{"id":32258,"date":"2017-10-05T17:11:16","date_gmt":"2017-10-05T17:11:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32258"},"modified":"2017-10-05T17:12:15","modified_gmt":"2017-10-05T17:12:15","slug":"alexandru-nemoianu-opinie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/05\/alexandru-nemoianu-opinie\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Opinie"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>P\u0103un Ion Otoman ( coordonator)
\n,,Alm\u0103jul de ieri, de azi \u0219i de m\u00e2ine sau mult dorita Vale a Miracolelor\u201d
\nEditura Academiei \u0219i Artpress, Timi\u0219oara, 2017<\/p>\n

Sub acest titlu apare \u00een 2017 acest masiv volum de 939 pagini. Pe foaia de titlu este trecut coordonator Academician Paun Ion Otiman, dar edi\u021bia este prefa\u021bat\u0103 \u0219i \u00eengrijit\u0103 de c\u0103tre Prof. Dumitru Popovici cu sprijinul Asocia\u021biei Culturale \u201d\u021aara Alm\u0103jului\u201d. M\u0103rturisesc c\u0103 foaia de titlu este u\u0219or confuz\u0103 \u0219i neortodox organizat\u0103. \u00cen toate c\u0103r\u021bile, citite p\u00e2n\u0103 acuma, am v\u0103zut c\u0103 pe coperta \u00eent\u00e2i sus e locul autorului c\u0103r\u021bi, iar \u201ccoordonatorul\u201d \u00a0\u00ee\u0219i are pozi\u021bia tradi\u021bional\u0103 \u00een pagina de gard\u0103. Situarea coordonatorului pe locul autorului este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 o uzurpare de rang, ca s\u0103 zicem a\u0219a, generat\u0103 de dorin\u021ba trufa\u0219\u0103 a \u201euzurpatorului\u201d.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, orice carte are un rost. \u00cen privin\u021ba atingerii scopului propus se pot exprima puncte de vedere. Iar \u00een cele ce urmeaz\u0103, voi exprima un asemenea punct de vedere.
\nCred c\u0103 volumul s-a voit pe sine ca o lucrare \u00a0\u201cpeste \u0219i domin\u00e2nd timpul, mul\u021bumind pe to\u021bi \u0219i pe toate\u201d. Dar, nu sunt vremile sub oameni, ci sunt bie\u021bii oameni sub vremi, ca s\u0103 amintim vorbele cronicarului. O \u00eencercare de a r\u0103sturna acest adev\u0103r fundamental nu avea cum s\u0103 se termine decat, \u0219i folosesc cel mai bl\u00e2nd termen care \u00eemi vine la \u00eendem\u00e2n\u0103,\u00a0 dezam\u0103gind.
\nAm s\u0103 \u00eencerc s\u0103 le iau pe r\u00e2nd. Primul capitol, \u201dGeografia, calitatea solului, relieful\u201d , semnat de c\u0103tre Ana Neli-Ianas, este bogat \u00een am\u0103nunte, scolastic \u00eentocmit, \u00eenso\u021bit de grafice \u0219i imagini convingatoare. Cred c\u0103 accest capitol este un succes .
\nAl doilea capitol, \u201dAlm\u0103jul de-a lungul timpului\u201d, \u00a0trebuia s\u0103 fie piesa de rezisten\u021b\u0103 a c\u0103r\u021bii \u0219i coloana ei vertebral\u0103. Sunt adunate acolo sumedenie de date, este folosit\u0103 o bibliografie bogat\u0103, de\u0219i insuficient\u0103, dar capitolul r\u0103m\u00e2ne neconving\u0103tor \u0219i con\u021bin\u00e2nd destule concluzii eronate. Epoca veche (paleolitic, neolitic, bronz, Halstatt. La Tene \u0219i vremea roman\u0103 ) este tratat\u0103 corect \u0219i cu acribie, fiind, p\u00e2n\u0103 la un punct, un adev\u0103rat inventar istoric. In schimb tratarea epocii medievale dezam\u0103ge\u0219te profund.
\nAutorii nu au \u00een\u021beles rostul special al Alm\u0103jului \u00een Evul Mediu, locul s\u0103u special, aproape autonom, sub coroana maghiar\u0103 \u0219i mai ales nu au \u00een\u021beles originea districtelor militare. Autorii ajung s\u0103 prezinte aceste districte ca pe un soi de inova\u021bie a regalit\u0103\u021bii maghiare, c\u00e2nd ele erau o realitate straveche, pur rom\u00e2neasc\u0103, pe care regalitatea maghiar\u0103 a fost obligat\u0103 s\u0103 o recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 o trateze cu respect. Faptul c\u0103 \u00een bibliografie nu par s\u0103 fi fost folosite lucr\u0103rile fundamentale asupra forma\u021biunilor rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania Evului Mediu, semnate de c\u0103tre Radu Popa, cu siguran\u021b\u0103 a contribuit la vehicularea unor concluzii gre\u0219ite. De folos ar fi fost \u0219i folosirea studiului semnat de subsemnatul despre Cavalerii Teutoni \u00een Banat (articol prezent \u0219i \u00een volumul meu Borloveni, Cluj, 2008 pe care, se pare, unii dintre autori l-au consultat). Pentru epoca otoman\u0103 utilizata mai cu aten\u021bie lucrarea lui Traian Bir\u0103escu, Banatul sub turci, Timi\u0219oara, 1934. Dar absolut dramatic insuficient \u0219i gre\u0219it este prezentat veacul al XVIII-lea b\u0103n\u0103\u021bean. O perioad\u0103 esen\u021bial\u0103, dac\u0103 nu decisiv\u0103, \u00een formarea caracterului b\u0103n\u0103\u021bean. Nici nu putea fi altfel, c\u0103ci dou\u0103 lucr\u0103ri fundamentale: Sonia Jordan, Die keiserliche wirtschaft politik \u00een Banat in 18 Jahrhundert, M\u00fcnchen, 1987 \u0219i Hans Wolf, Das Schulwesen des Temeswarer Banats in 18 Jahrhundert, Baden 1935, \u00a0au fost pur \u0219i simplu ignorate. C\u0103r\u021bi care foloseau documente din Arhiva de r\u0103zboi \u0219i civil\u0103 a Vienei, c\u0103r\u021bi care sunt esen\u021biale \u0219i a c\u0103ror citare nu este optativ\u0103. Pentru veacul XIX \u0219i p\u00e2n\u0103 la 1944 autorii s-au str\u0103duit dar iara\u0219i cu poticneli. Sunt ignorate personalit\u0103\u021bi alm\u0103jene esen\u021biale, spre exemplu Colonelul Pavel Boldea, ajuns \u0219ef al preo\u021bilor Ortodoc\u0219i din armata cesaro-craiasc\u0103. Nu sunt amintite personalit\u0103\u021bi \u0219i rolulul lor \u00een cadrul Comunit\u0103\u021bii de Avere gr\u0103nicere\u0219ti. M\u0103 g\u00e2ndesc la Lt.Col.Romulus Boldea (Prefect al Severinului \u00een 1927-28 \u0219i 1938 \u0219i Pre\u0219edinte al Comunit\u0103\u021bii de Avere \u00een 1939-1944) care a acordat sumedenie de burse la \u0219colarii merituo\u0219i din Banatul gr\u0103niceresc (\u00eentre ei viitorul Mitropolit Nicolae Corneanu), la faptul c\u0103 sub administra\u021bia lui a fost ridicat Hotelul \u201cCerna\u201d din B\u0103ile Herculane \u0219i c\u0103 din ini\u021biativa lui a fost publicat\u0103 \u201cIstoria Comunit\u0103\u021bii de Avere, a Dr. Antonie Marchescu. (Cu regret trebuie s\u0103 spun c\u0103 reeditarea acelei c\u0103r\u021bi de c\u0103tre acad.acad.P.I.Otiman, a fost f\u0103cut\u0103 sub orice nivel editorial, de fapt a fost copiat\u0103 edi\u021bia princeps cu toate gre\u0219elile, cu normele ortografice din momentul apari\u021biei \u0219i cu o h\u00e2rtie de cea mai proast\u0103 calitate). Din bibliografie lipse\u0219te o alt\u0103 lucrare esen\u021bial\u0103, cea a lui Petre Nemoianu,Valea Almajului ap\u0103rut\u0103 \u00een volumul \u201cBanatu-i fruncea\u201d, Lugoj, 1929. Personal, g\u0103sesc exagerate meritele atribuite lui Iancu Conciatu ( prezentat de presa interbelic\u0103 din Timi\u0219oara \u00eentr-o lumin\u0103 nefavorabil\u0103, \u0219i total insuficiente cele care \u00eel privesc pe Eftimie Gherman. La fel de expediate sunt rolul Episcopiei Caransebe\u0219ului \u0219i numele celor care au sus\u021binut material Biserica. (M\u0103 refer din nou la un caz pe care \u00eel cunosc, al lui Romulus Boldea din Borlovenii Vechi).\u00a0 \u00cen general referindu-ne la bibliografie, \u00a0trebuie s\u0103 sesiz\u0103m, din p\u0103cate, c\u0103 o mare parte a lucr\u0103rilor foarte importante scrise despre Alm\u0103j, nu a fost nici parcurs\u0103 \u0219i nici reprodus\u0103 \u00een acest volum. Ceea ce desigur explic\u0103, \u00een unele capitol, schematismul, s\u0103r\u0103cia ideilor \u0219i a evenimentelor prezentate.
\nTragica experien\u021ba a scurtei perioade din toamna lui 1944, c\u00e2nd trupele sovietice au trecut pe acolo este scurt \u0219i cam impersonal prezentat\u0103. Ororile acelea sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate ca detalii dintr-un trecut ireversibil. Este pomenit acolo \u00eenv\u0103t\u0103torul Vasilic\u0103 Popovici dar nu sunt pomenite ororile pe care el si familia lui le-au suferit. P\u0103cat!
\nMai departe nu sunt redate \u00eengrozitoarele persecu\u021bii din anii urm\u0103tori, genocidul, distrugerea \u00een mas\u0103 a popula\u021biei germane a Banatului \u0219i modul \u00een care economia \u0219i gospod\u0103riile frunta\u0219e alm\u0103jene erau distruse deliberat, bucat\u0103 cu bucat\u0103. Sunt aminti\u021bi partizanii din Almaj dar nu \u0219i cozile de topor care i-au tr\u0103dat sau care au acceptat s\u0103 fie martori ai \u201cacuz\u0103rii\u201d contra lor. Nu sunt amintite numele celor care au f\u0103cut \u00een Almaj \u201ccolectivizarea\u201d \u0219i crimele la care s-au dedat. Din amintire \u00eel pomenesc pe Ilie Tola din Borlovenii Vechi, o bestie. Un adev\u0103rat scandal \u00eemi pare \u00eens\u0103 punerea \u00een paralel a unor g\u00e2nduri exprimate de c\u0103tre Dr. Iuliu Maniu \u0219i Petru Groza. Dr. Iuliu Maniu un simbol al corectitudinii morale \u0219i Petru Groza, o bestie amorala \u0219i o ru\u0219ine a politicienilor rom\u00e2ni. La fel de scandalos, la limita indecen\u021bei, imi pare faptul c\u0103, pentru a doua oar\u0103, o anume Icoana Budescu exprim\u0103 anume regrete pentru desfiin\u021barea colectivelor din Almaj. Mai apoi nu este exprimat faptul c\u0103 epoca stalinist\u0103 a \u00eensemnat distrugerea sistematic\u0103 a Alm\u0103jului, a tradi\u021biilor sale spiritual, economice, culturale \u0219i de ierarhie social\u0103. Capitolul al 3-lea, \u201dPopula\u021bie \u0219i locuire \u00een Alm\u0103j\u201d de Ana Neli-Ianas \u00eemi pare scris bine \u0219i profesional, prin date \u0219i documentare, la fel cap.4 , \u201dGraiul alm\u0103jenilor\u201d al Florinei B\u0103cila mi se pare foarte convingator, cu observa\u021bia c\u0103 autoarea uit\u0103 adesea tema pe care \u0219i-o propune \u2013graiul alm\u0103jean \u0219i utilizeaz\u0103 sintagma de b\u0103n\u0103\u021bean, ceea ce ar presupune extinderea \u00a0ariei de cuprindere \u0219i oblig\u0103 la considera\u021bii ample, av\u00e2nd \u00een vedere diversitatea subdialectului b\u0103n\u0103\u021bean. Excelent mi se pare Capitolul 9, despre \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul din Alm\u0103j, scris de profesorul Pavel Panduru care arat\u0103 condi\u021biile dramatice \u00een care dasc\u0103lii alm\u0103jeni, persecuta\u021bi, marginaliza\u021bi, au reu\u0219it s\u0103-\u0219i fac\u0103 datoria. Capitolul 10, \u201dCultura \u0219i Arta \u00een Alm\u0103j\u201d, scris de Florina Nica, este foarte informativ, util \u0219i bine scris. La fel capitolul 11, \u201dTraditii almajene\u201d scris de Maria V\u00e2tca \u0219i Diana Otiman merita lauda pentru utilitate. Sunt de p\u0103rere c\u0103 urm\u0103toarele capitole dedicate vie\u021bii spirituale \u0219i culturale din Alm\u0103j ar fi trebuit adunate sub un singur generic . M\u0103 refer la cap. 19,11 \u0219i 12 acesta din urm\u0103 dedicat vie\u021bii spirituale din Alm\u0103j scris de catre Gh.Rancu-Bodrog , o \u00eencercare merituas\u0103, dar cred c\u0103 insuficient a fost demonstrat faptul ca tot ce este superlativ \u00een sufletul alm\u0103jan se datoreste Ortodoxiei rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acest context am r\u0103mas surprins de reproduceri de \u201cbiserici\u201d de lemn alm\u0103jene din, zice autorul, veacurile XVI-XVII. Nimeni nu \u0219tie dac\u0103 acele biserici au existat \u0219i absolut nimeni nu poate \u0219ti cum ar\u0103tau. Imaginile respective sunt fantezii care nu \u00ee\u0219i aveau locul \u00eentr-un capitol de prezentare a istoriei reale.
\nMai multe detalii meritau cele doua m\u0103n\u0103stiri alm\u0103jene, Putna \u0219i \u021aara Alm\u0103jului. C\u00e2t prive\u0219te \u201cMinorit\u0103\u021bile\u201d religioase \u0219i rolul lor \u00een via\u021ba alm\u0103jenilor este prezentat, dup\u0103 p\u0103rerea mea, cu prea mare generozitate .
\nDupa p\u0103rerea mea, capitolul al 13-lea,\u201dScrieri despre Almaj\u201d este cel mai interesant. El a fost alc\u0103tuit de c\u0103tre Prof. Iosif B\u0103cila \u0219i fiica sa Conf. Dr. Florina Maria B\u0103cila. Scriitorii alm\u0103jeni sunt prezenta\u021bi, \u00een marea lor parte, \u00eentr-o imagine cuprinz\u0103toare. Dar sunt \u0219i excep\u021bii , cu at\u00e2t mai surprinz\u0103toare, c\u00e2nd e vorba de unul din cei mai importan\u021bi ( dac\u0103 nu cel mai important ) scriitor al zonei \u0219i al Banatului, Ion Marin Alm\u0103jan, a c\u0103rui oper\u0103 a fost prezentat\u0103, paradoxal, foarte parcimonios, al\u0103turi de un scriitor a c\u0103rui oper\u0103 este consemnat\u0103 doar \u00een manuscris. Un spa\u021biu mai generos trebuia acordat activita\u021bii P\u0103rintelui Profesor Doctor Petrica Zamela. Dar spiritual Alm\u0103jului apare acolo viu \u0219i nemuritor. \u00cen ceea ce prive\u0219te capitolul al 15-lea, scris de C. Go\u0219a \u0219i acad, I.P.Otiman, care s-ar fi dorit a fi un soi de \u201cfinis coronat opus\u201d dezam\u0103ge\u0219te mult\u2026Autorii au c\u0103utat s\u0103 mul\u021bumeasc\u0103 pe to\u021bi \u0219i finalmente au iritat pe mul\u021bi. In primul r\u0103nd ei comit o enorm\u0103 greseal\u0103 de logic\u0103. Folosesc o logic\u0103 \u201ccircular\u0103\u201d, circulus in probando. Adic\u0103 afirma\u021bia devine argument prin aceea\u0219i vorb\u0103 sau una similar\u0103. Cu alte cuvinte, ei par a spune \u00a0\u201c\u00cen Alm\u0103j este r\u0103u fiindc\u0103 este o stare negativ\u0103\u201d. Asta nu ajunge.
\nEste amintit\u0103 depopularea Alm\u0103jului (\u00een general \u00een lume problema nu este depopularea, ci suprapopularea) dar, chiar a\u0219a fiind , de ce nu sunt aminti\u021bi cei vinova\u021bi de aceast\u0103 depopulare? Cei care au silit genera\u021bii de tineri alm\u0103jeni sa ia calea dureroas\u0103 \u00a0a \u201c\u0219colilor profesionale\u201d. Este oare mai pu\u021bin rea depopularea prin \u201c\u0219coli profesionale\u201d dec\u00e2t cautarea de lucru \u00een \u201capusul\u201d Europei. Nu cred. M\u0103car parte din cei pleca\u021bi \u00een \u201capus\u201d vor veni \u00eenapoi \u0219i vor putea relansa economic Alm\u0103jul. Nu este pomenit\u0103 catastrofala administra\u021bie Sorin Frunzaverde. Un personaj cu asemenea nume predestinat nu ar fi trebuit s\u0103 fie tolerat \u00een via\u021ba public\u0103 din capul locului. Nu sunt amintite jafurile forestiere \u0219i \u00eencerc\u0103rile de distrugere a singurei bog\u0103\u021bii autentice a Alm\u0103jului, frumuse\u021bea naturii. Nu sunt amintite cazuri de \u00eencercare de furt \u0219i \u00een\u0219el\u0103ciune sfruntate. A\u0219a a\u00a0 fost \u00eencercarea Miclea-\u021airiac la Bozovici sau \u00eencerc\u0103rile de \u201cconcesionare\u201d fraudulent\u0103 \u0219i distrugere a r\u00e2ului Nera f\u0103cute de condamnatul penal Pavel Verindean al Prigorului. Graficele multiple \u0219i socotelile f\u0103cute \u00een zone ale Elve\u021biei \u0219i Olandei nu sunt de ajutor. Alm\u0103jul nu este nici Elve\u021bia \u0219i nici Olanda.
\nCartea dezam\u0103ge\u0219te fiind, voit sau nevoit, un soi de justificare a sistemului neamului prost care st\u0103p\u00e2ne\u0219te Romania din 1990. Viitorul va fi al unui Alm\u0103j ren\u0103scut spiritual, invigorat demografic, inventiv, viu. Acela\u0219i ieri, azi, \u00eentotdeauna.<\/p>\n

Am \u00eencheiat aceste r\u00e2nduri \u00een zori de ziu\u0103, \u00een gangul casei Boldea din Borlovenii Vechi. Era rece, dar senin \u0219i soarele urma s\u0103 r\u0103sar\u0103 peste brazii care dominau p\u0103durea gospod\u0103riei, \u201dcracul Boldei\u201d. L-am urm\u0103rit cu ochii larg deschi\u0219i, p\u00e2na ce, r\u0103s\u0103rit, soarele mi-a umplut ochii cu lacrimi. Atunci am \u0219tiut c\u0103 o nou\u0103 diminea\u021b\u0103 s-a rev\u0103rsat asupra Borloveniului.<\/p>\n

————————————–
\nAlexandru Nemoianu<\/strong><\/p>\n

Istoric
\n\u201cCentrul de Studii \u0219i Documentare al Rom\u00e2nilor-Americani\u201d
\n(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
\nJackson , Michigan, USA
\nla<\/p>\n

5 octombrie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

P\u0103un Ion Otoman ( coordonator) ,,Alm\u0103jul de ieri, de azi \u0219i de m\u00e2ine sau mult dorita Vale a Miracolelor\u201d Editura [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32258","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32258","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32258"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32258\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32262,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32258\/revisions\/32262"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32258"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32258"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32258"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}