{"id":32508,"date":"2017-10-20T14:26:34","date_gmt":"2017-10-20T14:26:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/?p=32508"},"modified":"2017-10-20T14:26:34","modified_gmt":"2017-10-20T14:26:34","slug":"alexandru-nemoianu-despre-depresiunea-nervoasa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/2017\/10\/20\/alexandru-nemoianu-despre-depresiunea-nervoasa\/","title":{"rendered":"Alexandru Nemoianu: Despre depresiunea nervoas\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/Sf-Maria-din-Gatchina_1-mic.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-thumbnail wp-image-32509\" title=\"sf-maria-din-gatchina_1-mic\" src=\"http:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/10\/Sf-Maria-din-Gatchina_1-mic-150x150.jpg\" alt=\"\" width=\"150\" height=\"150\" \/><\/a>Depresiunea nervoas\u0103 este o condi\u0163ie medical\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, tot mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103. Manifest\u0103rile acestei condi\u0163ii sunt numeroase, merg\u00e2nd de la plictiseal\u0103 \u015fi lipsa de interes pentru cele din jur, p\u00e2n\u0103 la retragerea \u00een sine, la izolare total\u0103. Ne\u00eengrijit\u0103 depresiunea nervoas\u0103 poate duce la st\u0103ri de spaima, st\u0103ri de panic\u0103 \u015fi chiar la sinucidere. \u00cen ce prive\u015fte cauzele acestei condi\u0163ii s-au avansat felurite opinii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nAu fost mul\u0163i cei care au spus c\u0103 depresiunea nervoas\u0103 are cauze genetic mo\u015ftenite, deci o maladie ereditar\u0103; al\u0163ii au spus c\u0103 ea are cauze socio-anatomice, c\u0103 un anume mediu \u015fi condi\u0163ii pot genera starea de depresie, etc. Mai nou s-a spus c\u0103 depresiunea nervoas\u0103 ar fi consecin\u0163\u0103 unui dezechilibru chimic la nivel nervos. Dar de fapt mai to\u0163i s-au referit nu la \u00a0\u201ccauza\u201d \u00a0st\u0103rii despre care vorbim ci la simptomele ei. Este un fenomen interesant \u015fi care denot\u0103 a anume mentalitate, un fenomen \u00eenceput \u00een USA: tratarea simptomelor \u015fi nu a cauzei. Oricum \u00een momentul de fa\u0163\u0103 num\u0103rul celor care sufer\u0103 de depresiune nervoas\u0103 a crescut exploziv. Este apreciat c\u0103 circa trei sute de milioane de oameni sufer\u0103 de depresie nervoas\u0103 \u00eentr-o form\u0103 ori alt\u0103. Pentru o vreme s-a crezut c\u0103 aceast\u0103 stare de boal\u0103 poate fi ameliorat\u0103 sau direct vindecat\u0103 prin medica\u0163ie. Astefel s-a ajuns la o adev\u0103rat\u0103 \u00a0\u201cmod\u0103\u201d \u00a0a folosirii medicamentului \u00a0\u201cProzac\u201d. Utilizarea lui ajunsese s\u0103 fie considerate o condi\u0163ie de \u00a0\u201cstatus\u201d. Dar din \u201cProzac\u201d \u00a0s-a ajuns la folosirea de opioide \u015fi la r\u00e2ndul ei aceast\u0103 folosire a ajuns o adev\u0103rat\u0103 epidemie. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie o explica\u0163ie socio-psihologic\u0103 ar putea fi util\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nSocietatea modern\u0103 \u015fi de fapt ideologia \u00a0\u201cglobalist\u0103\u201d caut\u0103 s\u0103 promoveze un ideal hedonist, o lume \u00een care fiecare va face tot ce \u00eei place, unde nu vor mai fi \u00a0\u201cvinova\u0163i (c\u0103ci toate relele vor fi explicate \u00a0\u201cgenetic\u201d, condi\u0163ii \u00eenn\u0103scute, deci pentru care nu po\u0163i fi vinovat). \u00cen cel mai bun caz aceast\u0103 ideologie va crea, pentru o minoritate a lumii, un soi de \u00a0\u201ccolivii de aur\u201d \u00a0care vor \u0163ine captive sufletul omenesc condamandu-l la fioroas\u0103 singur\u0103tate cibernetic\u0103. Omul modern, \u00eenc\u0103tu\u015fat cibernetic, \u00a0cade \u00een \u00a0\u201cdepresie\u201d care, de fapt nu este altceva dec\u00e2t lipsa de n\u0103dejde, cauzat\u0103 de lipsa libert\u0103\u0163ii spirituale. Iar acest lucru ne oblig\u0103 s\u0103 afl\u0103m un r\u0103spuns \u015fi o ie\u015fire. Pentru semnatarul acestor r\u00e2nduri r\u0103spunsul a fost dat de neo-martira \u00a0\u201cmatu\u0219ca\u201d \u00a0Maria din Gatchina.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nCam la patruzeci de kilometrii de St. Petersburg se afl\u0103 or\u0103\u015felul Gatchina, cunoscut, mai ales \u00eenainte de revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103, pentru parcurile, casele sale \u015fi c\u0103 un loc de vacan\u021b\u0103. \u00cen acest or\u0103\u015fel a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 \u00een anii treizeci ai veacului XX, o c\u0103lug\u0103ri\u0163\u0103, Maria. \u00cen cursul anului 1914 ea a suferit de encefalit\u0103 care s-a dezvoltat \u00een Parkinson \u015fi a generat o condi\u0163ie dramatic. Boal\u0103 a \u0163intuit-o patului pe \u00a0\u201cmatu\u0219ca\u201d Maria, ea fiind \u00een total\u0103 imposibilitate de a se mi\u015fc\u0103, putea doar mi\u015fc\u0103 buzele \u015fi vorbi. \u00cen aceast\u0103 condi\u0163ie a tr\u0103it ea p\u00e2n\u0103 \u00een 1930, \u00eengrijit\u0103 de fratele ei, un b\u0103tr\u00e2nel bl\u00e2nd \u015fi sfios. \u00cen 1930 autorit\u0103\u0163ile bol\u015fevice i-au arestat pe am\u00e2ndoi (ea a fost efectiv aruncat\u0103 \u00een dub\u0103 \u201cmili\u0163iei\u201d) pentru \u00a0\u201ccomplot \u00eempotriva siguran\u0163ei statului\u201d. Motivul real fiind faptul c\u0103 cei doi erau de origine social\u0103 \u201cdvoreni\u201d (nobili) \u015fi cre\u015ftini Ortodoc\u015fi. Dup\u0103 doar c\u00e2teva luni, \u00een urm\u0103 brutalit\u0103\u0163ilor \u015fi lipsei de \u00eengrijire \u201cmatu\u0219ca\u201d Maria a murit. Fratele ei a murit c\u00e2\u0163iva ani mai t\u00e2rziu \u00een infernul \u00a0\u201cgulag\u201d-ului sovietic. \u201dMatu\u0219ca\u201d Maria a fost \u00eengropat\u0103 \u00een cimitirul din Smolensk nu departe de capela unde se aflau moa\u015ftele Sfintei Xenia. La \u00eenceputul anilor 90 ai veacului trecut, \u201dmatu\u0219ca\u201d Maria a fost recunoscut\u0103 de Patriarhia tuturor Rusiilor ca \u00a0\u201cneo-martir\u0103\u201d \u00a0\u015fi calendarul a a\u015fezat pr\u0103znuirea ei \u00een 26 Ianuarie. Nou\u0103 martir\u0103, Maria din Gatchina, a fost recunoscut\u0103 ca ajut\u0103toare a celor lovi\u0163i de depresiune nervoas\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00cen mod obi\u015fnuit aceia care sufer\u0103 de Parkinson \u00een forme severe, a\u015fa cum a fost cazul cu \u201cmatu\u0219ca\u201d \u00a0Maria, trec printr-un acut proces de preschimbare psihologic\u0103; ei devin extrem de iritabili, obositor de \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na\u0163i \u00een a repeta stereotipuri verbale, exacerbat de egoi\u015fti \u015fi egocentrici, senili. Cel mai adesea asemenea bolnavi sf\u00e2r\u015fesc \u00een aziluri pentru lunatic. Dar \u201cmatu\u0219ca\u201d \u00a0Maria nu numai c\u0103 nu a trecut prin acest proces de degradare a personalit\u0103\u0163ii, dar a c\u0103p\u0103tat tr\u0103s\u0103turi de caracter cu totul neobi\u015fnuite. Ea a devenit extrem de smerit\u0103, autentic umil\u0103, f\u0103r\u0103 preten\u0163ii, senin\u0103, ad\u00e2ncit\u0103 \u00een rug\u0103ciune continu\u0103 \u015fi accept\u00e2nd f\u0103r\u0103 murmur condi\u0163ia dramatic\u0103 \u00een care se afla. Mai mult, ea a captat darul de a t\u0103m\u0103dui pe cei c\u0103zu\u0163i \u00een depresie, f\u0103r\u0103 n\u0103dejde, dispera\u0163i. Din 1917, cu vorbele ei, \u201dmatu\u0219ca\u201d Maria a reu\u015fit s\u0103 t\u0103m\u0103duiasc\u0103 mii \u015fi mii de nec\u0103ji\u0163i c\u0103zu\u0163i \u00een disperare. Dup\u0103 ce o vedeau \u015fi \u00eei auzeau vorbele, cei nec\u0103ji\u0163i, plecau calmi, senini, \u00eencrez\u0103tori \u015fi cu fermitate moral\u0103.<br \/>\nUnul dintre cei vindeca\u0163i a l\u0103sat o relatare care are mare important\u0103 pentru pentru problema depresiunii nervoase, o condi\u0163ie endemic\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103im.<br \/>\nAcel vizitator i-a spus \u201cmatu\u0219c\u0103i\u201d \u00a0Maria c\u0103 adesea este lovit de atacuri de spaima \u015fi mai ales de depresie nervoas\u0103, c\u0103 nu are n\u0103dejde \u015fi \u00een general nu \u015ftie ce s\u0103 fac\u0103. Iat\u0103 r\u0103spunsul pe care, cu umilin\u0163\u0103, \u00een \u015foapt\u0103, l-a dat \u201cmatu\u0219ca\u201d \u00a0Maria;\u201d\u2026Depresia este o cruce sufleteasc\u0103. Ea este dat\u0103 acelor pentiten\u021bi care nu \u015ftiu cum s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103, adic\u0103 acelora care, dup\u0103 ce \u00ee\u015fi m\u0103rturisesc p\u0103catul, cad din nou \u00een gre\u0219ala s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 anterior. De aceea, doar \u00een dou\u0103 chipuri poate fi cineva vindecat de aceast\u0103 grea suferin\u0163\u0103. Fie c\u0103 cel \u00een cauza va \u00eenva\u0163a s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 \u015fi s\u0103 arate roadele poc\u0103in\u0163ei, s\u0103 nu mai repete gre\u0219ala, fie s\u0103 poarte crucea duhovniceasc\u0103, care este depresiunea nervoas\u0103, cu smerenie, umilin\u0163\u0103, r\u0103bdare \u015fi recunostiin\u021b\u0103 c\u0103tre Domnul, tin\u00e2nd minte c\u0103 purtarea crucii este socotit\u0103 de Domnul ca road\u0103 a poc\u0103in\u0163ei. Iar apoi, ce mare m\u00e2ng\u00e2iere este s\u0103 \u015ftii c\u0103 depresiunea nervoas\u0103 este road\u0103 ne\u0219tiiut\u0103 a poc\u0103in\u0163ei, un canon ne\u015ftiut f\u0103cut \u00een lipsa cunoa\u015fterii c\u0103i de a renun\u021ba la gre\u015feal\u0103. Din acest g\u00e2nd po\u0163i ajunge la adev\u0103rat\u0103 p\u0103rere de r\u0103u pentru p\u0103catul s\u0103v\u00e2r\u015fit \u015fi la zdrobirea inimii, iar prin acestea, depresiunea, \u00eencet, \u00eencet, se tope\u015fte \u015fi roadele poc\u0103in\u0163ei, \u00eencep s\u0103 fie v\u0103zute\u2026\u201d<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\nPustiul duhovnicesc \u00een care at\u00e2ta de mul\u0163i oameni, \u015ftiut sau ne\u015ftiut, de voie sau f\u0103r\u0103 de voie, tr\u0103iesc \u00een lume, este cauza r\u0103sp\u00e2ndirii endemice a depresiunii nervoase. \u00cen acest context exemplul \u015fi sfatul smerit al noii martire Maria din Gatchina ne arat\u0103 calea de a birui aceast\u0103 stare. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u201cpoc\u0103in\u0163a\u201d \u00a0\u00eenseamn\u0103 \u00a0\u201c\u00eentoarcere\u201d, \u201dmetanoia\u201d, \u00a0de la c\u0103ile rele, ale noastre \u015fi ale lumii \u00een care tr\u0103im. Doar \u00eentoarcerea de la aceste c\u0103i rele ne poate d\u0103rui lini\u015fte \u00een suflet \u015fi, poate, bucurie.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;&#8212;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Alexandru Nemoianu<\/strong><strong><br \/>\n<\/strong>Istoric<br \/>\nThe Romanian American Heritage Center<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">20 octombrie 2017<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Depresiunea nervoas\u0103 este o condi\u0163ie medical\u0103 foarte r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, tot mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een societatea contemporan\u0103. Manifest\u0103rile acestei condi\u0163ii sunt numeroase, merg\u00e2nd [&#038;hellip<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-32508","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32508","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=32508"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32508\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32511,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/32508\/revisions\/32511"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=32508"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=32508"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.marianagurza.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=32508"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}