{"id":31968,"date":"2017-09-21T17:13:39","date_gmt":"2017-09-21T17:13:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=31968"},"modified":"2017-09-21T17:13:39","modified_gmt":"2017-09-21T17:13:39","slug":"vintila-horia-ostracizat-de-isabela-vasiliu-scraba","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/09\/21\/vintila-horia-ostracizat-de-isabela-vasiliu-scraba\/","title":{"rendered":"Vintil\u0103 Horia ostracizat de Isabela Vasiliu-Scraba"},"content":{"rendered":"
\n

\"\"<\/a>IsabelaVS – VintilaHoriaCentenar<\/strong><\/p>\n

\n

IsabelaVS-VintilaHoriaCentenar\/18septembrie 2017\/ 110497car.\/ 15244cuv.<\/p>\n

\n

ISABELA VASILIU-SCRABA<\/p>\n

Vintil\u0103 Horia ostracizat<\/strong>, ca \u0219i Eliade, din comunism p\u00e2n\u0103 azi<\/strong><\/p>\n

Sursa: <\/strong>https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a> <\/strong><\/p>\n

Motto: \u201eO, \u021bara mea m\u00e2ncat\u0103 de jivine \/ Pe drumurile-\u021bi albe-n triste sate \/ Cu traista de pribeag \u00een spate \/<\/p>\n

Azi iar colind\u0103 Dumnezeu \u00een tine\u201d (dr.V. Voiculescu*, Cer\u0219etorul)<\/p>\n

REZUMAT DE IDEI: Cartea \u201etriumfului parizian\u201d al lui Vintil\u0103 Horia incit\u0103 Securitatea anti-rom\u00e2neasc\u0103 (\u00een frunte cu Alexandru Dr\u0103ghici secondat de generalul N.K.V.D. Boris Grumberg alias Nicolski\/ Nicolau) s\u0103 fabrice un dosar de discreditare. Ascunderea scrierilor laureatului Premiului Goncourt\u00a0 \u00eenainte de 1990 \u0219i oficiala respingere a public\u0103rii lui Vintil\u0103 Horia la singura editur\u0103 de categoria \u201eA\u201d, fosta Editur\u0103 Politic\u0103. Noutatea public\u0103rii numelui \u201eAxente Sever Popovici\u201d pe c\u00e2nd scriitorul eliminat din cultura rom\u00e2neasc\u0103 mai tr\u0103ia. Efemeritatea modei \u201eVintil\u0103 Horia\u201d lansat\u0103 \u00een 1990 spre a da impresia unei schimb\u0103ri mai radicale dec\u00e2t s-a petrecut \u00een realitate. Instrumentalizare politic\u0103 \u00eentr-o antologie camufl\u00e2nd prin titlu criminalitatea cumunismului care a \u00eenchis \u00een temni\u021be \u0219i lag\u0103re de exterminare vreo dou\u0103 milioane de rom\u00e2ni omor\u00e2nd din ei circa 200000 (cf. vol. <\/em>Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/strong>, Davis, SUA, 1992, p.207). \u201eCalea muceniciei\u201d (Sf. Arsenie Boca) urmat\u0103 de\u00a0 un filozof care a vrut s\u0103 publice o carte despre Hegel la unica editur\u0103 din 1957. \u201eObscurit\u0103\u021bile revelatoare\u201d ale universitarului Marius Mihe\u021b. Profanarea prin politic \u00een opozi\u021bie cu\u00a0 salvarea prin religie \u0219i individual. Insisten\u021bele unui fizician (Basarab Nicolescu) \u0219i p\u0103\u021bania eseului despre limbajul anagogic. \u201eReprezentarea mintal\u0103\u201d despre ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 a fizicianului pensionat \u00een Fran\u021ba.\u00a0 Eseistul Vintil\u0103 Horia \u201etransdisciplinarizat\u201d \u00een 2015.\u00a0 Reintegrarea lui Vintil\u0103 Horia prin publicarea cu \u021b\u00e2r\u00e2ita a \u201eromancierului celei de-a patra dimensiuni\u201d ostracizat, ca \u0219i Eliade, \u00eenainte \u0219i\u00a0 dup\u0103 c\u0103derea comunismului, \u201epe t\u0103cute \u0219i pe net\u0103cute\u201d (Horia Stamatu).<\/em><\/p>\n

Scriitor interzis \u00een cultura comunist\u0103, receptarea lui Vintila Horia\u00a0 s-a configurat dup\u0103 1990 ca un \u201efenomen cultural unic\u201d prin refuzul oficialilor culturii cripto-comuniste, contrast\u00e2nd cu \u201eamploarea eclatant\u0103 a recunoa\u015fterilor interna\u0163ionale\u201d(1)<\/strong>. \u201eCa s\u0103 ai succes la Paris e necesar s\u0103 fii catolic, comunist sau Rom\u00e2n\u201d \u2013 \u00eei spunea \u00een 1957 lui Vintil\u0103 Horia (viitorul laureat al celui mai prestigios premiu literar francez) un scriitor american naturalizat francez, probabil cu g\u00e2ndul la Cioran, Eugen Ionescu \u0219i Mircea Eliade. La vremea c\u00e2nd temni\u021bele comuniste gemeau de mul\u021bimea scriitorilor rom\u00e2ni \u00eencarcera\u021bi politic (precum poetul Vasile Voiculescu de 77 de ani, filozoful Noica, indianistul Sergiu Al-George, eseistul Alexandru Paleologu, teologul St\u0103niloae, poetul si eseistul Nichifor Crainic de 72 de ani, p\u0103rintele Benedict Ghiu\u0219, p\u0103rintele Sofian, Sandu Tudor, filozoful I. Petrovici de 79 de ani, poetul Radu Gyr, compozitorul Dimitrie Cuclin, criticul Vladimir Str\u0103inu, poetul Ion Caraion, criticul Emil Manu, epigramistul P\u0103storel, I.D. S\u00e2rbu, etc.), conducerea Securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti, sup\u0103rat\u0103 \u00een 1961 pe succesul de la Paris a romancierului Vintil\u0103 Horia, a declan\u0219at \u00een Fran\u021ba \u201escandalul Goncourt\u201d (cf. documentului din 20 dec. 1961 publicat de Marilena Rotaru \u00een volumul \u00centoarcerea lui Vintil\u0103 Horia<\/em>, Bucure\u0219ti, 2002). Securi\u0219tii cu putere de decizie au ordonat contrafacerea unui dosar pentru compromiterea (2)<\/strong> scriitorului exilat.<\/p>\n

Du\u0219manii culturii rom\u00e2ne\u0219ti plasaser\u0103 din timp la fondurile secrete ale marilor biblioteci opera laureatului Premiului Goncourt. Scoase din circuit au fost primele patru volume editate de Vintil\u0103 Horia \u00een \u021bar\u0103 (Procesiuni<\/em>, 1937; Cartea cu duhuri<\/em>, 1939; Cartea omului singur<\/em>, 1941 si Acolo stelele ard<\/em>, 1942) precum \u0219i articolele lui Vintil\u0103 Horia dinainte de instaurarea \u201eregimului comunist al Anei Pauker\u201d (apud.Virgil Ierunca). Nota securist\u0103 publicat\u0103 de Marilena Rotaru arat\u0103 limpede cum ORGANELE (poli\u021biei politice) au oferit cominterni\u0219tilor francezi (prin ambasadorul E. Bender, alias M. B\u0103l\u0103nescu) dosarul pentru discreditarea laureatului Premiului Goncourt:<\/p>\n

\u201eanimat de interese meschine materialiste\u2026 tr\u0103d\u0103torul\u2026 a participat cu romanul Dieu est nee en exil<\/em> la concursul pentru premiul Goncourt pe anul 1960\u2026juriul hot\u0103r\u00e2nd sa-i acorde premiul. IN URMA ACESTUI FAPT, ORGANELE NOASTRE au STR\u00c2NS materiale \u2026 demascatoare\u2026 pe care le-a pus la dispozi\u021bia presei franceze prin Ministerul Afacerilor Externe\u201d (20 dec. 1961).<\/p>\n

\u00cen cartea ei intitulat\u0103 ca si filmul de televiziune pe care l-a realizat, Marilena Rotaru a reprodus la paginile 327 \u2013328 spusele unui universitar argentinian de origine rom\u00e2n\u0103 povestind vizita sa la Heisenberg care s-a \u00eent\u00e2mplat s\u0103 urmeze la scurt timp dup\u0103 interviul (pentru volumul Viaje a los Centros de la Tierra,<\/em> 1971; 1976; 1979), pe care Vintil\u0103 Horia i l-a luat la Muenchen laureatului Premiului Nobel, descoperitor al principiului nedetermin\u0103rii. F\u0103r\u0103 a b\u0103nui rolul securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti \u00een declan\u0219area \u201escandalului Goncourt\u201d, Heisenberg i-ar fi spus universitarului Stan M. Popescu (\/Ovidiu G\u0103in\u0103) urm\u0103toarele: \u201eTot ce au f\u0103cut francezii cu Vintil\u0103 Horia este de neconceput. S\u0103 declan\u0219ezi un atac\u00a0 de a\u0219a o amploare fa\u021b\u0103 de un creator \u00een a c\u0103rui oper\u0103 vibreaz\u0103 intim \u0219tiin\u021ba, poezia \u0219i c\u0103ut\u0103rile lui spirituale\u2026 Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em> este o capodoper\u0103\u201d (Heisenberg).<\/p>\n

\u00cen \u021bara de dup\u0103 Cortina de fier, trecute pe lista c\u0103r\u021bilor interzise n-au fost doar volumele lui Vintil\u0103 Horia publicate \u00eenainte de 1943 ci si opera publicat\u0103 \u00een exil (vezi Paul Caravia, G\u00e2ndirea interzis\u0103. Scrieri cenzurate. 1945-1989<\/em>, Ed. Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti, 2000, p. 244) Dup\u0103 aproape dou\u0103 decenii de la \u201eru\u0219inea scandalului Goncourt\u201d (apud. Camilian Demetrescu) \u0219i dup\u0103 mai bine de un cincinal de la \u201earanjamentul\u201d (?) viz\u00e2nd \u00eendep\u0103rtarea lui Vintil\u0103 Horia cu surle \u0219i tobe din caseta de colaboratori ai revistei \u201e3eme Millenaire\u201d (ian-febr 1983), o not\u0103 securist\u0103 despre Vintil\u0103 Horia (Cartea alb\u0103 a Securit\u0103\u021bii<\/em>, 1996, p. 446) ilustreaz\u0103 \u00een septembrie 1989 perseveren\u021ba tacticii de compromitere \u0219i discreditare prin dou\u0103 neadev\u0103ruri ulterior tr\u00e2mbi\u021bate de mass-media post-decembrist\u0103: Primul neadev\u0103r este c\u0103 Vintil\u0103 Horia ar fi fost \u00eenscris \u00eentr-un anume partid \u00een care scriitorul n-a fost \u00eenscris niciodat\u0103. Mai semnificativ\u0103 este \u00eens\u0103 minciuna sfruntat\u0103 dup\u0103 care, vezi Doamne, juriul celor nou\u0103 personalit\u0103\u021bi ale culturii franceze i-ar fi retras lui Vintil\u0103 Horia Premiul Goncourt. Acest neadev\u0103r este semnificativ \u00eentruc\u00e2t ilustreaz\u0103 \u021belul matrapazl\u00e2curilor securiste, care \u00een 1961 n-au avut succesul scontat<\/em>.<\/p>\n

Deplina continuitate a respingerii oficiale a operei primului laureat ne-francez al celei mai \u00eenalte distinc\u021bii a literelor franceze transpare nu numai din cele dou\u0103 minciuni larg mediatizate \u0219i dup\u0103 1990 dar \u0219i din refuzul public\u0103rii la Humanitas vreme de peste un sfert de veac a romanelor sau eseisticii lui Vintil\u0103 Horia, a\u0219adar la singura editur\u0103 de categoria \u201eA\u201d (vezi H. P\u0103tra\u0219cu, Cum au fost evaluate academic editurile din Rom\u00e2nia. Rezultate stranii<\/em>, \u00een \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Anul XI, nr. 113, martie 2012, p.7811). Deta\u0219area fostei Edituri \u201ePolitice\u201d de celelalte edituri plasate \u00een categoria \u201eB\u201d aminte\u0219te unicitatea Editurii de Stat pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103 din epoca proletcultismului alergic la diversitatea de edituri pe care teroarea ideologic\u0103 de atunci le-a \u0219i desfiin\u021bat. Spre deosebire de anii cincizeci, mul\u021bimea de edituri mai d\u0103inuie azi \u00een ciuda \u201edeclas\u0103rii\u201d lor, sco\u021b\u00e2nd de regul\u0103 c\u0103r\u021bi mai interesante dec\u00e2t cele de la editura Humanitas \u201ecu mereu \u0219tersele ei datorii\u201d.\u00a0 Lui Radu Mare\u0219 \u00eei p\u0103rea c\u0103 o \u201eDaciad\u0103 a traducerilor\u201d furnizeaz\u0103 editurii de categoria \u201eA\u201d masivul s\u0103u import de scriitori str\u0103ini. \u00cen ce-l prive\u0219te pe \u201eromancierul celei de-a patra dimensiuni\u201d, perseveren\u021ba respingerii edit\u0103rii sale la Humanitas s-a putut \u00eentrez\u0103ri si din recenzia scris\u0103 de un salariat\u00a0 al fostei Edituri\u00a0 \u201ePolitice\u201d (Sorin Lavric \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr.1\/2016) care a citit \u201ecu noduri \u00een g\u00e2t\u201d jurnalul laureatului Premiului Goncourt (3) <\/strong>publicat \u00een Rom\u00e2nia \u00een premier\u0103 mondial\u0103 la Editura Vremea (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a>).<\/p>\n

Dac\u0103 la putere n-ar fi r\u0103mas dup\u0103 1990 \u201ecategoria profitorilor \u0219i beneficiarilor totalitarismului marxist\u201d (Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004, p.IV) probabil c\u0103 reintegrarea scriitorului \u201ecare atinge celebritatea cu primul s\u0103u roman\u201d (M. Nedelcu) s-ar fi produs \u00een mod firesc, a\u0219a cum \u00eencepuse s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 din 1988 \u00een doctoratul hispanistei Monica Nedelcu (La obra literaria de Vintil\u0103 Horia. El espacio del exilio en cuatro novelas francesas<\/em>, 1989), \u0219i din interesul unor traduc\u0103tori de spaniol\u0103 din \u021bara comunist\u0103 (vezi scrisorile lui Vintil\u0103 Horia c\u0103tre M. Cantuniari). Dup\u0103 1990, primul demers pentru integrarea trilogiei exilului \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 a fost f\u0103cut de editorul Ioan Deaconescu de la Craiova, \u00eenso\u021bit (oarecum) \u0219i de prezentarea scriitorului Vintil\u0103 Horia \u00eentr-o enciclopedie (4) <\/strong>editat\u0103 \u00een afara Rom\u00e2niei si difuzat\u0103 \u00een libr\u0103riile noastre \u00een 1992.\u00a0 Universitara Monica Nedelcu a scris studiile \u00eenso\u021bitoare la Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em> (Craiova, 1990, traducerea lui Al. Castaing rev\u0103zut\u0103 de autor) \u0219i la Cavalerul resemn\u0103rii<\/em> (Craiova, 1991, trad. Ileana Cantuniari). Ultimul roman din trilogia exilului (Vintil\u0103 Horia, Prigoni\u021bi-l pe Boe\u021biu!<\/em>) a fost publicat \u00een post-comunism cu subtitlul dat de autor, Salvarea de ostrogo\u021bi<\/em> (trad. Ileana Cantuniari), tot la editura\u00a0 fondat\u0103 de Ion Deaconescu, prima editur\u0103 ap\u0103rut\u0103 dup\u0103 1990 la care au \u00eenceput s\u0103 fie publicate sistematic romanele scriitorului interzis de p\u0103zitorii sclaviei intelectuale din comunism. \u00cen decembrie 2009 Jose Javier Esparsa nota c\u0103 mesajul Salv\u0103rii de ostrogo\u021bi<\/em> (Craiova, 1993) s-ar circumscrie eternei persecu\u021bii \u201edel peor totalitarismo\u201d pe care o sufer\u0103 omul superior. Ap\u0103rut \u00een spaniol\u0103 \u00een 1983 la Madrid, Perseguid a Boecio<\/em> i-a \u201einspirat\u201d lui Vintil\u0103 Horia \u0219i o scrisoare deschis\u0103, intitulat\u0103 \u00cen slujba celor r\u0103stigni\u021bi pentru credin\u021b\u0103<\/em>, cum afl\u0103m din nota de Securitate redactat\u0103 \u00een septembrie 1989, unde scrisoarea deschis\u0103 (citit\u0103 la radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d \u00een 1983, vezi Cartea alb\u0103 a Securit\u0103\u021bii<\/em>, 1996, p. 446) nu este \u00eens\u0103 pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu documentarea necesar\u0103 pentru redactarea romanului pe tema deten\u021biei politice din comunism (V. Horia, Salvarea de ostrogo\u021bi. Prigoni\u021bi-l pe Boe\u021biu!<\/em>, Ed. Europa, Craiova, 1993). Pentru un fost de\u021binut politic cinci ani \u00een temni\u021bele Jilavei, F\u0103g\u0103ra\u0219ului, Gherlei, Pite\u0219tiului \u0219i \u00eenc\u0103 doi ani de domiciliu for\u021bat \u00een comuna L\u0103\u021be\u0219ti \u201ede la limita dinspre Dun\u0103re a B\u0103r\u0103ganului\u201d\u00a0 (Nicolae Balot\u0103, arestat la patru zile dup\u0103 ce-l vizitase pe Lucian Blaga la Biblioteca Academiei, filiala Cluj, \u00een c\u0103m\u0103ru\u021ba de sub scar\u0103 unde-l traducea pe Goethe, Faust<\/em>, vezi:<\/p>\n

https:\/\/www.youtube.com\/watch?time_continue=244&v=we8dUIgk2ck<\/a>\u00a0 ) lectura romanului scris de primul laureat ne-francez al celei mai \u00eenalte distinc\u021bii a literelor franceze a fost \u201edublat cu o revenire \u00een urm\u0103, o cobor\u00e2re \u00een subteranele pline de ecouri dureroase ale amintirii\u2026Maestru al parabolei, scriitorul conjug\u0103 datele realit\u0103\u021bii istorice cu cele ale \u00eenchipuirii unor situa\u021bii limit\u0103 existen\u021biale. Vintil\u0103 Horia ridic\u0103 tragedia istoric\u0103 la nivelul unei parabole exemplare, ce dep\u0103\u0219e\u0219te contingen\u021bele temporale\u201d (N. Balot\u0103, Vintil\u0103 Horia: \u00eentre exil \u0219i rena\u0219tere<\/em>, \u00een \u201eRevista Sriitorilor Rom\u00e2ni\u201d, nr. 25\/ 1988, p.172).\u00a0 \u00cen articolul s\u0103u, Nicolae Balot\u0103 (5)<\/strong> depune m\u0103rturie asupra \u00eencerc\u0103rii regimului de teroare poli\u021bieneasc\u0103 de a \u0219terge urmele deten\u021biilor suplimentare din B\u0103r\u0103gan prin \u201eraderea de pe hart\u0103\u201d a satelor unde fuseser\u0103 muta\u021bi cu for\u021ba intelectualii supravie\u021buit\u0103ri ai regimului de exterminare din temni\u021bele politice.<\/p>\n

Dup\u0103 ce a citit \u00een francez\u0103 Persecutez\u00a0 Boece! <\/em>(Lausanne, 1987), Camilian Demetrescu i-a scris autorului c\u0103 \u201epentru a atinge universalul trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103-\u021bi iube\u0219ti \u0219i s\u0103-\u021bi aperi r\u0103d\u0103cinile\u201d. \u00cen opinia acestui exilat rom\u00e2n \u00een Italia, ultimul roman din trilogia exilului ar \u201e\u0219terge de pe obrazul chinuit al \u021b\u0103rii \u00eenc\u0103 una din murd\u0103riile scuipate cu furie oarb\u0103 de fiara comunist\u0103: deportarea intelectualilor \u00een B\u0103r\u0103gan, dup\u0103 ani de temni\u021b\u0103 distrug\u0103toare. Metod\u0103 de exterminare ce atinge un mare grad de cruzime \u0219i de cinism<\/strong>\u201d (cf. Camilian Demetrescu, Scrisoare deschis\u0103 lui Vintil\u0103 Horia<\/em>, \u00een \u201eCuv\u00e2ntul Rom\u00e2nesc\u201d, Canada, mai 1988 retip\u0103rit\u0103 \u00een vol. Exil<\/em>, Ed. Albatros, Bucure\u0219ti, 1997, pp. 412-422). Laureatul Premiului Goncourt ar \u201esp\u0103la aceast\u0103 murd\u0103rie, dovedind c\u0103 deport\u0103rile, \u00een loc s\u0103 striveasc\u0103, s-au transformat \u00een adev\u0103rate bancuri de prob\u0103 ale vitalit\u0103\u021bii neamului\u201d care a \u201econtinuat filonul at\u00e2t de fertil al filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie\u201d (C. Demetrescu, Exil<\/em>, vol. I, 1997). Fiind, la r\u00e2ndul lui, un artist \u0219i scriitor de talie interna\u021bional\u0103, Camilian Demetrescu (1924-2012) era convins c\u0103 Vintil\u0103 Horia\u00a0 \u201eeste o punte care ne leag\u0103 de valorile spirituale ale Occidentului \u0219i o garan\u021bie a continuit\u0103\u021bii rom\u00e2nesti libere\u201d. Cum ar fi putut Camilian Demetrescu s\u0103-\u0219i imagineze c\u0103 Vintil\u0103 Horia va fi ostracizat \u00een Rom\u00e2nia de dup\u0103 1990, \u00een care unul dintre cli\u0219eele de programare a creierelor, lansat la peste un sfert de veac dup\u0103 c\u0103derea comunismului, suna \u00een felul urm\u0103tor: \u201e1966-2016, cincizeci de ani de libertate a spiritului<\/strong>\u201d. Spre o c\u00e2t mai larg\u0103 r\u0103sp\u00e2ndire \u00een r\u00e2ndul tinerilor, g\u0103selni\u021ba cu \u201elibertatea spiritului din comunism\u201d a fost imprimat\u0103 pe sticle de Pepsi distribuite \u00eencep\u00e2nd cu luna ianuarie 2016 prin re\u021beaua magazinelor Carrefour. \u00cen paralel cu fixarea unor \u201ereprezent\u0103ri mintale\u201d favorabile comunismului, ivirea\u00a0 opiniilor \u00een r\u0103sp\u0103r cu cli\u0219eele agreate a fost constant descurajat\u0103, \u00een respectiva perioad\u0103\u00a0 (1966-2016) legifer\u00e2ndu-se \u201eadev\u0103ruri\u201d de repetat sub amenin\u021barea pu\u0219c\u0103riei, sau merg\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la sistarea pensiei, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul istoricului literar Marin Ni\u021bescu (1925-1989), autor al lucr\u0103rilor Sub zodia proletcultismului<\/em> \u0219i Dialectica puterii [comuniste].<\/em><\/p>\n

In anul c\u00e2nd \u201ecronicarul plastic\u201d (6) <\/strong>Andrei Ple\u0219u a devenit ministrul culturii, Virgil M\u0103gureanu, \u0219eful SRI si Ion Iliescu, pre\u0219edintele Rom\u00e2niei (func\u021bii rezervate pentru ei \u00eenc\u0103 din 1987, dup\u0103 o caset\u0103 video de la radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d, cf. Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Vog, 2004, p.95) -, a reap\u0103rut \u0219i \u00een capital\u0103 numele exilatului Vintil\u0103 Horia spre a da impresia unei schimb\u0103ri mai radicale dec\u00e2t s-a petrecut \u00een realitate (7). <\/strong><\/p>\n

In reviste subven\u021bionate de stat s-au tip\u0103rit urgent c\u00e2teva interviuri, pagini din jurnalul lui Vintil\u0103 Horia si fragmente dintr-un roman publicat \u00een 1987, Un morm\u00e2nt \u00een cer <\/em>(8), <\/strong>\u00eenso\u021bite \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d de prima scrisoare de dup\u0103 c\u0103derea comunismului trimis\u0103 de laureatul Premiului Goncourt traduc\u0103torului Mihai Cantuniari.<\/p>\n

Noutatea cea mai \u201erevolu\u021bionar\u0103\u201d a constituit-o \u00eens\u0103 publicarea amintirilor lui Vintil\u0103 Horia despre scriitorul Axente Sever Popovici pe atunci \u00een via\u021b\u0103 (rev. \u201eSteaua\u201d, Cluj-Napoca, nr.4\/ 1990, pp. 9-13 \u0219i p.15). Fiindc\u0103 numele str\u0103lucitului student al lui Nae Ionescu, \u2013 student n\u0103scut probabil \u00een 1916 \u2013 anul de na\u0219tere al colegului s\u0103u de facultate, filozoful Alexandru Dragomir (9) \u2013<\/strong>, fusese complet \u00eenl\u0103turat de paznicii sclaviei intelectuale, eseistica sa filozofic\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eengropat\u0103 \u00een reviste interbelice aflate la Fondul Secret al Bibliotecii Academiei R.S.R. Prin selectarea dosarelor de urm\u0103rire a lui Noica s-a publicat \u00een 2009 o not\u0103 din care afl\u0103m c\u0103 \u00een iunie 1974 Axente Sever Popovici a fost la P\u0103ltinis. \u00cen documentul sc\u0103pat la trierea securist\u0103 (10)<\/strong> se aminte\u0219te c\u0103 vizitatorul timi\u0219orean fusese \u00een Facultate \u201eprintre studen\u021bii frunta\u0219i\u201d, fiind coleg cu Alexandru Dragomir, Mihai Cism\u0103rescu (\/Radu Gorun la Radio Europa liber\u0103), Antoaneta Bodisco, Mihai \u0218ora, Alice Botez (http:\/\/jurnaluldedrajna.ro\/alice-botez-o-constiinta-a-scriiturii\/<\/a> ), Jeni Acterian, Octavian Nistor, Mariana \u0218ora, etc.<\/p>\n

Amintirile lui Vintil\u0103 Horia despre eseistul Axente Sever Popovici au fost inserate \u00een 1990 \u00een revista clujan\u0103 dup\u0103 tipicul comunist, c\u00e2nd era absolut interzis a se men\u021biona deten\u021biile politice. Revista \u201eSteaua\u201d n-a trecut nic\u0103ieri note explicative prin care cititorul s\u0103 fie pus \u00een tem\u0103 c\u0103 este vorba de un un scriitor interzis, supravie\u021buitor al regimului de exterminare din temni\u021bele comuniste. Axente Sever Popovici -\u201eomul cel mai inteligent\u201d(Memoriile unui fost s\u0103get\u0103tor<\/em>, Ed. Vremea, 2015) pe care Vintil\u0103 Horia l-a cunoscut \u00een via\u021ba sa-, fusese \u00eentemni\u021bat \u0219i condamnat la trei ani c\u00e2nd a \u00eencercat (\u00een vara anului 1949) s\u0103 treac\u0103 peste grani\u021bele \u00eenchise ale \u021b\u0103rii transformat\u0103 \u00eentr-o \u201egubernie penitenciar\u0103\u201d (cf.Virgil Ierunca). In actele de arestare s-a trecut c\u0103 absolventul Facult\u0103\u021bii de matematic\u0103 \u0219i al Facult\u0103\u021bii de Fliozofie \u0219i Litere este \u201eapolitic\u201d. Dup\u0103 isp\u0103\u0219irea pedepsei \u00een 1952, \u00een loc s\u0103 fie eliberat, Axente Sever Popovici a fost din nou condamnat cinci ani de c\u0103tre \u201eprofesioni\u0219tii minciunii \u0219i terorii\u201d (cf. Virgil Maxim, Imn pentru crucea purtat\u0103<\/em>, 2002), ca urmare\u00a0 a declara\u021biilor politice fanteziste<\/strong> smulse printr-o torturare bestial\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de-a r\u00e2ndul \u00een procesul de reeducare comunist\u0103 din temni\u021b\u0103 importat prin Ana Pauker (11)<\/strong>. Ion Varlam observase c\u0103 reeduc\u0103rile de la Pite\u0219ti, Gherla, etc., au fost exportate de sovietici doar \u00een Rom\u00e2nia<\/strong> si c\u0103 procedeul avea la baz\u0103 \u201eexperimentele lui Makarenko\u201d (cf. Ion Varlam, Pseudo-Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u0219ti, Ed. Vog, 2004, p.455). In volumul \u201eBattle for the Mind\u201d, William Sargent amintea de ni\u0219te experimente ale lui Ivan Pavlov (Premiul Nobel \u00een 1904 pentru fiziologia digestiei), experimente mai pu\u021bin mediatizate, care \u021binteau inocularea de noi comportamente la c\u00e2ini (foarte dificil apoi de schimbat) prin chinuirea extrem\u0103 a animalelor<\/strong> aduse la stadiul \u00een care creierul lor cedeaz\u0103, stadiu de maxim\u0103 sugestibilitate\u00a0: \u201ePavlov has shown by repeated and repetable experiment just how a DOG, like a MAN, can be conditioned to hate what he previously loved, and love what he previously hated. Similarly, one set of behavior patterns in man can be temporarily replaced by another that altogether contradicts it; not by persuasive indoctrination alone, but also by imposing intolerable strains on a normally functioning brains\u201d (W. Sargent). Cum Radio Londra f\u0103cuse cunoscute \u00een Occident atrocit\u0103\u021bile reeduc\u0103rii comuniste prin schingiuirea tinerilor din \u00eenchisoarea de la Pite\u0219ti s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de-a r\u00e2ndul f\u0103r\u0103 pauze, Mircea Eliade (fost suplinitor al lui Nae Ionescu la Catedra de metafizic\u0103) transpune \u0219i el \u00een felul s\u0103u propriu p\u0103timirile de\u021binu\u021bilor politici nevinova\u021bi (precum filozoful tr\u0103irist Mircea Vulc\u0103nescu sau poetul Vasile Voiculescu* \u0219i mul\u021bi, mul\u021bi al\u021bii) \u00een Noaptea de S\u00e2nziene<\/em> (la care lucra c\u00e2nd s-a aflat de la Radio Londra de \u201eexperimentul Nicolschi de la Pite\u0219ti\u201d, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O transpunere scenic\u0103 a baladei MIORI\u021aA<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-1965miorita11\/<\/a> ), apoi \u00een romanul Pe Strada M\u00e2ntuleasa<\/em>, despre care conversa epistolar cu Vintil\u0103 Horia (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa individualiz\u0103rii\u00a0 \u00een personajul anchetatoarei din\u00a0 romanul eliadesc \u201cPe strada M\u00e2ntuleasa\u201d<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliademantuleasa24\/<\/a> ). Interpretarea filozofului religiilor vizeaz\u0103 la modul cel mai general suferin\u021ba de dup\u0103 gratiile temni\u021belor politice, f\u0103r\u0103 trimitere la experimentele pe studen\u021bimea rom\u00e2n\u0103 din \u00eenchisoarea Pite\u0219ti. C\u0103ci Mircea Eliade a preferat s\u0103 trateze problema suferin\u021bei \u00een coordonate religioase. La cursurile sale, g\u00e2nditorul religios Nae Ionescu (ini\u021biatorul unicei \u0219coli filozofice rom\u00e2ne\u0219ti, \u0218coala\u00a0 tr\u0103irist\u0103<\/em>, negat\u0103 de ateii comuni\u0219ti cu putere de decizie) spusese c\u0103 religia cre\u0219tin\u0103 a dat un r\u0103spuns problemei lui Iov, \u00een sensul c\u0103 a transfigurat problema suferin\u021bei, transform\u00e2nd-o \u00eentr-o cale de m\u00e2ntuire. P\u0103rintele Arsenie Boca \u00eel audiase \u0219i el pe profesorul Nae Ionescu dup\u0103 1933 c\u00e2nd a devenit student la Belle Arte, cum l-a citit \u0219i l-a audiat \u0219i pe Mircea Eliade, asistentul de atunci al metafizicianului Nae Ionescu. \u00cen Biserica de la Dr\u0103g\u0103nescu (nesemnalizat\u0103 de indicatoare oficiale ca celelalte biserici ortodoxe), c\u0103lug\u0103rul iconar Arsenie Boca (fost de\u021binut politic 14 luni la Canalul \u201eMor\u021bii\u201d \/ Dun\u0103rea-Marea Neagr\u0103 din ianuarie 1950, deten\u021bie f\u0103r\u0103 condamnare, re\u00eentemni\u021bat 7 luni din septembrie 1955 nu pentru ce a f\u0103cut, ci pentru ceea ce n-a f\u0103cut, respectiv pentru \u201eomisiune de denun\u021b\u201d) a zugr\u0103vit martiriul Sf\u00e2ntului Petru (r\u0103stignit cu capul \u00een jos) scriind \u00een dreptul Apostolului s\u0103 \u201enu v\u0103 teme\u021bi de cei ce ucid trupul, ci fi\u021bi mie martori\u201d. Cam pe aici se \u00eent\u00e2lne\u0219te sensul religios dat de Mircea Eliade mor\u021bii \u00een timpul schingiuirilor din temni\u021ba comunist\u0103 cu viziunea P\u0103rintelui Arsenie Boca despre Calea muceniciei<\/em> (12) <\/strong>\u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 \u00een \u201epredicile fierbin\u021bi\u201d pictate pe zidurile Bisericii de la Dr\u0103g\u0103nescu (cf. Nichifor Crainic, fost de\u021binut politic vreme de 15 ani). Intr-o imagine sintetizat\u0103 la maximum, Sf\u00e2ntul Arsenie Boca l-a pictat pe Iisus Hristos r\u0103stignit chem\u00e2nd cre\u0219tinii spre m\u00e2ntuire cu m\u00e2na smuls\u0103 din cuiul crucii. La vremea c\u00e2nd \u00eenchisorile politice erau \u00eenc\u0103 pline cu de\u021binu\u021bi, P\u0103rintele Arsenie Boca a indr\u0103znit s\u0103-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze pe bolta altarului Bisericii Sf. Elefterie Cel Nou pe Iisus copil \u00een haine v\u0103rgate de pu\u0219c\u0103ria\u0219, lumin\u00e2nd (pentru anume privitori) \u00eentunecoase celule de temni\u021b\u0103 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade si a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>;\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/ivssemnmiorita12bis\/<\/a> ). Vintil\u0103 Horia scrisese \u00een deceniul opt al secolului trecut c\u0103 \u201ebiserica i-a \u00eenv\u0103\u021bat pe rom\u00e2nii \u00eenchi\u0219i s\u0103 nu se team\u0103 de moarte\u201d, desc\u0103tu\u0219ind \u201emisticismul cel mai subtil, transpus \u00een versurile lui Radu Gyr\u201d. Biserica str\u0103bun\u0103 ar fi \u201efasonat fiin\u021ba uman\u0103 desprins\u0103 de tirania mor\u021bii\u201d (a se vedea \u0219i comunicarea mea de la Universitatea \u201e1 decembrie 1918\u201d din Alba Iulia despre Vintil\u0103 Horia \u0219i Domni\u021ba Ileana traduc\u0103toare a unor poezii din \u00eenchisorile politice: https:\/\/www.youtube.com\/watch?time_continue=134&v=w0O_gLroSCk<\/a> ; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d\u00a0 George C\u0103linescu<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-crainicgandirea\/<\/a>).<\/p>\n

In Memoriile unui fost s\u0103get\u0103tor<\/em> (Ed. Vremea, 2015, pp 118-120) pasajul despre Axente Sever Popovici nu cuprinde (\u00een eventuale note din subsolul paginii) l\u0103muririle necesare despre deten\u021bia politic\u0103 a scriitorului c\u0103ruia \u00een 1939 Vintil\u0103 Horia \u00eei aducea un cald omagiu \u00een revista \u201eMe\u0219terul Manole\u201d (an I, nr.5-6, iunie-august, p.47).\u00a0 Din acest punct de vedere, edi\u021bia \u00eengrijit\u0103 de Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 \u0219i Silvia Colfescu \u201erespect\u0103\u201d regulile edit\u0103rilor comuniste cu stricta interzicere de publicare a unor informa\u021bii privitoare la deten\u021biile politice, spre a nu se discuta problema milioanelor de rom\u00e2ni \u00eentemni\u021ba\u021bi politic (vezi vol. Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em>, Davis, SUA, 1992, p.207). Amintirile despre Axente Sever Popovici tip\u0103rite \u00een post-comunism de revista clujan\u0103 \u201eSteaua\u201d (unde s-a promovat Vintil\u0103 Horia \u00een 1990 aproape \u00een fiecare num\u0103r) au trecut\u0103 sursa: Vintil\u0103 Horia, Jurnal, 1989<\/em>, surs\u0103 din care Aurel R\u0103u a mai publicat un fragment \u00een ultimul num\u0103r al\u00a0 \u201eStelei\u201d din 1990 (nr. 11-12\/1990). P\u0103r\u021bi din jurnalul de exil al universitarului Vintil\u0103 Horia ap\u0103ruser\u0103 \u00een revistele rom\u00e2nilor exila\u021bi \u00eencep\u00e2nd din 1951 (\u00een \u201e\u00cen\u0219ir-te m\u0103rg\u0103rite\u201d, \u201eCurierul Cre\u0219tin\u201d, 1952, \u201eEthos\u201d, nr. 1\/1973), iar \u00een \u201eRevista Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201d (Muenchen,\u00a0 nr.21\/1984) chiar cu titlul: Memoriile unui fost s\u0103get\u0103tor<\/em> (pp.38-67).<\/p>\n

Fulger\u0103toarea \u201emod\u0103\u201d Vintil\u0103 Horia \u2013 manifestat\u0103 oficial \u0219i \u00een stipendiata revist\u0103 \u201eApostrof\u201d (nr. 2\/1990, unde s-a tip\u0103rit interviul cu Vintil\u0103 Horia difuzat \u00een 1988 la radio \u201eEuropa liber\u0103\u201d), revist\u0103 clujan\u0103 condus\u0103 de o fervent\u0103 admiratoare a lui Z. Ornea, sau prin publicarea unor fragmente din jurnalul lui Vintil\u0103 Horia la Bucure\u0219ti \u00een revista \u201eSecolul XX\u201d, nr.337-338-339\/1989, precum \u0219i prin patru volume ap\u0103rute la mici edituri post-decembriste (Mai bine mort dec\u00e2t comunist<\/em>\u00a0 \u0219i trilogia exilului publicat\u0103 la Craiova) -,\u00a0 a prins un oarecare contur mai ales datorit\u0103 unui num\u0103r restr\u00e2ns de articole elogioase scrise de Alexandru Husar, Gh. Grigurcu, N. Caranica, C-tin Ciopraga (vezi edi\u021bia ad\u0103ugit\u0103 a impresionantului volum Personalitatea literaturii rom\u00e2ne<\/em>, Ia\u0219i, 1997), Edgar Papu, Nae Antonescu \u0219i Alexandru Paleologu. Numai c\u0103 o asemenea mod\u0103 nu putea dura prea mult la vremea unui cripto-comunism pe punctul de a fi oric\u00e2nd dat pe fa\u021b\u0103 (13)<\/strong>. Moda \u201eoficial\u0103\u201d s-a trecut destul de repede dup\u0103 suspecta moarte a lui Vintil\u0103 Horia \u00een urma unui cancer galopant, boal\u0103 care l-a \u201elichidat\u201d prin anii \u0219aptezeci si pe anti-comunistul Vasile Posteuc\u0103, poetul \u201eiconar\u201d.<\/p>\n

Cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi lui Vintil\u0103 Horia la o sut\u0103 de ani de la na\u0219tere, controlul segmentului rom\u00e2nesc al internetului a f\u0103cut s\u0103 apar\u0103 (adic\u0103 a pl\u0103tit afi\u0219area\u00a0 \u00een prima pagin\u0103 de c\u0103utare Google dup\u0103 \u201eVintil\u0103 Horia\u201d)\u00a0 interpretarea \u201esecurist\u0103\u201d dup\u0103 care evocarea lui Vintil\u0103 Horia organizat\u0103 de IICCMER la Jockey Club din Bucuresti ar fi reprezentat o \u201eapologie a fascismului\u201d. Cu \u00eencr\u00e2ncenata lor ur\u0103 fa\u021b\u0103 de primul laureat ne-francez al Premiului Goncourt,\u00a0 cenzorii (14)<\/strong> monitoriz\u00e2nd segmentul rom\u00e2nesc al internetului \u0219i-au deconspirat singuri cripto-comunismul.<\/p>\n

O directiv\u0103 securist\u0103 privitoare la recuperarea exila\u021bilor (greu \u201erecuperabili\u201d din cauza anti-comunismului lor) prevedea selec\u021bia de texte scrise de ace\u0219tia \u00eenainte de ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata sovietic\u0103 \u0219i de falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 pentru impunerea ilegal\u0103 a \u201eregimului comunist al Anei Pauker\u201d (apud. Virgil Ierunca). \u00cen volumul Credin\u021b\u0103 \u0219i crea\u021bie<\/em>\u00a0 (Editura Eikon, Cluj, 2003) cuprinz\u00e2nd c\u00e2te ceva din publicistica lui Vintil\u0103 Horia s-au selectat vreo 14 texte scrise de autor la 21 de ani si publicate \u00een \u201eSfarm\u0103-piatr\u0103\u201d \u00een 1936, vreo dou\u0103 articole din 1937 \u0219i \u00eenc\u0103 vreo nou\u0103 din 1938 toate din revista \u201eSfarm\u0103 Piatr\u0103\u201d subven\u021bionat\u0103 de Nicolae Titulescu (cf. V.Horia\u00a0; Nicolae Titulescu a \u021binut partea comuni\u0219tilor \u00een R\u0103zboiul Civil din Spania). Similar s-a procedat \u0219i la alc\u0103tuirea volumului Vintil\u0103 Horia, Tinere\u021bea unui fost s\u0103get\u0103tor \u2013publicistic\u0103 interbelic\u0103<\/em> (Ed. Aius, Craiova, 2016), unde se pot citi o parte din articolele ap\u0103rute \u00een revistele interbelice rom\u00e2ne\u0219ti. O alt\u0103 directiv\u0103 din vremea terorii ideologice \u0219i poli\u021biene\u0219ti comuniste prevedea folosirea memorialisticii care poate fi u\u0219or \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 cronologic \u0219i prezentat\u0103 prin asociere cu \u201epersonalit\u0103\u021bi deja omologate\u201d (Cartea alb\u0103 a Securit\u0103\u021bii<\/em>, 1996). Este ceea ce s-a f\u0103cut \u00een volumul din 2004\u00a0: Vintil\u0103 Horia, Suflete cu umbr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt (<\/em>Ed. Jurnalul literar, 2004).<\/p>\n

\u00cen 2010 \u201eexcentric\u201d (ca s\u0103 spunem a\u0219a) a ap\u0103rut \u00een schimb volumul de publicistic\u0103 alc\u0103tuit de editorul Gabriel St\u0103nescu (1950-2010) unde au fost selectate texte t\u00e2rzii, trei sferturi din volum fiind ocupat de articole publicate de Vintil\u0103 Horia \u00eentre 1985 si 1992 (Vintil\u0103 Horia, Contra naturam<\/em>, Criterion Publishing, 2010, 318p). Din articolele care compun volumul \u00eengrijit de Gabriel St\u0103nescu, unele au fost reluate \u00een volumul de publicistic\u0103 \u201etransdisciplinarizat\u0103\u201d scos la Craiova de Editura Aius \u00een 2015.<\/p>\n

Vintil\u0103 Horia a figurat cu trei articole scrise pe la dou\u0103zeci de ani \u0219i \u00eentr-o culegere camufl\u00e2nd prin titlu \u2013 Ideea care ucide. Dimensiunile ideologiei legionare<\/em> (15)<\/strong> \u2013 criminalitatea totalitarismului comunist care a f\u0103cut zeci de milioane de victime. Despre amploarea crimelor comunismului a publicat fostul de\u021binut politic dr. Florin M\u0103trescu volumul Holocaustul ro\u0219u<\/em> (Ed. Irecson, Bucure\u0219ti, 1430pg, a c\u0103rui lansare la Bac\u0103u a fost \u201etorpilat\u0103\u201d \u00een cel mai autentic stil cripto-comunist). Scriitorul rus Stoljeni\u021bin, n\u0103scut \u00een 1918, avansase ca num\u0103r de victime ale comunismului sovietic 65 de milioane, Gorbaciov le-a mic\u0219orat la 40, \u00een timp ce St. Courtois, coordonatorul C\u0103r\u021bii negre<\/em>, m\u0103rturisea urm\u0103toarele: \u201evous n\u2019imaginez pas le travail acharn\u00e9 qui m\u2019a cout\u00e9, meme les 20 millions, pour les faire accepter par mes collaborateurs, tous, comme moi, anciens admirateurs de l\u2019URSS\u201d. \u00centr-o conferin\u021b\u0103 de la Los Angeles din 1983 despre distorsionarea percep\u021biei realit\u0103\u021bii prin sp\u0103larea creierelor \u00een comunism, Yuri Bezmenov (\/Thomas David Schuman, vezi https:\/\/www.youtube.com\/watch?time_continue=220&v=d0fTJqeRXCE<\/a> ) vorbea \u00een 1983 de \u0219aizeci de milioane de victime, subliniind totodat\u0103 secretizarea num\u0103rului real al de\u021binu\u021bilor politici din regimurile poli\u021biene\u0219ti comuniste. Traduc\u0103torul italian al extem de interesantei c\u0103r\u021bi intitulat\u0103 Consideraciones sobre un mundo peor<\/em> (Madrid, 1978, trad. it. 1982) carte netradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te, aten\u021biona prezumtivii cititori c\u0103 volumul lui Vintil\u0103 Horia este \u201eiligibil pentru cei domina\u021bi de prejudec\u0103\u021bi\u201d (Claudio Quatrocento).<\/p>\n

Cele trei articole scrise de t\u00e2n\u0103rul Vintil\u0103 Horia \u0219i difuzate de Alexandru Florian (si colectiv) \u00een culegerea pus\u0103 pe pia\u021ba c\u0103r\u021bii \u00een 1994 au fost redactate c\u00e2nd Vintil\u0103 Horia avea 21 \u0219i\u00a0 22 de ani, iar\u00a0 ultimul articol dateaz\u0103 de c\u00e2nd era ata\u0219at de pres\u0103 la Viena. Atunci, la 25 de ani, a scris textul \u201eSemnifica\u021bia unei Revolu\u021bii\u201d despre un discurs din 1941 al Cancelarului Germaniei, ales \u00een mod democratic. La data scrierii articolului, conduc\u0103torul Uniunii Sovietice era mult mai avansat dec\u00e2t cancelarul Germaniei la capitolul uciderilor \u00een mass\u0103. C\u00e2t prive\u0219te provinciile rom\u00e2ne\u0219ti Basarabia si Bucovina de Nord, invadate de Stalin \u00een 1940 \u0219i aflate sub st\u0103p\u00e2nire comunist\u0103 vreme de un an, despre crimele \u0219i atrocit\u0103\u021bile de atunci ale regimului de teroare comunist\u0103 a consemnat Mircea Eliade\u00a0 \u00een Jurnalul portughez<\/em>\u00a0 (Bucure\u0219ti, 2006), informa\u021bii pe care Editura Humanitas (fosta Editur\u0103 Politic\u0103 a Partidului Comunist din Rom\u00e2nia) le-a cenzurat \u00een 2010 cu ocazia re-edit\u0103rii (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Eliade \u0219i \u201eteroarea istoriei\u201d<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a>).<\/p>\n

Textul lui Vintil\u0103 Horia scris la 21 de ani este despre \u201er\u0103posatul\u201d Sadoveanu devenit director la \u201eAdev\u0103rul\u201d \u0219i \u201eDiminea\u021ba\u201d. Dar are referiri mai bogate la admirabila oper\u0103 a scriitorului dec\u00e2t la am\u0103nuntul politic din 1937: \u201eIstorisiri de v\u00e2n\u0103toare<\/em> ne a\u0219eaz\u0103 \u00een fa\u021ba unui Sadoveanu transfigurat, \u00eendumnezeit de natur\u0103, amintind pe alocuri de \u021aara de dincolo de negur\u0103<\/em>. Tr\u0103ie\u0219te aici puternica dragoste a autorului pentru a\u0219ez\u0103rile s\u0103lbatice ale \u021b\u0103rii, pe care pasul s\u0103u neobosit le-a b\u0103tut\u00a0 \u00een lung \u0219i \u00een lat, pentru ca mintea sa s\u0103 le r\u00e2nduiasc\u0103 \u00eentocmai pe filele albe ale c\u0103r\u021bilor\u201d (Vintil\u0103 Horia, R\u0103posatul Sadoveanu<\/em> \u00een antologia Ideea care ucide<\/em>, 1994, p.252). Chemat de profesorul Nichifor Crainic la \u201eSfarm\u0103 piatr\u0103\u201d (vezi scrisoarea lui Vintil\u0103 Horia de la Buenos Aires din 6 oct. 1948 c\u0103tre Alexandru Busuioceanu), t\u00e2n\u0103rul \u0219i-a \u00eenceput colaborarea \u00een 1935 cu recenzii, traduceri, eseuri \u0219i poezii, scriitorul Vintil\u0103 Horia ne\u00eenc\u0103lc\u00e2nd nici o lege prin colabor\u0103rile sale de atunci<\/strong>. \u00cencep\u00e2nd cu 1936, Crainic l-a publicat \u0219i \u00een prestigioasa revist\u0103 \u201eG\u00e2ndirea\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d\u00a0 George C\u0103linescu<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-crainicgandirea\/<\/a> ). Volumul din 1994 cu cele trei articole ale t\u00e2n\u0103rului Vintil\u0103 Horia are la adnot\u0103ri informa\u021bia c\u0103 E. Socor a fost \u201eco-director al ziarelor Adev\u0103rul \u0219i Diminea\u021ba\u201d (p. 366), f\u0103r\u0103 a ad\u0103uga \u0219i informa\u021bia c\u0103 la vremea Tribunalelor Poporului, Emanuel Socor s-a dovedit un vehement adept al principiului de baz\u0103 al injusti\u0163iei comuniste:\u00a0legea penal\u0103 pedepseste retroactiv fapte, care la data s\u0103v\u00e2r\u015firii lor, nu erau considerate ca infractiuni<\/em>. Pe baza retroactivit\u0103\u021bii legilor <\/em>instituite de ocupantul sovietic a fost condamnat \u00een 1946 de c\u0103tre Tribunalul Poporului \u00eensu\u0219i Vintil\u0103 Horia.<\/p>\n

Marilena Rotaru a ini\u021biat \u00een 2006 un Memoriu pentru anularea condamn\u0103rii lui Vintil\u0103 Horia \u00een 1946. Memoriul, de\u0219i a str\u00e2ns mii si mii de semn\u0103turi, s-a dovedit ineficient \u00een cripto-comunismul de azi. E. Socor (1881-1951) scria pe 10 ianuarie 1945 c\u0103 \u201cprincipiul neretroactivit\u0103\u0163ii\u201d nu trebuie luat \u00een seam\u0103, fiind o \u201cfic\u0163iune juridic\u0103\u201d (vezi E. Socor \u00een \u201cCurierul\u201d, apud. Gh. Vl\u0103du\u0163escu, Neconven\u0163ional, despre filozofia rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Bucure\u015fti, 2002, p.175). Mariana \u0218ora, cu g\u00e2ndul la filozoful de \u0218coal\u0103 tr\u0103irist\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu (1904-1952) \u2013 fostul ei profesor \u201etorturat sistematic\u201d (Marian Popa, Istoria Literaturii Rom\u00e2ne<\/em>\u2026, Bucure\u0219ti, 2001, vol. I, p. 152) p\u00e2n\u0103 a fost ucis la 48 de ani \u00een temni\u021ba comunist\u0103-, era de p\u0103rere c\u0103 retroactivitatea legii este o inep\u021bie <\/em>pe baza c\u0103reia s-au f\u0103cut toate procesele celor care \u201eau servit \u00een mod legal un regim instaurat legal\u201d.<\/p>\n

Al doilea text \u00eenglobat \u00een culegerea Ideea care ucide<\/em>\u00a0 ap\u0103rut\u0103 la Editura Noua Alternativ\u0103 \u00een 1994 este articolul intitulat \u201eRevolu\u021bia spiritual\u0103\u201d, scris de Vintil\u0103 Horia la 22 de ani \u0219i cuprinz\u00e2nd generalit\u0103\u021bi naive despre \u00eenfr\u00e2ngeri \u0219i regener\u0103ri (pp.233-234). Cele trei texte din \u201eSfarm\u0103-piatr\u0103\u201d au fost selec\u021bionate de Radu Florian, Alexandru Florian, V. Neuman, Dionisie Petcu, C-tin Petculescu \u0219i Stoica. Despre Vintil\u0103 Horia \u00een acest volum st\u0103 scris c\u0103 ar fi fost \u201epoet rom\u00e2n si redactor la o serie de publica\u021bii apar\u021bin\u00e2nd extremei drepte\u201d (p.368). La simpla citire a prezent\u0103rii lui Vintil\u0103 Horia (dup\u0103 \u0219abloanele dogmaticului stalinist Radu Florian care i-a fost profesor lui Gabriel Liiceanu) se remarc\u0103 tactica minimaliz\u0103rii oficiale conson\u00e2nd cu nota securit\u0103\u021bii din septembrie 1989.\u00a0 Volumul din 1994 scos sub egida \u201eInstitutului de Teorie Social\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne\u201d \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe scriitorul Vintil\u0103 Horia exact cum a dorit \u201eregimul criminal comunist\u201d (cf. Pre\u0219edintelui Traian B\u0103sescu, 18 dec. 2006) la trecerea a patru ani de a\u0219a-zis\u0103 abandonare a dresajului mental din vremea dictaturii ideologiei comuniste. In prezentarea lui Vintil\u0103 Horia pe gustul celor doi Floriani transpare \u0219i hot\u0103r\u00e2rea evident securist\u0103 de a se face \u201euitat\u201d Premiul pe care Academia Goncourt i l-a conferit lui Vintil\u0103 Horia pe 21 noiembrie 1960 printr-o decizie\u00a0 care n-a fost nicic\u00e2nd retractat\u0103.<\/p>\n

Remarcabil este \u0219i refuzul celor \u0219ase autori (care au selectat articolele t\u00e2n\u0103rului Vintil\u0103 Horia) de a men\u021biona \u00een 1994 apari\u021bia volumului Mai bine mort dec\u00e2t comunist<\/em> (Bucure\u0219ti, Ed. Phoenix, 1990) \u0219i a celor cinci romane de Vintil\u0103 Horia dintre care trei publicate la o nou\u0103 editur\u0103 ap\u0103rut\u0103 \u00een post-comunism. Probabil pentru\u00a0 insinuarea \u201ereprezent\u0103rii mintale\u201d centrat\u0103 pe ideea de unicitate a Editurii Humanitas (fosta Editur\u0103 \u201ePolitic\u0103\u201d), singura de categorie \u201eA\u201d. Din restul de adnot\u0103ri \u201ealternative\u201d reiese perpetuarea cenzurii comuniste\u00a0 care nu tolera nici o informa\u021bie despre uciderile scriitorilor dup\u0103 gratii: M. Manoilescu (1891-1950), Traian Br\u0103ileanu (1882- 1947, Aiud),\u00a0 dr. Nicolae Ro\u0219u (1903-1959, Aiud) \u0219i acad. G. Br\u0103tianu (1898-1953, Sighetul Marma\u021biei), precum \u0219i despre anii deten\u021biei politice suportate de scriitorii supravie\u021buitori cita\u021bi \u00een volum: N. Crainic, P. \u021au\u021bea, Ernest Bernea, Traian Herseni, Radu Gyr, C. Noica, etc. Pe Mircea Eliade volumul de la \u201eNoua Alternativ\u0103\u201d (\u201ealternativ\u0103\u201d care \u00een 1994 numai nou\u0103 nu era!) l-a\u00a0 inclus \u00een culegerea de texte doar cu vreo \u0219ase articole, utile \u0219i acelea la \u201einstrumentalizarea\u201d ulterioar\u0103 (via Florin \u021aurcanu), literatura rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 de exila\u021bi redevenind, ca \u0219i \u00een comunism, \u201esimplu pretext pentru discursuri politizate\u201d (vezi Marin Ni\u021bescu, Sub zodia proletcultismului<\/em>, 1995, p.285).<\/p>\n

\u00cen privin\u021ba instrumentaliz\u0103rii politice a scriitorului Vintil\u0103 Horia, un semnal fusese dat cu promptitudine securist\u0103 de \u201eAdev\u0103rul\u201d \u0219i \u201eTineretul liber\u201d, chiar la \u00eenceputul anului 1990. Cele dou\u0103 publica\u021bii a\u0219a-zis \u201elibere\u201d au pus pe pia\u021b\u0103 \u0219tirea c\u0103 Vintil\u0103 Horia ar fi dat, vezi Doamne, un interviu \u201enu \u0219tiu c\u0103rei reviste\u00a0 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din Israel \u0219i New York, care a fost reprodus\u0103 de ziarul Independent<\/em> din Londra, interview \u00een care m\u0103 auto-prezentam ca frunta\u0219 al G\u0103rzii de Fier \u0219i insultam pe Petre Roman\u201d (Vintil\u0103 Horia, 27 febr. 1990, scrisoare c\u0103tre Mihai Cantuniari,). In continuarea scrisorii, Vintil\u0103 Horia precizeaz\u0103 c\u0103 a \u201edezmin\u021bit totul printr-un interview telefonic cu BBC\u2026Este \u00eengrozitor. N-am f\u0103cut parte\u00a0 din niciun partid, deci nici din Garda de Fier care m-a scos din postul de ata\u0219at de pres\u0103 la Roma, pu\u021bin timp dup\u0103 ce venise la putere, \u00een toamna lui 1940, iar \u00een 1944-45, c\u00e2nd se \u00eenfiin\u021base un guvern Horia Sima la Viena, eu m\u0103 aflam \u00eentr-un lag\u0103r de concentrare nazist, ca apoi s\u0103 fiu condamnat\u2026de comuni\u0219ti\u201d(V.Horia, 27\/02\/1990).<\/p>\n

Anul imediat urm\u0103tor de dup\u0103 apari\u021bia volumului celor \u0219ase de la \u201eNoua Alternativ\u0103\u201d a marcat cea mai larg\u0103 difuzare (prin recenzii \u00een reviste oficiale, trimiteri bibliografice obligatorii la toate universit\u0103\u021bile din \u021bar\u0103, etc.) a istoriei anilor treizeci mistificat\u0103 de Z. Ornea\/ Orenstein, redactorul care a dat pe acuns Securit\u0103\u021bii un manuscris l\u0103sat de filozoful tr\u0103irist Noica \u00een vara anului 1957 spre publicare la Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103, unica editur\u0103 de atumci. Dup\u0103 anul de \u201er\u0103scruce\u201d 1995 v-a \u00eenceta brusc si \u201emoda Vintil\u0103 Horia\u201d c\u0103ruia nu i se vor mai traduce scrierile vreme de peste zece ani.\u00a0 Un nou roman (Vintil\u0103 Horia, O femeie pentru apocalips<\/em>) va fi publicat abia \u00een 2007 \u00een traducerea Mihaelei P\u0103sat (Ed. Art, Bucure\u0219ti, 2007).<\/p>\n

Dup\u0103 ce a fost scos din postul de decan al Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103, dr. Gr. T. Popa (1892-1948) spusese \u00een Aula Academiei (cu ocazia ultimei sale apari\u021bii publice din 14 aprilie 1947 ) c\u0103 ideile neconvenabile regimului nou instituit sunt v\u00e2nate de comuni\u0219ti cu poli\u021bia: \u201eDac\u0103 Iisus ar \u00eencepe azi prop\u0103v\u0103duirea Sa\u2026\u00eenainte de a fi r\u0103stignit, ar fi considerat reac\u021bionar \u0219i ar \u00eencheia repede cariera Sa profetic\u0103 \u00eentr-o celul\u0103 \u00eentunecoas\u0103, \u00eenchis \u00een numele ideilor progresiste\u201d (Dumitru Radu Popa \u00een \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, 5-6\/2010).<\/p>\n

Sp\u0103larea creierelor prin manipularea cripto-comunist\u0103 de dup\u0103 1995 a urm\u0103rit ca toate volumele \u0219i tezele de doctorat referitoare la interbelici s\u0103 citeze istoria fantezist\u0103 inventat\u0103 de Zigu Ornea care a \u201esalvat\u201d \u00een 1957 \u021bara periclitat\u0103 de un manuscris despre Hegel \u00een care Noica \u201eatac\u0103 regimul\u2026 f\u0103c\u00e2nd \u201eapologia religiei\u201d (cf. Pavel Apostol, cu pseudonimul \u201e\u0218erban\u201d, informator de Securitate). La vremea ateismului obligatoriu, filozoful Noica, intemni\u021bat la trei zile dup\u0103 ce so\u021bia sa Wendy a fost l\u0103sat\u0103 s\u0103 plece \u00een Anglia (pe 9 dec. 1958), consemnase imprudent (\u00een manuscrisul despre hegeliana Fenomenologie a spiritului<\/em>\u00a0 dat redactorului Ornea\/ Orenstein) c\u0103 \u201enumai prin experien\u021ba religioas\u0103 oamenii devin oameni\u201d(p.105 din mss-ul nepublicat). Av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 modelul oferit de Manualul<\/em>\u2026 lui Roller \u2013 uns \u201eacademician\u201d dup\u0103 desfiin\u021barea Academiei Rom\u00e2ne (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Academicianul Mircea Eliade \u0219i neo-iob\u0103gia ideologic\u0103 post-comunist\u0103<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr. 3\/100, anul X, martie 2016, p.14; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-acadmieliade\/<\/a>) \u2013<\/strong>, putem u\u0219or plasa opinia lui Noica \u00een categoria \u201emisticismului\u201d, cum a plasat-o \u0219i Pavel Apostol.\u00a0 \u201eMisticismul este filozofia genera\u021biei de la 1922, a legionarilor, a lui Nae Ionescu, Ion Petrovici \u0219i Lucian Blaga\u201d, scria \u00een 1947 Mihail\u00a0 Roller (p. 774). Din declara\u021bia\u00a0 turn\u0103torului Pavel Apostol (\/sursa \u201e\u0218erban\u201d), referitoare la \u201eclarificarea con\u021binutului du\u0219m\u0103nos\u201d al manuscrisului pentru care Noica a fost arestat pe 11 decembrie 1958 \u0219i a f\u0103cut \u0219ase ani de temni\u021b\u0103 politic\u0103, afl\u0103m c\u0103 \u201eexisten\u021ba lucr\u0103rii a fost semnalat\u0103 sursei [\u201e\u0218erban\u201d\/ Pavel Apostol] \u00een 1957\u2026 de Orenstein\/ Ornea, pe atunci redactor la Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u0219i Art\u0103\u201d (cf. Noica \u00een vizorul Securit\u0103\u021bii<\/em>, \u00een \u201eObservatorul Cultural\u201d, nr. 20\/277, 14-20 iulie 2005). Ordinul de executat p\u00e2n\u0103 pe 31 ian. 1958 fusese s\u0103 ob\u021bin\u0103 \u00eentregul manuscris noician. Absolventul de marxism-leninism Zigu Ornea\/ Orenstein \u2013 care d\u0103duse informatorului \u201e\u0218erban\u201d manuscrisul Povestirilor\u00a0 dup\u0103 Hegel<\/em> a fost s\u0103ltat \u00een 1959 \u00een postul de \u201einstructor\u201d\u00a0 la Centrala c\u0103r\u021bii. \u201eInstructor\u201d se numea \u0219i plagiatorul Ion Iano\u0219i ( \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d a publicat \u00een paralel paginile plagiate dup\u0103 Rodica Croitoru de Ion Iano\u0219i, cu liceul s\u0103u absolvit \u201epe puncte\u201d) care era atunci \u0219eful cenzurii (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> ).\u00a0 Z. Ornea o fi devenit \u201einstructor\u201d drept r\u0103splat\u0103 pentru c\u0103 a semnalat \u201euna din cele mai periculoase materiale ideologice din \u021bar\u0103\u201d\u00a0 (cf. Pavel Apostol\/ Paul Erdoes, apud. Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine<\/em>, Bucure\u0219ti,\u00a0 2001, p.861).<\/p>\n

Ultimul roman terminat de Vintil\u0103 Horia \u00een 1991 \u0219i intitulat Mai sus de miaz\u0103noapte<\/em> \u00eei este dedicat Monic\u0103i Nedelcu. Ap\u0103rut \u2013 datorit\u0103 lui Mircea Ciobanu (16)-<\/strong> la editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, romanul a fost lansat la T\u00e2rgul de carte din Bucure\u0219ti pe 13 iunie 1992, dup\u0103 trecerea autorului \u00een lumea de dincolo. In acest\u0103 oper\u0103 testamentar\u0103, care \u00eel are drept erou pe voievodul \u0218tefan cel Mare (canonizat de Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 dup\u0103 abolirea comunismului), Vintil\u0103 Horia scrisese c\u0103 \u201eun neam piere c\u00e2nd se sting cei ce se roag\u0103 pentru el\u201d. Dup\u0103 Jose Javier Esparsa, \u201eazi intereseaz\u0103 Vintil\u0103 Horia pentru c\u0103 a denun\u021bat cu o voce insubordonat\u0103\u2026 materialismul care a dus la o dezordine planetar\u0103\u201d.<\/p>\n

Imediat dup\u0103 apari\u021bia volumului Mai sus de miaz\u0103noapte<\/em> \u00een libr\u0103rii, critica oficial\u0103 (adic\u0103 venit\u0103 din tab\u0103ra fo\u0219tilor comuni\u0219ti interna\u021bionali\u0219ti, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Eliade \u0219i \u201eteroarea istoriei\u201d<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a> ),\u00a0 a pus la b\u0103taie \u0219ablonul \u201eantifascismului intransingent fa\u021b\u0103 de recrudescen\u021bele na\u021bionalismului\u201d (Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine,<\/em> vol.II, p.196), \u0219ablon folosit deja de propaganda comunist\u0103 pentru sp\u0103larea creierelor \u00eenainte de 1990. A fost semnalul afi\u0219\u0103rii dezinteresului oficial fa\u021b\u0103 de cheltuiala pe care o necesita traducerea necunoscutei opere <\/strong>a lui Vintil\u0103 Horia cu bani de la buget.<\/p>\n

\u00cen anii de dup\u0103 1992 (an \u00een care ap\u0103rea la Madrid volumul Homenaje al Profesor VINTIL\u0102 HORIA<\/em>) fr\u00e2narea eventualelor traduceri s-a produs din teama c\u0103 efortul r\u0103m\u00e2ne nepl\u0103tit, cunosc\u0103torii de limb\u0103 spaniol\u0103 \u00eenmul\u021bindu-se evident dup\u0103 c\u0103derea Cortinei de fier. \u00a0Disputat de cultura francez\u0103 \u0219i de cultura spaniol\u0103 (un editor francez avusese chiar n\u0103stru\u0219nica idee s\u0103-i pretind\u0103 s\u0103 nu mai publice c\u0103r\u021bi \u00een spaniol\u0103 \u201efiindc\u0103 este scriitor francez\u201d), Vintil\u0103 Horia a fost, printr-un tacit consemn (oficial), \u021binut (vreo zece ani post-decembri\u0219ti) departe de mediile academice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Entuziasmat de evenimentele din decembrie 1989, laureatul Academiei Goncourt \u00eei scria traduc\u0103torului Mihai Cantuniari c\u0103 editurile \u0219i universit\u0103\u021bile ar putea deveni \u201efocare de libertate pentru viitor\u201d (Vintil\u0103 Horia, 29 ian. 1990). Exact ce nu doreau puternicii zilei: Eminen\u021bele cenu\u0219ii ale culturii cripto-comuniste au fost mai degrab\u0103 \u00eenc\u00e2ntate de blocarea difuz\u0103rii prin libr\u0103rii \u0219i prin bibliotecile publice a c\u0103r\u021bilor ap\u0103rute la noile edituri de dup\u0103 1990 \u0219i de vizibila sc\u0103dere a nivelului preg\u0103tirii cadrelor universitare din Rom\u00e2nia. Spectacolul degrad\u0103rii mediului academic transpare din recenzii semnate de universitari care au scris despre Vintil\u0103 Horia (precum Sorin Lavric, Marius Mihe\u021b \u0219i al\u021bii) precum \u0219i din majoritatea tezelor de doctorat despre Vintil\u0103 Horia, Noica, Mircea Eliade, Cioran, Mircea Vulc\u0103nescu si Nae Ionescu unde istoria anilor interbelici e prezentat\u0103 negre\u0219it \u00een varianta \u201eZigu Ornea\u201d. At\u00e2t recenziile c\u00e2t \u0219i doctoratele au neglijat sistematic \u00een\u021beleapta observa\u021bie f\u0103cut\u0103 de Mircea Eliade, dup\u0103 care scriitorul autentic n-are alt\u0103 misiune \u201epolitic\u0103\u201d (scrisoare c\u0103tre \u201eturn\u0103torul\u201d Culianu, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi<\/em>;\u00a0 https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a>) dec\u00e2t de a-\u0219i difuza crea\u021bia \u201e\u00eentre lupi \u0219i mistre\u021bi\u201d (Mircea Eliade, 13 febr. 1978).<\/p>\n

Intr-o recenzie publicat\u0103 \u00een octombrie 2016,\u00a0 universitarul or\u0103dean Marius Mihe\u021b pusese la gr\u0103mad\u0103 literatura de duzin\u0103 (\u201erecord de celebritate \u0219i de v\u00e2nz\u0103ri\u201d, cf. M.M.) a unui pop\u0103 negustor (folosit de Securitatea anti-rom\u00e2neasc\u0103 pentru a lovi \u00een laureatul Academiei Goncourt) \u0219i romanele din Trilogia exilului<\/em> publicate de \u00eent\u00e2iul scriitor nefrancez laureat cu cea mai \u00eenalt\u0103 distinc\u021bie a literelor franceze. Tributar unor cli\u0219ee de g\u00e2ndire ateist\u0103 nepotrivite autorului recenzat, Marius Mihe\u021b pare convins c\u0103 Vintil\u0103 Horia ar reinterpreta \u201eobscurit\u0103\u021bile revelatoare din istoria noastr\u0103\u201d \u0219i c\u0103 \u00een ultimul volum al trilogiei, autorul ar dep\u0103\u0219i \u201epoetizarea agresiv\u0103 din primul volum\u201d. Recenz\u00e2nd Prigoni\u021bi-l pe Boe\u021bius <\/em>\u00a0(2016), care, \u00een viziunea acestui cadru didactic, ar fi un \u201eroman al rezisten\u021bei prin complementarietate\u201d, Marius Mihe\u021b se \u00eempiedic\u0103 de \u201enaivitatea intelectualului inert \u00een prima faz\u0103 de totalitarism\u201d. Din nefericire, recenzentul nu specific\u0103 \u00een ce parte a romanului a dat peste respectiva \u201enaivitate\u201d, verdictele sale nefiind sus\u021binute de vreo argumentare. Concluzia la care a ajuns universitarul or\u0103dean a fost c\u0103 \u00een Salvarea de ostrogo\u021bi<\/em> \u201eindividul sparge modelul cet\u0103\u021beanului\u201d (Marius Mihe\u021b, Sf\u00e2r\u0219it de ciclu rom\u00e2nesc<\/em>, \u00een rev. \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, nr. 43\/ 2016). Uimitoare prostii despre Vintil\u0103 Horia a scris \u00een revista \u201eRom\u00e2nia litrear\u0103\u201d nu numai t\u00e2n\u0103rul Marius Mihe\u021b dar si Mihai Zamfir (n. 1940), sau universitarul Sorin Lavric (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> ). Pentru universitarul M. Zamfir (trimis de st\u0103p\u00e2nire peste grani\u021bele Rom\u00e2niei), Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em> ar apar\u021bine culturii franceze si Un morm\u00e2nt \u00een cer<\/em>, culturii spaniole, \u00eentruc\u00e2t primul a fost premiat \u00een Fran\u021ba \u0219i pentru c\u0103 \u00een cel\u0103lalt roman ac\u021biunea se petrece la Toledo, \u00een Spania.<\/p>\n

Aceste idei amintind de nivelul universit\u0103\u021bilor muncitore\u0219ti din anii cincizeci au fost mediatizare \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 la aproape trei decenii de c\u00e2nd Nicolae Balot\u0103 a scris excep\u021bionalul s\u0103u studiu despre \u201eopera unui romancier hermeneut, c\u0103ut\u0103tor, descoperitor \u0219i t\u0103lm\u0103citor al semnelor prin care sacrul \u00ee\u0219i reveleaz\u0103 prezen\u021ba \u00een existen\u021b\u0103, \u00een destinul patetic sau tragic, mai adeseori mizer, rareori superb, al unui om \u2026 Dintr-o lume care pretinde c\u0103 l-a alungat pe Dumnezeu\u2026drumul de mult pierdut\u2026 este evocat, iar\u0103\u0219i \u0219i iar\u0103\u0219i, \u00een felurite ipostaze. Scriitorul are voca\u021bia rar\u0103 a unei c\u0103l\u0103uze, voca\u021bie exercitat\u0103 prin faptul c\u0103 el \u00eensu\u0219i \u0219i-a c\u0103utat cu greu drumul \u00een dedalul unei istorii haotice. Aceast\u0103 c\u0103l\u0103uz\u0103 este \u0219i un artist remarcabil. Arta d\u0103 fic\u021biunilor sale pline de t\u00e2lc, savoarea imaginarului bine construit. Opera scriitorului Vintil\u0103 Horia este o construc\u021bie menit\u0103 s\u0103 dureze.\u201d (N. Balot\u0103, Vintil\u0103 Horia: \u00eentre exil \u0219i rena\u0219tere<\/em>, \u00een \u201eRevista Scriitorilor Rom\u00e2ni\u201d; Muenchen, nr. 25\/1988, pp.171-176).<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a avea \u00een vedere patologia dresajului intelectual din post-comunism, sau perfec\u021biunea la care a ajuns tehnica de sp\u0103lare a creierelor prin \u0219coli \u0219i universit\u0103\u021bi, Vintil\u0103 Horia nota c\u0103 mass-media oblig\u0103 la prostitu\u021bie intelectual\u0103 pe scriitorii dornici de popularizare prin industria de lans\u0103ri. Laureatul Goncourt mai precizase cu des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 limpezime c\u0103 scriitorii de azi nu se pot sustrage constr\u00e2ngerii de a participa la r\u0103sp\u00e2ndirea minciunilor oficiale \u0219i a dezinform\u0103rii. Oamenii inteligen\u021bi de azi nu se mai pot eschiva nici m\u0103car de la obliga\u021bia de a l\u0103uda prostia: \u201eLos escritores estan hoy en la obligacion de rendir homenaje a la estupidez, a la desinformacion, al culto de la mentira\u201d (Vintil\u0103 Horia, articol din El Alcazar, 8\/05\/1986).<\/p>\n

Pentru Monica Nedelcu (av\u00e2nd un remarcabil doctorat \u00een 1988 \u00een literatura lui Vintil\u0103 Horia) exilul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it la care a fost constr\u00e2ns scriitorul anti-comunist Vintil\u0103 Horia s-ar fi datorat beneficiarilor statului poli\u021bienesc \u0219i\u00a0 ideologiei comuniste, privilegia\u021bi \u00eenainte \u0219i dup\u0103 1990. O p\u0103rere similar\u0103 avea Camilian Demetrescu (17)<\/strong>. Dar \u0219i fostul de\u021binut politic Ion Varlam (Pseudo-Rom\u00e2nia. Conspirarea deconspir\u0103rii<\/em>, Bucure\u0219ti, 2004), nepot al academicianului Radu Rosetti (1877-1949), ucis \u00een temni\u021ba comunist\u0103 de la V\u0103c\u0103re\u0219ti, unde a ajuns pentru \u201eun presupus delict de opinie\u201d. Vinova\u021bi de atare \u201einfrac\u021biune\u201d au fost to\u021bi scriitorii rom\u00e2ni afirma\u021bi \u00een interbelic \u0219i aresta\u021bi \u00een comunism, \u201espa\u021biu al minciunii ne\u00eentrerupte\u201d (Mircea Iorgulescu, Marea tr\u0103nc\u0103neal\u0103..<\/em>., ed. I-a, 1988; ed. II-a, 1994). Cenzur\u00e2ndu-se cu mare vigilen\u021b\u0103\u00a0 informa\u021biile despre lag\u0103rele de concentrare \u0219i \u00eenchisorile politice care au fost umplute cu milioane de rom\u00e2ni (cca patru milioane, din Rom\u00e2nia \u0219i din Basarabia \u0219i Bucovina de Nord \u00eenglobate \u00een URSS, cf. Raportului de la Helsinki<\/em> din 1992, citat de Magda Ursache \u00een Bulevarde de cenzur\u0103<\/em>), universul comunist a devenit o \u201elume de\u00a0 fic\u021biuni verbale\u201d (M. Iorgulescu, op. cit.) utilizabile cu orice prilej de cei \u201ecu sufletele sp\u0103late\u201d (Horia Stamatu).<\/p>\n

In Jurnalul unui \u021b\u0103ran de la Dun\u0103re<\/em> (Paris, 1966), Vintil\u0103 Horia nota c\u0103 romanele sale \u201eprofund metafizice\u201d ar fi \u00eembr\u0103cate \u00een istorie \u201ef\u0103r\u0103 a fi legate de vreo cronologie\u201d (8 ianuarie 1965). Tot \u00een aceast\u0103 carte pe care Theodor Cazaban o aprecia \u00een mod special, memorialistul caracterizeaz\u0103 epocile \u00een care ideologiile pentru folosul masselor au universalizat r\u0103zboiul: \u201ePe zi ce trece \u00een\u021beleg tot mai bine c\u0103 pacea\u00a0 nu exist\u0103 la scara omenirii \u0219i c\u0103 doar individul o poate dob\u00e2ndi prin ascetism \u0219i credin\u021b\u0103\u201d (V.H., Jurnalul unui \u021b\u0103ran de la Dun\u0103re<\/em>). Adresate unor cititori a c\u0103ror suflete n-au fost \u201esp\u0103late si \u00eentinse pe gard\u201d (apud Horia Stamatu) , romanele lui Vintil\u0103 Horia ar fi reductibile la ideea de profanare prin politic<\/em> (massele sunt atrase de fic\u021biuni ieftine) \u00een opozi\u021bie cu \u201esalvarea prin religie \u0219i individual\u201d (\u00een rev. \u201eOrigini\u201d, SUA, nr. 4-5\/2010, num\u0103r dedicat lui Vintil\u0103 Horia; vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre viitorul culturii europene<\/em>;\u00a0 http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Noica%20despre%20viitorul%20culturii%20europene%20de%20IVS.htm<\/a> ).<\/p>\n

La capitolul recept\u0103rii \u201egenialului romancier\u201d (cf. Manuel Garcia Vino) Vintil\u0103 Horia, distins la Madrid \u00een 1972 cu premiul \u201eBravo para los hombres que unem en la verdad\u201d, iar la Floren\u021ba \u00een 1981 cu premiul \u201eDante Aligheri\u201d, se cuvine amintit\u0103 \u0219i includerea lui Vintil\u0103 Horia \u00een prestigioase volume de istorie literar\u0103 occidental\u0103 \u0219i traducerea \u00een peste paisprezece limbi, \u201e\u00een tiraje \u015fi retip\u0103riri fulminante\u201d a romanului Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em> pentru care autorul a fost \u00een 1960 recompensat cu cel mai mare premiu literar al Fran\u021bei (primit c\u00e2ndva si de Marcel Proust), iar \u00een 1961 la Milano \u00een Italia cu o medalie de aur (Medalla de Oro de \u201eIl Conciliatore\u201d, cum afl\u0103m din vol. Vintil\u0103 Horia, El despertar de la sombra<\/em>, Madrid, Editora Nacional, 1967).\u00a0 \u00cen cazul lui Vintil\u0103 Horia de men\u021bionat ar fi \u0219i faptul c\u0103 toate acestea s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een ciuda opozi\u021biei scr\u00e2\u0219nite a eminen\u021belor cenu\u0219ii din cultura de dup\u0103 Cortina de fier supus\u0103 permanent unui terorism ideologic dublat de terorismul poli\u021bienesc (cf. Mircea Eliade).<\/p>\n

P\u0103str\u00e2nd cuvenitele propor\u021bii, mai trebuie ad\u0103ugat c\u0103 edit\u0103rile \u0219i traducerile lui Vintil\u0103 Horia,\u00a0 \u201eautor de o cultur\u0103 enciclopedic\u0103 \u0219i de o credin\u021b\u0103 profund\u0103\u201d (cf. Jose Javier Esparza, 23 dec. 2009), nu au rezultat pe calea dirijismului cultural (18)<\/strong> \u0219i nici n-au fost finan\u021bate de la bugetul unei \u021b\u0103ri cu peste 23 de milioane de locuitori, ca \u00een politica de difuzare peste grani\u021b\u0103 a scrierilor \u0219i omagiilor lui Ceau\u0219escu \u00een comunism \u0219i a lui Andrei Ple\u0219u \u00een post-comunism (19)<\/strong>.<\/p>\n

Un participant la Colocviul international organizat de Universitatea din Cern\u0103u\u021bi spunea \u00een toamna anului 2015 c\u0103 \u201eliteratura exilului rom\u00e2nesc e privit\u0103 cu admira\u0163ie \u015fi interes \u00een colocvii interna\u0163ionale la Universit\u0103\u0163i din Praga, Bratislava, la Poznan, \u00een reviste prestigioase: \u201eEuropa\u201d (Serbia), \u201eAlternan\u0163e\u201d (Germania) dar\u2026 nu \u015fi \u00een realitatea cultural\u0103 a Rom\u00e2niei de azi unde exilul literar e aproape la fel de ignorat ca \u00een perioada totalitar\u0103 \u015fi men\u0163inut la distan\u0163\u0103 de un centru al interesului, studierii, clasific\u0103rii \u015fi interpret\u0103rilor de c\u0103tre speciali\u015fti\u201d (referat \u0219tiin\u021bific care mi-a fost trimis de Dan Anghelescu prin e-mail pe 26 nov. 2015).<\/p>\n

Acelea\u0219i observa\u021bii au fost revelate de dosarele de Securitate dovedind urm\u0103rirea marelui istoric al religiilor Mircea Eliade care \u00eencerca s\u0103-i conving\u0103 (cu o argumenta\u021bie similar\u0103) pe editorii comunisti din R.S.R. s\u0103 calce pe urmele s\u00e2rbilor, cehilor si polonezilor care-i difuzaser\u0103 deja dup\u0103 Cortina de fier volumele premiate de Academia Francez\u0103 (20)<\/strong>. La Cern\u0103u\u021bi a fost citat\u0103 \u0219i Monica Lovinescu remarc\u00e2nd c\u0103 \u201eistoria literaturii rom\u00e2ne nu va fi nici adev\u0103rat\u0103 \u015fi nu-\u015fi va dob\u00e2ndi altitudinea moral\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi educativ\u0103 c\u00e2t timp jum\u0103tatea din umbr\u0103 nu va reintra \u00een circuitul curent al valorilor na\u0163ionale\u201d (21)<\/strong>. Dar odat\u0103 cu exila\u021bii de dup\u0103 Cortina de fier credem c\u0103 ar trebui reintegra\u021bi \u0219i \u201eexila\u021bii\u201d din interiorul \u021b\u0103rii, cum ar fi P\u0103rintele Arsenie Boca, autor al volumelor C\u0103rarea \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei<\/em> \u0219i Cuvinte vii<\/em>, sau scriitoarea Olga Greceanu si P\u0103rintele Benedict Ghiu\u0219, precum \u0219i filozoful Alexandru Dragomir \u00eempreun\u0103 cu fostul s\u0103u coleg de facultate Alexe Sever Popovici (22)<\/strong>.<\/p>\n

\u00cen tentativa mai mult sau mai pu\u021bin reu\u0219it\u0103 de dresaj intelectual prin sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, controlul politic nu a permis prin \u0219coli sau universit\u0103\u021bi dec\u00e2t repetarea c\u00e2t mai fidel\u0103 a unor cli\u0219ee de g\u00e2ndire din c\u0103r\u021bile unor autori ca Zigu Ornea sau admiratoarea acestuia, autoarea de poeme neru\u0219inate ajuns\u0103 conduc\u0103toare de doctorate despre interbelici la universitatea clujan\u0103 (vezi Marta Petreu, Poeme neru\u0219inate<\/em>, Ed. Albatros, 1993).<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a-\u0219i pune problema provenien\u021bei \u201ereprezent\u0103rilor noastre mintale\u201d, Basarab Nicolescu (n.1942) spunea \u00eentr-un interviu publicat de \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d c\u0103 am fi manipula\u021bi(23)<\/strong> de aceste reprezent\u0103ri, \u0219i c\u0103 oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s-ar interesa pentru \u00eemp\u0103carea \u0219tiin\u021bei cu religia \u201emai mult dec\u00e2t teologii\u201d (B.N.). Numai c\u0103 \u00eens\u0103\u0219i reprezentarea lui mintal\u0103 privitoare la ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 reproduce cu fidelitate cli\u0219eul de g\u00e2ndire difuzat obsesional \u00een mass-media post-comunist\u0103. La acel interviu din 2010, fizicianul pensionat \u00een Fran\u021ba mai zisese c\u0103 \u201e\u00een cadrul bisericii ortodoxe rom\u00e2ne\u201d ar exista \u201emedii fundamentaliste\u201d. Probabil f\u0103r\u0103 s\u0103 fi re\u021binut de la romancierul Vintil\u0103 Horia c\u0103 \u201eun neam se stinge \u0219i chiar piere de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului atunci c\u00e2nd se sting cei ce se roag\u0103 pentru el\u201d . In aprilie 1990 poetul Ioan Alexandru spusese manifestan\u021bilor din Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii c\u0103 \u00een istoria omenirii \u201epoporul rom\u00e2n, pentru c\u0103 se poate ruga, exist\u0103 \u0219i va exista p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul veacului\u201d .<\/p>\n

(vezi \u00eenregistrarea lui Ioan Alexandru pe youtube difuzat\u0103 pe Facebook la pagina \u201eCentenar Vintil\u0103 Horia\u201d). \u00centr-un interviu din 2005, poetul \u0219i eseistul Marin Tarangul observase cu juste\u021be c\u0103 \u201eortodoxia nu este o ideologie de proclamat, ci se face prin descoperiri ascunse a c\u0103ror ini\u021biativ\u0103 nu ne apar\u021bine\u201d (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, De vorb\u0103 cu P\u0103rintele Arsenie Boca \u00een pangarul de la Cheia<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-arseniebocapangar\/<\/a> ). \u00cen treac\u0103t fie spus, ajuns la Paris \u00een 1977, fostul de\u021binut politic Marin Tarangul licen\u021biat \u00een teologie la Sibiu \u0219i \u00een istoria artei la Bucure\u0219ti, dup\u0103 temeinice studii a ob\u021binut la Paris dou\u0103 doctorate dintre care unul pe tema sfintelor icoane. La Basarab Niculescu, p\u0103rerea despre mediile \u201efundamentaliste\u201d (nejustificat\u0103 \u00een niciun fel) s-a suprapus \u00een mod miraculos peste cele scrise de un salariat al lui Andrei Ple\u0219u (Mirel B\u0103nic\u0103, C\u00e2teva note despre fundamentalismul religios<\/em>, \u00een Revista \u201e22\u201d, Nr. 10, din 1-7 martie 2011). De\u0219i mereu folosit, termenul de \u201efundamentalism\u201d nu a fost cu rigurozitate definit nici de fizician, nici de\u00a0 salariatul micu\u021bului institut de istoria religiilor condus \u201einterimar\u201d (din 2008) de un \u201ecronicar plastic\u201d(apud. Virgil M\u0103gureanu \u00een Cartea alb\u0103 a Securit\u0103\u021bii<\/em> , Bucure\u0219ti, 1996 cu referire la Andrei Ple\u0219u deja conduc\u0103tor de doctorate \u00een filozofie, doar pe temeiul unor vagi cursuri despre \u00eengeri \u021binute la Facultatea de Filozofie, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cum l-a minimalizat Andrei Ple\u0219u, un fals filosof al religiilor, pe Mircea Eliade<\/em>, \u00een rev. \u201eDestine literare\u201d, Canada, august 2017, p. 281\u00a0; on-line\u00a0: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> ).<\/p>\n

Prin anii cincizeci Vintil\u0103 Horia re\u021binea cu mai mult\u0103 subtilitate un fapt caracteristic lumii desacralizate \u00een care mul\u021bi sunt cre\u0219tini doar cu numele: Anume\u00a0 c\u0103 p\u0103g\u00e2nismul care \u201econtroleaz\u0103 toate mijloacele eficace de propagand\u0103\u201d \u00eendreapt\u0103 \u201evoin\u021ba de a apar\u021bine\u201d nutrit\u0103 de omul societ\u0103\u021bii de azi c\u0103tre partide, secte, grup\u0103ri totalitare\u201d (Vintil\u0103 Horia, Speran\u021ba socialismului tragic<\/em>, 1954, republicat \u00een vol. Mihaela Albu & Dan Anghelescu, Eseistica lui Vintil\u0103 Horia \u2013 deschideri c\u0103tre transdisciplinaritate<\/em>, Ed. Aius, Craiova, 2015, p.199). Lui Vintil\u0103 Horia, romancier domin\u00e2nd imperial trei culturi: rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u0219i spaniol\u0103 (24)<\/strong> \u201evacuitatea religioas\u0103 a sufletelor\u201d i-a p\u0103rut a fi \u201ecel mai mare p\u0103cat al omului de azi\u201d, tr\u0103itor \u00een \u201evremuri de absolut\u0103 falsitate\u201d (V.H.). Interesat de posibilit\u0103\u021bile de transcedere a lumii sim\u021burilor (vezi vol. Vintil\u0103 Horia, Encuesta detras de lo visibile<\/em>, Barcelona, 1975, a II-a edi\u021bie \u00een 1980), laureatul Academiei Goncourt va spune \u00eentr-un interviu c\u0103 \u201eomul contemporan, nefiind religios, este incult\u201d (interviu Vintil\u0103 Horia \u00een rev. \u201eHesperides\u201d, citat de Santiago Rivas\u00a0 \u00een rev. \u201eOrigini\u201d, Norcross, SUA, nr. 4-5. 2010, p.24, num\u0103r dedicat lui Vintil\u0103 Horia).<\/p>\n

Dup\u0103 ce vorbise \u00een martie 2013 (la o mas\u0103 rotund\u0103 de la Salonul C\u0103r\u021bii din Paris) probabil despre scrisorile primite de la Vintil\u0103 Horia, Basarab Nicolescu a detaliat subiectul schimbului de scrisori \u00een revista ie\u0219an\u0103 \u201eConvorbiri literare\u201d din decembrie 2014, neuit\u00e2nd dedica\u021bia primit\u0103 de la Vintil\u0103 Horia pe cartea despre Platon, poza dedica\u021biei scris\u0103 \u00een 20 ian. 1979 fiind postat\u0103 si pe pagina de Facebook referioare la Centenarul Vintil\u0103 Horia. Tot la aceast\u0103 pagin\u0103 de Facebook se poate vedea o poz\u0103 cu fizicianul stabilit la Paris si Vintila Horia. Ea aminte\u0219te de p\u0103\u021bania extraordinarului eseu despre iminen\u021ba descoperirii unui limbaj anagogic (Vintila Horia, Sur l\u2019imminence de la decouverte d\u2019un langage anagogique<\/em>) eseu care, publicat la insisten\u021bele lui Basarab Nicolescu \u00een revista \u201e3eme Millenaire\u201d din ian-febr 1983, a pricinuit \u201ehuiduirea\u201d lui Vintil\u0103 Horia \u0219i \u201ealungarea\u201d sa din paginile revistei, de ca \u0219i cum redac\u021bia n-ar fi \u0219tiut de ceea ce artistul Camilian Demetrescu a numit pe bun\u0103 dreptate \u201eru\u0219inea scandalului Gouncourt care continu\u0103 \u0219i azi cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul tacit al clasei g\u00e2nditoare\u201d(C. Demetrescu).<\/p>\n

Explica\u021bia p\u0103\u021baniei (\u00een varianta oferit\u0103 de fizicianul care uzeaz\u0103 \u00een mod nepermis de titulatura de academician pe care \u201enumai membrii titulari au dreptul s\u0103 o poarte\u201d nu \u0219i memdrii de onoare cum este el, vezi. Art. 10, alin.2, Statutul Academiei Rom\u00e2ne, M.O.-0617) ar fi fost oarecum plauzibil\u0103, dac\u0103 n-ar fi amintit at\u00e2t de pregnant de stilul bancurilor cu Radio Erevan care \u00eencepeau cu invocarea unui ascult\u0103tor din Republic\u0103 nedumerit de\u2026. In revista \u201eConvorbiri literare\u201d (dec. 2014), Basarab Nicolescu specificase c\u0103 un \u201eabonat\u201d s-a ar\u0103tat nedumerit de faptul c\u0103, \u00een 1983, publica\u021bia \u201e3eme Millenaire\u201d l-a inclus pe laureatul Premiului Goncourt \u00eenjurat de st\u00e2nga francez\u0103 cu 22 (dou\u0103zeci\u0219idoi !) de ani \u00een urm\u0103. Din p\u0103cate, credibilitatea acestei explica\u021bii apare subminat\u0103 de \u00eens\u0103\u0219i comentarea scrisorilor lui Vintil\u0103 Horia, \u00eentruc\u00e2t fizicianul aminte\u0219te \u00een revista ie\u0219ean\u0103 cum l-a refuzat pe autorul volumului Viaje a los Centros de la Tierra<\/em> care i-a solicitat pe 1 ian. 1980 colaborarea la un Institut pentru cultura occidental\u0103 \u00eenfiin\u021bat la Roma \u00een decembrie 1979. In plus, Basarab Nicolescu \u00ee\u0219i mai amintise (\u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, dec. 2014) de insisten\u021ba cu care l-a tot rugat pe Vintil\u0103 Horia s\u0103 scrie pentru revista \u201e3eme Millenaire\u201d , at\u00e2t la Paris, c\u00e2t \u0219i f\u0103c\u00e2ndu-i o vizit\u0103 la Madrid (pe 4 septembrie 1982).<\/p>\n

Motivul pentru care Basarab Nicolescu nu a dat curs solicit\u0103rii de colaborare venit\u0103 din partea remarcabilului romancier ar fi fost \u201ealergia la ideologii \u0219i doctrine\u201d. Or, la respectiva \u201ealergie\u201d (ag\u0103\u021bat\u0103 vag de ni\u0219te r\u00e2nduri a\u0219ternute de Vintil\u0103 Horia \u00een graba condeiului) se pare c\u0103 fizicianul plecat din \u021bara comunist\u0103 era totu\u0219i imun. Fiindc\u0103 \u201ealergia la ideologia comunist\u0103\u201d nu l-a afectat\u00a0 c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin \u00een 2006 c\u00e2nd a l\u0103udat instrumentalizarea politic\u0103 dup\u0103 \u0219abloane comuniste a vie\u021bii lui Eliade. Str\u0103dania lui Florin \u021aurcanu (25)<\/strong> de a-l scoate \u00een 2003 pe Mircea Eliade \u2013 \u201efondatorul istoriei religiilor din America\u201d (cf. Mac L. Ricketts) -, cu de-a sila antisemit i-a p\u0103rut lui Basarab Nicolescu (\u00een recenzia sa publicat\u0103 \u00een 2006 \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d) de-a dreptul meritorie.\u00a0 Dac\u0103 Basarab Nicolescu ar fi parcurs cu aten\u021bie critica argument\u0103rilor lui \u021aurcanu \u00een articolul scris de Francis Ion Dworschak \u0219i publicat \u00een \u201eOrigini. Romanian Roots\u201d (April-May 2004, pp. 60-64) poate c\u0103 n-ar mai fi fost at\u00e2t de convins de nepre\u021buita valoare a \u0219chiop\u0103t\u00e2ndelor instrumentaliz\u0103ri politice din cartea premiat\u0103 pe criterii diferite de criteriile valorice (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/O%20carte%20speriata%20de%20IVS.htm<\/a>). Tezele lui \u021aurcanu au fost inteligent comentate nu numai de doctorul Dworschak, autor al volumului \u00a0\u00cen ap\u0103rarea lui Eliade <\/em>(Criterion Publishing, 2003), dar \u0219i de t\u00e2n\u0103rul Florin C\u00e2ntec (26)<\/strong>. \u00cen ce-l prive\u0219te pe fizicianul interesat de religie, acesta n-a dat semne c\u0103 ar fi alergic nici la \u201edoctrina\u201d de ultim\u0103 or\u0103, dup\u0103 care ortodoxia rom\u00e2neasc\u0103 ar fi, vezi Doamne, un \u201efundamentalism\u201d.<\/p>\n

Restabilirea adev\u0103rului referitor la epoci prezentate distorsionat \u00eenainte \u0219i dup\u0103 1990\u00a0 prin manipularea \u201ereprezent\u0103rilor mintale\u201d se pare c\u0103 nu o putem realiza dec\u00e2t cu ajutorul \u201ecentrelor spirituale\u201d, adic\u0103 a personalit\u0103\u021bilor de nivelul lui Vintil\u0103 Horia sau a celor cu care s-a \u00eentre\u021binut el \u00een a doua jum\u0103tate a deceniului \u0219ase, ori a istoricilor rom\u00e2ni care \u0219i-au publicat lucr\u0103rile fie \u00een exil, fie \u00eenainte de ocuparea Rom\u00e2niei de c\u0103tre armata sovietic\u0103. De pild\u0103, despre anii dictaturii militare a lui Ion Antonescu, exilatul Virgil Ierunca\u00a0 \u00ee\u0219i amintea \u00een 1994 (\u00een contrast v\u0103dit cu cli\u0219eele reprogram\u0103rii \u201ereprezent\u0103rilor mentale\u201d prin universit\u0103\u021bi \u0219i mass-media) c\u0103 \u201eregimul lui Antonescu era o parantez\u0103 de duio\u0219ie \u00een raport cu dezastrul ce a urmat\u201d c\u00e2nd \u021bara ocupat\u0103 intrase pe m\u00e2inile colonelului sovietic Ana Pauker, ridicat\u0103 \u00een grad chiar de Stalin (vezi interviul lui Ierunca din vol.: Resemnarea cavalerilor<\/em>, Ed. Jurnalul literar, Bucure\u0219ti, 2002, p. 84).<\/p>\n

La Universitatea Alcala de Henares, Basarab Nicolescu a redat \u00een 2015 con\u021binutul articolului s\u0103u (din rev. \u201eConvorbiri literare\u201d dec. 2014) prin care a comentat scrisorile primite de la Vintil\u0103 Horia, articol umplut cu citate din scrisorile pe care \u201earistocratul\u201d Vintil\u0103 Horia le-a adresat unui \u201ebarbar\u201d (cf. p\u0103rerii lui Ortega y Gasset despre fizicieni). In alocu\u021biunea postat\u0103 pe Facebook la \u201eCentenar Vintil\u0103 Horia\u201d am observat \u00eens\u0103 o minim\u0103 schimbare: la Universitatea spaniol\u0103, Basarab Nicolescu a spus de \u201eun cititor\u201d, \u00een timp ce \u00een revista ie\u0219an\u0103 a scris de \u201eun abonat\u201d care ar fi fost indignat de prezen\u021ba \u00een paginile revistei \u201e3eme Millenaire\u201d a lui Vintil\u0103 Horia, spre a creiona \u201ef\u0103c\u0103tura\u201d (\/\u00eent\u00e2mplarea ?) din 1983 c\u00e2nd Vintil\u0103 Horia a fost \u00eendep\u0103rtat\u00a0 zgomotos \u201edin caseta colaboratorilor la 3eme Millenaire\u201d.<\/p>\n

Cu prilejul centenarului s\u0103rb\u0103torit \u00een Spania, un jurnalist scria \u00eentr-o revist\u0103 din patria de adop\u021bie a lui Vintil\u0103 Horia c\u0103 opera acestuia \u201eva fi mai bine \u00een\u021beleas\u0103 \u00een viitor, de\u0219i \u00een\u021belegerea ei \u00een prezent este mai necesar\u0103 ca oric\u00e2nd\u201d (17 dec. 2015). C\u00e2t prive\u0219te reintegrarea \u00een Rom\u00e2nia cripto-comunist\u0103 a operei \u201eromancierului celei de-a patra dimensiuni\u201d (cum l-a numit un critic francez pe laureatul Academiei Goncourt) ea apare \u00eengreunat\u0103 prin accentuarea cenzurii (printre multe altele, de ex., dezactivarea link-urilor din wikipedia la textele Isabelei Vasiliu-Scraba; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ) spre blocarea r\u0103sp\u00e2ndirii de opinii \u00een r\u0103sp\u0103r cu \u201ereprezent\u0103rile mintale\u201d difuzate de universit\u0103\u021bi \u0219i de mass-media oficial\u0103.<\/p>\n

La vreo dou\u0103 luni dup\u0103 s\u0103rb\u0103torirea centenarului na\u0219terii scriitorului Vintil\u0103 Horia \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een Spania, receptarea sa a devenit brusc la fel de \u201einoportun\u0103\u201d (termen tipic al cenzurii comuniste!) precum un curs universitar despre problema timpului la Mircea Eliade (propus de mine \u00een 20 aprilie 2007 si refuzat de Mihaela Irimia \u2013 directoare a Centrului de Excelen\u021b\u0103 pentru Studierea Identit\u0103\u021bilor Culturale -, fiindc\u0103, pas\u0103-mi-te, \u201es-ar\u00a0 sup\u0103ra cei de la Ambasada Israelului\u201d). De unde se vede eficien\u021ba dresajului mental de dup\u0103 1990 cu impunerea imaginii distorsionate a unui Eliade neap\u0103rat \u201eantisemit\u201d care a atins apogeul \u00een arta combinatorie folosit\u0103 de \u021aurcanu prin \u201erepeti\u021bia constant\u0103\u201d a deselor aluzii la presupusul antisemitism al umanistului Eliade a c\u0103rui sf\u00e2r\u0219it de via\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntesc\u0103 a prilejuit la Chicago \u201eun adev\u0103rat plelerinaj\u201d (cf.Francis Ion Dworschak, Mircea Eliade Antisemit<\/em>?, \u00een \u201eOrigini. Romanian Roots\u201d, nr.4-5\/2004, p.42). Sau, cum s-a exprimat Jonathan Smith (evreu), \u201eun fenomen nemaiv\u0103zut\u201d, \u00een care din opera eliadesc\u0103 premiat\u0103 de academiile occidentale au citit evreul Saul Bellow \u0219i evreica Wendy Doniger al\u0103turi de francezul Paul Ricoeur \u0219i de rom\u00e2nul Culianu.<\/p>\n

Mult mai pu\u021bin problematice s-au dovedit \u00een post-comunism tendin\u021bele impunerii lui Basarab Nicolescu, admirator al stufoasei si premiatei c\u0103r\u021bi despre \u201eprizonieratul \u00een istorie\u201d a lui Eliade (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Mircea Eliade \u0219i teroarea istoriei\u00a0<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a>). Fiindc\u0103 dirijismul acestei impuneri reiese din doctorate cu faimosul istoric al religiilor Mircea Eliade \u201etransdisciplinarizat\u201d via B. Nicolescu (vezi doctoratul Anei Maria Fomin, Mircea Eliade, paradigma unui nou umanism<\/em>, 2013). Atare tendin\u021b\u0103 a fost divulgat\u0103 chiar de titlul volumului de \u201etransdisciplinarizare\u201d a eseisticii lui Vintil\u0103 Horia lansat pe 5 decembrie 2015 de Editura Aius din Craiova: Mihaela Albu & Dan Anghelescu, Eseistica lui Vintil\u0103 Horia \u2013 deschideri c\u0103tre transdisciplinaritate<\/em>.<\/p>\n

Referindu-se la exilul rom\u00e2nesc (probabil la Vintil\u0103 Horia, Mircea Eliade, D. G\u0103zdaru, Alexandru Randa, Dionisie Ghermani, St. Teodorescu, C-tin Am\u0103riu\u021bei, E. Ionescu, Grigore Nandris, Marioara Golescu, Horia Stamatu, Nicolae I. Herescu, Alexandru Busuioceanu, Eugenia Adams-Mure\u0219anu, Vasile Posteuc\u0103, G. Usc\u0103tescu, Nicu Caranica, etc.), o scriitoare exilat\u0103 la Paris observa cu juste\u021be c\u0103 o reintegrare a valorilor exilului \u201e\u00een vizibilitatea public\u0103 ar r\u0103spunde unei tot mai acut necesare terapii a memoriei\u201d<\/em>, pentru c\u0103 \u201enumai memoria este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 redea unei societ\u0103\u0163i peste care a domnit totalitarismul o respira\u0163ie normal\u0103 ori cvasi-normal\u0103.\u201d<\/em> (Monica Lovinescu, Seismograme<\/em>, vol. Unde scurte<\/em> II \/<\/em>\u00a0 Bucure\u015fti, 1993, p. 60).<\/p>\n

Un oarecare pas \u00een reintegrarea lui Vintil\u0103 Horia a fost f\u0103cut prin publicarea c\u00e2torva romane \u00eentr-un sfert de secol, prin retip\u0103rirea unor texte din publicistica sa, si prin editarea Memoriilor unui fost s\u0103get\u0103tor<\/em>, jurnal scris \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u00eencep\u00e2nd din 1985. Dac\u0103 \u00eens\u0103 lu\u0103m aminte la frecventa folosire a \u0219abloanelor politice \u0219i la nivelul ideatic extrem de sc\u0103zut al recenziilor oficiale din \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d pe tema operei lui Vintil\u0103 Horia (27)<\/strong>, pare mai degrab\u0103 c\u0103 asist\u0103m la \u00eendeplinirea sumbrei previziuni a lui Noica despre Eliade, valabil\u0103 \u0219i \u00een ce prive\u0219te integrarea laureatului Premiului Goncourt \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103. Iat\u0103 ce \u00eenregistra pe ascuns Securitatea c\u0103 spunea Noica pe 7 mai 1984: \u201eEliade va fi cunoscut cu adev\u0103rat de rom\u00e2ni \u0219i apropriat de cultura noastr\u0103 peste c\u00e2teva decenii sau 100 de ani\u2026Intre timp, apar\u021bine \u00eentregului Univers, numai rom\u00e2nilor, nu! Este necunoscut! \u201d (Noica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, M.N.L.R., 2010, p.251)<\/p>\n

Note \u0219i considera\u021bii marginale<\/strong><\/p>\n

cf. Referatului sus\u021binut de Dan Anghelescu la Universitatea din Cern\u0103u\u021bi \u00een toamna lui 2015; a se vedea si Barbu Cioculescu, Peregrin \u00een eternitate<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.2\/2015, p. 4. Referiri la reconsiderarea post-comunist\u0103 a scriitorului Vintil\u0103 Horia am f\u0103cut \u00een textul scris \u00een anul centenarului na\u0219terii lui Cioran, articol cu care am \u00eenceput colaborarea la revista scoas\u0103 de poetul s\u0103tm\u0103rean Radu Ulmeanu, unul dintre marii no\u0219tri poe\u021bi contemporani (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l\u0103ut\u0103rismul lui Ple\u0219u<\/em>, sau, Inocularea ru\u0219inii de a fi rom\u00e2n<\/em> , \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.1\/2011, p. 17; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IVScioranPlesu-16.htm<\/a>.). In ultima zi din scurta sa via\u021b\u0103, pe 20 noiembrie 2010, poetul si editorul Gabriel St\u0103nescu (1950-2010) a lansat la T\u00e2rgul de carte \u201eGaudeamus\u201d din Bucure\u0219ti volumul XIV al revistei \u201eOrigini\/Romanian roots\u201d, Norcross, SUA, dedicat lui Vintil\u0103 Horia (nr. 4-5\/ 152-153, April \u2013May 2010) precum \u0219i volumul de eseistic\u0103 pe care l-a alc\u0103tuit \u0219i l-a publicat la editura sa: Vintil\u0103 Horia, Contra naturam<\/em> (Criterion Publishing, 2010; vezi \u00eenregistarea video a lans\u0103rii publicisticii lui Vintil\u0103 Horia, partea I-a, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=-fK9Q9HL5lI<\/a> ; partea a II-a a lans\u0103rii la T\u00e2rgul Gaudeamus, pe 20 nov. 2010, a volumului \u00eengrijit de Gabriel St\u0103nescu, https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=KFyjIrPflAA<\/a>; \u00een blogul s\u0103u, romancierul Ion Lazu scria pe 23 noiembrie 2010 despre lansarea de la Gaudeamus urm\u0103toarele: \u201eurmeaz\u0103 o alt\u0103 lansare \u00een for\u021b\u0103, o carte de Vintil\u0103 Horia prezentat\u0103 eclatant, cople\u0219itor (dac\u0103 nu e suspect cuv\u00e2ntul) de eseista Isabela Vasiliu-Scraba\u2026constat c\u0103 la lansare dna Isabela Vasiliu-Scraba citeaz\u0103 din coresponden\u021ba lui Vintil\u0103 Horia cu M. Cantuniari\u201d (Ion Lazu). Titlul volumului din 2010 preia titlul prefe\u021bei poeziilor din \u00eenchisori editate de Zahu Pan\u0103.<\/p>\n

vezi IsabelaVasiliu-Scraba, \u2018I can make a perfect nazi out of you within twenty minutes\u2019;<\/em>https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-celibidache\/<\/a>.<\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em> , \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.4\/2016, p. 14; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> ; precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Vulc\u0103nescu \u00eentr-un dic\u021bionar de Humanitas, <\/em>\u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.1\/2016, p. 13 \u0219i 18; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-vulcanescu\/isabelavs-vulcanescudictionar\/<\/a>; a se vedea \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al Inchizi\u021biei comuniste<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a>.<\/p>\n

vezi fi\u0219a \u201eVintil\u0103 Horia\u201d din enciclopedia Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em> (Davis, SUA, 1992, pp.183-185), unica prezentare de \u00eenalt nivel academic a laureatului Premiului Goncourt. Dac\u0103 citim \u201eLa logica di Wikipedia\u201d (din 9 sept. 2012, URL consultat pe 12 sept. 2016) observ\u0103m c\u0103 autorului (matematicianul Piergiorgio Odifreddi, n. iulie 1950) tocmai \u201elogica\u201d Wikipediei i-a sc\u0103pat. Mai impresionant\u0103 ne-a p\u0103rut \u00eens\u0103 atitudinea lui Basarab Nicolescu (n.1942) \u00een calitate de utilizator care scrie \u00een Wikipedia rom\u00e2nesc\u0103. Fizicianul ar fi vrut s\u0103 apeleze la ni\u0219te avoca\u021bi (vezi mesajul s\u0103u postat pe Facebook de Cristian B\u0103dili\u021b\u0103 la 26 febr. 2016) dup\u0103 sabotarea contribu\u021biei sale (la fi\u0219a lui Vintil\u0103 Horia) de un alt utilizator care s-a gr\u0103bit s\u0103 murd\u0103reasc\u0103 din nou (\u00een Wikipedia confiscat\u0103 o mafie v\u0103dit ostil\u0103 valorilor rom\u00e2ne\u0219ti) prezentarea primului scriitor str\u0103in laureat al celui mai prestigios premiu literar al Fran\u021bei.<\/p>\n

Nicolae Balot\u0103 (1925 \u2013 2014, Nisa) a \u00eenceput Literele la Sibiu unde se retr\u0103sese Universitatea clujan\u0103 dup\u0103 ocuparea jum\u0103t\u0103\u021bii de Ardeal oferit\u0103 de Hitler ungurilor, teritoriu rom\u00e2nesc eliberat \u00een oct. 1944 de rom\u00e2ni si administrat \u00een continuare de aceia\u0219i func\u021bionari maghiari afla\u021bi de ast\u0103 dat\u0103 sub obl\u0103duirea lui Stalin (vezi Lucian Blaga, Luntrea lui Caron<\/em>). Doctoratul l-a dat la Cluj cu Liviu Rusu \u00een 1947. Din Wikipedia anti-rom\u00e2neasc\u0103 (https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ) cititorii afl\u0103 c\u0103 eruditul profesor de literatur\u0103 comparat\u0103 N. Balot\u0103 (care a predat ca profesor oaspete la Muenchen si \u00een Fran\u021ba stabilindu-se \u00een 1981 \u00een Fran\u021ba) ar fi \u201ecolaborat\u201d cu regimul comunist \u00een calitate de informator \u00eenregimentat cu for\u021ba \u00een timpul deten\u021biei politice, f\u0103r\u0103 a li se atrage aten\u021bia \u0219i asupra dosarelor de urm\u0103rire a lui Noica dintre care dou\u0103 au fost arse,<\/strong> f\u0103r\u0103 a fi microfilmate, s\u0103 fie c\u00e2t mai temeinic ascunse numele unor vizitatori care-l turnau pe Noica la Securitate.<\/p>\n

De\u0219i s-a tot auto-declarat discipol al marginalizatului Noica, din care a \u00eemprumutat idei f\u0103r\u0103 a cita sursa, \u2013 ajung\u00e2nd numai la performan\u021ba de a preda \u00een 1990-1991 un pl\u0103p\u00e2nd curs despre \u00eengeri str\u00e2ns \u00eentr-un voluma\u0219 sub\u021birel de tot, Andrei Plesu a fost considerat de Noica doar un \u201ecaptiv al intervalului\u201d, un \u201ecronicar plastic\u201d \u00eempotmolit \u00een mijlocul drumului, un \u201el\u0103ut\u0103rist\u201d care \u00ee\u0219i d\u0103 cu p\u0103rerea \u00een domenii pe care nu le st\u0103p\u00e2ne\u0219te. Filozoful de la P\u0103ltini\u0219 \u00eei repro\u0219a lui A. Ple\u0219u \u00eenc\u0103 din martie 1977 superficialitatea, faptul c\u0103 a abandonat prea repede sanscrita (dup\u0103 ce regimul poli\u021bienesc comunist l-a trimis chiar \u0219i peste grani\u021b\u0103 oferindu-i posibilitatea s\u0103 audieze la un congres interesanta comunicare a indianistului Sergiu Al-George). La muzeograful Andrei Ple\u0219u pe filozoful Noica (cel care a apucat s\u0103 scrie despre himera \u0218colii de la P\u0103ltini\u0219) \u00eel impresionase negativ lipsa unui interes mai sus\u021binut pentru filozofie (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Un fals filozof al religiilor \u2013 A. Ple\u0219u- despre unul autentic\u00a0: Mircea Eliade<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, 1-15 ian.2014, nr.272\/2014, pp. 14-15\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> ) . In prefa\u021ba unui volum public\u00e2nd pe alese note ale Securit\u0103\u021bii, Virgil M\u0103gureanu (\u0219eful Securit\u0103\u021bii-SRI, absolvent de filozofie marxist\u0103 ca \u0219i G. Liiceanu) a scris \u00een 1996 c\u0103 Andrei Ple\u0219u este critic de art\u0103 (vezi Cartea alb\u0103 a Securit\u0103\u021bii<\/em>, Editura Presa Rom\u00e2neasc\u0103, 1996, p. VIII). In 1996, respectivul critic de art\u0103 conducea doctorate de sanscrit\u0103 (cazul bursierului s\u0103u Radu Bercea pus director al Institutului \u201eSergiu Al-George\u201d) \u0219i doctorate de filozofie \u00eemp\u0103nate cu termeni grece\u0219ti (vezi teza lui Virgil Ciomo\u0219 sus\u021binut\u0103 \u00een 1998, cf. Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/O%20carte%20speriata%20de%20IVS.htm<\/a>). Toate acestea dup\u0103 abandonarea sanscritei, renun\u021barea la lecturi filozofice serioase prin care s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 \u201el\u0103ut\u0103rismul\u201d \u0219i, desigur, dup\u0103 trec\u0103toarea pasiune \u201eministerial\u0103\u201d pentru \u201eangelologia\u201d citit\u0103 \u00een diagonal\u0103 (vezi\u00a0Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocupat de \u00eengeri \u0219i vampiri<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.3\/2011, p. 16\u00a0; https:\/\/www.scribd.com\/doc\/167071931\/IsabelVasiliuScrabaPlesuVampiri?ad_group=ONLINE_TRACKING_LINK&campaign=4417&irgwc=1&keyword=Skimbit%2C+Ltd.&medium=affiliate&source=impactradius<\/a> ; la acest link de remarcat ar fi ad\u0103ugirile\u2026) .<\/p>\n

O \u201eschimbare revolu\u021bionar\u0103\u201d trebuia s\u0103 ilustreze \u00eens\u0103\u0219i invitarea mea (I.V.S.) la Facultatea de englez\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti s\u0103 predau un curs op\u021bional despre filozofia lui Immanuel Kant \u00een prim\u0103vara anului 1990 (sem. II al anului universitar 1989-1990) si \u00een toamna anului 1990 (sem.I al anului universitar 1990-1991). Dar mai interesant\u0103 chiar \u0219i dec\u00e2t aceast\u0103 experien\u021b\u0103 post-comunist\u0103 a fost atitudinea mafio\u021bilor care au confiscat Wikipedia rom\u00e2neasc\u0103 (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ). Fiindc\u0103 ei s-au gr\u0103bit s\u0103 \u0219tearg\u0103 urmele acestei \u201eschimb\u0103ri revolu\u021bionare\u201d, \u00eendep\u0103rt\u00e2nd cu grij\u0103 informa\u021biile biografice din fi\u0219a scriitoarei \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d. S\u0103 nu se afle nici de cursurile \u021binute pe tema filozofiei lui Kant, nici de mul\u021bimea limbilor str\u0103ine \u00eenv\u0103\u021bate, nici de specializ\u0103rile (\u00een filozofie) la mari universit\u0103\u021bi occidentale (vezi pe scribd fi\u0219a \u00eenainte de cenzurarea ei\u00a0: http:\/\/www.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a>. Remarcabil\u0103 \u00een ro.wikipedia.org este \u0219i ciuntirea informa\u021biilor postate pe 8 martie 2014 despre profesoara Felicia Van\u021b-\u0218tef, personalitate a culturii rom\u00e2ne\u0219ti n\u0103scut\u0103 \u00een comuna Supur din jude\u021bul Satu Mare. Sesiz\u00e2nd la fi\u0219a despre \u201eSupur\u201d numele acestei eminente specialiste \u00een latin\u0103 \u0219i greac\u0103 veche, Ark25 (administrator cu mai multe pseudonime care s-a ocupat \u0219i de fi\u0219a lui Noica, filozoful care a ini\u021biat retraducerea unor dialoguri platonice, vezi\u00a0; http:\/\/www.rotarybvp.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/<\/a> ) n-a mai putut dormi lini\u0219tit din cauza preciz\u0103rii conform c\u0103reia profesoara de greac\u0103 veche cunoa\u0219tea \u0219i limba latin\u0103. Dar \u0219i datorit\u0103 \u201eam\u0103nuntului\u201d c\u0103 Felicia Van\u021b-\u0218tef a predat greaca veche la Universitatea din Bucure\u0219ti. \u00cen loc s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o fi\u0219\u0103 distinct\u0103 de prezentare a universitarei Felicia Van\u021b-\u0218tef, a\u0219a cum s-ar fi cuvenit, administratorul a \u00eendep\u0103rtat rapid ambele informa\u021bii care-i stricaser\u0103 somnul.<\/p>\n

Vintil\u0103 Horia, Un sepulcro en el cielo<\/em>, Barcelona, 1987; Bucure\u0219ti, Ed. Eminescu, 1994, editor Mircea Ciobanu, traduc\u0103tori M. Cantuniari si Tudora \u0218andru Olteanu. A se vedea \u0219i M. Cantuniari, B\u0103rbatul cu cele trei mor\u021bi ale sale<\/em>, Bucure\u0219ti, 2010, p.321.<\/p>\n

9<\/strong>.vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la Eternitate. Al. Dragomir \u00een singur\u0103tatea g\u00e2ndului<\/em>, Slobozia, 2004, precum \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu despre superbia animi<\/em> , \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr. 6 (103) iunie 2016 (anul X).<\/p>\n

Noica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. M.N.L.R., 2009, p.162. Noica era la P\u0103ltini\u0219 \u00eenregistrat de Securitate pe 9 nov. 1983 spun\u00e2nd c\u0103 Andrei Ple\u0219u \u0219i G. Liiceanu se bucur\u0103 din partea Ministerului de Interne de un tratament de excep\u021bie, ambilor prelungindu-le viza de \u0219edere \u00een Occident (Noica \u00een arhiva Securit\u0103\u021bii<\/em>, Ed. M.N.L.R., 2010, pp.88-89).<\/p>\n

Ana Pauker (colonel sovietic), \u201eimplicat\u0103 direct prin generalul Nicolski (adjunctul Securit\u0103\u0163ii) \u00een Experimentul Pite\u015fti<\/em> , datorit\u0103 amici\u0163iei cu Stalin \u015fi Molotov, a fost scutit\u0103 de proces \u015fi a beneficiat de imunitate judec\u0103toreasc\u0103 ca \u015fi Nicolski, gra\u0163ie filierei N.K.V.D.\u201d (cf. Denis Deletant, Securitatea \u015fi diziden\u0163a \u00een Romania<\/em>, Bucure\u015fti, 1998, p.59). Unul din tor\u021bionarii Securit\u0103\u021bii anti-rom\u00e2ne\u0219ti a fost Alexandru Nicolski\/ Nicolau\/Grumberg, general NKVD aflat p\u00e2n\u0103 \u00een 1962 \u00een structurile de v\u00e2rf ale institu\u021biei (vezi Adriana Georgescu, La \u00eenceput a fost sf\u00e2r\u0219itul<\/em>). Istoricul S. R\u0103dulescu-Zoner (fost de\u021binut politic \u00een \u00eenchisoarea de la Pite\u0219ti) scria \u00eentr-o revist\u0103 a comuni\u021b\u0103\u021bii rom\u00e2nilor din Elve\u021bia c\u0103 \u0218trul Mauriciu, comandantul Securit\u0103\u021bii regiunii Ploie\u0219ti \u201ehot\u0103ra cine s\u0103 fie dus \u00een camera de tortur\u0103, c\u00e2t s\u0103 dureze aceasta \u0219i ce metod\u0103 s\u0103 fie folosit\u0103\u201d (vezi S. R\u0103dulescu-Zoner, Poporul Rom\u00e2n anti-semit? <\/em>, \u00een rev. \u201eC\u0103minul Rom\u00e2nesc\u201d, an 30, nr. 2 (117), iunie 2011, accesat\u0103 on-line \u00een 2014).<\/p>\n

Calea muceniciei: \u201eAcest fel de urmare a Domnului Hristos face din p\u0103c\u0103to\u0219i sfin\u021bi\u201d, \u00een vol. P\u0103rintele Arsenie Boca, Biserica de la Dr\u0103g\u0103nescu, \u201eCapela Sixtin\u0103\u201d a ortodoxiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, Deva, 2005, p.182 (vezi \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba, POET LA VREMEA LUI AHAB. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu \u0219i salvatoarea ne\u00een\u021belegere a criticului Marian Popa<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii\/<\/a> ). Din spusele maicii Zamfira, P\u0103rintele Arsenie Boca \u2013 de\u0219i a avut o moarte martiric\u0103 trec\u00e2nd la Domnul dup\u0103 ce a fost schingiuit de Securitate la 79 de ani (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric\u0103 a P\u0103rintelui Arsenie Boca, un adev\u0103r ascuns la Centenarul s\u0103rb\u0103torit la S\u00e2mb\u0103ta de Sus<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/isabelavs-martiriul7-boca\/<\/a> ) -, a trecut \u00een lumea de dincolo pe 28 noiembrie 1989 cu ochii \u00eenl\u0103crima\u021bi din mil\u0103 pentru oamenii r\u0103t\u0103ci\u021bi de credin\u021ba cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n

Campania cripto-comunist\u0103 \u00eempotriva lui Vintil\u0103 Horia a luat un nou av\u00e2nt, mai bine zis, a reizbucnit isteric dup\u0103 ce Marilena Rotaru a ini\u021biat \u00een 2006 Memoriul pentru anularea condamn\u0103rii din 1946. \u00cen 18 decembrie 2006, Pre\u0219edintele T. B\u0103sescu condamnase comunismul \u00een discursul s\u0103u prilejuit de prezentarea Raportului Comisiei Preziden\u021biale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia.<\/em><\/p>\n

Controlorii din umbr\u0103 ai segmentului rom\u00e2nesc al internetului se arat\u0103 a fi cenzori vigilen\u021bi ai textelor Isabelei Vasiliu-Scraba despre interbelici si, la unele motoare de c\u0103utare, ai paginii web din Wikipedia.ro cu fi\u0219a \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d. Alte motoare ocolesc site-urile: www.isabelavs2.wordpress.com<\/a> ; www.isabelavs.go.ro<\/a>; \u0219i www.isabelavs.blogspot.com<\/a> . Pe hulbee, \u201eanonymus search engine\u201d, cei care doresc s\u0103 vad\u0103 comunicarea Isabelei Vasiliu-Scraba despre Vintil\u0103 Horia de la Universitatea din Alba Iulia sunt avertiza\u021bi c\u0103 vizionarea nu le va r\u0103m\u00e2ne anomin\u0103 (constatare din 13 sept. 2017).<\/p>\n

La Noica apar \u00een volumul Ideea care ucide<\/em> (1994) articolele din cele patru luni de conducere bicefal\u0103 (de dup\u0103 6 septembrie 1940) a Rom\u00e2niei ciuntite de Basarabia, Bucovina de Bord, jum\u0103tate din Transilvania \u0219i Cadrilaterul \u00een vara \u201eanului apocaliptic 1940\u201d (apud. Lucian Blaga). Gabriel Liiceanu spunea c\u0103 a aflat de articolele lui Noica publicate \u00een \u201eBuna Vestire\u201d de la (stalinistul) Henry Wald pe care filozoful de la P\u0103ltini\u0219 \u00eel desemnase \u00een 1975 ca adev\u0103ratul maestru al lui Liiceanu. Si avea perfect\u0103 dreptate. Fost elev al dogmaticului Radu Florian, Gabriel Liiceanu \u2013 f\u0103r\u0103 a face vreo trimitere la volumul din 1994 (probabil coordonat de fostul s\u0103u profesor al c\u0103rui nume este trecut al\u0103turi de numele lui Alexandru Florian) -, a reprodus (f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie?) titlul antologiei atunci c\u00e2nd a declarat c\u0103 nu va crede niciodat\u0103 \u201e\u00eentr-o idee care este promovat\u0103 prin violen\u021b\u0103\u201d (\u201eObservatorul Cultural\u201d nr. 302-303\/ 2006). Acesta ar fi fost r\u0103spunsul comunistului Liiceanu dat b\u0103tr\u00e2nului filozof dup\u0103 lectura articolelor scrise \u00een toamna anului 1940, c\u00e2nd Noica nu \u00eenc\u0103lca nici o lege elogiind regimul bicefal al \u021b\u0103rii<\/strong>. Ceea ce ilustreaz\u0103 c\u00e2t de convins era fostul comunist G. Liiceanu\u00a0 la 64 de ani (dup\u0103 un sfert de secol de abolire a comunismului) de \u201epacifismul\u201d comunismului de dup\u0103 23 august 1944 \u00een care fuseser\u0103 schingiui\u021bi dup\u0103 gratii cca dou\u0103 milioane de rom\u00e2ni dintr-o popula\u021bie de 17 milioane (cf. Marian Popa, Istoria literaturii rom\u00e2ne de azi pe m\u00e2ine<\/em>, Bucure\u0219ti, 2001, vol. I, p.150; a se vedea \u0219i enciclopedia Rom\u00e2nii \u00een \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura occidental\u0103<\/em>, Davis, SUA, 1992, p.207).<\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu \u0219i salvatoarea ne\u00een\u021belegere a criticului Marian Popa<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-ciobanu10mirceapoezii\/<\/a> .<\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 264\/2013, pp. 28-29; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliade10-camilian\/<\/a>.<\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, O carte premiat\u0103 sub \u0219ocul \u201esperieturii cu termeni grece\u0219ti\u201d<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 295\/ 2014, din 16 -31dec. 2014, pp.19-20; http:\/\/www.clipa.com\/print_a12738-O-carte-premiata-sub-socul-sperieturii-cu-termeni-grecesti%e2%80%9d.aspx<\/a> .<\/p>\n

Despre editarea \u00een 2006 la Paris a \u201ecronicarului plastic\u201d Andrei Ple\u0219u, a se citi Radu Portocal\u0103, Prieteniile p\u0103guboase ale I.C.R.<\/em>, 10 dec. 2007, unde fostul director al Institutului Cultural Rom\u00e2n din Paris f\u0103cuse observa\u0163ia de bun sim\u0163 c\u0103 num\u0103rul de titluri de doctor honoris cauza primite de \u201efalsul filozof al religiilor\u201d (I.V.S.) Andrei Ple\u015fu dep\u0103\u015fea cu mult firava sa oper\u0103 \u201c\u015ftiin\u0163ific\u0103\u201d. Din textul lui Radu Portocal\u0103 afl\u0103m cum s-a pus la cale cu bani din bugetul Rom\u00e2niei \u201eaclamarea \u00een francez\u0103\u201d a tezei de doctorat \u00een istoria artei scris\u0103 de Ple\u0219u. Expresia cu \u201eaclamarea\u201d a fost folosit\u0103 de Mihail Neam\u021bu \u00een \u00eenseil\u0103rile lui ocazionate de volumul omagial pe care acest lingu\u0219itor al lui A. Ple\u0219u l-a alc\u0103tuit directorului s\u0103u. Teza \u00een istoria artei a fost multpremiat\u0103 \u00een comunism, mai degrab\u0103 pentru \u201evaloarea\u201d vizitelor autorului \u00een casa lui Leonte R\u0103utu dec\u00e2t pentru valoarea ei. Numai c\u0103 ea n-a fost \u201eaclamat\u0103 \u00een francez\u0103\u201d de nici un mare editor parizian \u00een anul 2006 (vezi Radu Portocal\u0103, Icerisme<\/em>,\u00a0 precum \u0219i demisia sa din postul de director I.C.R.-Paris, dec. 2006, relatat\u0103 \u00een rev.\u00a0 \u201eCronica rom\u00e2n\u0103\u201d, Bucuresti). Memorabil ne pare faptul c\u0103 \u0219i dup\u0103 un deceniu de la demisia sa, scriitorul Radu Portocal\u0103 a fost \u201ecenzurat\u201d la T\u00e2rgul de carte Gaudeamus din noiembrie 2015 probabil din pricina dezv\u0103luirii \u201eaprecierii zero\u201d la Paris a tezei de doctorat Pitoresc \u0219i melancolie<\/em>; vezi http:\/\/www.cotidianul.ro\/cum-se-distruge-cartea-intitulata-un-presedinte-impotriva-romaniei-271764\/<\/a><\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade \u0219i bra\u021bul lung al inchizi\u021biei comuniste<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 269\/ 2013, din 16 \u201330 noiembrie 2013, p.12; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-eliadewikipedii5\/<\/a> ; precum si http:\/\/www.scribd.com\/doc\/186557642\/IsabelaVScrabaEliadeWikipedii<\/a> .<\/p>\n

vezi referatul lui D. Anghelescu, Receptarea actual\u0103 a scriitorilor rom\u00e2ni din exil<\/em>, nov. 2015; Pentru o prim\u0103 \u201eluminare\u201d a jum\u0103t\u0103\u021bii din umbr\u0103 a consemnat \u0219i Liiceanu jurnalul vizitelor f\u0103cute la P\u0103ltini\u0219 filozofului marginalizat Constantin Noica (vezi Isabela Vasiliu Scraba, Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i post-comuniste<\/em>, \u00een rev. \u201eAlternativa\u201d, Canada, nov. 2014; http:\/\/www.alternativaonline.ca\/IVS1411.html<\/a> ; link de regul\u0103 \u201eocolit\u201d la c\u0103utarea cu \u201eAol\u201d dup\u0103 \u201eIsabela Vasiliu-Scraba, Noica\u201d pe segmentul rom\u00e2nesc al internetului). Dac\u0103 \u021binem seama de tam-tamul din jurul \u00eenchipuitei \u201e\u0218coli de la P\u0103ltinis\u201d negat\u0103 de Noica (vezi, Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u0218colii de la P\u0103ltini\u0219<\/em>; http:\/\/www.optimalmedia.ro\/stire-accente\/himera-scolii-de-la-paltinis-ironizata-de-noica-de-isabela-vasiliu-scraba\/6991<\/a> ), tam-tam de care au beneficiat cu prisosin\u021b\u0103 doi-trei comuni\u0219ti care (f\u0103r\u0103 s\u0103 scrie vreo carte de filozofie spre a se \u201elegitima\u201d ca fo\u0219ti \u0219colari ai marelui Noica insist\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 vizitatorii lui s\u0103 citeasc\u0103 filozofie \u0219i, mai ales, s\u0103-l studieze pe Kant) nu uitau s\u0103 invoce numele filozofului de la P\u0103ltini\u0219 \u00een desele lor apari\u021bii publice (a\u0219a cum fizicianul Basarab Nicolescu l-a tot invocat pe filozoful \u0218tefan Lupa\u0219cu \u00een primii ani ai deceniului al nou\u0103lea, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a participa \u0219i la Colocviul pe care Academia Rom\u00e2n\u0103 i l-a dedicat lui St. Lupa\u0219cu \u00een 1993 unde a fost prezent\u0103 fata filozofului francez de origine rom\u00e2neasc\u0103) s-ar putea ca Noica s\u0103 fi pus degetul pe ran\u0103 atunci c\u00e2nd a considerat \u201ediscutabil\u201d gestul lui Liiceanu de a publica Jurnalul de la P\u0103ltini\u0219<\/em> (vezi: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> ). Iat\u0103 \u0219i p\u0103rerea lui Vintil\u0103 Hoia: \u201eJurnalele intime mi se p\u0103reau inutile \u00eencerc\u0103ri de a intra \u00een literatur\u0103 pe o porti\u021b\u0103 din dos\u2026 un fel de a pretinde a deveni celebru pe spinarea unor celebrit\u0103\u021bi autentice\u201d (citat \u00een vol.: Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topografie a prezentului<\/em>, Slobozia, 2002, p.53, ISBN 973-8134-24-2).<\/p>\n

La fi\u0219a \u201eVintil\u0103 Horia\u201d pe en.wiki se pot citi din 24 mai 2016 urm\u0103toarele linkuri active: Isabela Vasiliu-Scraba, Vintil\u0103 Horia \u2013 istoric al filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201ePoesis\u201d, Satu Mare, nr. 236-237\/ 2010, pp. 50-54; sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/176897482\/IsabelaVScrabaVintilaHoriaFilozRomaneasca<\/a>\u00a0 ; Isabela Vasiliu-Scraba, Vintil\u0103 Horia exilat<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d, SUA, vol. XIV, nr. 4-5\/ 2010, num\u0103r omagial \u201eVintil\u0103 Horia\u201d; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/164505556\/IsabelaVasiliuScrabaVintilaHoriaExilat<\/a>\u00a0 ; Isabela Vasiliu-Scraba, Receptarea rom\u00e2neasc\u0103 a primului scriitor str\u0103in laureat al premiului Goncourt<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a> ; si Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est;<\/em> https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei\/<\/a> .<\/p>\n

Despre aceast\u0103 parte a \u201ejum\u0103t\u0103\u021bii din umbr\u0103\u201d, ca \u0219i despre exila\u021bii de dup\u0103 23 august 1944 am publicat o serie studii str\u00e2nse \u00een volume. <\/strong>\u00cen 1992 a ap\u0103rut prima carte despre filozofia lui Noica, a\u0219a cum \u00een 2000 a ap\u0103rut prima carte despre g\u00e2ndirea lui Nae Ionescu \u0219i \u00een 2004 primul volum despre filozoful Alexandru Dragomir. \u201eLatura ascuns\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d am eviden\u021biat-o \u0219i \u00een volumul din 1993, Inefabila metafizic\u0103<\/em> si mai ales \u00een 1995 c\u00e2nd am scris despre Nae Ionescu eseul O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat<\/em> (apreciat de Alexandru Paleologu), studiu pe care l-am publicat \u00eentr-un mic volum \u00eempreun\u0103 cu alte scrieri pe teme platonice.\u00a0 De semnalat ar fi c\u0103 \u00een post-comunism eseul despre Nae Ionescu (O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat<\/em>) a fost refuzat de \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d \u0219i de \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Cezar Baltag), fiind \u201ecenzurat\u201d de birocratul Mycomp \u0219i din Wikipedia.ro (vezi fi\u0219a \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d din ro.wikipedia.org. dinainte de vandalizare\u00a0: https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2014\/12\/fisa-din-wikipedia-ro.pdf<\/a> ). \u00cen 1997 mi-a ap\u0103rut volumul Atena lui Kefalos<\/em> (ISBN 973-98247-6-8, cu texte despre sociologul Anton Golopen\u021bia, omor\u00e2t \u00een b\u0103taie dup\u0103 arestare, sau despre fostul de\u021binut politic Horia Stanca, etc\u2026\u00a0: https:\/\/www.scribd.com\/doc\/177406639\/IsabelaVScrabaAtenaKefalos<\/a> ). Volumul care mi-a fost publicat \u00een 1998, Configura\u021bii noetice la Platon \u0219i la Eminescu<\/em>, ISBN 973-98981-0-6, cuprinz\u00e2nd \u0219i comunicarea \u201eLes interferences des cultures dans la litterature europeenne contemporaine\u201d sus\u021binut\u0103 la Colocviul de la Namur (Belgia), 26-29 iulie 1998, a fost de asemenea \u00eendep\u0103rtat din Wikipedia rom\u00e2nesc\u0103 de mafia care a pus st\u0103p\u00e2nire pe aceast\u0103 enciclopedie on-line.\u00a0 Un adept al \u201epupincurismului\u201d (dup\u0103 propria-i expresie) scria prin 2010 de \u201ecriticile impersonale\u201d \u00een spatele c\u0103rora s-ar ascunde \u201eclien\u021bii g\u00e2ndirii conspira\u021bioniste\u201d invidio\u0219i pe [farsa] \u201ecircula\u021biei interna\u021bionale a c\u0103r\u021bilor lui Ple\u0219u\u201d (Mihail Neam\u021bu). Adulator al celui care i-a oferit burse N.E.C., \u2013 adic\u0103 al lui Andrei Ple\u0219u, coechipier la New Europe College cu fata lui Leonte R\u0103utu (supranumit \u201egroparul culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d) -, Mihail Neam\u021bu a fost angajat de directorul interimar Andrei Ple\u0219u la Institutul de Istoria Religiilor probabil ca s\u0103 poat\u0103 \u00eengriji \u00een tihn\u0103 (din octombrie 2008, data inaugur\u0103rii Institutului, p\u00e2n\u0103 in aprilie 2009, data lans\u0103rii) cele dou\u0103 volume omagiale tip\u0103rite apoi de Liiceanu. Filozoful Andrei Marga observase c\u0103 Ple\u0219u, \u201efavorit al fiec\u0103rui regim\u2026a folosit, ca pu\u021bin al\u021bii din aceast\u0103 \u021bar\u0103, banii publici pentru o promovare personal\u0103 chestionabil\u0103\u201d.\u00a0Spre ghinionul salariatului M. Neam\u021bu, adev\u0103rul despre ceea ce el a numit \u201ecircula\u021bie interna\u021bional\u0103 a c\u0103r\u021bilor lui Ple\u0219u \u201d s-a putut afla chiar din afara grani\u021belor Rom\u00e2niei\u00a0: \u201eCulegerile de articole care formeaz\u0103 opera lui Andrei Ple\u0219u, traduse la Bucure\u0219ti \u0219i editate \u00een Fran\u021ba \/\u2026\/ nici nu se v\u00e2nd, nici nu s\u00eent considerate c\u0103r\u021bi. Ele s\u00eent trecute ca bro\u0219uri \u00een fi\u0219ierul general \u021binut de editorii francezi, deci nu intr\u0103 \u00een cataloagele generale ale editurilor\u201d (Radu Portocal\u0103).<\/p>\n

Despre manipulare am scris \u00een textul: Isabela Vasiliu-Scraba, Indicii de manipulare \u00een eseistica unui fost discipol al lui Noica<\/em>, \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots, Norcross, GA, 30093, USA, nr. 1-2-3\/2009, pp.112-114; sau https:\/\/marianhociung.wordpress.com\/2012\/10\/29\/isabela-vasiliu-scraba-indicii-de-manipulare-in-eseistica-unui-fost-discipol-al-lui-noica1909-1987-dl-ion-papuc\/<\/a>\u00a0 ; \u0219i Isabela Vasiliu-Scraba,Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse<\/em>, http:\/\/www.alternativaonline.ca\/index1405.html<\/a> ; sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/164909511\/IsabelaVasiliuScrabaWikipediaRoPrintreRanduri<\/a> ; la discu\u021bii \u00een ro.wikipedia.org un utilizator (\/administrator\u00a0?) scria despre administratorul AdyJapan c\u0103 ar fi \u201ecu dou\u0103 fe\u021be\u201d \u00eentruc\u00e2t \u00een en.wikipedia.org AdyJapan se \u201esupune regulilor\u201d dar \u00een ro.wikipedia.org \u201e\u00ee\u0219i asigur\u0103 dictatura proprie prin reguli arbitrare\u201d. De unde reiese c\u0103 aceia\u0219i administratori care au confiscat ro.wikipedia.org \u0219i-au extins controlul \u0219i \u00een wikipediile de alte limbi \u00een care apar prezentate personalit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti. A\u0219a s-ar putea explica \u0219i promptitudinea cu care cele patru texte despre Vintil\u0103 Horia (scrise de Isabela Vasiliu-Scraba \u0219i postate pe 24 mai 2016) au fost \u0219tampilate (instantaneu) drept \u201ePOSSIBLE VANDALISM\u201d.<\/p>\n

vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre \u0218coala tr\u0103irist\u0103 ini\u021biat\u0103 de Nae Ionescu<\/em>, \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr.258\/ 2013, pp.4-5; http:\/\/www.scribd.com\/doc\/192386827\/IsabelaVScrabaInterviuBacau<\/a> .<\/p>\n

25<\/strong>. De unele aspecte din cartea lui Florin \u021aurcanu (tributar\u0103 cli\u0219eelor de g\u00e2ndire ale lui Zigu Ornea) m-am ocupat \u0219i eu \u00eentr-un studiu (Abuz de imagina\u021bie<\/em>) publicat \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d (Pite\u0219ti), text care se poate citi \u00een volumul: Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la eternitate<\/em> (Slobozia, 2004, pp. 91-99, ISBN 973-8134-16-1).<\/p>\n

26<\/strong>. \u00cen mod inteligent, t\u00e2n\u0103rul Florin C\u00e2ntec observase c\u0103 unica \u201edovad\u0103\u201d a implic\u0103rii \u00een politic\u0103 a lui Eliade a fost extras\u0103 de doctorandul Florin \u021aurcanu dintr-un dosar \u00eenc\u0103 secret (nr. 573). Ea provine dintr-o declara\u021bie scris\u0103 de arestatul Radu Gyr foarte probabil \u00een urma schingiuirilor. Amintind despre aceast\u0103 a\u0219a-zis\u0103 \u201edovad\u0103\u201d, Florin C\u00e2ntec remarca \u201esurprinz\u0103toarea amabilitate a SRI-ului de a-i pune la dispozi\u021bie aceste dosare secrete domnului \u021aurcanu\u201d (Florin C\u00e2ntec, Coresponden\u021ba Mircea Eliade \u2013 Radu Gyr<\/em>, \u00een rev. \u201eOrigini. Romanian Roots, vol. XIII, no. 6-7-8\/ 132-133-134, June-July-August 2008, Norcross, Georgia, SUA, num\u0103rul dedicat lui Mircea Eliade, p. 29). Florin C\u00e2ntec, fost bursier Fulbright care a cercetat la Regenstein Mircea Eliade Papers<\/em>, mai noteaz\u0103 c\u0103 \u201ear fi fost interesant dac\u0103 \u021aurcanu ar fi oferit mai multe detalii despre con\u021binutul dosarului 573 citat. Era dosarul \u00eentocmit lui Eliade sau lui Radu Gyr? Pentru c\u0103 oricum trebuie s\u0103 fie vorba de un dosar construit pe baza documentelor Siguran\u021bei, dar prelucrat apoi de Securitate pentru a fi folosit ori \u00eempotriva unuia ori a celuilalt\u201d (Florin C\u00e2ntec, ibid., p.30).<\/p>\n

Fiind invitat\u0103 de universitara Georgeta Orian s\u0103 vorbesc despre Vintil\u0103 Horia \u0219i Domni\u021ba Ileana la Sesiunea Stiin\u021bific\u0103 a Universit\u0103\u021bii \u201e1 dec. 1918\u201d din Alba Iulia (vezi \u00eenregistrarea video postat\u0103 pe youtube: https:\/\/www.youtube.com\/watch?v=w0O_gLroSCk&t=153s<\/a> ; pe care apoi profesoara Georgeta Orian a insistat s\u0103 o scot, fie primind o solicitare \u00een acest sens, fie pentru c\u0103 la reascultare nu a g\u0103sit \u00een spusele mele nici unul din cli\u0219eele vehiculate \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior ) m-a surprins pe 18 mai 2012 nivelul sc\u0103zut al comunic\u0103rii (Vintil\u0103 Horia \u2013 linii tematice esen\u021biale<\/em> ) redactat\u0103 de universitarul clujan Cristan Radu, doctor \u00een \u201eVintil\u0103 Horia\u201d .<\/p>\n

*Poetul Vasile Voiculescu a fost arestat pe 5 august 1958 pentru \u201evina\u201d de a fi scris poezie mistic\u0103. Condamnat a face pu\u0219c\u0103rie politic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1963, dr. Vasile Voiculescu a decedat dup\u0103 patru ani de temni\u021b\u0103 grea si \u00eenc\u0103 un an de dureri atroce. Pe 30 aprilie 1962 a fost \u201emutat\u201d (pe targ\u0103) din \u00eenchisoarea Aiudului la Dispensarul TBC-Turda, urmat\u0103 de o \u021bidul\u0103 de eliberare din \u00eenchisoare confec\u021bionat\u0103 trei zile mai t\u00e2rziu. C\u00e2t a fost arestat, biroul s\u0103u de lucru a fost devastat de organele represive ale statului poli\u021benesc comunist, biblioteca distrus\u0103 si chiar acolo, \u00een camera unde locuise poetul Vasile Voiculescu p\u00e2n\u0103 la arestare, \u00eei fuseser\u0103 instala\u021bi chiria\u0219i. Pe patul de moarte, \u00eenainte de a -\u0219i da duhul, scriitorul martirizat i-a zis fiului s\u0103u mai mic: \u201eIonic\u0103, eu mor! M-au omor\u00e2t! Ai grij\u0103 c\u0103 s\u00eent mai perver\u0219i dec\u00e2t crezi tu.\u201d (Vasile Voiculescu, 25 aprilie 1963, vezi dr. Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu. Anii de deten\u021bie, Buz\u0103u, 1993, precum \u0219i volumul despre Vasile Voiculescu publicat de Florentin Popescu).<\/p>\n

REPERE BIBLIOGRAFICE<\/strong><\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Mai bine mort dec\u00e2t comunist. G\u00e2nduri pe marginea unei istorii a viitorului<\/em>, Ed. Phoenix, Bucure\u0219ti, 1990.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Dumnezeu s-a n\u0103scut \u00een exil<\/em>. (Premiul Goncourt) 1960, trad. Al. Castaing rev\u0103zut\u0103 de autor, ed.I-a, Madrid, 1978\u00a0; ed.II-a, Ed. Europa, Craiova, 1990.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Cavalerul resemn\u0103rii<\/em>, trad. I. Cantuniari, Ed. Europa, Craiova, 1991.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Mai sus de miaz\u0103noapte<\/em>, C.R., Bucure\u0219ti, 1992.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Salvarea de ostrogo\u021bi (Prigoni\u021bi-l pe Boetius)<\/em>, trad. I. Cantuniari, Ed. Europa, Craiova, 1993.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Un morm\u00e2nt \u00een cer<\/em>, trad. M. Cantuniari \u0219i Tudora \u0218andru Olteanu, Ed. Eminescu, Bucure\u0219ti, 1994<\/strong>.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Moartea mor\u021bii mele<\/em> [nuvele], Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1999<\/strong>.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Introducere \u00een Istoria filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti moderne<\/em>, prefa\u021b\u0103 de Constantin Am\u0103riu\u021bei, Ed. Jurnalul literar, Bucure\u0219ti, 1999.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Credin\u021b\u0103 \u0219i crea\u021bie<\/em> [publicistic\u0103 din \u201eSfarm\u0103 Piatr\u0103\u201d\u00a0; \u201eG\u00e2ndirea\u201d \u0219i \u201eMe\u0219terul Manole\u201d, etc.], Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1999.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, \u0218f\u00e2r\u0219it de exil <\/em>[nuvele], Ed. Jurnalul literar, Bucure\u0219ti, 2001.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Suflete cu umbr\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt<\/em>, Ed. Jurnalul literar, Bucure\u0219ti, 2004.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, O femeie pentru apocalips<\/em>, Trad. Mihaela P\u0103sat, Ed. Art, Bucure\u0219ti, 2007.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Contra naturam <\/em>[publicistic\u0103 din revistele rom\u00e2nilor exila\u021bi], Criterion Publishing, Bucure\u0219ti, 2010.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Memoriile unui fost s\u0103get\u0103tor<\/em>, Ed. Vremea, Bucure\u0219ti, 2015.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, C\u0103l\u0103torie la centrele p\u0103m\u00e2ntului<\/em>, [interviuri, reportaje] trad. Sanda Popescu Duma, Ed. Art, Bucure\u0219ti, 2015, traducere a originalului spaniol ap\u0103rut \u00eentr-o a doua edi\u021bie la Barcelona \u00een 1976.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Jurnalul unui \u021b\u0103ran de la Dun\u0103re<\/em>, trad. Doina Jela, Ed. Vremea, Bucure\u0219ti, 2016.<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, Crucea<\/em>, Ed. Vremea, 2017. Cartea a reu\u0219it peforman\u021ba s\u0103 publice un eseu de cca 7 pagini (2000 car\/pg.) \u00eentr-un volum de 166 de pagini, c\u00e2nd o mul\u021bime de eseuri publicate de Vintil\u0103 Horia \u00een deceniul opt nu au fost traduse \u0219i editate \u00een Rom\u00e2nia. In volumul Crucea<\/em> sec\u021biunea semnat\u0103 de Radu Preda este de-a dreptul de prisos, fiind la un nivel extrem de sc\u0103zut \u00een compara\u021bie cu opera lui Vintil\u0103 Horia.<\/p>\n

\u2013 Nicolae Balot\u0103, Vintil\u0103 Horia: \u00eentre exil \u0219i rena\u0219tere<\/em>, \u00een \u201eRevista Sriitorilor Rom\u00e2ni\u201d, nr. 25\/ 1988, pp.171-176.<\/p>\n

\u2013 Nicolae Balot\u0103, Mircea Eliade: Memoire II (1937-1960) Les Moissons du Solstice, Paris, 1988<\/em>, \u00een \u201eRevista Sriitorilor Rom\u00e2ni\u201d, nr. 25\/ 1988, pp.161-166.<\/p>\n

\u2013 Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade, Vintil\u0103 Horia \u0219i un istoric r\u0103pit prin Berlinul de est<\/em>: https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-auredecei<\/a> \/ \u00a0.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Vintil\u0103 Horia ca istoric al filozofiei rom\u00e2ne\u0219ti<\/em>\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-vintilahoriaistorie2\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Vintil\u0103 Horia exilat<\/em>, https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavs-vintilahoriaexilat2\/<\/a> .<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia \u00een dialog cu Virgil Ierunca<\/em>, \u00een rev. \u201eOrigini\/ Romanian Roots\u201d, USA, nr. 4-5\/ 2010\u00a0; https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2016\/05\/interviu-vh.pdf<\/a> .<\/p>\n

-Vintil\u0103 Horia, \u00cent\u00e2lnirea cu Nichifor Crainic<\/em>\u00a0; https:\/\/isabelavs2.files.wordpress.com\/2016\/12\/crainic.pdf<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la \u201eacrobatul\u201d\u00a0 George C\u0103linescu<\/em> ; online https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-crainicgandirea\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Rinocerizarea criteriului biografic la un istoric dilematic<\/em>\u00a0; extrase au ap\u0103rut pe h\u00e2rtie \u00een revista lunar\u0103 de literatur\u0103 si art\u0103 \u201eAcoalda\u201d, Satu Mare, nr.10 (95), octombrie 2015 (anul IX), p.11 \u0219i p.18; on-line: http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2016\/02\/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic-2\/<\/a> : sau tot pe internet :\u00a0\u00a0\u00a0 http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-rinocerizarea-criteriului-biografic-la-un-istoric-dilematic\/<\/a>, \u00eentr-un an, cca. 1400 afi\u0219\u0103ri.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul discipolat de la P\u0103ltini\u0219, pretext de fin\u0103 ironie din partea lui Noica<\/em>, \u00een rev. Acolada, nr.4 (67), aprilie 2013, p.16 \u2013 17 ; sau online http:\/\/www.omniscop.ro\/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-fina-ironie-din-partea-lui-noica\/<\/a>.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Himera \u201e\u0218colii de la P\u0103ltini\u0219\u201d, ironizat\u0103 de Noica<\/em>, \u00een rev. Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p.22\u00a0; sau online http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Himera scolii de la Paltinis ironizata de Noica.htm<\/a>.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Pelerinaj la P\u0103ltini\u0219ul lui Noica <\/em>; pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eDiscobolul\u201d, Alba Iulia, Serie nou\u0103, Anul 13, Nr. 151-152-153 (156-157-158), iul.-aug.-sept. 2010, pp.256-260\u00a0; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/pelerinaj-noica\/<\/a> ; sau\u00a0: http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2010\/09\/isabela-vasiliu-scraba-camera-13-a-vilei-noica-de-la-paltinis\/<\/a>.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica \u00een cifru \u201chumanist\u201d<\/em>, vezi \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul V, nr 4 \/42, aprilie 2011, p.16 ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/isabelavasiliuscrabanoicahumanitas5\/<\/a>.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eModelul P\u0103ltini\u0219\u201d \u0219i \u201eModelul Antim\u201d (sau Inutile liste bibliografice oferite de Noica \u0219i lecturi de poezie religioas\u0103 \u00een casa boiereasc\u0103 a Olg\u0103i Greceanu)<\/em>, \u00een revista \u201eClipa\u201d, SUA, Edi\u021bia 1178 din 20iunie 2015\u00a0; http:\/\/www.clipa.com\/a13398-Modelul-Antim.aspx<\/a>\u00a0 sau la https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/constantin-noica\/isabelavs-noicaolga\/<\/a>.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Filozoful Noica, un marginalizat al culturii comuniste \u0219i post-comuniste<\/em>\u00a0; http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/CULTURA\/Noica%20marginalizat%20de%20IVS.htm<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii \u00eenchisorilor \u00een viziunea lui Mircea Eliade si a P\u0103rintelui Arsenie Boca<\/em>, pe h\u00e2rtie\u00a0 \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 255\/2013, pp.9-10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/parintele-arsenie-boca\/noaptea-de-sanziene\/<\/a>\u00a0 ; extrase \u00een rev. \u201eNord literar\u201d, Baia Mare, nr. 2 (93), februarie 2011,\u00a0 http:\/\/www.nord-literar.ro\/index.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual\u0103 \u00een receptarea din \u021bar\u0103 \u0219i visul premonitoriu al lui Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul VIII (XLIII), Nr.12 (318), dec. 2008, p. 36, https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/234897986\/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade<\/a> ; extrase \u00een \u201eRevista Rom\u00e2n\u0103\u201d, Ia\u0219i, nr. 55\/ 2009, pp 16- 17\u00a0; http:\/\/astra.iasi.roedu.net\/pdf\/nr55p16-17.pdf<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Cum l-a minimalizat Andrei Ple\u0219u, un fals filosof al religiilor, pe Mircea Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XIII, 1-15ian., nr. 272\/2014, pp.15-16; https:\/\/www.scribd.com\/document\/191358853\/IsabelaVScrabaEliadePlesu<\/a> ;\u00a0 sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-plesueliade10\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i detractorii lui<\/em>, sau R\u0103fuiala oamenilor de r\u00e2nd cu omul superior<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcoalda\u201d, Satu Mare, nr.4, aprilie 2014, p.15\u00a0; https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/225083365\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori<\/a> ; o variant\u0103 mai elaborat\u0103\u00a0: http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-EliadeDetractori4.htm<\/a> .<\/p>\n

-Mircea Vulc\u0103nescu, Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei<\/em> (1943, 1983).<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Anul 1983 a fost \u201eanul M. Vulc\u0103nescu\u201d<\/em>, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, Ia\u0219i, Anul CXXXV, aprilie 2001, Nr. 4, p.38 ; http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/VULCAN2-1983.htm<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Filozofia lui Noica, \u00eentre fantasm\u0103 \u0219i lucititate<\/em>, Slobozia, 1992\u00a0; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASFLC<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica printre oamenii mici \u0219i mari la 25 de ani de la moarte<\/em>; on-line http:\/\/www.romanianstudies.org\/content\/2012\/07\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre\/<\/a> ; sau http:\/\/www.totpal.ro\/isabela-vasiliu-scraba-noica-printre-oamenii-mici-si-mari-ai-culturii-noastre-la-25-de-ani-de-la-moarte\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eSc\u0103parea prin tangent\u0103\u201d, sau C-tin Noica \u0219i Mircea Vulc\u0103nescu<\/em>, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, Ia\u0219i, Anul CXXXV, dec. 2001, Nr. 12\/ 72, p.6 ; https:\/\/www.scribd.com\/doc\/200150236\/IsabelaVasiliuScrabaScapareaTangenta<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, In labirintul r\u0103sfr\u00e2ngerilor. Nae Ionescu prin discipolii s\u0103i\u00a0: Petre \u021au\u021bea, Cioran, Noica, M. Eliade, M. Vulc\u0103nescu \u0219i Vasile B\u0103ncil\u0103<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, ISBN 973-8134-05-6.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Contextualiz\u0103ri. Elemente pentru o topografie a prezentului<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, ISBN 973-8134-24-2\u00a0; http:\/\/www.worldcat.org\/search?q=Isabela+vasiliu-scraba&qt=owc_search<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic\u0103 la eternitate. Alexandru Dragomir \u00een singur\u0103tatea g\u00e2ndului<\/em>, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, ISBN 973-8134-16-1.<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Ceva despre \u0218coala t\u0103irist\u0103 inaugurat\u0103 de Nae Ionescu<\/em>, pe h\u00eertie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 258\/2013, 1-15 iunie 2013, pp.4-5\u00a0; sau http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Memorialistica2Tribuna258.htm<\/a>\u00a0 ; sau http:\/\/www.agero-stuttgart.de\/REVISTA-AGERO\/COMENTARII\/Ceva%20despre%20scoala%20trairista%20de%20IVS.htm<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscat\u0103 de o mafie cu interese ascunse\u00a0<\/em>; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/articole\/isabelavs-wikipediaro19\/<\/a> ;\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eVatra veche\u201d, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, sau varianta intitulat\u0103 Wikipedia.ro citit\u0103 printre r\u00e2nduri<\/em>\u00a0: http:\/\/blogideologic.wordpress.com\/2013\/06\/02\/isabela-vasiliu-scraba-wikipedia-ro-citita-printre-randuri\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade la 25 de ani de la moartea acestuia \u0219i la 30 de ani dup\u0103 moartea discipolului s\u0103u, Sergiu Al-George<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.10, octombrie 2011, p.6, 7, si 26\u00a0; online la\u00a0 http:\/\/www.scribd.com\/doc\/167095578\/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui-Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup%C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-George<\/a>\u00a0 ; sau\u00a0\u00a0 http:\/\/isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu.htm<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a c\u0103l\u0103ilor, sau Despre lipsa individualiz\u0103rii anchetatoarei din romanul eliadesc \u201ePe Strada M\u00e2ntuleasa\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XII, 16-28febr., nr. 251\/2013, pp.20-21\u00a0; sau http:\/\/fr.scribd.com\/doc\/172501135\/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Acad. M. Eliade \u0219i neo-iob\u0103gia ideologic\u0103 post-decembrist\u0103<\/em>; \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, nr.3 (100)\/2016, p.14 ; on line https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/isabelavs-acadmieliade\/<\/a>; sau http:\/\/www.scribd.com\/doc\/200150811\/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 264\/2013, pp. 28-29\u00a0;\u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-Eliade10-Camilian.htm<\/a> ; sau online \u00een Revista \u201eAgero\u201d din Stuttgart\u00a0\u00a0 , https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/168929559\/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu \u00een unica \u0219i dubla ei \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are<\/em>, Slobozia, Ed. Star Tipp, 2000, ISBN 973-8134-06-4; https:\/\/philpapers.org\/rec\/VASMLN<\/a>\u00a0\u00a0 ; a se vedea \u0219I http:\/\/www.worldcat.org\/title\/metafizica-lui-nae-ionescu-in-unica-si-in-dubla-ei-infatisare\/oclc\/48753439<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, \u201eOrice mare inteligen\u021b\u0103 basculeaz\u0103 \u00eentre filozofie \u0219i religie\u201d sau Nae Ionescu \u0219i Petre \u021au\u021bea,<\/em> pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 296\/2015, \u0219i nr. 304\/2015 ; on-line \u00een rev. \u201eClipa\u201d, California, SUA, dec. 2014 http:\/\/www.clipa.com\/a12740-ORICE-MARE-INTELIGENTA-BASCULEAZA-206-NTRE-RELIGIE-SI-FILOZOFIE-Petre-Tutea.aspx<\/a>\u00a0\u00a0 ; sau https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-tuteanae\/<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

\u2013 Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade \u0219i unul dintre turn\u0103torii s\u0103i anonimiza\u021bi<\/em>, \u00een rev. \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, Anul XI, nr.1 (110) ianuarie 2017, p.17, fragmente de articol ; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/secuculieliade\/<\/a> .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Mic\u0219orarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d (Cluj-Napoca), nr. 266\/2013, pp. 7-8 si nr. 267\/ 2013, pp. 5-6, octombrie\u00a0; sau https:\/\/fr.scribd.com\/doc\/179318328\/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGonflareCulianu<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre arherul istoric \u00eentrupat de Mircea Eliade<\/em>,\u00a0 pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, nr. 253\/2013, pp. 4-6, sau\u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm<\/a><\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Un al patrulea volum de Istoria credin\u021belor si ratatele colabor\u0103ri ale lui Eliade cu I.P. Culianu<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een rev. \u201eArge\u0219\u201d, Pite\u0219ti, Anul IX (XLIV), Nr.4 (322), aprilie 2009, p. 22, sau\u00a0 http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/Culianu_in_colab3.htm<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Dialoguri cu Eliade \u00eentrerupte printr-o colaborare ratat\u0103 de Culianu<\/em>, \u00een \u201ePoesis\u201d, Satu Mare, Anul XXI, Nr. 228-229-230, ianuarie-martie, 2010, pp.74-78; https:\/\/www.scribd.com\/document\/188003307\/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, R\u0103bdarea \u00eengereasc\u0103 a lui Mircea Eliade cu Ioan Petru Culianu<\/em>, \u00een rev. \u201eOglinda literar\u0103\u201d, Foc\u0219ani, Anul VII, nr. 84, dec. 2008, p.3956, sau http:\/\/www.isabelavs.go.ro\/Articole\/rabdareaEliade8.htm<\/a>\u00a0\u00a0 \/<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu despre \u201esuperbia animi\u201d<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 6 (103), iunie 2016, p. 10; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/nae-ionescu\/isabelavs-creatiune\/<\/a>\u00a0\u00a0 .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Platon la doi fo\u0219ti discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulc\u0103nescu \u0219I Mircea Eliade<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eTribuna\u201d, Cluj-Napoca, anul XV, nr.342\/ 2016, p.10 \u0219i p.31; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vulceliadeplaton<\/a> \/ .<\/p>\n

-Isabela Vasiliu-Scraba, Rom\u00e2nismul lui Mircea Eliade \u0219i teroarea istoriei<\/em>, pe h\u00e2rtie \u00een \u201eAcolada\u201d, Satu Mare, anul X, nr 10 (107), octombrie 2016, p.13; https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/mircea-eliade\/romanismeliade\/<\/a>\u00a0 .<\/p>\n

Autoare<\/strong>: ISABELA VASILIU-SCRABA, vezi fi\u0219a scriitoarei \u00eenainte de vandalizarea ei de c\u0103tre birocratul Mycomp care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 din titlurile c\u0103r\u021bilor Isabelei Vasiliu-Scraba, precum \u0219i informa\u021bii referitoare la studiile ei post-universitare de filozofie \u00een occident precum si la studiile ei de limbi str\u0103ine din perioada 1985-1990 (german\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103,italian\u0103, greac\u0103 veche si latin\u0103):<\/p>\n

http:\/\/www.scribd.com\/doc\/168346109\/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba<\/a>;<\/p>\n

chiar \u0219i vandalizat\u0103, fi\u0219a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA.ro este cenzurat\u0103 (adic\u0103 inten\u021bionat ocolit\u0103) de motorul de c\u0103utare \u201eAsk\u201d.<\/p>\n

Tags\u00a0: \u201eCentenar Vintil\u0103 Horia\u201d\u00a0; \u201escriitori rom\u00e2ni din exil\u201d\u00a0; \u201elaureatul Premiului Goncourt, 1960\u201d\u00a0; \u201eAxente Sever Popovici\u201d\u00a0; \u201eMircea Eliade\u201d, \u201eIsabela Vasiliu-Scraba\u201d, \u201eNoica\u201d\u00a0; \u201edeten\u021bia politic\u0103 \u00een comunism\u201d\u00a0; \u201esp\u0103larea creierelor\u201d.<\/p>\n

Sursa: <\/span><\/strong>https:\/\/isabelavs2.wordpress.com\/vintila-horia\/isabelavs-vintilahoriacentenar\/<\/a><\/p>\n<\/div>\n


<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

IsabelaVS – VintilaHoriaCentenar IsabelaVS-VintilaHoriaCentenar\/18septembrie 2017\/ 110497car.\/ 15244cuv. ISABELA VASILIU-SCRABA Vintil\u0103 Horia ostracizat, ca \u0219i Eliade, din comunism p\u00e2n\u0103 azi Sursa: [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,6],"tags":[],"class_list":["post-31968","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole","category-linkuri-externe"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31968","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31968"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31968\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31971,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31968\/revisions\/31971"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31968"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31968"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31968"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}