{"id":32290,"date":"2017-10-07T19:53:14","date_gmt":"2017-10-07T19:53:14","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32290"},"modified":"2017-10-07T19:53:14","modified_gmt":"2017-10-07T19:53:14","slug":"vavila-popovici-libertatea-%e2%80%93-victorie-a-spiritului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/07\/vavila-popovici-libertatea-%e2%80%93-victorie-a-spiritului\/","title":{"rendered":"Vavila Popovici: Libertatea \u2013 Victorie a spiritului"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>\u201eTo\u021bi suntem robii legilor, ca s\u0103 putem tr\u0103i liberi.\u201d \u2013 Cicero<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\u00a0 Libertatea este definit\u0103 ca modul de a g\u00e2ndi \u0219i sim\u021bi \u00een conformitate cu propria construc\u021bie \u0219i func\u021bionalitate interioar\u0103 pe care o are toat\u0103 lumea \u00een orice sistem socio-uman. Mai este \u00een\u021beleas\u0103 ca opinie deschis\u0103, adic\u0103 posibilitatea \u0219i dreptul de a-\u021bi exprima public ceea ce sim\u021bi \u0219i g\u00e2nde\u0219ti.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Pentru filozoful britanic al epocii victoriene John Stuart Mill (1806-1873) libertatea este determinat\u0103 de raporturile dintre individ \u0219i societate. Astfel, sfera libert\u0103\u021bii umane cuprinde libertatea l\u0103untric\u0103, libertatea de exprimare, libertatea alegerii unui stil de via\u021b\u0103, \u0219i libertatea de asociere liber consim\u021bit\u0103. El afirm\u0103 c\u0103 singura libertate demn\u0103 de acest nume este de a-\u021bi urm\u0103ri binele propriu, \u00een felul t\u0103u propriu, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu \u00eencerci pe al\u021bii s\u0103 lipse\u0219ti de binele lor, sau s\u0103-i \u00eempiedici s\u0103 \u0219i-l dob\u00e2ndeasc\u0103.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cen viziunea filozofului francez Jean Paul Sartre (1905-1980), reprezentant al existen\u021bialismului, \u00a0\u201eomul este condamnat s\u0103 fie liber, el este responsabil de lume \u0219i de el \u00eensu\u0219i \u00een calitate de maniera de a fi\u201d<\/em>. Astfel, omul are \u00a0\u00eentotdeauna libertatea de a alege s\u0103 fac\u0103 un anumit lucru sau de a nu-l face, prin urmare el nu poate s\u0103 \u00eenvinov\u0103\u021beasc\u0103 pe nimeni altcineva dec\u00e2t propria lui persoan\u0103 de un eventual e\u0219ec\/p\u0103cat. Aceast\u0103 libertate \u2013 considerat\u0103 absolut\u0103 de c\u0103tre Sartre \u2013 pe care omul o are, nu este dec\u00e2t o simpl\u0103 revendicare logic\u0103 a consecin\u021belor libert\u0103\u021bilor lui. Prin urmare, suntem ceea ce am ales s\u0103 fim, \u201esuntem singuri f\u0103r\u0103 nici o scuz\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0Dar, se spune c\u0103 omul este un animal n\u0103r\u0103va\u0219 care trebuie \u00eembl\u00e2nzit. Cum se face \u00eembl\u00e2nzirea lui? Prin cultur\u0103, educa\u021bie \u0219i prin legi. \u00cen ce scop? \u00cen cel al ob\u021binerii adev\u0103ratei libert\u0103\u021bi. \u00cen termenii lui Constantin Noica (1909-1987), filozoful cre\u0219tin rom\u00e2n a c\u0103rui via\u021b\u0103, fapte de cultur\u0103 \u0219i de credin\u021b\u0103 s\u0103v\u00e2r\u0219ite duc la aceast\u0103 caracterizare, spunea c\u0103 libertatea este deschiderea care se \u00eenchide, deschidere deoarece ofer\u0103 oportunitatea alegerii din mai multe alternative, dar odat\u0103 alegerea f\u0103cut\u0103 ne-am \u00eenchis \u00een ea, libertatea devenind non-libertate. Astfel libertatea este de dorit \u00een sine \u0219i nu pentru altceva, devine scop, iar alegerea mijloacelor este op\u021biunea fiec\u0103ruia. \u201eE curios cum sub regimurile de libertate oamenii cad sub o tiranie: cea a locului comun. \u0218i m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu e mai trist\u0103 dec\u00e2t oricare alta<\/em>\u201d, exprima sugestiv Noica.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Eseistul, filozoful, economistul rom\u00e2n Petre \u021au\u021bea (1902-1991) lega ideea fericirii de ideea libert\u0103\u021bii, consider\u00e2nd libertatea iluzorie precum fericirea, implic\u00e2nd sentimentul nesiguran\u021bei din Faust. Libertatea real\u0103 a omului, spune \u021au\u021bea, este \u201epartea divin\u0103 din el\u201d <\/em>legat\u0103 de nemurire \u0219i perfec\u021biune, iar cea imanent\u0103 \u201eo fic\u021biune util\u0103 sau sem\u0103n\u00e2nd cu fr\u00e2nghia pe care cobori \u00een \u00eentuneric, acest aspect ni-l arat\u0103 anarhia, tirania \u0219i viciul, av\u00e2nd dou\u0103 r\u0103d\u0103cini: omul \u0219i natura\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mitul faustic a dominat ultimele secole. \u00centr-un studiu f\u0103cut de un jurnalist, \u201ereflexivul\u201d Faust \u00eencepe cu un p\u0103cat \u0219i ajunge \u00een final la m\u00e2ntuire, deosebindu-se de Don Juan care tr\u0103ie\u0219te clipa \u0219i permanenta sa \u00eentoarcere este \u201eeternitatea\u201d lui, legenda apari\u021biei lui fiind meteoric\u0103, din \u201enimic\u201d \u0219i dispari\u021bia tot \u00een \u201enimic\u201d. Constantin Noica apreciaz\u0103 c\u0103 Don Juan este cel care face ceea ce g\u0103se\u0219te de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103. El ,,s-a desprins din iner\u021bia lui a fi \u00een ceva gata dat, d\u00e2ndu-\u0219i el un chip propriu. El nu mai vrea s\u0103 fie prins \u00een adev\u0103rurile (prejudec\u0103\u021bile) societ\u0103\u021bii \u0219i ale credin\u021bei. \u0218i-a dob\u00e2ndit el prin aceasta libertatea? Acestei \u00eentreb\u0103ri nu putem s\u0103-i r\u0103spundem dec\u00e2t printr-o nega\u021bie, \u0219i asta pentru c\u0103, de\u0219i Don Juan a recuzat ordinea care \u00eel st\u0103p\u00e2nea, nu g\u0103se\u0219te de cuviin\u021b\u0103 s\u0103 caute o alta. El nu este c\u0103ut\u0103torul unui alt sens \u0219i nici nu \u00een\u021belege c\u0103 numai acesta i-ar putea aduce libertatea deplin\u0103. [\u2026] Necesitatea sub care st\u0103 el \u0219i pe care nu o sesizeaz\u0103 este dat\u0103 de iluzia c\u0103 \u0219i-a dob\u00e2ndit libertatea. Numai c\u0103 astfel dob\u00e2ndit\u0103, libertatea este consumat\u0103 sau mai degrab\u0103 pierdut\u0103 \u00een acela\u0219i moment. [\u2026] Don Juan este un individ condamnat la el \u00eensu\u0219i, libertatea lui este una lipsit\u0103 de con\u0219tiin\u021ba unui sens \u0219i devine simpl\u0103 risipire\u201d.<\/em><\/em><\/p>\n

\u00a0 Pentru a nu r\u0103m\u00e2ne o iluzie, cred c\u0103, libertatea interioar\u0103 trebuie integrat\u0103 \u00een cea exterioar\u0103, pentru a fi un punct \u00eentr-un cerc \u0219i nicidecum, undeva izolat \u00een afara cercului.<\/p>\n

\u00a0 Interesante sunt reflec\u021biile filozofului, logicianului, profesorului rom\u00e2n Nae Ionescu (1890-1940), \u00een \u201eMetafizica\u201d sa, curs \u021binut \u00een anii 1925\/1926, de care \u00ee\u0219i amintea unul dintre cei mai buni studen\u021bi ai s\u0103i \u2013 Mircea Eliade \u2013 , cum c\u0103 nu a sim\u021bit trecerea celor cincizeci de minute de curs, <\/em>fiindc\u0103 \u201edin interpretarea c\u00e2torva texte din Faust, profesorul Nae Ionescu desprindea ideile principale, una fiind cea a dispari\u021biei categoriilor pure, clare, bine-conturate \u2013 de bine \u0219i de r\u0103u \u2013 , a c\u0103ror contopire\/amestec nefericit o intuia \u00een sufletul modern\u201d<\/em>. \u201eNu exist\u0103 libertate absolut\u0103 a omului, <\/em>spunea profesorul, ci libertate \u00eenseamn\u0103 putin\u021ba de a alege, de a alege \u00eentre mai multe posibilit\u0103\u021bi, adic\u0103 \u00eenainte ca faptul s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat\u201d.<\/em> Problema libert\u0103\u021bii se pune deci, dup\u0103 p\u0103rerea lui, \u00een domeniul posibilului. \u201eEste un nonsens s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre o libertate absolut\u0103. Omul nu este liber s\u0103 fac\u0103 ce vrea el. Libertatea \u00ee\u0219i are limitele ei, care sunt indicate de natura omului.[\u2026] Prin urmare, tot ceea ce dep\u0103\u0219e\u0219te normalul, natura omului, poate s\u0103 fie interzis, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 ca aceasta s\u0103 reprezinte un atentat la libertate. Adic\u0103, exist\u0103 o reac\u021bie a normalului, o \u00eempotrivire, \u0219i reac\u021bia aceasta a normalului arat\u0103 limitele \u00een care se exercit\u0103 libertatea. \u00centr-o societate normal\u0103 nu se \u00eencercuie\u0219te niciodat\u0103 libertatea individual\u0103 pentru simplul motiv c\u0103 societatea normal\u0103 este singura lege natural\u0103 pentru indivizii din l\u0103untrul ei. Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u00eentotdeauna o \u00eencercuire a libert\u0103\u021bii individuale, exist\u0103, cu alte cuvinte un conflict atunci c\u00e2nd societatea nu este normal constituit\u0103, atunci c\u00e2nd individul cre\u0219te peste limitele lui fire\u0219ti \u0219i devine un element de anarhie, un element de tulburare a echilibrului dinl\u0103untrul societ\u0103\u021bii. Libertatea este posibilitatea de alegere \u00eentr-un anumit cadru\u201d. <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Libertatea este antrenat\u0103 de voin\u021ba noastr\u0103 care se sustrage unor \u00eengr\u0103diri. Este necesar\u0103 precizarea: c\u0103ror \u00eengr\u0103diri. Dreptatea, binele sunt cele care desfac libertatea ca pe o floare, pe c\u00e2nd nedreptatea, r\u0103ul o pot ucide, t\u0103ind lujerul florii.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Mai spunea cineva c\u0103 libertatea este o ac\u021biune spontan\u0103 ca urmare a unei con\u0219tientiz\u0103ri clare, limpezi a situa\u021biei existente \u0219i c\u0103 \u201elibertatea este o stare, un element care revalorific\u0103 totul, care pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii orice \u0219i c\u0103 este suficient s\u0103 tr\u0103im con\u0219tien\u021bi, liberi de trecut<\/em>\u201d.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Cu ultima afirma\u021bie nu cred c\u0103 putem fi de acord, fiindc\u0103 trecutul este istorie, este icoana pe care trebuie s-o \u021binem \u00een odaia sufletului nostru, \u00eentruc\u00e2t via\u021ba noastr\u0103, a fiec\u0103ruia dintre noi este \u00eenscris\u0103 \u00een filele istoriei, \u0219i f\u0103r\u0103 a ne cunoa\u0219te trecutul, nu putem intui, c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin, pa\u0219ii viitorului nostru. Instala\u021bi \u00een scaunul de la masa prezentului, ne este greu s\u0103 mai alerg\u0103m \u00een cele dou\u0103 sensuri ale vie\u021bii \u2013 trecut \u0219i viitor, c\u00e2nd bucatele servite ne fur\u0103 privirea \u0219i g\u00e2ndurile. Dar, \u00eemi reamintesc de John Stuart Mill care ap\u0103ra libertatea de exprimare, ea fiind o condi\u021bie necesar\u0103 pentru progresul intelectual. Fiecare trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce renun\u021b\u0103 la anumite idei \u0219i ader\u0103 la altele. De asemenea \u00eemi vin \u00een minte cuvintele lui Voltaire: \u201e\u00ce\u021bi dezaprob spusele, dar voi ap\u0103ra p\u00e2n\u0103 la moarte dreptul t\u0103u de a le rosti\u201d.<\/em> <\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Apropiat oarecum zilelor noastre a fost Nikolai Alexandrovici Berdiaev (1874-1948), filozof rus, reprezentant al existen\u021bialismului, n\u0103scut la Kiev, pe vremea imperiului rus, dintr-o familie de aristocra\u021bi militari. A urmat \u0219coala de cade\u021bi, apoi Universitatea, s-a apropiat de marxism, apoi a fost deportat \u00een nord \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u021bi studen\u021bi social-democra\u021bi, \u0219i foarte cur\u00e2nd perioada sa marxist\u0103 s-a sf\u00e2r\u0219it. Fac o parantez\u0103 amintind cuvintele \u00een\u021beleptului Petre \u021au\u021bea: \u201eDac\u0103 p\u00e2n\u0103 la 30 de ani nu e\u0219ti de st\u00e2nga, nu ai inim\u0103, dac\u0103 dup\u0103 30 de ani mai e\u0219ti de st\u00e2nga, e\u0219ti cretin\u201d<\/em>. \u00centr-o lucrare a sa de mai t\u00e2rziu spune: \u201e\u0218tiu bine ce e marxismul, pentru c\u0103 nu-l \u0219tiu din afar\u0103, ci din\u0103untru, \u0219i \u00eemi provoac\u0103 chinuri\u201d.<\/em> Devenise preocupat de filozofia religiei, a \u00eenfiin\u021bat o \u201eSocietate filozofic-religioas\u0103\u201d la Moscova \u0219i a devenit profesor de filozofie \u0219i istorie. A fost arestat, anchetat de serviciile de securitate sovietice, \u00een 1922 \u2013 exilat de regimul bol\u0219evic, din motive ideologice, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 25 de intelectuali. Doi ani a stat la Berlin unde a \u00eenfiin\u021bat o Academie rus\u0103 de filozofie, a plecat l\u00e2ng\u0103 Paris de unde a \u021binut conferin\u021be \u0219i a publicat lucr\u0103ri. Universitatea din Cambridge i-a conferit titlul de \u201eDoctor \u00een teologie<\/em> honoris causa\u201d<\/em>. A scris mult despre sclavie \u0219i libertatea omului, chiar o carte cu acest titlu, ideea principal\u0103 fiind: \u201e<\/em>spiritul \u00eenseamn\u0103 libertate, iar libertatea \u00eenseamn\u0103 victorie a spiritului\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 Scriind despre eliberarea spiritual\u0103 a omului, explica cum omul tr\u0103ie\u0219te \u00een sclavie, adesea incon\u0219tient \u0219i uneori chiar se complace \u00een aceast\u0103 stare. Dar omul aspir\u0103 spre libertate, ce-i drept nefiind \u00eendr\u0103gostit de ea, fiindc\u0103 nu este u\u0219or a o dob\u00e2ndi. Sclavia este mai u\u0219oar\u0103. Omul iube\u0219te libertatea din momentul \u00een care con\u0219tiin\u021ba lui ajunge la un nivel ridicat, c\u00e2nd \u00een interiorul s\u0103u a \u00eencetat s\u0103 mai fie un sclav, fiindc\u0103 eliberarea omului nu este o exigen\u021b\u0103 a naturii, a ra\u021biunii sau a societ\u0103\u021bii, ci a spiritului, de\u0219i omul e \u00een acela\u0219i timp animal, un produs al lumii materiale. Or, \u201espiritul \u00eenseamn\u0103 libertate, iar libertatea \u00eenseamn\u0103 victorie a spiritului\u201d.<\/em> Partea lui spiritual\u0103 poate fi grav afectat\u0103 de \u201eboli\u201d care determin\u0103 complexitatea problemei libert\u0103\u021bii \u0219i a sclaviei spiritului. Eliberarea spiritual\u0103 \u00eenseamn\u0103 o lupt\u0103 permanent\u0103, \u00eenseamn\u0103 realizarea persoanei, integrali\u00adtatea omului. Lumea e rea, afirma Berdiaev, nu din cauza materiei, ci pentru c\u0103 omul nu este liber, pentru c\u0103 omul este aservit. Excelent\u0103 mi s-a p\u0103rut reflec\u021bia sa: \u201eDac\u0103 materia apas\u0103 asupra noastr\u0103 cu toat\u0103 greutatea ei, este din cauza gre\u0219itei direc\u021bii date spiritului\u201d.<\/em> Victoria spiritului mai \u00eenseamn\u0103 \u0219i \u00eenfr\u00e2ngerea iluziilor mincinoase care reprezint\u0103 pentru om o surs\u0103 de sclavie, a unei sclavii de care el nu \u00ee\u0219i d\u0103 seama, nu o realizeaz\u0103. R\u0103ul se poate prezenta \u00een existen\u021ba uman\u0103 nu numai \u00een forme u\u0219or de descoperit, ci chiar sub falsul aspect al binelui. Anticristul poate seduce prin falsa asem\u0103nare cu Christos. \u0218i acest lucru trebuie sesizat. Pe om \u00eel face sclav nu numai p\u0103catul real, ci \u0219i obsesia ideii p\u0103catului \u00eei poate otr\u0103vi via\u021ba. Sclavia pe care omul o simte ca pe o violen\u021b\u0103 exterioar\u0103, excit\u00e2ndu-i ura, este mai pu\u021bin \u00eengrozitoare dec\u00e2t sclavia care \u00eel seduce \u0219i pe care p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 ajunge s\u0103 o iubeasc\u0103. Berdiaev mai sus\u021bine c\u0103 raporturile cu statul pot deveni demonice. Dar nu numai cu statul.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 <\/strong>Omul trece de la sclavie la libertate, de la starea fragmentar\u0103 la integralitate, de la impersonal la persoan\u0103, de la pasivitate la activitatea creatoare, altfel spus, la spiritualitate.<\/strong> Berdiaev compar\u0103 cele dou\u0103 lumi, \u201ecea de aici\u201d \u0219i \u201ecea de dincolo\u201d \u2013 o lume \u00eentru totul a spiritualit\u0103\u021bii, a iubirii, a libert\u0103\u021bii. Raportul \u00eentre cele dou\u0103 lumi concepute ca o transcenden\u021b\u0103 obiectiv\u0103 absolut\u0103 este o iluzie care \u00eel face pe om s\u0103 a\u0219tepte pasiv trecerea dintr-o lume \u00een alt\u0103 lume, f\u0103r\u0103 nici cel mai mic efort activ. \u00cen realitate, lumea spiritualit\u0103\u021bii, \u201ecealalt\u0103\u201d lume, \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu, nu este numai un obiect de a\u0219teptare, ci este o transfigurare creatoare a lumii de aici, acea <\/strong>revolu\u021bie spiritual\u0103. Dac\u0103 \u201ecealalt\u0103\u201d lume nu poate fi creat\u0103 numai prin eforturile umane, ea nu poate fi creat\u0103 nici f\u0103r\u0103 aceast\u0103 activitate a noastr\u0103 creatoare.<\/p>\n

\u00a0\u00a0 Am mai spus c\u00e2ndva c\u0103 omul are nevoie de libertate, dar trebuie s\u0103 accepte \u0219i non-libert\u0103\u021bi, altfel echilibrul social nu este posibil; c\u0103 solu\u021bia optim\u0103 este greu de g\u0103sit, dar ea trebuie mereu analizat\u0103 \u0219i determinat\u0103 \u00een func\u021bie de condi\u021biile concrete interne \u0219i externe dintr-o \u021bar\u0103 sau alta. Libertatea pentru a fi \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i pre\u021buit\u0103, trebuie acordat\u0103 func\u021bie de gradul de educa\u021bie, de cultur\u0103, de \u00een\u0103l\u021bare a spiritului fiec\u0103rui popor. De aceea exist\u0103 legi dup\u0103 care omul s\u0103 se conduc\u0103, legea fiind \u201era\u021biunea neatins\u0103 de dorin\u021b\u0103\u201d.<\/em> Legile, nu trebuie s\u0103 fie \u201ep\u00e2nze de p\u0103ianjen care prind musculi\u021be, dar las\u0103 s\u0103 treac\u0103 viespile\u201d. <\/em>Ra\u021biunea va c\u0103uta adev\u0103rul, ascuns cu dib\u0103cie de min\u021bile demonice ale unor indivizi. P\u0103catul\/gre\u0219eala f\u0103cut\u0103 trebuie pedepsit\u0103 conform legii; cel care a \u00eenf\u0103ptuit-o s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 o con\u0219tientizeze \u0219i astfel s\u0103 urce o treapt\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii. Libertatea este victoria ob\u021binut\u0103 \u00een urma unei lupte interioare a fiec\u0103rui individ \u0219i ea se \u00eensumeaz\u0103 victoriei colectivit\u0103\u021bii din care face parte.<\/p>\n

\n

\u00a0\u00a0 \u00cen epistola \u00eent\u00e2i a lui Pavel c\u0103tre Timotei \u2013 copilul lui \u00een credin\u021b\u0103 \u2013 se spune: \u201eNoi \u0219tim c\u0103 Legea este bun\u0103 dac\u0103 cineva o \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 bine, c\u0103ci \u0219tim c\u0103 Legea nu este f\u0103cut\u0103 pentru cel neprih\u0103nit, ci pentru cei f\u0103r\u0103 de lege \u0219i nesupu\u0219i, pentru cei nelegiui\u021bi \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219i, pentru cei f\u0103r\u0103 evlavie, necura\u021bi, pentru ucig\u0103torii de tat\u0103 \u0219i ucig\u0103torii de mam\u0103, pentru ucig\u0103torii de oameni, pentru curvari, pentru sodomi\u021bi, pentru v\u00e2nz\u0103torii de oameni, pentru cei mincino\u0219i, pentru cei ce jur\u0103 str\u00e2mb \u0219i pentru orice este \u00eempotriva \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii s\u0103n\u0103toase<\/em>\u2013 potrivit cu Evanghelia fericitului Dumnezeu care mi-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103 mie\u201d.<\/em><\/p>\n

\u00a0\u00a0 \u00cenchei cu versurile din volumul Poemele iubirii: \u201e\u2026libertatea, iubirea erau strigate, \/ por\u021bile iadului sf\u0103r\u00e2mate, \/ \u00een finalul simfoniei beethoveniene \/ cu num\u0103rul \u0219apte.\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00a0 S\u0103 reascult\u0103m aceast\u0103 simfonie!<\/p>\n

\n

——————————<\/p>\n

\n

Vavila Popovici<\/strong><\/p>\n

\u00a0Carolina de Nord<\/strong><\/p>\n

7 octombrie 2017<\/strong><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eTo\u021bi suntem robii legilor, ca s\u0103 putem tr\u0103i liberi.\u201d \u2013 Cicero   \u00a0\u00a0 Libertatea este definit\u0103 ca modul de a [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32290","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32290","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32290"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32290\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32293,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32290\/revisions\/32293"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32290"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32290"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32290"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}