{"id":32298,"date":"2017-10-08T10:19:29","date_gmt":"2017-10-08T10:19:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32298"},"modified":"2017-10-08T10:21:51","modified_gmt":"2017-10-08T10:21:51","slug":"colocviile-de-marti-recunoscandu-ne","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/08\/colocviile-de-marti-recunoscandu-ne\/","title":{"rendered":"Colocviile de Mar\u021bi – Recunosc\u00e2ndu-ne"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Colocviile de Mar\u021bi <\/span><\/p>\n

31 octombrie 2017, 5 pm, Calderon 39<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Anul X nr. 10 (96)<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

Tema:\u00a0 COLOCVII\u00a0 PORTRETE <\/span><\/a><\/span><\/p>\n

\n

Memento <\/span><\/a>\u00a0<\/a><\/span>Octombrie <\/em><\/strong>525 m Piero della Francesca \u2013 125 m Gheorghe Sion – 125 n Tache Papahagi \u2013 25 m Amita Bhose <\/em><\/strong><\/p>\n

Prezentatrea albumului\u00a0 Colocvii\u00a0 Portrete <\/em>de George Anca \u0219i Cristian Radu Nema<\/p>\n

 <\/p>\n

Interven\u021bii<\/em><\/p>\n

Portretiza\u021bi prezen\u021bi: Recunosc\u00e2ndu-ne<\/em><\/p>\n

George Anca: Amita Bhose dup\u0103 25 de ani<\/em><\/p>\n

Pu\u0219i Dinulescu:\u00a0 Portrete dramatice deja lansate deun\u0103zi<\/em><\/p>\n

Corneliu Zeana: Tache Papahagi in memoriam<\/em><\/p>\n

Viorel Speteanu: Din vremea lui Gheorghe Sion<\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n

Teatru de Poezie<\/em>: Gabriela T\u0103nase, Vali Pena, Pu\u0219i Dinulescu, Gheorghe D\u0103nil\u0103, \u0218tefan Opreanu<\/p>\n

 <\/p>\n

Lans\u0103ri de carte<\/em><\/p>\n

Lia-Maria Andrei\u021b\u0103, Ion Andrei\u021b\u0103: Iubiri l\u00e2ng\u0103 Marele zid<\/em>, Antim Ivireanu, 2017<\/p>\n

Liana Nicolae: Destin ren\u0103scut<\/em>, Vox, 2016<\/p>\n

Coordonator: Dr. George Anca<\/p>\n

 <\/p>\n

DIMITRIE GRAMA<\/p>\n

Magul <\/strong>(fragmente)<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

M-am intins in fata deschizaturii si un timp indelungat le-am vorbit puilor de lup, incercind astfel sa-i obisnuiesc cu vocea si cu mirosul meu strain. Cind am bagat mina in vizuina sa-i scot, nu s-au impotrivit, ba din contra mi s-au chirciut in brate ascunzindu-si capetele in pulovarul meu. Mi-am ridicat privirea, sa vad unde-i pitigoiul, sa vad daca era multumit de performanta realizata de mine cu ajutorul lui, dar el nu mai era acolo si acum privind puii de lup si padurea care ma inconjura ca un mister verde si viu, nici nu mai eram sigur de faptul daca pitigoiul a existat cu adevarat sau a fost doar o inventie a imaginatiei sau a hazardului.<\/p>\n

*<\/p>\n

Ingrijirea puilor de lup, m-a facut sa uit de speculatiile existentiale care ma framintasera in ultimul timp si de asemenea, m-a facut sa uit de mag, iar atunci cind magul s-a reintors, nici macar nu am bagat de seama. Privindu-ma cum ma hirjoneam cu puii de lup, magul a spus ca \u201cacest lucru\u201d se intimpla foarte rar asa de devreme, in primii ani de ucenicie. L-am intrebat nedumerit: Ce lucru se intimpla asa de rar? Nu mi-a raspuns imediat, poate intentionat, sa mareasca efectul teatral al explicatiei si acest obicei al magului ma scotea din sarite.<\/p>\n

*<\/p>\n

Avind grija de puii de lup, am inceput o scoala noua si exact cum magul a prevazut, nu eu am educat puii de lup, ci ei, incet, incet,m-au reeducat pe mine. In compania acestor \u201canimale\u201d, mi-am dat seama ca viata la oras m-a blazat, amortindu-mi simturile si transformindu-ma intr-un fel de aparat, o masina de inregistrare si de producere selectiva, bine teleghidata. Aceasta selectie, imi dadea falsa impresie de control si mai ales impresia ca eu eram acela care decideam randomizarea obiectiva a tot ceea ce se intimpla, randomizare bazata pe o discriminanta scara a valorilor. In felul acesta, in afara de citeva activitati legate de \u201ccariera\u201d mea academica, restul trecea la capitolul \u201cneimportante\u201d. (Dimitrie Grama)<\/p>\n

*<\/p>\n

Instantaneu, am recunoscut-o! Era mireasa eternitatii, era fascinatia unui maraton niciodata inceput si niciodata sfirsit in limitele expresiei umane, era copia fidela, inseparabila a vietii. Era nedescris de frumoasa, ingrozitoare, urita, trufasa si umila. Era acolo linga mine si privind-o cu o amestecatura de spaima si fascinatie, imi venea sa-i vorbesc. Dar ce oare poti vorbi cu Moartea? Si este oare posibil un dialog cu, in conceptia mea umana, o notiune abstracta?<\/p>\n

*<\/p>\n

Am dat sa plec, dar atunci magul m-a prins puternic de brat si cu un gest si ton imperativ, mi-a ordonat sa-mi amintesc. A repetat de mai multe ori: \u201cTrebuie sa-ti amintesti! Trebuie sa-ti amintesti!\u201d\u2026 Privind din nou ciobul de ceramica, m-a cuprins o melancolie combinata cu un fel de senzatie ciudata de spaima si am inceput sa ma zbat, avind clara senzatie ca ma inec. Imaginea magului a disparut in adincuri tulburi si impenetrabile, iar eu m-am trezit intins pe iarba la marginea padurii. Am cautat cu disperare lacul, dar nu mai era acolo.<\/p>\n

Nu lumea e o tabl\u0103 de \u0219ah, dar nu exist\u0103 nicio lume, doar tabla de \u0219ah. (Dimitrie Grama)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/strong><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eroarea, maya regizeaz\u0103. Psihologia \u0219ahului este \u0219i a coroanelor. Teatrul \u0219ahului nu exist\u0103. Calul negru intr\u0103 \u0219i iese numai de form\u0103, \u00ee\u0219i rezerv\u0103 un avatar emfatic. Piesele zac din eternitate unele contra altora. Nu apar juc\u0103tori \u0219i, oricum, ei nu sunt Igna\u021biu \u0219i Eroarea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A juca \u0219ah dup\u0103 A Game at Chess pare periculos psihologic. Fiecare epoc\u0103 \u00ee\u0219i are accentele ei, iar generalizarea lui Middleton scoate \u0219ahul din realitate. Dar ar fi prea mult pretext, pe prea pu\u021bin\u0103 dram\u0103. \u00cen fapt, masca-auto-play-ul are ceva pentru spectatorul de pretutindeni \u0219i de oric\u00e2nd, ori pentru nic\u0103ieri \u0219i niciodat\u0103. (George Anca)<\/p>\n

 <\/p>\n

Un academician cere Academiei Rom\u00e2ne s\u0103 opreasc\u0103 SOROSIZAREA pe ascuns a ROMANIEI!!! ESTE INCREDIBIL CE SE INTAMPLA!!<\/span><\/a><\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Maestrul Sorin Dumitrescu, unul dintre cei mai importan\u021bi oameni de cultur\u0103 \u0219i spiritualitate ai contemporaneit\u0103\u021bii, a citit un text extrem de puternic, prin mesajele transmise, \u00een Aula Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Academicianul a vorbit miercuri, 24 august, despre fenomenul\u00a0\u201ecoloniz\u0103rii\u00a0\u00een act a culturii identitare a Rom\u00e2niei.\u201d Acesta a cerut prestigioasei institu\u021bii s\u0103-\u0219i exercite rolul pe care \u00eel are \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, opun\u00e2ndu-se asaltului ideologic colonizator al\u00a0\u201egrup\u0103rilor Soro\u0219\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u201d\u00cen fine, am l\u0103sat dinadins la urm\u0103 dezastrul, aflat \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare, al coloniz\u0103rii \u00een act a culturii identitare a Rom\u00e2niei.\u00a0 \u00cen aceste zile, v\u00eenz\u0103torii de p\u0103m\u00eent rom\u00e2nesc, veritabili\u00a0v\u00eenz\u0103tori de \u021bar\u0103, s\u00eent dubla\u021bi de intelectualii\u00a0v\u00eenz\u0103tori\u00a0\u0219i ei\u00a0de valori, adev\u0103ra\u021bi uzurpatori\u00a0 adev\u0103ra\u021bi uzurpatori ai axiologiei identitare. \u00cen ordine spiritual\u0103, colonizarea axiologic\u0103 se execut\u0103 \u00eentr-ascuns, la ad\u0103postul vacarmului politic generat de scenariul public al pedepsirii corup\u021bilor. Ca urmare, colonizatorul poate umbla lini\u0219tit la tabloul de siguran\u021be ale sistemului de valori identitare, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 observe. \u201eGrupurile Soro\u0219\u201d din Rom\u00e2nia au fost special instruite \u0219i finan\u021bate pentru a numi \u0219i implementa \u00een posturile de conducere ale principalelor institu\u021bii responsabile cu orientarea culturii spirituale persoane \u0219i simpatizan\u021bi devota\u021bi \u201ecauzei Soro\u0219\u201d!<\/p>\n<\/div>\n

\n

MNAC, M\u021aR, ICR-urile, Uniunile de crea\u021bie, Ministerul Culturii, ca s\u0103 nu pomenim dec\u00eet o mic\u0103 parte, au devenit, peste noapte, adev\u0103rate centre de colonizare abuziv\u0103, \u00eenc\u00eet pu\u021bin lipse\u0219te ca \u00een cur\u00eend s\u0103 ne trezim chiar \u0219i cu un \u201ePatriarh Soro\u0219\u201d!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 fenomenul coloniz\u0103rii reprezint\u0103 ast\u0103zi un \u201esecret al lui Polichinelle\u201d! Am putut asista de cur\u00eend la mazilirea \u0219anselor electorale ale unuia din liderii politici proeminen\u021bi, operat\u0103, \u00een timp record, doar de zarva c\u00eetorva funda\u021bii fidele \u201ecauzei Soro\u0219! Lumea a t\u0103cut \u0219i tace m\u00eelc! Mi-ar fi greu s\u0103 cred c\u0103 acest mizerabil asalt ideologic colonizator ar fi r\u0103mas necunoscut actualei conduceri a Academiei Rom\u00e2ne. Atunci de ce se tace? Rolul excelentisim statal, conferit illo tempore de ctitorii Academiei, o oblig\u0103 s\u0103 ia urgent atitudine public\u0103. Altminteri risc\u0103m s\u0103 ne trezim \u00eempresura\u021bi cu modific\u0103ri care, treptat vor reu\u0219i s\u0103 fac\u0103 din Academia Rom\u00e2n\u0103 o institu\u021bie dezamorsat\u0103 axiologic \u0219i identitar, de nerecunoscut. S\u0103 nu fie!<\/p>\n

Profit de \u00eemprejurare, pentru a cere respectuos Academiei Rom\u00e2ne, plenului \u0219i actualei conduceri, s\u0103-\u0219i exercite grabnic nobilele atribu\u021bii pentru care a fost creat\u0103.\u201d, a spus Sorin Dumitrescu.<\/p>\n

Iat\u0103 textul integral, publicat \u00een revista Convorbiri Literare:<\/a><\/p>\n

Distin\u0219i colegi,<\/p>\n

Calea istoriei recente a statului rom\u00e2n beneficiaz\u0103 de dou\u0103 stele polare: Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (BOR) \u0219i Academia Rom\u00e2n\u0103 (AR).<\/p>\n

BOR \u0219i AR \u2013 o \u0219tie toat\u0103 lumea \u2013 s\u00eent cele dou\u0103 institu\u021bii fundamentale ale Rom\u00e2niei, c\u0103rora le revine uria\u0219a sarcin\u0103 de a garanta, axiologic \u0219i identitar, stabilitatea statal\u0103.<\/p>\n

Dar prin puterea creativ\u0103 de excep\u021bie a personalit\u0103\u021bilor care o compun \u2013 acum \u0219i \u00een trecut \u2013 AR \u00eei revine \u00een mod special transmiterea modelelor formative pe care le produce de-a lungul vremii o axiologie identitar\u0103 \u00een act. Potrivit regulamentului AR, excep\u021bia personalit\u0103\u021bii academice este dat\u0103 de valoarea contributiv\u0103 a creativit\u0103\u021bii sale \u0219i, implicit, a operei. Citez: \u201eunicul criteriu de primire \u00een AR este caracterul de excep\u021bie al contribu\u021biei candidatului\u2026 \u00eentr-un cuv\u00eent excelen\u021ba \u00een crea\u021bie\u201d. Nimeni nu explic\u0103 \u00eens\u0103 la ce fel de contribu\u021bie se refer\u0103 regulamentul. Cel mai adesea se consider\u0103, c\u0103 pentru arte ca \u0219i pentru cercetarea \u0219tiin\u021bific\u0103, ar fi de ajuns ingeniozitatea mental\u0103 a autorului, caracterul \u201einspirat\u201d al lucr\u0103rii, splendoarea abilit\u0103\u021bilor ei \u0219tiin\u021bifice sau artistice, talentul originalit\u0103\u021bii sau gradul de \u00eennoire tematic\u0103 \u0219i modal\u0103 care, toate la un loc, ar reprezenta, valoarea contributiv\u0103. Experien\u021ba dovede\u0219te c\u0103 aceste calit\u0103\u021bi native nu pot fi votate de jurii dec\u00eet subiectiv, dup\u0103 cum unul sau altul din membrii juriului se \u00eenc\u00eent\u0103 sau se plictise\u0219te\u2026<\/p>\n<\/div>\n

\n

De aici decurg \u00een mod inerent o seam\u0103 \u00eentreag\u0103 de erori de apreciere, care uneori ajung s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 \u00eens\u0103\u0219i juste\u021bea \u0219i corectitudinea selec\u021biilor. Iat\u0103 de ce, pentru a aprecia corect o oper\u0103 sau o candidatur\u0103, este neap\u0103rat nevoie de un reper; un reper valoric autoritar \u0219i maximal, \u00een func\u021bie de care, poate fi rapid stabilit\u0103, destul de precis \u0219i de obiectiv, valoarea contributiv\u0103. Or, adev\u0103rata valoare contributiv\u0103 a unei opere artistice sau \u0219tiin\u021bifice nu poate fi dec\u00eet f\u0103r\u0103 precedentul \u00een lume a exprim\u0103rii ei , care de la sine pune cap\u0103t selec\u021biei subiective, votat\u0103 superficial: candidaturi, opere, premii, distinc\u021bii ocazionale etc. F\u0103r\u0103 precedentul unei imagini, a unei viziuni \u0219tiin\u021bifice sau a unei cercet\u0103ri poate s\u0103 nu convin\u0103, unuia sau altuia, dar nimeni nu le va putea nega obiectivitatea valorii contributive. Dac\u0103 criteriile exclusiv subiective impun automat VOTUL secret, selec\u021bia, prin raportarea la un reper autoritar (f\u0103r\u0103 precedentul \u00een lume ), cere, ca \u0219i \u00een cazul jura\u021bilor, ca stabilirea valorii contributive a unei opera sau a unei candidaturi, s\u0103 se fac\u0103 \u00een biroul de sec\u021bie al AR., \u00een regim deschis \u0219i prin decizie comun\u0103 a majorit\u0103\u021bii. AR nu ar trebuii s\u0103 \u00eent\u00eerzie explicarea \u0219i familiarizarea publicul t\u0103rii cu criteriul solid al f\u0103r\u0103 precedentului \u00een lume, prin \u00eens\u0103\u0219i selec\u021bia de personalit\u0103\u021bi \u0219i de lucr\u0103ri pe care \u0219i le asum\u0103. Astfel contribuie \u00eenc\u0103 odat\u0103 \u0219i nemijlocit la modificarea standardelor gustului public, \u0219i implicit la poten\u021barea cotelor spirituale ale na\u021biunii.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cens\u0103 ceea ce deprim\u0103 este \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00eenarea cu care continu\u0103m, la indica\u021bia conducerii sec\u021biilor, s\u0103 facem, selectarea membrilor onorifici, coresponden\u021bi \u0219i titulari, servindu-ne de criterii subiective, periferice \u0219i extrem de indulgente. Asta pe banii, \u0219i a\u0219a destui de pu\u021bini ai AR! F\u0103r\u0103 precedentul unei opera este foarte pu\u021bin luat \u00een seam\u0103 de juriile sec\u021biilor. Primirea \u00een AR se rezum\u0103, majoritar, la \u201etalenta\u021bi\u201d \u0219i la aplombul estetic al acestora, adic\u0103 la valori laice modeste, care pretutindeni fac infla\u021bie.<\/p>\n

\u0218i ca \u0219i cum la noi acestea n-ar fi fost de ajuns, infla\u021bia axiologic\u0103 coexist\u0103 adesea cu d\u0103inuirea unor nenorocite pece\u021bi l\u0103sate de vechea a\u0219ezare politic\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/p>\n

Bun\u0103oar\u0103, cui dator\u0103m acele inepte prevederi regulamentare care, mim\u00eend ordinea valorilor, insult\u0103 \u00een serie \u00eentreg corpul membrilor AR: potrivit acestora, \u201eonorificii\u201d nu pot participa la selec\u021bia \u201ecoresponden\u021bilor\u201d iar \u201ecoresponden\u021bii\u201d nu s\u00eent vrednici nici ei s\u0103 voteze \u201etitularii\u201d! O birocra\u021bie ierarhic\u0103 smintit\u0103, care se cere grabnic abolit\u0103, \u00eenainte ca AR, \u00een mod justificat s\u0103 intre \u00een gura presei!<\/p>\n

Potrivit acelora\u0219i habitusuri trist \u00eemp\u0103m\u00eentenite, posibili \u201eonorifici postum\u201d ca HORIA BERNEA, PAUL NEAGU, AUREL STROE, VASILE GORDUZ, EMIL BOTTA s\u00eent sorti\u021bi s\u0103 a\u0219tepte decenii la r\u00eend \u00een subterana culturii, momentul confirm\u0103rii valorii lor academice. Din p\u0103cate, aceste nenorocite sechele ale mentalit\u0103\u021bii totalitare se afl\u0103 la r\u00eendul lor \u00een conjunc\u021bie cu presiunile academiilor \u0219i academioarelor nou \u00eenfiin\u021bate \u0219i zdrav\u0103n finan\u021bate, care \u00eempresoar\u0103 \u0219i tind treptat s\u0103 anuleze, prin u\u0219ur\u0103tate \u0219i sufocare, prestigiul secular al AR.<\/p>\n

Distin\u0219i colegi,<\/p>\n<\/div>\n

\n

toate semnalele arat\u0103 c\u0103 AR este p\u00eendit\u0103 de un grav impas axiologic \u0219i de o sc\u0103dere a eficacit\u0103\u021bii publice. Bruiat\u0103 abundent de clonele academice pomenite mai sus, credem c\u0103 se impun dou\u0103 ac\u021biuni urgente: ob\u021binerea grabnic\u0103 de fonduri necesare recuper\u0103rii \u00een justi\u021bie a importantului patrimoniu mo\u0219tenit \u0219i ridicarea imediat\u0103 a \u0219tachetei de selec\u021bie a cererilor de intrare \u00een AR, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00eet aceasta s\u0103 fie treptat gazda de necontestat a adev\u0103ratei elite intelectuale a Rom\u00e2niei. Acea elit\u0103, c\u0103reia, din pricini binecuv\u00eentate, \u00eei lipse\u0219te r\u0103gazul \u0219i ideea de a face presiuni pentru a intra pe orice cale \u00een posesia unui mult r\u00eevnit rang academic.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Trebuie pus\u0103 stavil\u0103 urgent arivismului cultural.<\/p>\n

\u00cen fine, am l\u0103sat dinadins la urm\u0103 dezastrul, aflat \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare, al coloniz\u0103rii \u00een act a culturii identitare a Rom\u00e2niei. \u00cen aceste zile, v\u00eenz\u0103torii de p\u0103m\u00eent rom\u00e2nesc, veritabili v\u00eenz\u0103tori de \u021bar\u0103, s\u00eent dubla\u021bi de intelectualii v\u00eenz\u0103tori \u0219i ei de valori, adev\u0103ra\u021bi uzurpatori ai axiologiei identitare. \u00cen ordine spiritual\u0103, colonizarea axiologic\u0103 se execut\u0103 \u00eentr-ascuns, la ad\u0103postul vacarmului politic ,generat de scenariul public al pedepsirii corup\u021bilor. Ca urmare, colonizatorul poate umbla lini\u0219tit la tabloul de siguran\u021be ale sistemului de valori identitare, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 observe. \u201eGrupurile Soro\u0219\u201d din Rom\u00e2nia au fost special instruite \u0219i finan\u021bate pentru a numi \u0219i implementa \u00een posturile de conducere ale principalelor institu\u021bii responsabile cu orientarea culturii spirituale, de persoane \u0219i simpatizan\u021bi, devota\u021bi \u201ecauzei Soro\u0219\u201d!<\/p>\n

MNAC, M\u021aR, ICR-urile, Uniunile de crea\u021bie, Ministerul Culturii, ca s\u0103 nu pomenim dec\u00eet o mic\u0103 parte, au devenit, peste noapte, adev\u0103rate centre de colonizare abuziv\u0103, \u00eenc\u00eet pu\u021bin lipse\u0219te ca \u00een cur\u00eend s\u0103 ne trezim chiar \u0219i cu un \u201ePatriarh Soro\u0219\u201d!\u00a0 Pentru na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 fenomenul coloniz\u0103rii reprezint\u0103 ast\u0103zi un \u201esecret al lui Polichinelle\u201d! Am putut asista de cur\u00eend la mazilirea \u0219anselor electorale a unuia din liderii politici proeminen\u021bi, operat\u0103, \u00een timp record, doar de zarva c\u00eetorva funda\u021bii fidele \u201ecauzei Soro\u0219! \u201eLumea a t\u0103cut \u0219i tace m\u00eelc! Mi-ar fi greu s\u0103 cred c\u0103 acest mizerabil asalt ideologic colonizator, ar fi r\u0103mas necunoscut actualei conduceri AR. Atunci de ce se tace? Rolul excelentisim statal, conferit illo tempore de ctitorii AR, o oblig\u0103 s\u0103 i-a urgent atitudine public\u0103. Altminteri risc\u0103m s\u0103 ne trezim \u00eempresura\u021bi cu modific\u0103ri care, treptat vor reu\u0219ii s\u0103 fac\u0103 din AR o institu\u021bie dezamorsat\u0103 axiologic \u0219i identitar, de nerecunoscut. S\u0103 nu fie!<\/p>\n<\/div>\n

\n

Profit de \u00eemprejurare, pentru a cere respectuos Academiei Rom\u00e2ne, plenului \u0219i actualei conduceri, s\u0103-\u0219i exercite grabnic nobilele atribu\u021bii pentru care a fost creat\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Acad., Dr. Prof. Univ., Sorin Dumitrescu, pictor,<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

CONSTANTN\u00a0 COJOCARU<\/p>\n

Cifre cutremur\u0103toare referitoare la jefuirea poporului rom\u00e2n<\/strong><\/p>\n

Zilele trecute, am primit, la adresa mea de e-mail, un foarte interesant studiu semnat de domnul Profesor Eugen St\u0103nescu, director la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie \u015fi Arheologie Prahova.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Domnul Profesor St\u0103nescu s-a \u00eencumetat s\u0103 pun\u0103 cap la cap informa\u0163ii adunate din documentele p\u0103strate \u00een muzeele de specialitate ale \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 \u00eencerce s\u0103 evalueze dimensiunile jafului la care a fost supus poporul rom\u00e2n, \u00een ultimele cinci secole, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1415, anul \u00een care Muntenia a \u00eenceput s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tribut Imperiului Otoman..<\/p>\n<\/div>\n

\n

Iat\u0103 cifrele la care a ajuns domnul Profesor St\u0103nescu.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen perioada 1415-1877, deci, \u00een 460 de ani, Imperiul Otoman a scos din Muntenia, Moldova \u015fi Transilvania echivalentul a 341 tone de aur.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen perioada 1678-1918, deci, \u00een 240 de ani, imperiul Habsburgic a scos din Oltenia, Banat, Transilvania \u015fi Bucovina, echivalentul a 876 tone de aur.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen perioada 1711-1877, deci, \u00een 166 de ani, Imperiul Rus a scos din Principatele\u00a0 Rom\u00e2ne, echivalentul a 46 tone de aur.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen total, cele trei imperii, \u00een perioada 1415-1877, deci, \u00een 460 de ani, au scos din teritoriile locuite de rom\u00e2ni o avu\u0163ie echivalent\u0103 cu 1.263 zone de aur.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Domnul Profesor St\u0103nescu ne spune, \u00eens\u0103, c\u0103\u00a0jefuirea rom\u00e2nilor s-a intensificat dup\u0103 ob\u0163inerea independen\u0163ei, \u00een 1877, \u015fi dup\u0103 Marea Unire, din 1918, astfel c\u0103 \u00een perioada care a urmat, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1945,\u00a0la cele 1.263 tone de aur s-au mai ad\u0103ugat alte 12.564 tone de aur, reprezent\u00e2nd daune de r\u0103zboi\u00a0 \u015fi profiturile scoase din \u0163ar\u0103 de\u00a0corpora\u0163iile str\u0103ine care, \u00een perioada interbelic\u0103, ajunseser\u0103 s\u0103 controleze peste 80% din capitalul rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Domnul Profesor St\u0103nescu a f\u0103cut un efort extraordinar s\u0103 converteasc\u0103\u00a0\u00een aur diversele pl\u0103\u0163i f\u0103cute de rom\u00e2ni c\u0103tre imperiile cotropitoare de-a-lungul veacurilor, sub form\u0103 de bani, sau \u00een natur\u0103 etc., astfel c\u0103 cifrele \u00een aur le putem, acum, converti \u00een banii actuali, \u00een lei sau \u00een euro, lu\u00e2nd \u00een considerare pre\u0163ul actual al aurului.<\/p>\n

\u00cen Raportul Anual al B\u0103ncii Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, 2016, ultimul dat publicit\u0103\u0163ii, se precizeaz\u0103 c\u0103\u00a0rezervele de aur ale Rom\u00e2niei la data de 31 decembrie 2016 erau de 104 tone, cu o valoare de 3,5 miliarde de euro. Pre\u0163ul luat \u00een considerare de BNR este de 35 euro pe gramul de aur, respectiv 35 milioane de euro pe tona de aur.<\/p>\n

Dac\u0103 aplic\u0103m pre\u0163ul de 35 milioane de euro pe tona de aur la cantitatea de\u00a013.827 tone\u00a0estimat\u0103 de Domnul Profesor St\u0103nescu, ajungem la concluzia c\u0103,\u00a0\u00eentre anii 1415 \u015fi 1945, poporul rom\u00e2n a fost jefuit de o avu\u0163ie egal\u0103 cu\u00a0484 miliarde de euro, \u00een banii de ast\u0103zi.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Conform datelor publicate \u00een Anuarele Statistice ale Rom\u00e2niei,\u00a0valoarea imobiliz\u0103rilor corporale, deci a capitalului fix al Rom\u00e2niei, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1989, era egal\u0103 cu\u00a0480 miliarde euro, \u00een banii de ast\u0103zi.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103,\u00a0\u00eentre anii 1945 \u015fi 1989, poporul rom\u00e2n reu\u015fise s\u0103 acumuleze un capital egal cu avu\u0163ia de care fusese deposedat de str\u0103ini \u00een cele cinci secole anterioare.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Tot conform datelor publicate \u00een Anuarele Statistice ale Rom\u00e2niei,\u00a0\u00een perioada 1990-2016, PIB-ul realizat \u00een Rom\u00e2nia, exprimat \u00een pre\u0163urile anului 2016, a fost egal cu suma de 3.200 miliarde de euro, din care\u00a01.100 miliarde de euro au fost \u00eencasate de poporul rom\u00e2n, sub form\u0103 de salarii, pensii, ajutoare sociale \u015fi de statul rom\u00e2n, ca venituri bugetare r\u0103mase dup\u0103 plata salariilor bugetarilor, a pensiilor \u015fi a ajutoarelor sociale, restul, de\u00a02.100 miliarde de euro au intrat, sub form\u0103 de profituri, \u00een buzunarele \u015fi conturile celor care au devenit proprietari ai capitalului rom\u00e2nesc, dup\u0103 anul 1989.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Din cele 2.100 miliarde de euro trebuie s\u0103 sc\u0103dem 200 de miliarde care reprezint\u0103 veniturile mixte realizate de cei 2 milioane de mici \u00eentreprinz\u0103tori rom\u00e2ni care se chinuie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een climatul total ostil impus de marile corpora\u0163ii autohtone \u015fi transna\u0163ionale.<\/p>\n

Mai r\u0103m\u00e2n\u00a01.900 miliarde de euro care reprezint\u0103 profiturile \u00eencasate de marile corpora\u0163ii str\u0103ine \u015fi autohtone, cele create prin megaho\u0163iile numite privatiz\u0103ri \u015fi retroced\u0103ri.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Conform datelor\u00a0 publicate de c\u0103tre Ministerul Finan\u0163elor Publice referitoare la execu\u0163ia bugetar\u0103, \u00eeu ultimii 27 de ani, numai 20% din cele 1.900 miliarde de euro profituri au fost declarate \u015fi impozitate, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103,\u00a0valoarea profiturilor nedeclarate \u015fi neimpozitate se ridic\u0103 la peste 1.500 miliarde de euro.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Conform comunicatului nr 102\/2015 al Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 al Rom\u00e2niei,88% din capitalul utilizat \u00een Rom\u00e2nia este controlat de corpora\u0163iile str\u0103ine, restul, de 12%, fiind controlat de cele autohtone.<\/p>\n

Dac\u0103 aplic\u0103m cele 88 de procente la cele\u00a01.500 miliarde de euro profituri nedeclarate \u015fi neimpozitate, afl\u0103m c\u0103\u00a0partea care a revenit str\u0103inilor, corpora\u0163iilor transna\u0163ionale, este de 1.320 miliarde de euro.\u00a0La acestea trebuie s\u0103 ad\u0103ug\u0103m suma de 296 miliarde de euro, care reprezint\u0103 profiturile nete, dup\u0103 impozitare, \u00eencasate de acelea\u015fi corpora\u0163ii transna\u0163ionale, pentru profiturile declarate, \u015fi s\u0103 sc\u0103dem cele 6 miliarde de euro, c\u00e2t au investit aceste corpora\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, \u00een perioada 1990-2016.<\/p>\n

Ajungem, astfel, la cifra de\u00a01.610 miliarde de euro, care reprezint\u0103 valoarea avu\u0163iei scoase din Rom\u00e2nia de Imperiul Transna\u0163ional, \u00een ultimii 27 de ani.<\/p>\n

Aplic\u0103m pre\u0163ul de\u00a035 milioane de euro pentru tona de aur\u00a0\u015fi afl\u0103m, astfel, c\u0103\u00a0avu\u0163ia pe care a scos-o din Rom\u00e2nia Imperiul Transna\u0163ional, \u00een ultimii 27 de ani este de 46.000 tone aur, pe care o putem compara cu cantit\u0103\u0163ile de aur scoase din Rom\u00e2nia de c\u0103tre str\u0103ini, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1945.<\/p>\n

Deci, \u00een ultimii 27 de ani, Imperiul Transna\u0163ional a scos din Rom\u00e2nia o avu\u0163ie de 3,3 ori mai mare dec\u00e2t au scos toate imperiile, \u00een 530 de ani, \u00eentre anii 1415 \u015fi 1945.<\/p>\n

\u00cen ultimii 27 de ani, Imperiul Transna\u0163ional a scos din Rom\u00e2nia o avu\u0163ie de 135 ori mai mare dec\u00e2t a scos Imperiul Otoman \u00een 460 de ani.<\/p>\n

\u00cen ultimii 27 de ani, Imperiul Transna\u0163ional a scos din Rom\u00e2nia o avu\u0163ie de 53 ori mai mare dec\u00e2t a scos Imperiul Habsburgic \u00een 240 de ani.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen ultimii 27 de ani, Imperiul Transna\u0163ional a scos din Rom\u00e2nia o avu\u0163ie de 1.000 ori mai mare dec\u00e2t a scos Imperiul Rus \u00een cele 10 invazii f\u0103cute \u00een teritoriile rom\u00e2ne\u015fti pe parcursul a 166 de ani.<\/p>\n<\/div>\n

\n

\u00cen acest an, 2017, PIB-ul Rom\u00e2niei va fi, foarte probabil, de circa 180 miliarde de euro, din care cel pu\u0163in jum\u0103tate, adic\u0103 90 miliarde de euro, vor intra \u00een buzunarele \u015fi conturile corpora\u0163iilor transna\u0163ionale, vor fi scoase din \u0163ar\u0103. O sum\u0103 care echivaleaz\u0103 cu 9.000 kilometri de autostrad\u0103, sau 2.600 tone de aur.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Imperiul Transna\u0163ional a ajuns s\u0103 scoat\u0103 din Rom\u00e2nia echivalentul a 2.600 tone de aur, \u00eentr-un singur an, de 2 ori mai mult dec\u00e2t au scos din teritoriile rom\u00e2ne\u015fti Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic \u015fi Imperiul Rus, \u00ceMPREUN\u0102, \u00een 460 de ani.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Acesta este rezultatul \u00ceNSTR\u0102IN\u0102RII capitalului rom\u00e2nesc.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Acesta este rezultatul erorii strategice f\u0103cute de guvernan\u0163ii Rom\u00e2niei \u00een vara anului 1990, c\u00e2nd au respins Varianta Cojocaru \u015fi au adoptat Varianta Brucan, Legea 15\/1990, prin care au deposedat poporul rom\u00e2n de capitalul acumulat p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1989, au trecut acest capital \u00een proprietatea privat\u0103 a statului, l-au falimentat, prin infla\u0163ia declan\u015fat\u0103 de BNR, \u015fi l-au trecut, apoi, cvasigratuit, \u00een proprietatea str\u0103inilor, a transna\u0163ionalilor, prin megaho\u0163iile numite privatiz\u0103ri \u015fi retroced\u0103ri, lu\u00e2ndu-\u015fi \u015fi ei partea din prad\u0103, cele 10-12 procente din capital, cu care s-au auto\u00eempropriet\u0103rit.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Ajun\u015fi proprietari asupra capitalului, transna\u0163ionalii au capturat \u015fi statul rom\u00e2n, prin corup\u0163ie, pe care \u00eel folosesc pentru crearea sistemului juridic \u015fi financiar, prin care \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fesc mai mult de jum\u0103tate din avu\u0163ia pe care o creaz\u0103 poporul rom\u00e2n, prin munca sa, prost pl\u0103tit\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Din p\u0103cate, poporul nu cunoa\u015fte nici dimensiunea jafului la care este supus nici complicatul mecanism prin care este jefuit. Adev\u0103rul este bine ascuns de c\u0103tre presa corupt\u0103 \u015fi controlat\u0103 de c\u0103tre proprietarii capitalului.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Jaful poate fi oprit prin ROM\u00c2NIZAREA \u015fi DEMOCRATIZAREA capitalului, obiective care pot fi atinse prin adoptarea Constitu\u0163iei Cet\u0103\u0163enilor, adoptare care poate fi realizat\u0103 printr-o ampl\u0103 mi\u015fcare de eliberare na\u021bional\u0103. <\/strong><\/p>\n<\/div>\n


<\/strong><\/p>\n

DIMITRIE GRAMA<\/strong><\/p>\n

Magul <\/strong>(fragmente)<\/strong><\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

M-am intins in fata deschizaturii si un timp indelungat le-am vorbit puilor de lup, incercind astfel sa-i obisnuiesc cu vocea si cu mirosul meu strain. Cind am bagat mina in vizuina sa-i scot, nu s-au impotrivit, ba din contra mi s-au chirciut in brate ascunzindu-si capetele in pulovarul meu. Mi-am ridicat privirea, sa vad unde-i pitigoiul, sa vad daca era multumit de performanta realizata de mine cu ajutorul lui, dar el nu mai era acolo si acum privind puii de lup si padurea care ma inconjura ca un mister verde si viu, nici nu mai eram sigur de faptul daca pitigoiul a existat cu adevarat sau a fost doar o inventie a imaginatiei sau a hazardului.<\/p>\n

*<\/p>\n

Ingrijirea puilor de lup, m-a facut sa uit de speculatiile existentiale care ma framintasera in ultimul timp si de asemenea, m-a facut sa uit de mag, iar atunci cind magul s-a reintors, nici macar nu am bagat de seama. Privindu-ma cum ma hirjoneam cu puii de lup, magul a spus ca \u201cacest lucru\u201d se intimpla foarte rar asa de devreme, in primii ani de ucenicie. L-am intrebat nedumerit: Ce lucru se intimpla asa de rar? Nu mi-a raspuns imediat, poate intentionat, sa mareasca efectul teatral al explicatiei si acest obicei al magului ma scotea din sarite.<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

Avind grija de puii de lup, am inceput o scoala noua si exact cum magul a prevazut, nu eu am educat puii de lup, ci ei, incet, incet,m-au reeducat pe mine. In compania acestor \u201canimale\u201d, mi-am dat seama ca viata la oras m-a blazat, amortindu-mi simturile si transformindu-ma intr-un fel de aparat, o masina de inregistrare si de producere selectiva, bine teleghidata. Aceasta selectie, imi dadea falsa impresie de control si mai ales impresia ca eu eram acela care decideam randomizarea obiectiva a tot ceea ce se intimpla, randomizare bazata pe o discriminanta scara a valorilor. In felul acesta, in afara de citeva activitati legate de \u201ccariera\u201d mea academica, restul trecea la capitolul \u201cneimportante\u201d. (Dimitrie Grama)<\/p>\n

*<\/p>\n

Instantaneu, am recunoscut-o! Era mireasa eternitatii, era fascinatia unui maraton niciodata inceput si niciodata sfirsit in limitele expresiei umane, era copia fidela, inseparabila a vietii. Era nedescris de frumoasa, ingrozitoare, urita, trufasa si umila. Era acolo linga mine si privind-o cu o amestecatura de spaima si fascinatie, imi venea sa-i vorbesc. Dar ce oare poti vorbi cu Moartea? Si este oare posibil un dialog cu, in conceptia mea umana, o notiune abstracta?<\/p>\n

*<\/p>\n

Am dat sa plec, dar atunci magul m-a prins puternic de brat si cu un gest si ton imperativ, mi-a ordonat sa-mi amintesc. A repetat de mai multe ori: \u201cTrebuie sa-ti amintesti! Trebuie sa-ti amintesti!\u201d\u2026 Privind din nou ciobul de ceramica, m-a cuprins o melancolie combinata cu un fel de senzatie ciudata de spaima si am inceput sa ma zbat, avind clara senzatie ca ma inec. Imaginea magului a disparut in adincuri tulburi si impenetrabile, iar eu m-am trezit intins pe iarba la marginea padurii. Am cautat cu disperare lacul, dar nu mai era acolo.<\/p>\n

Nu lumea e o tabl\u0103 de \u0219ah, dar nu exist\u0103 nicio lume, doar tabla de \u0219ah. (Dimitrie Grama)<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Eroarea, maya regizeaz\u0103. Psihologia \u0219ahului este \u0219i a coroanelor. Teatrul \u0219ahului nu exist\u0103. Calul negru intr\u0103 \u0219i iese numai de form\u0103, \u00ee\u0219i rezerv\u0103 un avatar emfatic. Piesele zac din eternitate unele contra altora. Nu apar juc\u0103tori \u0219i, oricum, ei nu sunt Igna\u021biu \u0219i Eroarea.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 A juca \u0219ah dup\u0103 A Game at Chess pare periculos psihologic. Fiecare epoc\u0103 \u00ee\u0219i are accentele ei, iar generalizarea lui Middleton scoate \u0219ahul din realitate. Dar ar fi prea mult pretext, pe prea pu\u021bin\u0103 dram\u0103. \u00cen fapt, masca-auto-play-ul are ceva pentru spectatorul de pretutindeni \u0219i de oric\u00e2nd, ori pentru nic\u0103ieri \u0219i niciodat\u0103. (George Anca)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Colocviile de Mar\u021bi 31 octombrie 2017, 5 pm, Calderon 39 Anul X nr. 10 (96) Tema:\u00a0 COLOCVII\u00a0 PORTRETE Memento \u00a0Octombrie [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32298","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32298","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32298"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32298\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32302,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32298\/revisions\/32302"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}