si a restabilit dominatia ruso-anglo-saxona in Europa, periclitata de Hitler. Uniunea Europeana este insa un proiect al pacii si colaborarii, membrii nu pot avea conflicte cu vecinii, de aceea surprinde pretentie absurda a Poloniei, simultana cu Brexit-ul si ne reaminteste involuntar de proiectul lor comun antigerman incununat de suces, pana la Gorbaciov. \u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Dragi Colegi din Comisia de Cibernetica \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/em><\/strong><\/p>\n

\n

In trend-ul unei traditii, deja, in Comisie, rog primiti [priviti si e-priviti \u2013 daca se poate] unele repere la care ma voi referi pe cat posibil in Sedinta Comisiei din 12 septembrie, marti, probabil in jurul orei 17 \/ de la ora 16 distinsul coleg Daniil Dragos prezinta tema\u00a0 Domniei sale.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Repere deci:<\/p>\n<\/div>\n

\n

* HOW DOES CHANGE COME ABOUT? ABOUT SOCIETAL INTERACTIVE CHANGE<\/strong>, LAMBERT Academic Publishing, Saarbr\u00fccken, Germany, 2017. ISBN 978-3-330-03603-1, 261 pages (in English).<\/p>\n<\/div>\n

\n

– http:\/\/ssrn.com\/abstract=2914938<\/a><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

** <\/strong>‘Spirituality-Biodiversity’ versus ‘Indifference-Engagement’. Heritage, Contemporary Challenge, Perspective Qvo Vadis Homine_2050_? Creative Partnership<\/a><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Publisher:<\/strong>\u00a0International Journal of Sociology Study belongs to the ‘Science and Engineering Publishing Company’ (SEP), pp.10-25, Pub. Date: 2014-03-05 \u00a0\u00a0http:\/\/www.seipub.org\/ijss\/AllIssues.aspx<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

and at http:\/\/ssrn.com\/abstract=2461837<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

** *Mark-up regarding the study\u201cclio-cibernetics\u201d fronted by the Theory of ciclicity onto history (Neagu Djuvara) and Cliomathematics (Mircea Malita). Toward a trans-society with geo-eco-bioevolution <\/strong>\/ <\/em>pp. 24-27,<\/p>\n<\/div>\n

\n

Publisher: JETK<\/strong> Volume 7\/2015, <\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

http:\/\/www.e-editura.ro\/jetk\/the_journal_07.html<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

****\u00a0 Scholar Mihai Draganescu’s Role within the Scientific Knowledge Innovative Structural-Phenomenological Approach of the Chaordic Systems Alongside the Holistically Evolving Eco-Bio-Geo-Paradigms<\/p>\n<\/div>\n

\n

Available at <\/strong>http:\/\/papers.ssrn.com\/abstract=2260361<\/a><\/p>\n<\/div>\n

\n

[toate adresele de site asigura download-are gratuita si sigura]<\/em><\/p>\n<\/div>\n

\n

Va multumesc pentru planificarea comunicarii si atentie!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cu respect,<\/p>\n<\/div>\n

\n

Nicolae Bulz <\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

ALEX\u00a0 CET\u0102\u021aEANU<\/p>\n

 <\/p>\n

Salutari la toti ! Adevar vrem…si numai adevar !<\/p>\n

\u00a0“Adevarul nu poate fi ascuns, cum nu pot fi ascunse soarele si luna”, parca asa a zis Budha !<\/p>\n

Nu sunt povesti – am vazut acesta “declaratie de razboi” (de mai jos) la Muzeul Holocaustului din Washington DC, unde am fost in semn de respect (si documentare) pentru victimele nevinovate ale razboiului- “collateral casualties” cum se spune acum… Cu ea ar trebui sa incepa istoria tragediei milioanelor de cetateni de origine semita ai diferitelor tari ale Europei.<\/p>\n

\u00a0Ce se intampla, chiar in zilele noastre, cand talibanii (de exemplu) declara razboi unei tari ? Evident, apar consecinte si de obicei nu cei vinovati “platesc”!<\/p>\n

Ce trebuia sa faca Hitler in fata acestei declaratii de razboi ? Abia in 1942 (!) nazistii au taiat ratia de lapte la familiile de evrei ! Foamete mare in Germania, dar si mai mare in lagarele de concentrare, nu ca in cele din Canada si SUA (Internment Camps – 40 numai in Canada), unde au fost internati toti potentialii sabotori,\u00a0 italieni, japonezi, evrei (517 trimisi chiar de Churchill), comunisti canadieni etc. Se putea astepta cineva ca “odiosul tratat Ribentrop- Molotov” sa fie inlocuit cu si mai odiosul tratat Churchil-Roosvelt-Stalin ?\u00a0 Aceasta declaratie a lui Churchill explica totul, multumesc domnule dr. Viorel ! – nu stiam de ea, dar stiam de alte “capcane” intinse Germaniei, care nu vroia sa se lupte cu aproape toata planeta. Numai de atragerea SUA in razboi nu aveau nevoie – machiavelica manipulare cu Pearl Harbour !<\/p>\n

Daca veti citi cartea “Out of the Night” a unui agent NKVD cu pseudonimul Jean Valtin (in realitate Richard Herrmann Julius Krebs), scrisa inainte de 1941 (best seller in SUA !) , o sa va “cruciti” cand veti vedea actele de terorism savarsite de bolsevicii lui Stalin impotriva Germaniei, Angliei, Statelor Unite…<\/p>\n

In 2020 se vor deschide arhivele “regelui nazist” sau “tradator” Edward al VIII-lea al Angliei, care nu concepea lupta impotriva comunismului (il iubea foarte mult pe unchiul lui, tarul Nicolae al II-lea) decat in alianta cu Germania.<\/p>\n

Am fost in Bahamas (unde a fost izolat intre anii 1940-1945)pe urmele lui. Impresionante si infiorator de adevarate , cu o premonitie incredibila, declaratiile acestui mare indragostit de madame\u00a0 Simpson , “care a dat un regat, pentru o femeie !…Oare asa a fost ?<\/p>\n

“Imi place Platon…dar mai mult imi place adevarul !<\/p>\n

Cate nu ar mai fi de spus…dar nu am timp,\u00a0 am treburi – este soare pe tarmul fluviului St. Laurent si…vine ELMA !<\/p>\n

 <\/p>\n

Cu stima,<\/p>\n

Alex C.<\/p>\n

 <\/p>\n

THE JEWS DECLARE WAR ON GERMANY (1933).<\/p>\n

 <\/p>\n

ICJiyM Wrillur Far MiliL<\/p>\n

 <\/p>\n

My. 10,25fl. J-‘RIIJAY’. M.\\ll(‘][ S4. 1931.<\/p>\n

 <\/p>\n

JUDEA DECLARES WAR ON Gl<\/p>\n

 <\/p>\n

Jews Of All The World Unite In Ac<\/p>\n

 <\/p>\n

“Judea Declares War on Germany!” – Daily Express headline, March 24, 1933.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Judea Declares War on Germany! Jews of all the World Unite! Boycott of German Goods!<\/p>\n

Mass Demonstrations!” – These were all headlines in the Daily Express on March 24, 1933.<\/p>\n

 <\/p>\n

“The Israeli people around the world declare economic and financial war against Germany.<\/p>\n

Fourteen million Jews stand together as one man, to declare war against Germany. The Jewish<\/p>\n

wholesaler will forsake his firm, the banker his stock exchange, the merchant his commerce and<\/p>\n

the pauper his pitiful shed in order to join together in a holy war against Hitler’s people.” – Daily<\/p>\n

Express, March 24, 1933.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Each of you, Jew and Gentile alike, who has not already enlisted in this sacred war should do so<\/p>\n

now and here. It is not sufficient that you should buy no goods made in Germany. You must<\/p>\n

refuse to deal with any merchant or shopkeeper who sells any German-made goods or who<\/p>\n

patronises German ships or shipping…. we will undermine the Hitler regime and bring the<\/p>\n

German people to their senses by destroying their export trade on which their very existence<\/p>\n

depends.” – Samuel Undermeyer, in a Radio Broadcast on WABC, New York, August 6, 1933.<\/p>\n

Reported in the New York Times, August 7, 1933.<\/p>\n

 <\/p>\n

Joining with Samuel Untermeyer in calling for a war against Germany, Bernard Baruch, at the<\/p>\n

same time, was promoting preparations for war against Germany. “I emphasised that the defeat<\/p>\n

of Germany and Japan and their elimination from world trade would give Britain a tremendous<\/p>\n

opportunity to swell her foreign commerce in both volume and profit.” – Baruch, The Public<\/p>\n

Years, by Bernard M. Baruch, p. 347 (New York: Holt, Rinehart and Winston, 1960).<\/p>\n

 <\/p>\n

Samuel Untermeyer was a Jewish leader and close friend of presidents Wilson and Roosevelt.<\/p>\n

Bernard Baruch was a presidential adviser to Wilson, Roosevelt and Truman.<\/p>\n

 <\/p>\n

“This declaration called the war against Germany, which was now determined on, a ‘holy war’.<\/p>\n

This war was to be carried out against Germany to its conclusion, to her destruction” (Diese<\/p>\n

Erklarung nannte den Krieg gegen Deutschland, der nun beschlossen sei, einen heiligen Krieg.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dieser Krieg miisse gegen Deutschland bis zu dessen Ende, bis zu dessen Vernichtung, gefiihrt<\/p>\n

werden). – Dr. Franz J. Scheidl, Geschichte der Verfemung Deutschlands.<\/p>\n

 <\/p>\n

“War in Europe in 1934 was inevitable.” – H. Morgenthau, Secretary of the U.S. Treasury, Hearst<\/p>\n

Press, September, 1933 (also quoted in “The Palestine Plot” by B. Jenson, p. 1 1 (printed by John<\/p>\n

McKinley, 11-15 King Street, Perth, Scotland)).<\/p>\n

 <\/p>\n

“For months now the struggle against Germany is waged by each Jewish community, at each<\/p>\n

conference, in all our syndicates, and by each Jew all over the world. There is reason to believe<\/p>\n

that our part in this struggle has general value. We will trigger a spiritual and material war of all<\/p>\n

the world against Germany’s ambitions to become once again a great nation, to recover lost<\/p>\n

territories and colonies. But our Jewish interests demand the complete destruction of Germany.<\/p>\n

Collectively and individually, the German nation is a threat to us Jews.” – Vladimir Jabotinsky<\/p>\n

(founder of the Jewish terrorist group, Irgun Zvai Leumi) in Mascha Rjetsch, January, 1934 (also<\/p>\n

quoted in “Histoire de l’Armee Allemande” by Jacques Benoist-Mechin, Vol. IV, p. 303).<\/p>\n

 <\/p>\n

“Hitler will have no war (does not want war), but we will force it on him, not this year, but<\/p>\n

soon.” – Emil Ludwig Cohn in Les Annales, June, 1934 (also quoted in his book “The New Holy<\/p>\n

Alliance”).<\/p>\n

 <\/p>\n

“We Jews are going to bring a war on Germany.” – David A. Brown, National Chairman, United<\/p>\n

Jewish Campaign, 1934 (quoted in “I Testify Against The Jews” by Robert Edward Edmondson,<\/p>\n

page 188 and “The Jewish War of Survival” by Arnold Leese, page 52).<\/p>\n

 <\/p>\n

“We want to bring about a deep hatred for the Germans, for German soldiers, sailors, and<\/p>\n

airmen. We must hate until we win.” – Lord Beaverbrook, quoted in Niemals! by Heinrich<\/p>\n

Goitsch.<\/p>\n

 <\/p>\n

“There is only one power which really counts. The power of political pressure. We Jews are the<\/p>\n

most powerful people on earth, because we have this power, and we know how to apply it.” –<\/p>\n

Vladimir Jabotinsky, Jewish Daily Bulletin, July 27, 1935.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Before the end of the year, an economic bloc of England, Russia, France and the U.S. A will be<\/p>\n

formed to bring the German and Italian economic systems to their knees.” – Paul Dreyfus, “La<\/p>\n

Vie de Tanger” May 15, 1938.<\/p>\n

 <\/p>\n

On the 3rd of June, 1938, the American Hebrew boasted that they had Jews in the foremost<\/p>\n

positions of influence in Britain, Russia and France, and that these “three sons of Israel will be<\/p>\n

sending the Nazi dictator to hell.” – Joseph Trimble, the American Hebrew.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Germany is our public enemy number one. It is our object to declare war without mercy against<\/p>\n

her. One may be sure of this: We will lead that war!” – Bernard Lecache, the president of the<\/p>\n

“International League Against Racism and Anti-Semitism,” in its newspaper “Droit de Vivre”<\/p>\n

(Right to Life), 9 November, 1938.<\/p>\n

 <\/p>\n

“The war now proposed is for the purpose of establishing Jewish hegemony throughout the<\/p>\n

 <\/p>\n

world.” – Brigadier General George Van Horn Mosely, The New York Tribune, March 29, 1939.<\/p>\n

 <\/p>\n

“I wish to confirm in the most explicit manner, the declaration which I and my colleagues made<\/p>\n

during the last months, and especially in the last week: that the Jews “stand by Great Britain and<\/p>\n

will fight on the side of the democracies.” Our urgent desire is to give effect to these<\/p>\n

declarations. We wish to do so in a way entirely consonant with the general scheme of British<\/p>\n

action, and therefore would place ourselves, in matters big and small, under the co-ordinating<\/p>\n

direction of His Majesty’s Government. The Jewish Agency is ready to enter into immediate<\/p>\n

arrangements for utilizing Jewish manpower, technical ability, resources, etc.” – Chaim<\/p>\n

Weizmann, President of the World Jewish Congress, Head of the Jewish Agency and later<\/p>\n

President of Israel, the London Times, September 5, 1939, and the London Jewish Chronicle,<\/p>\n

September 8, 1939.<\/p>\n

 <\/p>\n

“The millions of Jews who live in America, England and France, North and South Africa, and,<\/p>\n

not to forget those in Palestine, are determined to bring the war of annihilation against Germany<\/p>\n

to its final end.” – Central Blad Voor Israeliten in Nederland, September 13, 1939.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Stop talking about peace conditions! Break Germany in pieces!” – The Daily Herald, No.7426, 9<\/p>\n

December, 1939.<\/p>\n

 <\/p>\n

“The Jews, taken collectively, view this war as a holy war.” – The Daily Herald, No. 7450, 1939,<\/p>\n

quoted in “Reichstagsbrand, Aufklarung einer historischen Legende,” by U. Backes, K.H.<\/p>\n

JanBen, E. Jesse, H. Kohler, H. Mommsen, E Tobias.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Even if we Jews are not physically at your side in the trenches, we are morally with you. This<\/p>\n

war is our war and you fight it with us.” – Schalom Asch, Les Nouvelles Litterairres, February<\/p>\n

10, 1940.<\/p>\n

 <\/p>\n

“In losing Germany, Jewry lost a territory from which it exerted power. Therefore it was<\/p>\n

determined to re-conquer it.” – Louis Marschalko, “The World Conquerors : The Real War<\/p>\n

Criminals.”<\/p>\n

 <\/p>\n

“The World Jewish Congress has been at war with Germany for seven years.” – Rabbi M.<\/p>\n

Perlzweig (head of the British Section of the World Jewish Congress), Toronto Evening<\/p>\n

Telegram, February 26, 1940.<\/p>\n

 <\/p>\n

“The Second World War is being fought for the defense of the fundamentals of Judaism.” –<\/p>\n

Rabbi Felix Mendlesohn, Chicago Sentinel, October 8, 1942.<\/p>\n

 <\/p>\n

“We are not denying and are not afraid to confess that this war is our war and that it is waged for<\/p>\n

the liberation of Jewry… Stronger than all fronts together is our front, that of Jewry. We are not<\/p>\n

only giving this war our financial support on which the entire war production is based, we are not<\/p>\n

only providing our full propaganda power which is the moral energy that keeps this war going.<\/p>\n

The guarantee of victory is predominantly based on weakening the enemy forces, on destroying<\/p>\n

them in their own country, within the resistance. And we are the Trojan horses in the enemy’s<\/p>\n

fortress. Thousands of Jews living in Europe constitute the principal factor in the destruction of<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

our enemy. There, our front is a fact and the most valuable aid for victory.” – Chaim Weizmann,<\/p>\n

President of the World Jewish Congress, Head of the Jewish Agency and later President of<\/p>\n

Israel, in a Speech on December 3, 1942, in New York.<\/p>\n

 <\/p>\n

“Played golf with Joe Kennedy (U.S. Ambassador to Britain). He says that Chamberlain stated<\/p>\n

that America and world Jewry forced England into World War II.” – James Forrestal, Secretary<\/p>\n

of the Navy (later Secretary of Defense), Diary, December 27, 1945 entry.<\/p>\n

 <\/p>\n

“It is untrue that I or anyone else in Germany wanted war in 1939. It was wanted and provoked<\/p>\n

solely by international statesmen either of Jewish origin or working for Jewish interests. Nor had<\/p>\n

I ever wished that after the appalling first World War, there would ever be a second against either England or America.” – Adolf Hitler, April, 1945.<\/p>\n

 <\/p>\n

The joke doing the rounds of the British Union of Fascists at this time, was that the Jewish<\/p>\n

national anthem was, ‘Onward Christian Soldiers.’<\/p>\n

 <\/p>\n

INVENTATORII DE BOLI <\/strong>
\n– CUM SUNTEM NOI TRANSFORMA\u021aI \u00ceN PACIEN\u021aI <\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

\u00a0Dintotdeauna, oamenii au c\u0103utat cuvinte care s\u0103 exprime o stare de boal\u0103. \u00cens\u0103 jargonul medical, a\u0219a cum este el \u00eenregistrat \u00een dic\u021bionarele medicale, con\u021bine mai mul\u021bi termeni dec\u00e2t orice alt limbaj profesional, unele concepte av\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la opt sinonime. Cu c\u00e2t o afec\u021biune este mai pu\u021bin \u00een\u021beleas\u0103, cu at\u00e2t este numit\u0103 prin mai mul\u021bi termeni. J\u00f6rg Blech (n. 1966) este un jurnalist \u0219i autor german, care \u00een anul 2003 a publicat \u201eInventatorii de boli \u2013 manevrele \u0219i manipul\u0103rile industriei farmaceutice\u201d. \u00cen aceast\u0103 carte salutar\u0103, el demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 oamenii din \u021b\u0103rile bogate, industrializate, ca \u0219i boga\u021bii din \u021b\u0103rile mai pu\u021bin dezvoltate, cad frecvent victime ale patologiz\u0103rii vie\u021bii lor de zi cu zi. Blech nu minimalizeaz\u0103 importan\u021ba bolilor reale \u0219i nici nu neag\u0103 tratamentele medicale vitale. El doar protesteaz\u0103 \u00eempotriva modului \u00een care corpora\u021biile farmaceutice ne patologizeaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi, invent\u00e2nd boli pentru a-\u0219i promova produsele. Printre non-bolile pentru care oameni perfect s\u0103n\u0103to\u0219i sunt \u00eendemna\u021bi s\u0103 solicite tratament medical se num\u0103r\u0103: c\u0103derea p\u0103rului, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea oaselor, nivelul colesterolului, tensiunea arterial\u0103, performan\u021ba sexual\u0103 sc\u0103zut\u0103, intestinul iritabil, sarcina, na\u0219terea, nefericirea, timiditatea, mahmureala, obr\u0103znicia copilului, frica, menopauza, schimb\u0103rile hormonale la v\u00e2rstnici, genele defecte \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, moartea Blech explic\u0103 \u00een cartea sa, pe larg, trucurile la care au recurs concernele farmaceutice pentru a-\u0219i vinde produsele. Iat\u0103 c\u00e2teva dintre acestea:<\/p>\n<\/div>\n

\n

– sc\u0103derea arbitrar\u0103 a valorilor colesterolului, pentru ca oameni perfect normali s\u0103 fie considera\u021bi bolnavi;<\/p>\n<\/div>\n

\n

– frica de osteoporoz\u0103 la femeile aflate la menopauz\u0103, pentru a favoriza consumul de medicamente destinate \u201eprevenirii fracturilor\u201d;<\/p>\n<\/div>\n

\n

– manipularea b\u0103rba\u021bilor, pentru a extinde consumul de medicamente care \u201etrateaz\u0103 impoten\u021ba masculin\u0103\u201d;<\/p>\n<\/div>\n

\n

– supramedicalizarea femeilor, copiilor \u0219i persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 etc.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Realitatea este c\u0103, \u00een loc s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 starea de s\u0103n\u0103tate, tratamentele pentru aceste afec\u021biuni o afecteaz\u0103 grav. \u00cen \u021b\u0103rile industrializate, tratamentele medicale sunt a treia cauz\u0103 de deces, dar, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 tot medicii sunt cei care scriu cauza mor\u021bii pe certificatele de deces, aceast\u0103 statistic\u0103 este departe de a fi cea real\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Cum \u00ee\u0219i impun gigan\u021bii farmaceutici produsele? Cu circa 5.500 de articole ce apar zilnic \u00een peste 25.000 de reviste medicale din toat\u0103 lumea, studii falsificate, medici manipula\u021bi, angajarea unor profesori respectabili din facult\u0103\u021bile de medicin\u0103 care s\u0103 le promoveze produsele, sponsorizarea particip\u0103rii medicilor la conferin\u021be interna\u021bionale, autorizarea ghidurilor medicale \u0219i exemplele pot continua. Astfel, Blech puncteaz\u0103 faptul c\u0103 nu numai pacien\u021bii cad victime ale acestor practici, ci \u0219i medicii, \u0219i propune c\u00e2teva solu\u021bii de remediere a acestei situa\u021bii, printre care \u0219i stabilirea unui cod etic \u00een ceea ce prive\u0219te leg\u0103turile medicilor cu industria farmaceutic\u0103.<\/p>\n

\n<\/div>\n

\n

\u0218ase miliarde de bolnavi imaginari<\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

\n

Textul de mai jos face parte din postfa\u021ba edi\u021biei franceze a c\u0103r\u021bii lui J\u00f6rg Blech, scris\u0103 de medicul \u0219i scriitorul Martin Winckler:<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00abLa \u00eenceputul anilor 1980, c\u00e2nd am \u00eenceput s\u0103 practic medicina, am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu dou\u0103 \u201eboli\u201d foarte r\u0103sp\u00e2ndite \u00een Fran\u021ba, dar care nu figurau \u00een niciun tratat de patologie: criza de ficat \u0219i spasmofilia. Ambele loveau mai ales femeile. Pacien\u021bii care se prezentau ca suferind de aceste boli veneau cu sutele \u00een fa\u021ba t\u00e2n\u0103rului medic care eram pe atunci \u0219i nu \u00een\u021belegeam de ce numeau ele astfel ni\u0219te suferin\u021be care, \u00een ochii mei, aveau un cu totul alt nume dec\u00e2t cel pe care-l utilizau ele.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Femeile care \u201esufereau de ficat\u201d \u00eemi vorbeau de simptome care ap\u0103reau o dat\u0103 sau de dou\u0103 ori pe lun\u0103, de obicei \u00eenainte de ciclul menstrual: gre\u021buri, v\u0103rs\u0103turi \u0219i mai ales o durere de cap violent\u0103, accentuat\u0103 de lumin\u0103 \u0219i zgomote, care le determina s\u0103 mearg\u0103 \u00een dormitor, \u00eentr-un \u00eentuneric total. Cele care se autocalificau drept \u201espasmofilice\u201d \u00eemi descriau simptome mai pu\u021bin sistematizate \u2013 furnic\u0103turi sau paralizii ale membrelor \u2013 ambele \u00eenso\u021bite de o angoas\u0103 considerabil\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Pe parcursul studiilor mele, am avut \u0219ansa de a fi format de medici curio\u0219i \u0219i dota\u021bi cu bun sim\u021b. Ei m-au \u00eenv\u0103\u021bat c\u0103 a\u0219a-zisa \u201ecriz\u0103 de ficat\u201d este o migren\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de simptome digestive, iar femeile \u201espasmofile\u201d sunt cele angoasate, suferind de crize de panic\u0103. Prin urmare, \u0219tiam c\u0103 nici unele nici celelalte nu erau atinse de o boal\u0103 real\u0103, ci reac\u021bionau \u00een acest fel personal la agresiunile vie\u021bii. Iar u\u0219urarea suferin\u021belor lor putea fi realizat\u0103 prin metode terapeutice simple \u0219i, \u00een primul r\u00e2nd, prin dez-dramatizarea simptomelor lor. \u00cens\u0103 dificultatea nu consta \u00een \u201erectificarea diagnosticului\u201d. Ele \u00eemi ascultau explica\u021biile cu interes, c\u0103ci nu li se mai d\u0103duser\u0103 asemenea detalii. Ceea ce nu puteau ele s\u0103 conceap\u0103 era faptul c\u0103 nu aveau nevoie de un tratament pe termen lung.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Femeile cu migrene fuseser\u0103 deja supuse la radiografii ale vezicii \u0219i la c\u00e2teva prelev\u0103ri de s\u00e2nge care ar\u0103taser\u0103 \u201eceva suspect\u201d, un \u201esediment\u201d \u00een vezic\u0103, de pild\u0103. Existen\u021ba acestui \u201esemn obiectiv\u201d justifica prescrierea de \u201ehepatotrope\u201d \u0219i de alte medicamente colagoge, termen pseudo-savant al medicamentelor pentru ficat \u0219i bil\u0103, recomandate, nu-i a\u0219a?, a fi luate 365 de zile pe an.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Spasmofilicele, care erau \u0219i ele \u00eendrept\u0103\u021bite la prelev\u0103ri sanguine \u0219i uneori la electrocardiograme total neinterpretabile (dar lini\u0219titoare, le spuneau medicii), nu erau mul\u021bumite c\u00e2nd le explicam c\u0103 magneziul pe care-l \u00eenghi\u021beau 15 zile pe lun\u0103 de ani de zile nu era dec\u00e2t un placebo \u0219i c\u0103 anxietatea lor cronic\u0103 avea mai multe \u0219anse de atenuare printr-o psihoterapie adecvat\u0103 \u0219i un mediu \u00een care s\u0103 nu mai fie v\u0103zute ca bolnave.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201eUn om s\u0103n\u0103tos este un bolnav care se ignor\u0103\u201d, declar\u0103 doct personajul Knock din piesa cu acela\u0219i nume a lui Jules Romain. Acesta pune jaloanele unei viziuni asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii definit\u0103 \u00een \u00eentregime de c\u0103tre medic. O viziune compus\u0103 din dictate \u0219i avertismente \u00eengrijor\u0103toare. O viziune terorist\u0103 \u0219i nevindec\u0103toare. Cartea lui J\u00f6rg Blech \u00eencepe prin a-l cita pe Knock, personaj emblematic pentru lumea \u00een care tr\u0103im ast\u0103zi, c\u00e2nd vorbim despre s\u0103n\u0103tate. \u00cen Fran\u021ba, g\u0103sim \u00een farmacii mii de m\u0103rci de medicamente. \u00cen schimb, lista de medicamente esen\u021biale, indispensabile trat\u0103rii principalelor afec\u021biuni ale locuitorilor \u021b\u0103rilor s\u0103race, stabilit\u0103 de Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, num\u0103r\u0103 325. S\u0103 \u00eensemne aceasta c\u0103, dac\u0103 avem mai multe medicamente suntem mai bine \u00eengriji\u021bi? Evident, nu!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Un astfel de Knock, transformat \u00een Big Brother \u00een \u021b\u0103rile bogate, este subiectul c\u0103r\u021bii lui J\u00f6rg Blech. De 50 de ani \u00eencoace, industria de medicamente Big Pharma a crescut ne\u00eentrerupt, f\u0103c\u00e2ndu-ne s\u0103 credem c\u0103 ne vrea binele. Nici vorb\u0103 de-a\u0219a ceva! Industria de medicamente (\u0219i, o dat\u0103 cu ea, cea a aparaturii de dozaj biologic, a ma\u0219in\u0103riilor de diagnostic, a cosmeticelor \u0219i a instrumentelor chirurgicale) au f\u0103cut din deviza personajului lui Jules Romain laitmotivul lor, modific\u00e2nd-o un pic: \u201eOrice om s\u0103n\u0103tos e un posibil consumator, cu condi\u021bia s\u0103 fie f\u0103cut s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e bolnav\u201d. Termenul esen\u021bial aici este \u201econsumator\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Aud adesea politicieni care blameaz\u0103 comportamentul cet\u0103\u021benilor \u201econsumatori\u201d c\u00e2nd vine vorba de s\u0103n\u0103tate. C\u00e2t\u0103 ipocrizie! Pe de-o parte, cet\u0103\u021beanul de azi este \u00eendemnat s\u0103 consume bunuri materiale, pentru a men\u021bine cre\u0219terea industrial\u0103. Pe de alt\u0103 parte, i se repro\u0219eaz\u0103 c\u0103 solicit\u0103 \u00eengrijiri inutile, care greveaz\u0103 bugetul securit\u0103\u021bii sociale. \u00cen aceast\u0103 ecua\u021bie sunt uitate dou\u0103 elemente importante, care-i caracterizeaz\u0103 pe \u201econsumatorii\u201d de azi, ca \u0219i pe pacientele de ieri, despre care am vorbit la \u00eenceputul acestei prefe\u021be: tratamentele care li se prescriau nu serveau la nimic \u0219i costau scump asisten\u021ba social\u0103, dar femeile le luau \u00een mod ritualic, \u00een speran\u021ba c\u0103 acestea aveau s\u0103 le previn\u0103 simptomele. Cum frecven\u021ba migrenelor \u0219i a crizelor de angoas\u0103 variaz\u0103 mult \u00een timp, \u00een func\u021bie de condi\u021biile de via\u021b\u0103, ele atribuiau tratamentului amelior\u0103rile spontane \u0219i lipsei acestuia reapari\u021biile spontane (adesea inevitabile) ale simptomelor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Pe scurt, femeile erau prinse \u00eentre dou\u0103 focuri. Ca mul\u021bi dintre consumatorii de \u00eengrijiri medicale din ziua de azi. C\u0103ci, la urma urmei, cine le prescrisese aceste tratamente? Cine le convinsese c\u0103 aveau absolut\u0103 nevoie de ele? Medicii, \u00eenvesti\u021bi cu aura de \u00eencredere, conferit\u0103 de titlul lor. Iar ace\u0219ti medici, de ce credeau ei \u00een aceste diagnostice inexistente? Pentru c\u0103 le fuseser\u0103 predate la facultate \u0219i ulterior \u00eentre\u021binute de c\u0103tre vizitatorii farmaceutici, care veneau s\u0103 le propun\u0103 tratamentele pe care le a\u0219teptau pacien\u021bii lor.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0\u00a0\u00a0 Dup\u0103 20 de ani, merg lucrurile mai bine? Nu, chiar mai r\u0103u. E adev\u0103rat, \u201ecriza de ficat\u201d a disp\u0103rut din limbajul medicilor francezi (\u0219i al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului medical), dar industria a \u00een\u021beles bine ce profit poate s\u0103 scoat\u0103 de pe urma celor 15% din popula\u021bie care sufer\u0103 de migrene: tratamentele \u0219i remediile antimigrenoase, unele mai scumpe dec\u00e2t altele, sunt din ce \u00een ce mai numeroase. \u0218i acestea le sunt prescrise pacien\u021bilor f\u0103r\u0103 a li se spune c\u0103 medicamentele cele mai vechi \u0219i mai bine cunoscute sunt \u0219i cele mai ieftine \u0219i mai eficiente.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen Fran\u021ba, spasmofilia nu mai face parte dintre diagnosticele oficiale, dar prescrierea anxioliticelor \u0219i a antidepresivelor este cea mai frecvent\u0103 dintre toate \u021b\u0103rile industrializate. C\u0103ci, ne explic\u0103 J\u00f6rg Blech, dac\u0103 \u00een trecut se spera g\u0103sirea unui tratament pentru fiecare boal\u0103, azi, mai mult ca oric\u00e2nd, negustorii de s\u0103n\u0103tate par s\u0103 vrea s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o boal\u0103 pentru fiecare molecul\u0103 fabricat\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

 <\/p>\n<\/div>\n

\n

Manipul\u00e2nd membri influen\u021bi ai comunit\u0103\u021bii medicale, lobby-i\u0219tii industriei de medicamente au modificat \u00eencet-\u00eencet normele anumitor valori biologice (colesterol, tensiune arterial\u0103…), cu scopul de a cre\u0219te num\u0103rul pacien\u021bilor \u201esusceptibili a fi trata\u021bi\u201d. C\u0103ci a convinge oameni perfect s\u0103n\u0103to\u0219i c\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 pe via\u021b\u0103 este pentru fabrican\u021bi o veritabil\u0103 rent\u0103 viager\u0103. \u0218i pentru a ne face s\u0103 credem o asemenea absurditate, ei ne induc ideea c\u0103, dac\u0103 nu ne \u00eengrijim anticipat, vom fi debilita\u021bi de boli cardio-vasculare, ne vom pierde facult\u0103\u021bile mintale din cauza degenerescen\u021bei neurologice, vom muri de cancer… \u0219i c\u00e2te \u0219i mai c\u00e2te. Iar principalul argument de v\u00e2nzare al negustorilor de s\u0103n\u0103tate este frica.\u00bb<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00a0Sursa<\/strong>: http:\/\/www.martinwinckler.com\/ spip.php?article577<\/a><\/strong><\/p>\n<\/div>\n

\n

Traducerea: Olga Constantin<\/strong> (Frumoasa Verde<\/a>)<\/p>\n<\/div>\n

*<\/p>\n

George Soros<\/p>\n

De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Budapesta ca Gy\u00f6rgy Soros \u00een familia scriitorului evreu<\/a> Tivadar Soros \u0219i \u00een copil\u0103rie a supravie\u021buit Holocaustului<\/a> evreilor din Ungaria. Tat\u0103l s\u0103u, entuziast al limbii esperanto<\/a>, \u0219i-a schimbat numele de familie din Schwartz<\/em> \u00een Soros<\/em> – cuv\u00e2nt care \u00een esperanto \u00eenseamn\u0103 \u201eva cre\u0219te\u201d.[5]<\/a> \u00cen octombrie 2009<\/a>, averea sa, estimat\u0103 de revista Forbes<\/a>, valora aproape opt miliarde de euro<\/a>.[6]<\/a> Soros a fost \u0219i continu\u0103 s\u0103 fie proprietarul unor fonduri mutuale, \u00eentre care celebrul Quantum Group of Funds<\/a>. Fondurile sunt grupate \u00een holdingul Soros Fund Management<\/a>, al c\u0103rui pre\u0219edinte este George Soros. \u00cen iunie 2009, valorile de\u021binute de Soros Fund Management erau estimate la 4,2 miliarde de dolari.[7]<\/a>Soros a devenit celebru dup\u0103 ce, \u00een anul 1992<\/a>, a f\u0103cut un profit de un miliard opt sute de milioane de dolari<\/a>, miz\u00e2nd la burs\u0103<\/a> pe deprecierea lirei sterline<\/a>.[6]<\/a> Ulterior, autorit\u0103\u021bile britanice<\/a> au fost nevoite s\u0103 scoat\u0103 lira din mecanismul de schimb valutar al Uniunii Europene<\/a>. \u00cen 1993<\/a> Soros a \u00eenfiin\u021bat Funda\u021bia pentru o Societate Deschis\u0103<\/a>, numit\u0103 \u0219i \u201eFunda\u021bia Soros\u201d.Soros \u00ee\u0219i exprim\u0103 frecvent opiniile cu privire la problemele politice, economice \u0219i monetare de actualitate, public\u00e2nd c\u0103r\u021bi \u0219i articole de pres\u0103, precum \u0219i d\u00e2nd interviuri difuzate la radio \u0219i TV.[8]<\/a>Rela\u021biile cu guvernele europene. \u00cen timpul crizei imigran\u021bilor din Europa, \u00een 2015, Soros a \u00eendemnat guvernele europene s\u0103 contribuie c\u00e2t mai mult la ameliorarea dezastrului umanitar ce se desf\u0103\u0219ura, funda\u021biile finan\u021bate de el activ\u00e2nd, ele \u00eensele, pentru salvarea \u0219i ad\u0103postirea refugia\u021bilor. Grup\u0103ri na\u021bionaliste l-au criticat pentru aceasta, acuz\u00e2ndu-l chiar c\u0103 el ar fi de vin\u0103 pentru dislocarea refugia\u021bilor.[9]<\/a> Guvernul de la Budapesta \u00een special a devenit un agresiv critic al lui Soros, de exemplu un discurs \u021binut \u00een fa\u021ba Parlamentului European, \u00een care cerea Uniunii s\u0103 limiteze cheltuielile excesive pentru politica de coeziune \u0219i agricultur\u0103 a fost aspru criticat.[10]<\/a> Conform lui Soros, conflictele sale repetate cu guvernul Ungariei au la baz\u0103 ideea c\u0103 \u201ePlanul lui [Viktor Orban] consider\u0103 c\u0103 frontierele na\u021bionale sunt obiectivul, iar refugia\u021bii sunt un obstacol. Al nostru consider\u0103 c\u0103 protejarea refugia\u021bilor este un obiectiv, iar frontierele sunt un obstacol.\u201d[11]<\/a><\/p>\n

Dosarele istoriei: Ascensiunea toxica a lui George Soros de Julian Chitta<\/a><\/p>\n

Ultima serie de interviuri ale lui George Soros, transmisa de reteaua TV americana PBS, a coincis cu publicarea unei carti semnate de doi autori americani, David Horowitz si Richard Poe, intitulata “The Shadow Party: <\/strong>Hillary Clinton<\/a>, George Soros and the Sixties Left Took Over the Democratic Party” (Partidul din umbra: Hillary Clinton, George Soros si stanga anilor 1960 au luat, cu forta, Partidul Democrat).
\n<\/strong>In aceasta carte, autorii familiarizeaza publicul cu modul in care George Soros a acumulat o avere vasta, de peste 27 de miliarde de dolari, ce i-a permis sa finanteze campaniile electorale ale lui Barack Obama<\/a> si Hillary Clinton, contribuind cu sume enorme pentru sprijinirea miscarilor politice de stanga din lume.<\/p>\n

George Soros si-a facut banii prin manipularea valutelor si prin fonduri speculative, “hedge funds”, mijloace de investii accesibile numai unor anumiti investitori, care platesc taxe de participare si taxe de performanta.
\nFondul, in sine, nu este reglementat de guvern, si nu are obligatia sa emita rapoarte publice.
\nPrin manipulari speculative, fiind al patrulea fond din lume, ca marime, Soros Fund Management a “ranit mortal” Banca Angliei si a provocat daune imense economiilor Indoneziei si Thailandei.
\nPresedintele Indoneziei, Susilo Bambang Yudhoyono, l-a numit pe George Soros “criminal economic international”.
\nPrin diverse organizatii subordonate acestui “hedge fund”, Soros a cumparat valuta la pret scazut, a stocat-o cateva luni, pana cand, din cauza absentei de pe piata, valoarea acelei valute a crescut, dupa care a inundat piata cu ea, realizand niste profituri extraordinare, in timp ce tarile respective au fost scufundate intr-o inflatie rampanta.
\nAutorii cartii concluzioneaza ca intentiile lui George Soros, dupa cucerirea Partidul Democrat din SUA si aservirea lui totala, sunt de a baga Statele Unite in schema lui pentru o lume “cu un singur guvern si cu o singura moneda”, pe care o vrea sub controlul sau absolut.
\nInterviurile cu George Soros, difuzate recent de PBS, ne arata ca personalitatea cu multe fete, plina de controverse, a acestui om, devine de-a dreptul socanta.<\/p>\n

Viata si ideile lui Soros<\/strong>
\nNascut in Ungaria, in 1930, intr-o familie de evrei, Schwartz Gyorgy si-a schimbat numele in “Soros” (in maghiara ‘insiruit’), pentru a scapa de prigoana antisemita.
\nLa varsta de 12 ani, ajuta Gestapoul in depistarea evreilor ascunsi in Budapesta, primind, in schimb, bunurile acelor nenorociti dusi spre lagarele naziste de concentrare.
\nAdmitand aceasta in public, in fata a milioane de telespectatori, Soros a adaugat cu un tupeu de necrezut: “Aceia au fost anii cei mai fericiti din viata mea” .
\nIntrebat daca a regretat ceva, din acele fapte oribile, pe care reporterul le-a pus pe seama copilariei, Soros a raspuns cu un “Nu!” categoric.
\nOrganizand un grup “caritabil”, asa numitul Open Society (Societatea Deschisa), Soros si-a formulat ideile de baza pentru a ajunge la telul sau, o lume cu un guvern unic, cu o moneda unica, sub sefia lui.
\nAbraziv si brutal in argumente, a sustinut ca in multe privinte viata si opera lui sunt de natura mesianica, pentru a salva omenirea de propriile greseli economice:
\n“Eu sunt aidoma Dumnezeului semit din Vechiul Testament. Dumnezeu era invizibil, atotputernic, atotvazator, benevolent, dand pedepse juste. Exact asa sunt eu!”, declara Soros.
\nGeorge Soros este cel mai acerb sustinator al ideii unei totale denationalizari a lumii. Cu toate acestea, citand succesele sale in fostele tari din sfera comunista sovietica, Polonia, Ungaria, Romania, Georgia, Moldova si tarile baltice, Soros se plange:
\n“Si totusi, obstacolul numarul unu in stabilirea unei lumi, aproape perfecte, cu guvern, economie, si bani unitari, sub un management<\/a> rational, e interferenta Statelor Unite, care trebuie puse sa marsaluiasca in ritm cu fortele istoriei”.<\/p>\n

Pentru a ajunge la tinta lui, Soros preconizeaza distrugerea tarilor care se opun viziunii lui, prin manipulari de fonduri valutare, prin crearea de inflatie, cresterea dobanzilor bancare si a preturilor pentru energie si alimente.
\nPropune “prabusirea dolarului intr-un mod controlat”, in asa fel incat consumatorii sa nu-si dea seama de ce se intampla, optand pentru noii bani desenati de el.
\nToate ar fi bune si frumoase, pentru George Soros, in afara de faptul ca Partidul Democrat din SUA, in care el a investit atat de mult, a fost marginalizat de electorat, la ultimele alegeri.
\nChina, de asemenea, este un obstacol pentru George Soros. In anul 2000, guvernul din Beijing a reusit sa salveze bursa din Hong Kong, declarandu-l pe George Soros persona non grata.
\nNu exista nimic ascuns sau placut despre George Soros. El insusi o admite, motivand insa ca totul este in intersul umanitatii.<\/p>\n

La o emisiune din Statele Unite, prezentatorul las\u0103 s\u0103 ruleze un film cu secven\u0163e ale Holocaustului. Sunt genul de imagini date pe rapid, cu oameni \u00eendrept\u00e2ndu-se spre tren, pentru ca filmule\u0163ul s\u0103 se \u00eencheie cu fe\u0163ele pierd<\/a>ute \u00een negura adus\u0103 de u\u015file care se \u00eenchid greoi. Salvat de o mit\u0103<\/strong> Numai c\u0103 Soros n-a fost printre ei. El a sc\u0103pat, banul l-a sc\u0103pat. C\u00e2nd nazi\u015ftii au ocupat Budapesta, \u00een 1944, tat\u0103l lui Soros era un avocat de succes. C\u00e2nd a sim\u0163it c\u0103 vor fi probleme pentru evrei, avocatul a \u00eendesat un pumn de bani \u00een buzunarul unui oficial al guvernului maghiar. \u00cen schimbul banilor, cel mituit trebuia s\u0103 \u00eel prezinte pe micul George Soros, atunci \u00een v\u00e2rst\u0103 de 14 ani, drept finul s\u0103u cre\u015ftin. \u015ei “finul cre\u015ftin” a urm\u0103rit evreii care urcau speria\u0163i \u00een trenuri, ba chiar a mers \u00eempreun\u0103 cu “na\u015ful” s\u0103u s\u0103 confi\u015fte averile boga\u0163ilor evrei ai Budapestei. \u00cen fa\u0163a imaginilor, Soros e aproape mut. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd scoate un “\u00eeh\u00eem”. Apoi, vorbe\u015fte: “Atunci s-a cl\u0103dit caracterul meu”.<\/em> “Cum?”, a \u00eentreabat prezentatorul. “C\u0103 trebuie s\u0103 g\u00e2nde\u015fti \u00een avans, s\u0103 anticipezi evenimentele atunci c\u00e2nd cineva e amenin\u0163at”, a r\u0103spuns. Adic\u0103 s\u0103 ac\u0163ioneze precum tat\u0103l s\u0103u.Soros fiul avea s\u0103 devin\u0103 celebru tocmai prin aceast\u0103 capacitate de a intui. O ducea la extrem \u00een 1992, c\u00e2nd c\u00e2\u015ftiga 1,1 miliarde de dolari \u015fi supranumele de “omul care a spart Banca Angliei” dup\u0103 ce paria corect c\u0103 guvernul va devaloriza lira sterlin\u0103. Nu vorbim, desigur, de un pariu propriu-zis, ci de un instrument financiar numit “short selling”, care permite unui investitor s\u0103 v\u00e2nd\u0103 ac\u0163iuni f\u0103r\u0103 a le de\u0163ine la propriu. Investitorul vinde aceste ac\u0163iuni \u015fi, dup\u0103 ce pre\u0163ul scade, le cump\u0103r<\/a>\u0103 mai ieftin pentru a le \u00eenapoia proprietarului. \u00cens\u0103 acest instrument func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een v\u00e2nzare<\/a>a \u015fi cump\u0103r<\/a>area de valut\u0103, chiar mai lesne. Iar Soros a v\u00e2ndut echivalentul \u00een lire sterline a 10 miliarde de dolari, miz\u00e2nd c\u0103 lira va sc\u0103dea.Recent, se pare c\u0103 el a fost “investitorul misterios” care a c\u00e2\u015ftigat 8,5 miliarde de dolari<\/strong>, dup\u0103 ce a prezis retrogradarea istoric\u0103 a SUA de la cel mai bun rating AAA, la AA+.Hamal \u015fi osp\u0103tar \u00een Londra,<\/strong>Soros a \u015ftiut mereu valoare<\/a>a banului, c\u0103-s miliarde de dolari sau o m\u00e2n\u0103 de forin\u0163i. Dup\u0103 ce a emigrat \u00een Anglia (1947), a lucrat ca hamal \u015fi osp\u0103tar pentru a-\u015fi pl\u0103ti via\u0163a \u015fi studiile la London School of Economics. \u00centr-un final, i-a fost acordat\u0103 o finan\u0163are de 40 de lire pe lun\u0103 din partea unei societ\u0103\u0163i religioase.Financial Times \u00eel descrie drept “profetul de succes al pie\u0163elor” \u015fi consider\u0103 c\u0103 “\u00een ceea ce prive\u015fte func\u0163ionarea pie\u0163elor financiare, Soros a dovedit c\u0103 este cu c\u00e2teva decenii \u00eenaintea timpului s\u0103u”. \u00cen prefa\u0163a “Alchimiei finan\u0163elor”, publicat\u0103 de Soros \u00een 2003, fostul pre\u015fedinte al Rezervei Federale a Statelor Unite, Paul Vockler, \u00eei contura portretul lui Soros. “Este cunoscut drept un speculator de imens succes, destul de inteligent pentru a se retrage dintr-un joc chiar \u015fi atunci c\u00e2nd \u00eel conduce deta\u015fat. Volumul impresionant al c\u00e2\u015ftigurilor sale a fost influen\u0163at de implicarea sa \u00een \u00eencurajarea na\u0163iunilor \u00een tranzi\u0163ie \u015fi \u00een curs de dezvoltare s\u0103 devin\u0103 societ\u0103\u0163i deschise”<\/em><\/strong>, scria Vockler. Lumea “Soroilor”, vampirii economiei mondiale<\/strong> Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, Soros pare omul luminilor, \u00eens\u0103 o alta ni-l prezint\u0103 altfel. \u00centr-un editorial publicat \u00een “New York Times”, Paul Krugman ar\u0103ta efectul Soros asupra pie\u0163elor financiare. Krugman spune c\u0103 investitorii de teapa lui Soros nu numai c\u0103 “mut\u0103 bani anticip\u00e2nd o criz\u0103 a unei valute”, ci chiar declan\u015feaz\u0103 o criz\u0103 “pentru amuzament \u015fi profit”. Americanul propunea \u015fi un nume pentru ace\u015fti investitori: “Soroi”. De altfel, \u00een momentul declan\u015f\u0103rii crizei, publica\u0163ia The Guardian \u00eel plasa pe Soros pe lista celor vinova\u0163i de recesiune. O interesant\u0103 p\u0103rere de mijloc ne-a oferit-o Sandra Pralong, pre\u015fedinte al Funda\u0163iei Soros \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre 1990 \u015fi 1993. Pentru ea, Soros este un om cu o \u00een\u0163elegere filozofic\u0103 at\u00e2t a istoriei, “c\u00e2t \u015fi a legilor – o s\u0103 r\u00e2de\u0163i – fizicii cuantice \u015fi ale psihologiei umane”. C\u0103 Soros e omul care \u00een\u0163elege perfect distorsiunea pe care o produc g\u00e2ndurile \u015fi a\u015ftept\u0103rile noastre asupra realit\u0103\u0163ii, \u015ftie “c\u0103 nu exist\u0103 obiectivitate, ci o serie de corect\u0103ri ale percep\u0163iilor eronate care ne duc mai aproape de adev\u0103r”.\u00cembog\u0103\u0163it de o lume pe care o condamn\u0103<\/strong> SANDRA PRALONG<\/strong> Geniul lui Soros, crede Pralong, a fost “s\u0103 ia \u00een serios filozofia \u015fi \u015ftiin\u0163a \u015fi s\u0103 aplice aceast\u0103 \u00een\u0163elegere a fenomenelor \u00een lumea financiar\u0103”. \u00cens\u0103 Soros pretinde c\u0103 este un lupt\u0103tor \u00eempotriva distorsiunilor pie\u0163ii. Adic\u0103 \u00eempotriva structurilor care l-au \u00eembog\u0103\u0163it. “Soros e primul care ofer\u0103 antidotul \u00eempotriva oamenilor ca el, primul care spune c\u0103 legile ar trebui s\u0103 \u00eel \u00eempiedice s\u0103 profite de pe urma distorsiunilor pie\u0163ei. Doar c\u0103 nimeni nu-i ascult\u0103 pledoaria despre necesitatea regulariz\u0103rii, a \u00eengr\u0103dirii pie\u0163elor financiare \u015fi a penaliz\u0103rii oamenilor ca el”. Un fel de Ulise, pe care lumea ar trebui s\u0103-l lege, pentru a nu fi ispitit de glasul sirenelor. La el, sirenele sunt banul \u015fi puterea. Are o avere de 15 de miliarde de dolari. MENTOR Ghidat de ideile lui Karl Popper<\/strong> Societatea deschis\u0103 nu este o construc\u0163ie filozofic\u0103 a lui Soros, ci a mentorului s\u0103u, filozoful englez de origine austriac\u0103 Karl Popper (1902-1994). La London School of Economics, Popper a fost profesorul lui Soros. Du\u015fman declarat al regimurilor totalitare, Popper a \u00eencercat s\u0103 opun\u0103 acestor construc\u0163ii unele \u00een care guvernul s\u0103 fie responsabil \u015fi tolerant, iar mecanismele politice s\u0103 fie transparente \u015fi flexibile. \u00centr-o astfel de societate, spera Popper, liderii politici pot fi \u00eenlocui\u0163i f\u0103r\u0103 a fi nevoie de v\u0103rsare de s\u00e2nge, iar “via\u0163a indivizilor e influen\u0163at\u0103 de deciziile personale ale acestora”. Popper punea la temelia construc\u0163iei sale separarea puterilor \u00een stat, alegerile libere, libertatea de exprimare, respectarea drepturilor omului. \u00cens\u0103 Soros avea s\u0103 adauge c\u0103, mai ales ast\u0103zi, acestea nu sunt de ajuns. E necesar, crede Soros, \u015fi un “angajament puternic fa\u0163\u0103 de adev\u0103r”. “Politicienii vor respecta realitatea, \u00een loc de a o manipula, numai dac\u0103 oamenilor le pas\u0103 de adev\u0103r \u015fi \u00eei pedepsesc pe politicieni atunci c\u00e2nd \u00eei dezam\u0103gesc”, scria Soros, \u00eentr-un eseu.RE\u0162EAUA SOROSModelarea estului, din Polonia p\u00e2n\u0103 \u00een Georgia<\/strong> Originile sale est-europene l-au f\u0103cut s\u0103 ac\u0163ioneze frecvent \u00een aceast\u0103 zon\u0103, de\u015fi de la distan\u0163\u0103. Rolul s\u0103u \u00een c\u0103derea comunismului este unul colosal, dup\u0103 cum ar\u0103ta un jurnalist de la “New Statesman”. De\u015fi, continu\u0103 ziaristul, a avut un interes: a fost c\u0103l\u0103uza americaniz\u0103rii \u00een Europa de Est. Bani pentru anticomuni\u015fti<\/strong> \u00cencep\u00e2nd cu 1979, a finan\u0163at cu generoasa sum\u0103 de trei milioane de dolari pe an disiden\u0163a polonez\u0103, mai ales Mi\u015fcarea pentru Solidaritate. Tot el a finan\u0163at \u015fi Carta 77, ini\u0163iativ\u0103 civic\u0103 de disiden\u0163\u0103 din Cehoslovacia. Un protejat al lui Soros a fost Andrei Sakharov, celebru disident rus, care a protestat fa\u0163\u0103 de ambi\u0163iile nucleare ale Rusiei \u015fi a criticat invazia sovietic\u0103 \u00een Afganistan din 1979. \u00cen Ungaria, Soros a fondat Institutul pentru o Societatea Deschis\u0103, \u00een 1984, \u015fi a investit sume uluitoare \u00een opozi\u0163ie \u015fi \u00een media. Numai c\u0103 ambi\u0163iile lui Soros nu s-au oprit \u00een perioada comunist\u0103. \u00cen spa\u0163iul iugoslav, de pild\u0103, Soros a finan\u0163at opozi\u0163ia anti-Milo\u015fevici, de\u015fi poporul s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat \u015fi i-a adus \u00een repetate r\u00e2nduri la guvernare pe sociali\u015ftii cunoscutului lider. Suma investit\u0103: 100 de milioane de dolari. Banii au mers la partidele de opozi\u0163ie, \u015fi media “libere”. Rezultatul: regimul Milo\u015fevici c\u0103dea \u00een 2000, \u00een urma unei lovituri de stat dictate de Washington. P\u00e2n\u0103 \u015fi tribunalul care l-a condamnat pe Milo\u015fevici, cel de la Haga, este cofinan\u0163at de Soros. P\u00e2n\u0103 \u015fi acuza\u0163iile \u00eempotriva fostului lider s\u00e2rb (crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii, crime de r\u0103zboi, genocid) au fost formulate \u00een urma unor dovezi furnizate de organiza\u0163ia controlat\u0103, de aceast\u0103 dat\u0103 integral, de George Soros: Human Rights Watch. Revenind la Ungaria, liderii de ast\u0103zi sunt crescu\u0163i la \u015fcoala lui Soros. Premierul Orban \u015fi pre\u015fedintele Parlamentului maghiar, Laszlo Kover, sunt fo\u015fti beneficiari ai unor burse educa\u0163ionale Soros. Revolu\u0163ia “portocalie” din Ucraina \u015fi cea “a trandafirilor”, din Georgia, au fost intens sus\u0163inute de Soros. Soros spune, NATO noteaz\u0103<\/strong> Kosovo l-a interesat pe afacerist datorit\u0103 z\u0103c\u0103mintelor de c\u0103rbune \u015fi aur. Cazul demonstreaz\u0103 influen\u0163a lui Soros chiar \u015fi asupra unor organiza\u0163ii ca Alian\u0163a Nord-Atlantic\u0103 (NATO). S\u0103 intr\u0103m un pic \u00een am\u0103nunte. \u00cen iulie 1998, cotidianul New York Times publica povestea complexului minier Trepca, socotit, “cel mai pre\u0163ios teren din Balcani”. Defini\u0163ie destul de exact\u0103, \u00eentruc\u00e2t aici se afl\u0103 cele mai bogate z\u0103c\u0103minte de plumb \u015fi zinc din Europa, iar complexul include topitorii, depozite, unit\u0103\u0163i de procesare, linii de cale ferat\u0103, o fabric\u0103 de baterii \u015fi o uzin\u0103 electric\u0103. \u00cen februarie 2000, o institu\u0163ie \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Soros, International Crisis Group, se oferea s\u0103 acorde consultan\u0163\u0103 \u00een refacerea Balcanilor, ac\u0163iune condus\u0103 de NATO. \u00centr-un raport, institu\u0163ia \u00eel sf\u0103tuia pe Bernard Kouchner, liderul misiunii ONU \u00een Kosovo la acea vreme, s\u0103 preia controlul asupra complexului, deoarece “pune \u00een pericol s\u0103n\u0103tatea oamenilor”. \u00cen august 2000, 3.000 de solda\u0163i NATO au dat buzna \u00een singura fabrica func\u0163ional\u0103 a complexului. Kouchner justifica ac\u0163iunea astfel: “A\u015f fi fost neglijent dac\u0103 a\u015f fi admis ca o amenin\u0163are pentru s\u0103n\u0103tatea copiilor \u015fi femeilor \u00eens\u0103rcinte s\u0103 continue fie \u015fi numai pentru \u00eenc\u0103 o zi”.La 11 ani de la ac\u0163iunea NATO, Soros trimitea o delega\u0163ie \u00een Kosovo, pentru a negocia cump\u0103r<\/a>area rezervelor de c\u0103rbune \u015fi a unor z\u0103c\u0103minte metalifere. Valoarea z\u0103c\u0103mintelor: circa 300 de miliarde de dolari.ROM\u00c2NIA La 22 decembrie 1989, Soros g\u00e2ndea modul de ac\u0163iune potrivit pentru Rom\u00e2nia. Sandra Pralong spune c\u0103 Funda\u0163ia Soros a scurtat tranzi\u0163ia, dar \u015fi c\u0103\u00a0\u0163\u0103rii \u00eei lipse\u015fte \u00een continuare meritocra\u0163ia<\/strong>Cum se justific\u0103 aceste ac\u0163iuni din Europa de Est? Dac\u0103 e s\u0103 d\u0103m crezare celor de la New Statesman,”societatea deschis\u0103” a lui Soros define\u015fte, de fapt, o societate prielnic\u0103 afacerilor sale. Analistul economic Daniel D\u0103ianu – care a scris prefa\u0163a unei c\u0103r\u0163i a lui Soros, “Epoca failibilit\u0103\u0163ii” – are o alt\u0103 variant\u0103: “R\u0103m\u00e2n la opinia – spune D\u0103ianu – c\u0103 Soros a fost m\u00e2nat \u00een ini\u0163iativele sale filantropice, din colo de generozitate, \u015fi de un sentiment de disconfort, av\u00e2nd \u00een vedere sorgintea averii sale”. Nu e o avere ob\u0163inut\u0103 ilicit, continu\u0103 D\u0103ianu, dar este una dob\u00e2ndit\u0103 prin “valorificarea oportunit\u0103\u0163ilor oferite de un sistem pe care tot el \u00eel critic\u0103”. \u00cen Rom\u00e2nia, Funda\u0163ia Soros se \u00eenfiin\u0163a imediat dup\u0103 c\u0103derea regimului Ceau\u015fescu, sub conducerea Sandrei Pralong: “Prima oar\u0103 l-am \u00eent\u00e2lnit pe George Soros chiar \u00een ziua Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne, 22 Decembrie 1989″, spune Pralong pentru EVZ. \u00cen 1989, ea f\u0103cea traduceri \u00een mod voluntar pentru Helsinki Watch, gruparea prin care Soros finan\u0163ase anticomunismul din Polonia \u015fi Cehoslovacia. <iframe width=”560″ height=”345″ src=”http:\/\/www.youtube.com\/embed\/BfkN4lp9Ams” frameborder=”0″ allowfullscreen><\/iframe>La 22 decembrie 1989, Soros discuta situa\u0163ia Rom\u00e2niei<\/strong>Soros venise \u00een fug\u0103 s\u0103 se consulte cu cei de la Helsinki Watch despre “ce-ar trebui f\u0103cut pentru a ajuta Rom\u00e2nia”, iar Pralong se afla \u00een vizit\u0103 la directoarea organiza\u0163iei. O \u00eentrevedere “expeditiv\u0103, dar foarte participativ\u0103”. “Soros a \u00eentrebat ce \u015ftie fiecare despre situa\u0163ia din Rom\u00e2nia, a cerut sugestii despre calea cea mai bun\u0103 de ac\u0163iune \u015fi a tran\u015fat \u00een favoarea trimiterii unei delega\u0163ii la Bucure\u015fti”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte rom\u00e2nca. Pralong a fost aleas\u0103 pentru a face parte din aceast\u0103 delega\u0163ie.\u00cen scurt timp, primea o provocare: s\u0103 conduc\u0103 Funda\u0163ia Soros \u00een Rom\u00e2nia. “Am acceptat pentru c\u0103 era ce-mi doream: s\u0103 revin \u00een Rom\u00e2nia \u015fi s\u0103 contribui cumva la tranzi\u0163ie, la \u00c2\u00abnormalizarea\u00c2\u00bb \u015fi deschiderea societ\u0103\u0163ii spre ea \u00eens\u0103\u015fi \u015fi spre lume”, spune Pralong. O \u00eentreb\u0103m ce crede c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 schimbe \u00een Rom\u00e2nia aceast\u0103 organiza\u0163ie. “Funda\u0163ia a scurtat timpul de tranzi\u0163ie. F\u0103r\u0103 suportul financiar al Funda\u0163iei, schimb\u0103ri cum ar fi formarea unei elite educate \u00een sistem occidental \u015fi abilitatea sa de a reforma statul ar fi necesitat \u00eenc\u0103 multe zeci de ani”, estimeaz\u0103 d\u00e2nsa. Rom\u00e2nia a r\u0103mas \u0163ara clanurilor \u015fi cumetriilor<\/strong> Funda\u0163ia a scurtat tranzi\u0163ia, dar a reu\u015fit s\u0103 creeze \u00een Rom\u00e2nia o “societate deschis\u0103”, ambi\u0163ia lui Soros? Se pare c\u0103 nu, arat\u0103 Sandra Pralong . “O societate deschis\u0103 este nu doar una democratic\u0103, ci \u015fi una meritocratic\u0103, unde primeaz\u0103 regulile abstracte \u015fi nu puterea clanului sau rela\u0163iile de cumetrie”.A\u015fadar, a avut sau are Soros interese financiare \u00een Rom\u00e2nia? Se prea poate s\u0103 aib\u0103. Numele s\u0103u a ap\u0103rut \u00een contextul exploat\u0103rii de la Ro\u015fia Montan\u0103. A fost un episod ciudat: \u00een timp ce Funda\u0163ia Soros ridica semne de \u00eentrebare asupra proiectului, George Soros era considerat parte din el. Soros a \u0163inut s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 situa\u0163ia. El a spus c\u0103 nu are “niciun interes \u00een mina de aur de la Ro\u015fia Montan\u0103, nici prin Gabriel Resources, nici prin Newmont (companie minier\u0103 controlat\u0103 de Soros)”. Totu\u015fi, s-a ferit s\u0103 spun\u0103 care este solu\u0163ia corect\u0103 pentru Ro\u015fia Montan\u0103. \u00cen privin\u0163a Funda\u0163iei, aceasta “ac\u0163ioneaz\u0103 autonom”, a spus Soros. \u00centr-adev\u0103r, dup\u0103 ce a finan\u0163at-o cu zeci de milioane de dolari (\u00eentr-un an a alocat chiar 15 milioane), funda\u0163ia reu\u015fe\u015fte acum performa\u0163a de a se sus\u0163ine de una singur\u0103. \u00cens\u0103, ca \u015fi \u00een alte state din Europa de Est, funda\u0163ia pentru “societate deschis\u0103” a lui Soros a fost o c\u0103l\u0103uz\u0103 pentru americanizare. Chiar George Soros se descria, f\u0103r\u0103 modestie, drept “omul care a adus americanizarea \u00een Europa de Est”. \u015ei asta i-a adus putere, puterea creeaz\u0103 pozi\u0163ii dominante, iar acestea produc bani. Mul\u0163i bani. “Am fost fiin\u0163\u0103 uman\u0103 \u00eenainte de a deveni om de afaceri. […] Pie\u0163ele financiare sunt \u00eentr-o permanent\u0103 stare de incertitudine, iar banii se fac neglij\u00e2nd ceea ce este evident \u015fi pariind pe neprev\u0103zut”.<\/em>GEORGE SOROS, miliardar american<\/strong> “Soros ofer\u0103 antidotul \u00eempotriva oamenilor ca el, e primul care spune c\u0103 legile ar trebui s\u0103 \u00eel \u00eempiedice s\u0103 profite de pe urma distorsiunilor pie\u0163ei. Dar nimeni nu-i ascult\u0103 pledoaria.” <\/em>SANDRA PRALONG, fost pre\u015fedinte al Funda\u0163iei Soros<\/strong> .<\/p>\n

Saccsiv \u2013 Weblog<\/a><\/p>\n

GEORGE SOROS , GUVERNUL MONDIAL , NOUA ORDINE MONDIALA , lista lui\u00a0Soros<\/p>\n

Posted in Academia Catavencu<\/a>, Agentia de Monitorizare a Presei<\/a>, Alianta Civica<\/a>, Asociatia Pro-Democratia<\/a>, Barack Obama<\/a>, Bilderberg<\/a>, Council on Foreign Relations<\/a>, DALAI LAMA<\/a>, EVREI<\/a>, George Soros<\/a>, GUVERN MONDIAL<\/a>, Human Rights Watch<\/a>, Mihail Gorbaciov<\/a>, NOUA ORDINE MONDIALA<\/a>, Renate Weber<\/a>, REVOLUTII PORTOCALII<\/a>, ROCKEFELLER<\/a>, Romania<\/a>, RUSIA<\/a>, Uniunea Sovietica<\/a> by saccsiv on Decembrie 2, 2008<\/p>\n

George Soros<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Gy\u00f6rgy Schwartz <\/strong>( 1930 \u2013 ) , evreu<\/a> <\/strong>, nascut in Ungaria , speculator , investitor , activist politic , chairman al Soros Fund Management<\/a> si Open Society Institute<\/a> , membru Board of Directors\u00a0 COUNCIL ON FOREIGN RELATIONS ( CFR )<\/a> ( NOTA 1 ) <\/strong>. Sprijinitor al Solidaritatii din Polonia , al Cartei 77 in Cehoslovacia , finantator al revolutiilor portocalii ( NOTA 2 ) <\/strong>.<\/p>\n

L-a sprijinit si l-a considerat invingator pe Obama inca de cand Hillarry Clinton era pe cai mari .<\/a> ( NOTA 3 )<\/strong><\/p>\n

Sprijina liberalizarea drogurilor si sinuciderea prin asistenta medicala .<\/p>\n

Participant Bilderberg Group .<\/a> ( NOTA 4 )<\/strong><\/p>\n

La Forumul Economic de la Davos , Elvetia, 27 Ian. 1995 , spunea :<\/p>\n

\u201c Lumea are nevoie de <\/em>o noua ordine mondiala<\/em><\/strong> si va avertizez ca urmeaza o perioada de puternica dezordine \u00een \u00eentreaga lume<\/em>. \u201c<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

George Soros<\/strong>\u00a0are stranse legaturi cu Rockefeller<\/a> ( NOTA 5 ) <\/strong>si este bine cunoscut pentru Black Wednesday , 1992, cand a castiagt 1.1 miliarde de dolari pe spinarea Bank Of England sau pentru fosta criza economica pe care a generat-o in Asia de sud \u2013 est .<\/p>\n

In 2007 a fost remunerat , ca director de fonduri speculative , cu suma de 2,9 miliarde dolari .<\/p>\n

Human Rights Watch<\/a><\/strong><\/p>\n

Human Rights Watch<\/strong> are ca pricipale prioritati ( din punct de vedere al numarului de actiuni si al fondurilor investite ) avortul prin absortie si homosexualitatea .<\/p>\n

Daca ne uitam pe site-ul lor oficial , la rubrica staff ( si este bine sa ne uitam si sa citim cu mare atentie numele )<\/p>\n

http:\/\/www.hrw.org\/reports\/1993\/WR93\/Hrw-10.htm<\/a><\/p>\n

il observam pe Aryeh Neier<\/strong> in pozitia de director executiv . Aceste este unul din fondatorii organizatiei dar si presedinte al Open Society Institute <\/strong>( a lui Soros ) .<\/p>\n

Observam si prezenta lui George Soros<\/strong> in conducerea organizatiei .<\/p>\n

In 2006 , un grup condus de George Soros<\/a> <\/strong>cumpara o parte importanta din actiunile studiourilor <\/strong>DreamWorks SKG<\/a> <\/strong>( fondata de mogulii Steven Spielberg<\/a>, <\/strong>Jeffrey Katzenberg<\/a> <\/strong>si <\/strong>David Geffen<\/a> <\/strong>) ( NOTA 6 )<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

La inceputul anilor \u201980, George Soros a inceput sa finanteze gruparile de rezistenta, precum si persoanele aflate in dizgratia regimurilor comuniste din Europa de Est, prin \u201eOpen Society\u201d (\u201eSocietatea Deschisa\u201d) sustinut financiar de \u201eSoros Fund Management<\/p>\n

In URSS l-a cunoscut si a devenit mentorul lui Mihail Gorbaciov . Numerosi tineri sovietici au luat calea burselor sale si au ajuns in Occident.<\/p>\n

Dupa ce a cheltuit 250 de milioane de dolari pentru \u201etransformarea educatiei si economiei ruse\u201d, a mai investit 100 de milioane de dolari pentru a crea in Rusia \u201eInternational Science Foundation\u201d.<\/p>\n

I-a creat o fundatie lui Gorbaciov, cu sediul in SUA. Ca si lui Dalai Lama, la Presidio (California).<\/p>\n

In 1992 a fondat \u2013 la Budapesta \u2013 \u201eCentral European University\u201d, care formeaza cadre selectionate din intreaga Europa de Est si fosta URSS. Inclusiv din Romania.<\/p>\n

In China adeptii sai au fondat \u201eFund for the Reform and Opening China\u201d, ei fiind si organizatorii mitingului-maraton din Piata Tien-An Men .<\/p>\n

Oficial, a infiintat la Bucuresti , in 1990, fundatia care ii purta numele: \u201eFundatia Soros\u201d. Ulterior, numele a fost schimbat: \u201eFundatia pentru o Societate Deschisa\u201d (FSD). A fost printre primele ONG-uri infiintate in Romania.<\/p>\n

In realitate, era vorba de o adevarata retea: \u201eSoros Open Network Romania\u201d (Reteau Deschisa Soros din Romania). In cadrul acestei retele functioneaza o mare varietate de organizatii, asociatii, institutii, cluburi etc.<\/p>\n

Finanteaza masiv activitatile anti ortodoxe , anti patriotice , pro avort , pro homosexualitate . Oamenii sai au impanzit politicul si \u201e culturalul \u201e . Sa vedem cativa dintre ei :<\/p>\n

Smaranda Enache<\/strong>, membra a GDS<\/strong> si Istvan Haller<\/strong>, actualmente membru al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), ambii membri militanti ai \u201eSolidaritatii pentru libertatea de constiinta\u201d, reprezentata si de Remus Cernea<\/strong> . Autodeclarat \u201eliber cugetator\u201d, Cernea<\/strong> este impins pe la spate de Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu <\/strong>s.a, membri fondatori ai asociatiei \u201eseculariste\u201d.<\/p>\n

Remus Cernea<\/strong><\/p>\n

Urmarind CV-ul personajului , observam ca este extrem de activ in lupta sa impotriva crestinismului . Iata cateva repere :<\/p>\n

Este n\u0103scut la 25 iunie 1974<\/p>\n

Fondeaz\u0103 Societatea Cultural\u0103 Noesis, \u00een 1998<\/p>\n

\u00cen 1998, \u00eempreun\u0103 cu trei colegi de la Filosofie \u015fi Drept salveaz\u0103 Universitatea Bucure\u015fti de la confesionalizare, reu\u015find s\u0103 opreasc\u0103 instalarea de icoane ortodoxe \u00een amfiteatre \u015fi construirea unei biserici ortodoxe \u00een curtea facult\u0103\u0163ii<\/p>\n

\u00cen octombrie 2003 \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 asocia\u0163ia umanist\u0103 \u015fi secularist\u0103 Solidaritatea pentru libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103<\/em>, al\u0103turi de personalit\u0103\u0163i civice precum Gabriel Andreescu, Mircea Toma, Smaranda Enache, Daniel Vighi, Emil Moise, William Totok, Liviu Andreescu<\/strong><\/p>\n

Asocia\u0163ia ob\u0163ine finan\u0163\u0103ri pe proiecte din partea Funda\u0163iei pentru o Societate Deschis\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2006 deruleaz\u0103 proiectul \u201eMonitorizarea educa\u0163iei religioase \u00een \u015fcolile publice din Rom\u00e2nia <\/em>\u201c<\/p>\n

Eugen Ciurtin <\/strong>, istoric , membru GDS , nascut<\/strong> 1975 , din care citam :<\/p>\n

\u201eBiserica se dovede\u015fte incapabil\u0103 s\u0103-\u015fi gestioneze trecutul de o manier\u0103 conving\u0103 toare. Nu se mul\u0163ume\u015fte \u00abs\u0103 escamoteze adev\u0103rul\u00bb, ea face ast\u0103zi jocul extremei drepte, care \u00eei reia fidel discursul. \u201e<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Gabriel Andreescu<\/strong> , declara cand a plecat de la Ziua<\/em> :<\/p>\n

\u201e Prima idee a repro\u015furilor era \u201ecompromiterea\u201d. <\/em>Ziua<\/em><\/strong> a devenit locul de manifestare a unui jurnalism grobian \u015fi eronat ideologic. Cum m\u0103 pot sim\u0163i bine semn\u00e2nd pe paginile lui? Scriind al\u0103turi de Victor Roncea \u015fi de Dan Ciachir<\/em>? \u201e<\/p>\n

Interesant acest \u201e eronat ideologic<\/em> \u201e . Si mai are Gabriel Andreescu<\/strong> o incompatibilitate evidenta cu Dan Ciachir ( un ortodox ) , el fiind total opus dogmei crestine . Iata ce spune chiar intr-o scrisoare referitoare la linia ziarului Ziua<\/em> : \u201eCampaniile, fie c\u0103 era vorba despre deriva ortodoxist\u0103 \u2026 dezastruoasa \u00eendoctrinare a copiilor prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios din \u015fcoli<\/em> \u201e . Subliniez : DERIVA ORTODOXISTA . Nici nu-i de mirare , citindu-i lucrarile , din care exemplific :<\/p>\n

EXTREMISMUL DE DREAPTA \u00ceN ROM\u00c2NIA<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Cu capitolele :<\/p>\n

Tendinte extremiste din Biserica Ortodox\u00e3 Rom\u00e2n\u00e3<\/em><\/p>\n

Biserica Ortodox\u00e3 Rom\u00e2n\u00e3, cadru de manifestare a curentelor extremiste fundamentaliste<\/em><\/p>\n

Biserica Ortodox\u00e3 Rom\u00e2n\u00e3 si contestarea statului de drept<\/em><\/p>\n

Supunerea clasei politice la presiunea ortodoxist\u00e3<\/em><\/p>\n

Leg\u00e3turi istorice cu legionarismul<\/em><\/p>\n

Armata si Biserica Ortodox\u00e3<\/em><\/p>\n

Citez din lucrare : \u201e Volumul actual este o variant\u00e3 dezvoltat\u00e3 a raportului pe care l-am preg\u00e3tit \u00een cadrul unui proiect regional initiat de <\/em>Institutul pentru o Societate Deschis\u00e3<\/em><\/strong> (Budapesta) . Varianta propus\u00e3 spre publicare a profitat de observatiile lui <\/em>Renate Weber<\/em><\/strong> \u201e<\/p>\n

Sau :<\/p>\n

\u201e Patriarhul Teoctist: legionar laureat ori comunist promovat<\/em>? \u201e<\/p>\n

De asemenea , n-are cum sa nu urasca crestinismul , fiind pro MISA , activand in favoarea miscarii yoga .<\/p>\n

Mai spune Gabriel Andreescu<\/strong> : \u201e atacurile cu \u0163inte personalizate \u2013\u00a0 Renate Weber<\/em> \u201e Aici il durea cel mai tare , ca dansa era Presedinte \u201eFundatia pentru o Societate Deschisa<\/strong>\u201d iar din ce stim de la el , din articolul \u201e Cateva amintiri despre Fundatia Soros <\/em>\u201e , acesta are o deosebita admiratie fata de miliardar , oamenii din fundatie si un cult al ideilor vehiculate acolo.<\/p>\n

Organe aflate in trena Soros:<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Asociatia Pro-Democratia<\/strong><\/p>\n

Alianta Civica<\/strong><\/p>\n

Agentia de Monitorizare a Presei<\/strong><\/p>\n

Academia Catavencu<\/strong>, etc.<\/p>\n

Iata mai jos LISTA LUI SOROS , preluata din Ziua<\/em> . Cum cei de mai jos n-au negat , putem considera ca este reala .<\/p>\n

Asociatia <\/strong>\u201d Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa<\/strong><\/em> \u201e<\/p>\n

Sursa: https:\/\/georgeanca.blogspot.ro\/2017\/09\/ramayana-bala-kanda-1.html<\/wbr><\/wbr><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  RAMAYANA Bala Kanda 1 Colocvii \u2013 RAMAYANA Bala Kanda 1 \u2013 Poem tactil \u2013 Cine, cum a declan\u0219at r\u0103zboiul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-31872","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31872"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31872\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31876,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31872\/revisions\/31876"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}