{"id":32330,"date":"2017-10-09T18:44:00","date_gmt":"2017-10-09T18:44:00","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32330"},"modified":"2017-10-09T18:44:00","modified_gmt":"2017-10-09T18:44:00","slug":"alexandru-nemoianu-evolutia-istorica-a-unei-gospodarii-din-tara-almajului-banat","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/09\/alexandru-nemoianu-evolutia-istorica-a-unei-gospodarii-din-tara-almajului-banat\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Evolu\u021bia istoric\u0103 a unei gospod\u0103rii din \u021aara Alm\u0103jului, Banat"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>De foarte multe ori evenimentele mari \u015fi importante sunt mai lesne de aflat uit\u00e2ndu-ne \u00een realitatea imediat \u00eenconjur\u0103toare, \u00een detaliul cotidian \u015fi familiar. Acesta este cazul \u015fi \u00een studierea \u0163\u0103rii Almajului \u015fi evolu\u0163iei ei, mai ales \u00een anii veacului al dou\u0103zecelea.<\/p>\n

\u0162ar\u0103 Almajului, din Banatul muntos, \u00a0este o \u00a0\u201c\u0163ar\u0103\u201d rom\u00e2neasc\u0103 tipic\u0103. \u00cen fond o alc\u0103tuire social\u0103 \u015fi politic\u0103 de tipul \u201c cnezatelor de vale \u201c, (definite splendid de c\u0103tre Radu Popa). Aceste \u201c cnezate de vale\u201d erau unit\u0103\u0163i geografice coherente\u00a0 (vai intramontane)\u00a0 cuprinz\u00e2nd un num\u0103r de ob\u0219ti (sate), \u00eentre 12- \u015fi 18. \u00a0Ele erau conduse de cnezii locali \u015fi, atunci c\u00e2nd condi\u0163iile istorice erau propice, se alc\u0103tuiau \u00een unit\u0103\u0163i mai mari, cuprinz\u00e2nd mai multe cnezate de vale, numit, voievodate, ori cum a fost \u00een cazul Banatului, \u201dbanii\u201d, corpuri sociale cu rosturi militare, dar \u015fi economice. \u00a0\u00cen Banat aceste \u201c cnezate de vale\u201d, \u00a0\u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti, \u00a0au fost cunoscute c\u0103\u201d districte\u201d, cu o istorie eroic\u0103. Atestate documentar \u00eenc\u0103 \u00een veacul al XIII-lea \u015fi apoi frecvent \u00een cele urm\u0103toare, aceste districte ap\u0103reau c\u0103 unit\u0103\u0163i economice , politice \u015fi sociale puternice cu drepturi \u0163\u0103ri recunoscute de c\u0103tre Regii Unguri. \u015eapte dintre ele, \u00eentre care \u015fi cel al Almajului, au primit diplome regale speciale fiind recunoscute c\u0103 \u00a0\u201cdistricte privilegiate\u201d, \u00a0libere \u015fi depinz\u00e2nd direct de Rege. \u00a0\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu vechimea \u0163\u0103rii Almajului este de lipsa s\u0103 fie f\u0103cute c\u00e2teva preciz\u0103ri.<\/p>\n

\nFaptul c\u0103 pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 acest district (\u0163ar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103) este pomenit documentar \u00een veacul al XIV-lea nu \u00eenseamn\u0103 de fel c\u0103 atunci a intrat \u00een istorie. Un document nu face dec\u00e2t s\u0103 surprind\u0103 un proces istoric \u00een desf\u0103\u015furare \u015fi referitor la vechime , acel document nu face dec\u00e2t s\u0103 confirme c\u0103 realitatea istoric\u0103 la care se refer\u0103 \u00eei este anterioar\u0103. \u0162ar\u0103 Almajului, c\u0103 toate \u0163\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti, nu are un \u00eenceput. Ea este o unine de obsti (sate) \u00eenrudite, care au o structura \u015fi personalitate at\u00e2ta de stabile \u015fi o identitate at\u00e2ta de distinct\u0103 \u00eenc\u00e2t \u00een chip necesar ne oblige s\u0103 conchidem c\u0103 \u201d\u00eenceputul\u201d \u00a0lor se a\u015feaz\u0103 undeva \u00een zorile istoriei, cu mii de ani \u00een urm\u0103. Urmele acestei vechimi colosale sunt \u00eenc\u0103 lesne de aflat \u015fi suficient este s\u0103 ne uit\u0103m la drumurile utilitare ale \u0163\u0103rii Almajului\u00a0 (care nu au leg\u0103tur\u0103 cu cele moderne \u015fi care sunt exemplu al formei f\u0103r\u0103 fond). Aceste drumuri \u0163in de vremea anterioar\u0103 descoperirii ro\u0163ii, din vremea copil\u0103riei omenirii, c\u00e2nd natur\u0103 fusese domesticit\u0103 doar \u00een at\u00e2ta c\u00e2t a \u00eenceta s\u0103 mai fie ostil\u0103. Aceast\u0103 vechime a \u0163\u0103rii Almajului a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de \u00eemprejurarea (rar\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2nilor) c\u0103 locuitorii ei au fost mereu liberi. \u00a0Aceast\u0103 libertate rezult\u0103 din condi\u0163ia lor de locuitori ai unei zone geografice la \u00eentret\u0103ierea hotarelor unor mari puteri, c\u0103 \u201climitanei\u201d (mai apoi \u201cgr\u0103niceri\u201d, \u201dcatane negre\u201d) ei au avut drepturi \u015fi privilegiul de a purta arme \u015fi a fi supu\u015fi doar judec\u0103\u0163ii regale. Aceast\u0103 libertate \u015fi-au p\u0103strat-o almajenii chiar \u015fi \u00een vremea \u00a0\u201ccenu\u015fie\u201d, \u00a0a luptelor \u00eentre imperii \u015fi atunci c\u00e2nd autoritatea nu era instalat\u0103 clar, sub form\u0103 \u201clotriei\u201d, \u00a0haiduciei ori luptei pe cont propriu.<\/p>\n

\nCu aceste considera\u0163ii generale putem intr\u0103 \u00een miezul temei propuse, descrierea unei gospod\u0103rii almajene, \u00a0cea a lui Romulus Boldea din Borlovenii Vechi.<\/p>\n

Satul Borlovenii Vechi este cel mai retras, mai discret dintre satele \u0163\u0103rii Almajului. A\u015fezat la poal\u0103 Semenicului, \u00eentre p\u0103duri seculare, el este izolat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 izolat\u0103. \u00cen vremile vechi el era desp\u0103r\u0163it \u00een \u201ccr\u00e2nguri\u201d (probabil urmase ale unor ginti, c\u0103ci membrii lor erau \u00eenrudi\u0163i) r\u0103sfirate pe tot cuprinsul hotarului. Un asemenea cr\u00e2ng era a\u015fezat dincolo de ap\u0103 Salinului , \u00eenspre codrii Putnei \u015fi lui i-a apar\u0163inut \u015fi clanul, familia Boldea. \u00cen veacul al XVIII-lea, dup\u0103 ce Banatul a intrat \u00een hotarele Imperiului Hapsburgic, cr\u00e2ngurile au fost adunate la un loc \u015fi a\u015fezate, dup\u0103 reguli militare, \u00een vatra actual\u0103 a satului. Satul a fost alc\u0103tuit milit\u0103re\u015fte, cu drumuri drepte \u015fi care se \u00eentret\u0103iau planic. Casele au fost \u00a0\u201ctipizate\u201d \u00a0\u015fi au primit numere \u00a0\u201cmatricole\u201d \u00a0gr\u0103nicere\u015fti. Familiei Boldea i-a fost dat num\u0103rul 44 \u015fi a\u015fezarea pe latura r\u0103s\u0103ritean\u0103 , spre miaz\u0103noapte , a satului. Oameni vrednici \u015fi probabil ajuta\u0163i de noroc, ei \u015fi-au sporit avutul, au cump\u0103rat p\u0103m\u00e2nt \u015fi au ajuns, probabil, cei mai avu\u0163i oameni ai comunit\u0103\u0163ii (dar diferen\u0163ele erau \u00een limite decente, c\u00e2teva jug\u0103re de p\u0103m\u00e2nt mai mult ori mai pu\u0163in, c\u0103ci caracterul unitar \u015fi egalitar al ob\u015ftii nu s-a preschimbat, o alt\u0103 dovad\u0103 a vechimii excep\u0163ionale a a\u015fez\u0103rii \u015fi extraordinarei sale continuit\u0103\u0163i de personalitate). \u00a0La finele veacului al XIX-lea familia Boldea a cunoscut un salt calitativ decisiv prin personalitate lui Pavel Boldea (1864-1920).<\/p>\n

\nPavel Boldea era fiul mai mare al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, \u00a0cu acela\u015fi nume din Borloveni. \u00a0El a devenit preot \u00een satul natal dar a r\u0103mas v\u0103duv de foarte t\u00e2n\u0103r. Sub pova\u0163a \u015fi cu ajutorul Generalului Traian Doda (care i-a fost mentor) el a devenit capelan \u00een armata cezaro-cr\u0103iasc\u0103 \u015fi a urmat o carier\u0103 str\u0103lucit\u0103, ajung\u00e2nd Protopop \u015fi conduc\u0103tor al capelanilor ortodoxi din acea armata, \u00een rang de colonel \u015fi Cavaler al Ordului Francisc Ioseph. El a avut parte de onoruri \u015fi venituri remarcabile \u015fi aceste mijloace le-a folosit c\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi ajute cu generozitate ie\u015fit\u0103 din comun fra\u0163ii (Grigore, \u00a0M\u0103riu\u0163\u0103), nepotul \u00a0(Coriolan Buracu) \u015fi mai ales, feciorul, Romulus Boldea, pe care l-a \u0163inut \u00een \u015fcoli de elit\u0103 civile \u015fi militare unde a avut parte de o educa\u0163ie rezervat\u0103 claselor privilegiate din Imperiul dun\u0103rean. \u00cen acela\u015fi timp Pavel Boldea a contribuit cu sume mari la ridicarea gospod\u0103riei Boldea din Borloveni. \u00a0Cu banii lui s-a cump\u0103rat p\u0103m\u00e2nt \u015fi cas\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 a fost preschimbat\u0103 \u00eentr-o re\u015fedin\u0163a impun\u0103toare. \u00a0Dup\u0103 1918 s-a retras la Borloveni dar \u00een Decembrie 1920 murea fulger\u0103tor.<\/p>\n

\nAvutul Boldea a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre fra\u0163ii lui Pavel Boldea (Grigore \u015fi M\u0103riu\u0163\u0103) \u015fi feciorul, Romulus Boldea. Cu destul\u0103 durere trebuie spus c\u0103 fra\u0163ii lui Pavel Boldea (\u015fi mai v\u00e2rtos Grigore) nu au manifestat recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru cel care \u00eei f\u0103cuse oameni. Mai ales Grigore, folosind, specul\u00e2nd, \u00a0identitatea de nume a Protopopului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului a pretins cu mult mai mult dec\u00e2t i s-ar fi cuvenit. (\u00cen acela\u015fi timp Coriolan Buracu a dovedit o corectitudine moral\u0103 remarcabil\u0103 refuz\u00e2nd orice participare la mas\u0103 succesora). Oricum Romulus Boldea l-a iertat pe Grigore, i-a primit copiii, pe vremea vacan\u0163elor, \u00een cas\u0103 lui, i-a ajutat dup\u0103 moartea fulger\u0103toare a lui Grigore. Dup\u0103 ce succesiunea a fost f\u0103cut\u0103 gospod\u0103ria lui Romulus Boldea din Borloveni se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa \u00een felul urm\u0103tor.<\/p>\n

\nEl era posesorul casei Boldea \u015fi circa dou\u0103 treimi din livada \u015fi p\u0103durea, ce stau \u00een sus de cas\u0103, (Cracul Boldii); \u00a0p\u0103m\u00e2nt arabil \u00een lunca Borloveniului \u015fi a Breazului \u00a0(cam 8 hectare); \u00a0f\u00e2nea\u0163\u0103 \u00a0(\u201cpoiana mare\u201d), \u00a0cam un hectar \u015fi jum\u0103tate \u015fi circa douauzeci de hectare de p\u0103dure, livada \u015fi f\u00e2nea\u0163\u0103 la \u201cSfarleac\u201d, \u00a0\u00een sus de ap\u0103 Salinului. \u00cen plus el avea drept de folosin\u0163\u0103 la patru mori din sat, \u00a0p\u0103\u015funat la Semenic, lemn de foc \u015fi construc\u0163ie din p\u0103durile \u201cgr\u0103nicere\u015fti\u201d \u015fi alte drepturi comunitare. \u00a0Era o gospod\u0103rie medie dar pe care a \u00eengrijit-o cu str\u0103\u015fnicie. Venitul principal \u00eel avea din pensia de Locotenent Colonel \u00een rezerv\u0103 \u015fi veniturile din Borloveni le-a folosit pentru a \u00eentre\u0163ine proprietatea. Singurul venit ce \u00eel avea de acolo era din \u0163uic\u0103 (probabil cea mai bun\u0103 din Banatul muntos) pe care o producea \u00een mari cantit\u0103\u0163i (cam 40.000 de litri pe an) \u015fi care aproape \u00eei dubl\u0103 pensia militar\u0103. \u00a0Preocuparea gospod\u0103reasc\u0103 s-a concentrate pe trei direc\u0163ii: \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea condi\u0163iei casei, \u00eenfrumuse\u0163area \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea p\u0103m\u00e2nturilor, crearea de condi\u0163ii pentru producerea \u0163uicii. Detalii privind aceste ac\u0163iuni gospod\u0103re\u015fti sunt p\u0103strate \u00een acte din arhiv\u0103 casei Boldea \u015fi prezentarea lor este util\u0103 dar, mai \u00eenainte de asta, c\u00e2teva explica\u0163ii privind personalitatea lui Romulus Boldea sunt la fel de folositoare.<\/p>\n

\nRomulus Boldea a fost un excep\u0163ional almajan. Personalitatea lui \u00eembin\u0103 \u00een chip fericit o inteligen\u0163\u0103 remarcabil\u0103, d\u00e2rzenia, dib\u0103cia, r\u0103bdarea \u015fi \u015firetenia \u201cgr\u0103nicereasc\u0103\u201d , optimismul rom\u00e2nesc, de ob\u00e2r\u015fie cre\u015ftin\u0103, respectul entuziast pentru tarditie \u015fi pentru valorile Ortodoxiei \u015fi \u00een plus o educa\u0163ie excep\u0163ional\u0103, \u00a0rafinat\u0103, aristocratic\u0103. Romulus Boldea nu a fost un om foarte \u00eenv\u0103\u0163at ( la urm\u0103 urmei fusese ofi\u0163er) dar a avut o educa\u0163ie care a f\u0103cut cu putin\u0163\u0103 c\u0103 el s\u0103 func\u0163ioneze ideal \u00een \u00eemprejur\u0103ri dintre cele mai felurite, de la st\u0103ri de \u201cm\u0103rire\u201d la situa\u0163ii limita, r\u0103zboi \u015fi \u00eenchisoare. El avea un remarcabil bun simt \u015fi clarviziune juridic\u0103 \u015fi actele \u015fi deciziile testamentare luate uluiesc prin \u00een\u0163elepciune \u015fi azi,ele erau redactate clar, simplu \u015fi scrise \u00eentr-o admirabil\u0103 limba rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cu o grafie efectiv unic\u0103,amestec de gotic \u015fi latin, de autentic\u0103 frumuse\u0163e. Romulus Boldea a fost un om cu un caracter tare \u015fi aceast\u0103 esen\u0163\u0103 nu a putut fi schimbat\u0103 de modific\u0103ri de d\u00e9cor ori ierarhie social\u0103. El a demonstrat c\u0103 \u00een orce \u00eemprejurare un cavaler \u00ee\u015fi va afl\u0103 scutierul, c\u0103 \u00een orice \u00eemprejurare Don Quijote \u00eel va afl\u0103 pe Sancho P\u00e2nz\u0103. Era un om fundamental bun \u00a0(\u00een toate tranzac\u0163iile f\u0103cute cu oameni din Borloveni , de fiecare dat\u0103 sf\u00e2r\u015fea a le da mai mult dec\u00e2t fusese \u00een\u0163elegerea ini\u0163ial\u0103). \u00cen acela\u015fi timp avea temperament iute. Proverbiale au r\u0103mas \u00eempu\u015fcarea unui porc (care \u00eei intr\u0103 \u00een gr\u0103dina) \u00a0\u015fi a unui coco\u015f, care \u00eei tulbur\u0103 somnul de dup\u0103 amiaz\u0103 . ( Animale pe care imediat apoi le-a pl\u0103tit proprietarilor v\u0103t\u0103ma\u0163i).<\/p>\n

Din 1920 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1922 \u00een cas\u0103 Boldea din Borloveni au stat Otilia Boldea (n\u0103scut\u0103 \u00een familia german\u0103 Bauer, din Bijeljina, Bosnia, unde tat\u0103l ei fusese comerciant de frunte \u015fi primar) cu cele dou\u0103 fice, Victoria \u015fi Silvia (care s-a n\u0103scut \u00een Borloveni; na\u015fterea a fost asistat\u0103 de c\u0103tre o moa\u015f\u0103 s\u0103teasc\u0103 din Patas \u015fi de c\u0103tre Floarea Banus). \u00a0\u00cen 1922 Romulus Boldea a trecut \u00een retragere , \u00een rang de Locotenent Colonel, \u015fi \u00ee\u015fi va dedic\u0103 activitatea, p\u00e2n\u0103 \u00een 1928, exclusiv consolid\u0103rii gospodarieie din Borloveni.\u00cen primul r\u00e2nd el s-a \u00eengrijit de cas\u0103.<\/p>\n

\nCas\u0103 Boldea fusese transformat\u0103 \u00eentr-o re\u015fedin\u0163a impun\u0103toare prin trud\u0103 \u015fi banii Protopopului Pavel dar r\u0103m\u0103sese nefinisat\u0103. Romulus Boldea a trecut la finisarea casei cu bun gust; un amestec de rustic almajean \u015fi coloratur\u0103 tirolez-vienez\u0103.<\/p>\n

\nA pus obloane (solocaturi) din lemn masiv \u015fi sobru colorate (un verde \u00eenchis), a ad\u0103ugat u\u015fi mari, generoase, \u00a0par\u0163ial de sticl\u0103, a ad\u0103ugat casei un balcon dr\u0103g\u0103la\u015f, a alc\u0103tuit trepte de intrare impun\u0103toare. \u00a0\u00cen interior a adus mobile de bun\u0103 calitate (\u00eentre ele c\u00e2teva excep\u0163ionale covoare bosniece \u015fi o pianin\u0103 de bun\u0103 calitate din zestrea Otilieie Boldea), inclusiv splendide oglinzi vene\u0163iene \u015fi a instalat \u00een toate \u00eenc\u0103perile sp\u0103l\u0103toare \u015fi o cad\u0103 de baie din tabl\u0103 solid\u0103. Erau condi\u0163ii sanitare la nivelul superior al veacului al XIX-lea . \u00cen anii dou\u0103zeci a instalat primul aparat de radio din sat, cu baterii \u015fi \u201cpil\u0103\u201d electric\u0103.<\/p>\n

\nPentru nevoile casei \u0163inea g\u0103ini, g\u00e2ste, vac\u0103, c\u00e2te doi sau trei porci \u015fi un cal de calorie. (Romulus Boldea a fost un excelent c\u0103l\u0103re\u0163, premiat \u00een concursurile armatei cesaro-cr\u0103ie\u015fti). Romulus Boldea a insistat c\u0103 tradi\u0163iile casei \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti s\u0103 fie continuate strict. Astfel el a f\u0103cut colosale dona\u0163ii c\u0103tre biserica din sat \u015fi a impus observarea \u201cpraznicelor\u201d casei (mese date comunit\u0103\u0163ii pentru ap\u0103r\u0103torii, \u201dpatronii\u201d, \u00a0casei) care, \u00een cazul casei Boldea, erau N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu \u015fi Sf\u00e2ntul Ioan Botez\u0103torul. Praznicul \u00a0\u201cmare\u201d, cu mas\u0103 bogat\u0103, sup\u0103 cu t\u0103i\u0163ei, sarmale, friptur\u0103 de oaie, m\u0103lai copt \u015fi evident, \u00a0\u201cr\u0103chie\u201d, era la 7 Ianuarie, Soborul Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul iar praznicul \u00a0\u201cmic\u201d, c\u00e2nd se duceau daruri spre pomenire la biserica, era la 15 August, Adormirea Maicii Domnului, Sf\u00e2nta Maria, \u201dMare\u201d. Preg\u0103tirea praznicului era supravegheat\u0103 de c\u0103tre Otilia Boldea care era ajutat\u0103 la facerea bucatelor, mai ales a s\u00e2rmelor, de c\u0103tre vecinul Gavril\u0103 Tilu.<\/p>\n

\nA\u015fa cum spuneam venitul gospod\u0103riei din Borloveni acoperea cheltuielile dar nu aducea venit suplimentar. Educa\u0163ia fetelor \u015fi costul casei erau acoperite din pensia de Locotent Colonel \u00een rezerv\u0103 , care era destul de modest\u0103. \u00cen plus din 1928 Romulus Boldea a intrat \u00een via\u0163\u0103 politic\u0103, c\u0103 Prefect al jude\u0163ului Severin, \u015fi s-a a\u015fezat \u00een Lugoj. \u00cen Lugoj el \u00ee\u015fi petrecea Toamna, \u00a0Iarn\u0103 \u015fi Prim\u0103var\u0103 iar Vara (p\u00e2n\u0103 \u00een Octombrie) o petercea \u00een Borloveni. Chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile \u00een care salariul de Prefect era un venit suplimentar considerabil \u00a0(iar din 1940 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lui 1944 cel de Pre\u015fedinte al Comunit\u0103\u0163ii de Avere Gr\u0103nicere\u015fti din Caransebe\u015f, unde s-a \u015fi rea\u015fezat \u00een 1939), \u00a0el a trecut la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea drastic\u0103 a gospod\u0103riei, la transformarea ei \u00eentr-o unitate economic\u0103 eficient\u0103.
\nEl a realizat c\u0103 surs\u0103 de venit sigur, \u00een Borloveni, nu poate fi dec\u00e2t producerea unei \u0163uicii de calitate foarte bun\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen Almaj \u0163uic\u0103, \u00a0\u201cr\u0103chia\u201d, \u00a0este mai mult dec\u00e2t un produs, este o no\u0163iune. Este b\u0103utur\u0103 locului \u015fi fiecare cas\u0103 se laud\u0103 a fi produc\u0103toarea celui mai bun soi. Ea este f\u0103cute din prune de \u201cvara\u201d \u015fi este simplu distilat\u0103 av\u00e2nd \u00eentre 25-28 de grade. Romulus Boldea a ridicat producerea \u0163uicii \u00een Almaj la un nou nivel.
\n\u00cen primul r\u00e2nd el a achizi\u0163ionat vase de fermentare \u015fi butoaie de depozitare noi \u015fi de cea mai bun\u0103 calitate. Apoi a comandat un alambic (cazan) ultra modern (cel mai bun din Almaj) \u015fi, finalmente a ridicat o cl\u0103dire de produc\u0163ie, \u201dcasoanie\u201d, \u00a0modern\u0103. \u201cCasoania\u201d a fost ridicat\u0103 \u00een 1928 prin zidarii Petru Ionescu \u015fi Climenta Buzuduganariu iar lemn\u0103ria f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Mil\u0103 Mengu \u015fi Ianas Barbu. Planul construc\u0163iei l-a f\u0103cut Nicolae Faul. Martor a fost Mil\u0103 Careba. Era o construc\u0163ie masiv\u0103, perpendicular\u0103, \u00a0a\u015fezat\u0103 \u00een vecin\u0103tatea unei ierugi\u00a0 (bra\u0163 de ap\u0103) bogate, cu o roat\u0103 de r\u0103cire foarte puternic\u0103. Era o \u00eenc\u0103pere mare, pentru cazan \u015fi vase, iar \u00eentr-o latura era un mic birou \u00een care era \u015fi un pat de dormit. Din acel an Romulus Boldea a \u00eenceput s\u0103 colecteze, cumpere, cantit\u0103\u0163i mari de prune (\u00een adaus de cele produse \u00een p\u0103m\u00e2nturile lui) \u015fi s\u0103 produc\u0103 o \u0163uic\u0103 foarte bun\u0103, poate cea mai bun\u0103 din Almaj. Era \u0163uic\u0103 f\u0103cut\u0103 din prune \u201cde vara\u201d, \u00a0cu t\u0103ria de 30 \u00bd de grade. Calitatea ei poate fi ilustrat\u0103 de faptul c\u0103 era cump\u0103rat\u0103 de angrosi\u015fti asocia\u0163i cu cel mai bun \u201c\u0163uicar\u201d din Rom\u00e2nia interbelic\u0103, Cireseanu. Produc\u0163ia a crescut an dup\u0103 an ajung\u00e2nd \u00een anii 30 la circa 40.000 de litri. Venitul net dubl\u0103, cel pu\u0163in, pensia militar\u0103 a lui Romulus Boldea. \u00cen plus el producea, anual, cam 150-200 litri de \u0163uic\u0103 dublu distilat\u0103, \u201dpreo-fript\u0103\u201d, de 40-45 \u00bd grade pe care o \u00eenvechea cinci ani \u00een vase de stejar \u015fi pe care o folosea pentru cas\u0103 \u015fi cadouri. Apoi Romulus Boldea a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it gr\u0103dina casei \u015fi proprietatea mare de la Sfarleac. Ac\u0163iunile de mare anvergur\u0103 gospod\u0103reasc\u0103 au \u00eenceput \u00een 1929.<\/p>\n

\n\u00cen acel an gardurile din gr\u0103dina casei au fost ref\u0103cute total prin Gheorghe Dr\u0103goi (Ghi\u0163\u0103 Marcu) \u015fi Tima Floarea. Ei erau pl\u0103ti\u0163i \u00eentre 3-5 lei pentru metrul de gard (lemnul era dat de c\u0103tre Romulus Boldea). Supraveghetori \u015fi martori au fost Nicolae Pistol \u015fi Ion Banus. (\u00cen fapt lucr\u0103torii au primit mai mult dec\u00e2t a fost \u00een\u0163elegere c\u0103ci frecvent ei cereau \u201cavansuri\u201d pe care, apoi, \u00a0Romulus Boldea le f\u0103cea \u201cuitate\u201d). \u00cen acela\u015fi an \u00een gr\u0103dina s-au plantat c\u00e2teva zeci de pruni , \u201dde vara\u201d, meri, peri, cai\u015fi, un cire\u015f, un vi\u015fin, tufe de coac\u0103ze \u015fi zmeur\u0103. Lucrul s-a f\u0103cut prin Dumitru Z\u0103voianu. Tot \u00een 1929 Romulus Boldea a ref\u0103cut temeinic drumul care ducea de la Breazu la Sfarleac (unde \u00ee\u015fi avea el masiv\u0103 livada \u015fi p\u0103dure). Drumul era greu \u015fi perculos, mai ales cu care \u00eenc\u0103rcate ( era nevoie c\u0103 vehiculele s\u0103 fie \u201c\u00eempiedecate\u201d \u00a0uneori la trei ro\u0163i, practic merg\u00e2nd \u201c\u00een sanie\u201d). Refacerea drumului a fost contractat\u0103 c\u0103tre Vasile, Ilie \u015fi Petru Florea, \u201cpeste ap\u0103 Salinului \u015fi Izvor\u201d. Ei trebuiau s\u0103 dinamiteze st\u00e2ncile , \u201dclean\u0163urile\u201d, \u00a0s\u0103 fac\u0103 \u015fan\u0163uri de scurgere \u015fi \u00een general, s\u0103 fac\u0103 drumul practicabil. Pentru asta ei au fost pl\u0103ti\u0163i 2.400 de lei, o suma mare la timpul sau. Supravegherea a fost f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Mil\u0103 Careba, Anton Dr\u0103goi \u015fi Lic\u0103 Botoaca. \u00a0\u00cen acela\u015fi an \u015fi la Sfarleac s-au plantat c\u00e2teva sute de pruni , tot \u201cde vara\u201d, noi. Colib\u0103 a fost consolidat\u0103 dar, \u00a0\u00een 1935, \u00a0Romulus Boldea a ref\u0103cut-o din temelie. Ceea ce a ridicat el acolo era o cas\u0103 de munte de tip tirolez, cu pivni\u0163\u0103 , \u201dpodrum\u201d, ad\u00e2nc, \u00eenc\u0103peri , cu cuptoare solide, f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Cas\u0103 a fost ridicat\u0103 de c\u0103tre T\u00e2r\u00e2se Borchescu \u015fi Trifu Bojinescu. \u00cen 2 Octombrie, 1935 Romulus Boldea a f\u0103cut un contract pentru \u00eentre\u0163inerea propriet\u0103\u0163ii de la Sfarleac cu Iosif Ghiocel. Prin acel contract Iosif Ghiocel urm\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 un salariu de 500 de lei pe luna \u015fi dreptul de a \u00ee\u015fi \u0163ine, cu nutre\u021bul Sfarleacului, o turm\u0103 de 40 de oi cu tot venitul lor. \u00cen schimb el avea obliga\u0163ia s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 \u00een perfect\u0103 stare proprietatea\u00a0 (cur\u0103\u0163at prunii, s\u0103patul lor, gardurile, \u00a0men\u0163inerea casei , etc.) \u015fi s\u0103 \u0163in\u0103 alte 40 de oi \u00een folosul lui Romulus Boldea. Contractul a fost semnat , \u00een m\u0103rturie, de c\u0103tre Ion Banus \u015fi Iancu Imbrescu. \u00cen acel an proprietatea lui Romulus Boldea ajunsese \u00een stare optim\u0103. Era o unitate economic\u0103 eficient\u0103 \u00een cadrul unei societ\u0103\u0163i tradi\u0163ionale. \u00a0\u00cen fond ea ar fi putut fi dat\u0103 c\u0103 exemplu pentru felul \u00een care ar fi trebuit s\u0103 fie gospod\u0103rite satele de munte rom\u00e2ne\u015fti. Veniturile au fost suficiente pentru a asigura familiei Boldea o existen\u0163a decent\u0103. \u00cen plus, economisind cu chibzuin\u0163\u0103, \u00a0Romulus Boldea a cump\u0103rat o cas\u0103 \u00een Caransebe\u015f iar \u00een Bucure\u015fti a contribuit 2\/3 din costul ridic\u0103rii casei din Puccini 4 (restul de 1\/3 au fost da\u0163i de c\u0103tre ginerele lui, Virgil Nemoianu).<\/p>\n

\n\u00cen to\u0163i acei ani Romulus Boldea a supravegheat temeinic tot ce se f\u0103cea \u00een gospod\u0103rie, \u00a0a \u00eentre\u0163inut rela\u0163ii cordiale cu mebrii comunit\u0103\u0163ii \u00a0(al c\u0103rei mebru cu m\u00e2ndrie se consider\u0103), st\u00e2nd nas la zeci de cununii sau la nou n\u0103scu\u0163i. Rela\u0163ii speciale a avut mereu cu familiile Banus, Careba, \u00a0Borchescu, \u00a0Pistol. El f\u0103cea plimb\u0103ri, c\u0103lare ori pe jos, drumuri la Semenic, mici partide de v\u00e2n\u0103toare. \u00cen cas\u0103 i-au poposit personalit\u0103\u0163i ale Almajului \u015fi Banatului \u00a0(inclusiv Episcopul de la Caransebe\u015f; ocazie \u00een cursul c\u0103reia Romulus Boldea \u015fi Coriolan Buracu au dormit \u00een podul cu fan al grajdului unde, sear\u0103, s-au dus, folosind cu totul exagerat\u0103 formul\u0103, \u00a0\u201cnoi ne retragem \u00een apartamentele noastre\u201d) . Gospod\u0103ria lui Romulus Boldea a adus folos \u015fi satului, prin introducerea unor posibilit\u0103\u0163i b\u0103ne\u015fti \u015fi prin faptul c\u0103 Romulus Boldea a ajutat pe mul\u0163i oameni din sat s\u0103 \u00ee\u015fi afle slujbe. \u00cen plus acea gospod\u0103rie reprezenta un punct de emula\u0163ie, demn a fi imitat \u015fi deci o surs\u0103 de progres.<\/p>\n

\n\u00cen 1944 gospod\u0103ria Boldea a primit o cumplit\u0103 lovitur\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen August 1944 Rom\u00e2nia a \u00eentors armele contra Puterilor Axei \u015fi practic s-a l\u0103sat ocupat\u0103 de trupele sovieto-bolseviste. \u00a0Urm\u0103rile ocupa\u0163iei sunt bine cunoscute. Peste Rom\u00e2nia s-a ab\u0103tut un co\u015fmar care a \u0163inut aproape cincizeci de ani. Inevitabil el a cuprins \u015fi cas\u0103 Boldea.<\/p>\n

\n\u00cen Vara lui 1944 familia Boldea, \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 fice, Victoria Nemoianu, cu cei doi feciori mici, Pilu \u015fi Romi, precum \u015fi a dou\u0103 fica, Silvia (Miky), erau la Caransebe\u015f. Erau acolo \u00eenc\u0103 din Prim\u0103var\u0103 c\u0103ci se refugiaser\u0103 \u00een urm\u0103 bombardamentelor teroriste ale avia\u0163iei americane asupra Bucure\u015ftiului \u015fi ora\u015felor Rom\u00e2niei. Dup\u0103 23 August 1944 to\u0163i se hot\u0103r\u00e2ser\u0103 s\u0103 se duc\u0103 la Borloveni, \u00a0pentru a scap\u0103 de valul prim al n\u0103v\u0103litorilor bolsevisti. Din fericire, \u00een ultimul moment, \u00a0Romulus Boldea a avut inspira\u0163ia s\u0103 am\u00e2ne plecare pentru circa o S\u0103pt\u0103m\u00e2na. \u00a0A fost o inspira\u0163ie salutar\u0103.<\/p>\n

\n\u00cen acele zile o mic\u0103 unitate a armatei germane, \u00a0cantonat\u0103 \u00een Anina, \u00a0s-a aflat izolat\u0103 de grosul trupelor germane \u015fi a c\u0103utat cale de refugiu \u015fi retragere prin Iablanita. \u00a0\u00cen aceste condi\u0163ii trupele sovietice au deplasat \u00een Almaj o divizie care a produs un prapadat cumplit: jafuri, omoruri, violuri \u015fi culmea, trupele germane au reu\u015fit, prin manevre simple \u015fi abile, s\u0103 ias\u0103 din \u00eencercuire. \u00cen acest context casa Boldea a fost devastat\u0103. Un document din 1945 arat\u0103 c\u0103 atunci au fost luate: vac\u0103, \u00a0trei porci, \u00a0cal de c\u0103l\u0103rie, \u00a0mobile, \u00a0covoare, \u00a0sute de kilograme de cereale \u015fi peste 40.000 de litri de \u0163uic\u0103. \u00a0Evident nici un soi de asigurare nu a acoperit pierderile suferite. (\u00cen acest context trebuie totu\u015fi men\u0163ionat c\u0103 elementele pr\u0103p\u0103dite din sat au contribuit la jefuire. \u00cen vorbele unui b\u0103tr\u00e2n patasan, pe care le-am auzit \u00een Prim\u0103var\u0103 lui 2003, \u00a0\u201cRu\u015fii or b\u0103ut s\u2019 a no\u015ftri or furat\u201d). Vestea pr\u0103p\u0103dului i-a fost adus\u0103 la cuno\u015ftin\u0163\u0103 lui Romulus Boldea de c\u0103tre omul lui de \u00eencredere, Mil\u0103 Careba, \u00een Caransebe\u015f. Abea \u00een Prim\u0103var\u0103 lui 1945 s-a dus iar\u0103\u015fi la Borloveni Romulus Boldea spre a m\u0103sur\u0103 pr\u0103p\u0103dul \u015fi a \u00eencerca s\u0103 salveze ce mai era de salvat. \u00cen acela\u015fi an o nou\u0103 lovitur\u0103 l-a p\u0103lit.<\/p>\n

\n\u00cen Toamna lui 1944 el a demisionat din func\u0163ia de Pre\u015fedinte al Comunit\u0103\u0163ii de Avere Gr\u0103nicere\u015fti nevoind s\u0103 fie amestecat cu lep\u0103d\u0103turile bolseviste. \u00a0Pentru a refinan\u0163a gospod\u0103ria el a v\u00e2ndut cas\u0103 din Caransebe\u015f dar stabilizarea care a avut loc, practic instantaneu, a redus la zero pre\u0163ul c\u0103p\u0103tat. Simplu spus el nu mai avea nici un mijloc pentru a repune pe picioare sau m\u0103car \u00een stare func\u0163ional\u0103 , gospod\u0103ria din Borloveni. \u00a0Marele noroc a fost c\u0103 \u00een acei ani Virgil Nemoianu, \u00a0ginerele lui, avea venituri foarte mari \u015fi l-a ajutat generos. \u00cen acest fel gospod\u0103ria a fost f\u0103cut\u0103 din nou func\u0163ional\u0103. \u00a0Otilia Boldea a r\u0103mas mereu recunosc\u0103toare pentru aceast\u0103 lui Virgil Nemoianu \u015fi des a repetat, \u201ddac\u0103 Virgil nu ar fi avut veniturile pe care le-a avut noi nu am fi mai putut s\u0103 ne reantoarcem la Borloveni\u201d. \u00a0Cu ajutorul lui Virgil Nemoianu cas\u0103 Boldea a fost reparat\u0103, utilajele lipsa au fost \u00eenlocuite, saltele, perine, paturi, crati\u0163e, etc., noi au fost achizi\u0163ionate. A fost efectiv un miracol care a f\u0103cut posibil\u0103 func\u0163ionarea \u015fi men\u0163inerea casei \u015fi gospod\u0103riei !<\/p>\n

\nTrei ani mai t\u00e2rziu, \u00een 1949, Romulus \u015fi Otilia Boldea s-au retras \u00een Borloveni. Ei tr\u0103iau din pensia, redus\u0103 la mizerie, \u015fi din veniturile , mult mic\u0219orate, ale gospod\u0103riei. \u00a0\u00cen acele \u00eemprejur\u0103ri Romulus Boldea a dovedit o inventivitate, \u00a0determinare \u015fi dib\u0103cie absolut uluitoare.<\/p>\n

\nDar \u00een acei ani gospod\u0103ria prosper\u0103 a fost nimicit\u0103 bucat\u0103 cu bucat\u0103 prin \u015ficanele \u015fi politic\u0103 noului regim, Stalinist. Spre exemplu pentru \u0163uic\u0103 \u015fi bunurile distruse de r\u0103zboi Romulus Boldea nu a primit nici un fel de compensa\u0163ie. \u00cen schimb a fost obligat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 un enorm impozit\/penalizare pentru plata\u201dcu \u00eent\u00e2rziere\u201d (?!) \u00a0a \u201cobliga\u0163iilor.<\/p>\n

\nEl a \u00een\u0163eles c\u0103 esen\u0163\u0103 comunismului este r\u0103ul \u015fi distrugerea oric\u0103rei valori \u015fi tradi\u0163ii. \u00cen aceste condi\u0163ii el s-a retras complet din via\u0163\u0103 public\u0103, a trecut toate bunurile pe numele ficelor \u015fi so\u0163iei \u015fi a c\u0103utat s\u0103 foloseasc\u0103 pentru a supravie\u0163ui toate leg\u0103turile \u015fi prestigiul sau personal precum \u015fi structura comunitar\u0103 pe care comuni\u015ftii, \u00een Almaj \u015fi Borloveni, nu au putut s\u0103 le farame.<\/p>\n

\n\u00cen primul r\u00e2nd a declarat spa\u0163ioas\u0103 cas\u0103 Boldea c\u0103 , \u201d modest\u0103 locuin\u0163a s\u0103teasc\u0103, cu trei focuri\u201d \u00a0(a eliminate sobele de \u00eenc\u0103lzit din tot restul camerelor \u015fi p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een ele, efectiv, nu s-a f\u0103cut focul), pentru a limita impozitul \u00a0(oricum enorm, av\u00e2nd de scop distrugerea gospod\u0103riei). \u00a0Parte din p\u0103m\u00e2nt \u00a0\u201cl-a donat\u201d comunei, \u00a0Sfarleacul (care oricum intr\u0103 \u00een ruin\u0103, c\u0103ci cas\u0103 de acolo s-a debilitat din ordinal securi\u015ftilor ce \u00eei urm\u0103reau pe partizani \u015fi apoi, nelucrate, p\u0103m\u00e2ntul \u015fi livada au reintrat \u00een s\u0103lb\u0103ticie), p\u0103m\u00e2ntul arabil de la Breazu, \u015fi tot comunei , a \u201cdonat\u201d cazanul. Restul p\u0103m\u00e2ntului \u00eel lucra \u00een \u201cparte\u201d (jum\u0103tate proprietarul \u015fi jum\u0103tate lucr\u0103torul) prin oameni de \u00eencredere dar \u015fi aici a menavrat abil. El a angajat (ocazional \u015fi \u00een perioadele critice) figuri dubioase \u015fi complice bolsevistilor, gen Lic\u0103 Patruica, fiind con\u015ftient c\u0103 este furat \u015fi \u00een\u015felat, \u00eentr-un efort, reu\u015fit, de \u201ccaptatio benevolentia\u201d. \u00a0El se folosea de indivizi care, altcum, i-ar fi putut face r\u0103u. \u00cen plus a folosit eficace drepturile comunitare, \u201cr\u00e2ndul\u201d la mori, dreptul la p\u0103\u015funat, etc., v\u00e2nz\u00e2ndu-l unor oameni de \u00eencredere pentru br\u00e2nz\u0103, miere,etc. \u00cen esen\u0163\u0103 el a reu\u015fit s\u0103 men\u0163in\u0103 un nivel decent de via\u0163\u0103 \u00een cas\u0103 \u00een condi\u0163ii absolut critice (nivel care s-a men\u0163inut p\u00e2n\u0103 la moartea lui). \u00cen 1952 Romulus Boldea a fost arestat \u015fi apoi deportat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1954, la S\u0103veni,\u00een Moldova. Din deportare el a continuat s\u0103 comunice cu familia \u015fi a \u00eentocmit periodic admirabile scrisori \u00een care cerea eliberarea lui. Este remarcabil\u0103 mai cu seama logic\u0103 juridic\u0103 a acestor scrisori, care subliniau elementarul principiu de lege c\u0103 nu poate cineva s\u0103 fie condamnat retroactiv, pe temeiul unor dispozi\u0163ii legale posterioare \u015fi mai sbliniau ele, un principiu moral (evident ignorat de bolsevisti ) a c\u0103rui validitate era, \u00een pararea lui Romulus Boldea peren\u0103 \u015fi absolut expiatorie, \u201cnu am f\u0103cut \u00een via\u0163\u0103 mea r\u0103u la nimeni\u201d. \u00a0\u00cen acei ani, cu admirabil curaj \u015fi caracter, \u00a0Otilia Boldea a men\u0163inut gospod\u0103ria \u015fi \u00een fapt, a devenit capul ei. (\u00cen acela\u015fi timp ea a fost sus\u0163inut\u0103 moral de admirabil\u0103 solidaritate comunitar\u0103 \u015fi mai ales de familia Banus \u015fi Floarea Banus care, adesea, a stat noaptea cu Otilia Boldea \u00eencuraj\u00e2nd-o). Dar \u00eentre s\u0103teni au fost \u0219i bestii notorii \u0219i \u00eentre ei \u00eel pomenesc pe Ilie Tola, descendent din una dintre cele mai dec\u0103zute case din sat. Un om care a f\u0103cut r\u0103u cu bucurie.<\/p>\n

\nGospod\u0103ria \u00een sine \u00eencetase s\u0103 mai fie o unitate economic\u0103 productive. Ea func\u0163iona strict la limita de a asigura supravie\u0163uirea a doi oameni b\u0103tr\u00e2ni.
\nOtilia Boldea \u015fi-a men\u0163inut locul de conduc\u0103tor al casei \u015fi gospod\u0103riei \u015fi dup\u0103 ce, cu voia lui Dumnezeu, \u00a0Romulus Boldea s-a re\u00eentors din deten\u0163ie. Vechile r\u00e2nduieli ale casei s-au men\u0163inut ca \u015fi leg\u0103turile cu familiile de baza ale satului (mai ales Banus). Casa a fost \u0163inut\u0103 \u00een bun\u0103 stare, fiind zugr\u0103vit\u0103 anual (prin Patru Glave), cur\u0103\u0163at\u0103 \u015fi mereu reparat\u0103. \u00a0Otilia Boldea a introdus c\u00e2teva moderniz\u0103ri \u00a0(c\u0103rora Romulus Boldea a c\u0103utat s\u0103 li se opun\u0103, f\u0103r\u0103 succes, vehement) cum au fost introducerea curentului electric \u015fi a unui aparat de televiziune \u00a0(prin 1965). (Romulus Boldea a privit mereu cu ostilitate aparatul de televiziune, numit \u00a0\u201cder verfluchte apparat\u201d \u2013afurisitul de aparat – \u015fi \u00eenc\u0103 mai r\u0103u expedi\u0163iile de explorare a spa\u0163iului cosmic. La prima selenizare a comentat, \u201ds-or dus s\u0103 fac\u0103 clozete pe luna, nu sunt at\u00e2tea lucruri de f\u0103cut pe p\u0103m\u00e2nt !\u201d). \u00a0\u00cen acei ani Otilia Boldea a c\u0103l\u0103torit, de dou\u0103 ori, \u00een Iugoslavia pentru a \u00ee\u015fi revedea familia (ea a fost prima din familie care a \u00eenceput s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103; am putea spune c\u0103 ea a deschis dimensiunea \u00a0\u201cglobal\u0103\u201d a acestui clan rom\u00e2nesc \u00een epoca mai nou\u0103) \u00a0pe care nu o mai v\u0103zuse din 1939. \u00a0La \u00eentoarcere ea a adus mai multe lucruri folositoare \u015fi cadouri la membrii familiei. Romulus Boldea a r\u0103mas mereu voios, bucuros de locurile natale \u015fi nu \u015fi-a schimbat temperamental. (Imediat dup\u0103 venirea din deportare, \u00a0poate dup\u0103 dou\u0103 ori trei zile, foarte vehement s-a preg\u0103tit s\u0103 porneasc\u0103 \u00een urm\u0103rirea unor localnici care t\u0103iau lemn \u00een p\u0103durea de cultur\u0103. Victoria Nemoianu a exclamat, \u201dpe asta iar\u0103 o s\u0103 \u00eel ieie\u201d. Iar unul dintre braconieri a strigat \u00eenapoi , \u201dbine t\u2019or f\u0103cut c\u0103 te\u2019or tanut unde te\u2019or tanut!\u201d). \u00cen acela\u015fi timp el a continuat s\u0103 fac\u0103 dona\u0163ii la biserica \u015fi s\u0103 fie \u00een rela\u0163ii cordiale cu s\u0103tenii. (O singur\u0103 excep\u0163ie remarcabil\u0103. \u00cen urm\u0103 unei certe, \u00een care Romulus Boldea nu avusese absolut nici un amestec, un localnic a ie\u015fit din cas\u0103 Boldea \u015fi i-a spus lui Romulus Boldea, care venea din sat \u015fi care \u00eel salutase cordial, \u201dce mai faci drago?\u201d , \u201daici a\u0163i \u00eempu\u015fcat un porc \u015fi un coco\u015f\u201d. Romulus Boldea i-a r\u0103spuns scurt, \u201cdu-te \u00een pizda ma\u0163ii!\u201d ). El \u015fi-a redus benevol responsabilitatiile \u015fi chiar s-a compl\u0103cut \u00eentr-un soi de ramolisment juc\u0103u\u015f dar, la caz de nevoie, intervenea, mai ales c\u00e2nd era nevoie de trimis peti\u0163ii. Astfel el a \u00eentocmit memoriiile prin care, finalmente, i s-a redat pensia de ofi\u0163er \u00een rezerv\u0103, suspendat\u0103 \u00eentre 1956-1960, cererile de pa\u015faport pentru Otilia Boldea \u015fi tot soiul de peti\u0163ii c\u0103tre autorit\u0103\u0163i. Este de re\u0163inut c\u0103 el folosea tot soiul de subterfugii \u015fi artificii stilistice pentru a evita folosirea cuv\u00e2ntului \u00a0\u201ctovar\u0103\u015f\u201d (fa\u0163\u0103 de care avea alergie) \u00a0gen, \u201dc\u0103tre onor\u201d – cutare instan\u0163a, \u00a0\u201cexcelen\u0163ei sale\u201d , cutare autoritate, \u201detc., iar de \u00eencheiat, le \u00eencheia cu artificiosul, \u00a0\u201clupt\u0103m pentru pace\u201d (ceeace ce, m\u0103car \u00een principiu, era adev\u0103rat.)<\/p>\n

\n\u00cen 1970 Romulus Boldea \u00eenchidea ochii pentru totdeauna, \u00a0practic \u00een patul \u00een care s-a n\u0103scut. A fost \u00eengropat cu cinste \u00een cimitirul familiei din marginea gr\u0103dinii casei sale str\u0103mo\u015fe\u015fti pe care a iubit-o cu pasiune.<\/p>\n

\nDe atunci gospod\u0103ria a fost mai ales \u00een \u00eengrijirea Victoriei \u015fi a lui Virgil Nemoianu. \u00a0\u00cen 1975 Otilia Boldea trecea la cele ve\u015fnice . (Ea a fost \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 al\u0103turi de so\u0163ul ei \u00een Borloveni. Trupul ne\u00eensufle\u021bit a fost adus \u00een Borloveni, cu riscuri \u015fi greut\u0103\u0163i, de c\u0103tre nepotul ei Romulus Nemoianu). Din 1975 p\u00e2n\u0103 \u00een 1996 casa \u015fi gospod\u0103ria Boldea au dec\u0103zut mult, prin iresponsabilitate, \u00a0lipsa de preocupare, \u00a0lipsa de mijloace dar \u015fi tembelism. \u00cen 1996 Victoria Nemoianu a v\u00e2ndut lui Alexandru Nemoianu, fiul ei cel mai t\u00e2n\u0103r, partea ei din gospod\u0103rie \u00a0(jum\u0103tate \u00een indiviziune cu Silvia Cincheza). Cu bani trimi\u015fi din America s-au f\u0103cut reparaturi drastice (acoperi\u015f, burlane, zid\u0103rie, garduri, etc) \u015fi cas\u0103 a fost adus\u0103 din nou \u00eentr-o stare decent\u0103. \u00cen cas\u0103 s-au f\u0103cut \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri, s-a introdus ap\u0103 curent\u0103 \u015fi au fost f\u0103cute dou\u0103 b\u0103i. Casa fiind desp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre Alexandru Nemoianu \u015fi Otilia B\u00e2rsan (Cincheza). Casa \u00eenceta s\u0103 mai fie orice fel de gospod\u0103rie \u015fi devenise re\u015fedin\u0163a de vacant\u0103. \u00cen acest fel viitorul casei Boldea va fi asigurat, pentru anii ce vin, prin eforturile combinate ale Otiliei Cincheza-B\u00e2rsan \u015fi Alexandru Nemoianu (Tani), cei mai tineri dintre nepo\u0163ii lui Romulus Boldea \u015fi care \u00een cadrul familiei, c\u0103 mici copii, erau recunoscu\u0163i sub denumirea, pu\u0163in sau deloc complimentar\u0103, de \u201cariera\u0163ii\u201d ( \u00eenapoia\u0163ii). Via\u0163\u0103 este plin\u0103 de surprize \u015fi are propriul sens al umorului \u015fi drept\u0103\u0163ii.<\/p>\n

————————————–
\nAlexandru Nemoianu<\/strong><\/p>\n

Istoric
\n\u201cCentrul de Studii \u0219i Documentare al Rom\u00e2nilor-Americani\u201d
\n(Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center)
\nJackson , Michigan, USA
\nla<\/p>\n

9 octombrie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De foarte multe ori evenimentele mari \u015fi importante sunt mai lesne de aflat uit\u00e2ndu-ne \u00een realitatea imediat \u00eenconjur\u0103toare, \u00een detaliul [&hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32330","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32330","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32330"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32330\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32333,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32330\/revisions\/32333"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32330"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32330"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32330"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}